Universitatea din București

Facultatea de Litere

Domeniu de studiu: Științele Comunicării

Program de studiu: Comunicare și Relații Publice

Moralitatea în Publicitate

Obiectul de studiu al materiei Tehnici de comunicare orală și scrisă

în limba română

Îndrumător științific: Olga Bălănescu

Student: Ioniță Andreea Mihaela

Grupa 3, anul I

București

2019
 Cuprins

I. Introducere - Argument........................................................................pg. 3

II. Codul RAC - Articole alese.................................................................pg. 4

III. Analiza printurilor publicitare, aspecte generale, analize ..................pg. 5-11

IV. Îmbunătățirea discursului publictar.....................................................pg. 12

V. Concluzii..............................................................................................pg. 13

VI. Bibliografie.........................................................................................pg. 14

2
 Introducere

-Argument -

Articolele alese de mine, sunt articolele 15.Respectarea Mediului Încojurător si 18.Oferte

gratuite. Motivele pentru care am realizat selectarea și analiza unor printuri publicitare în urma
acestor articole alese, sunt simple, concrete și influențează consumatorii și îi ating în mod direct.

În primul rând, am ales articolul 15. Respectarea Mediului Înconjurător pentru că deși multe
printuri publicitare, evidențiează un ambalaj, produs, serviciu cu un anumit procentaj scăzut
pentru mediu, totuși este toxic, cauzând daune mediului. Chiar dacă se specifică că produsul se
degradează repede, realiatatea de multe ori este diferiă. Astfel, aceste reclame încalcă
subpunctul 15.4 “Când o afirmație se referă la reducerea unor componente sau elemente care au
impact asupra mediului, anunțătorul trebuie să specifice clar care componente sau care elemente
au fost reduse.”

În al doilea rând, am ales articolul 18.Oferte Gratuite, deoarece mulți consumatori sunt tentați și
de foarte multe ori păcăliți, câzând în plasa aceasta, ca fiind un produs gratuit la un număr de
produse cumpărate. Însă, de foarte multe ori această ofertă, păcălește publicul doarece sunt
anumite intervale, anumite cantități de produse/servicii pe care trebuie sa le achiziționezi pentru
a beneficia de acest produs grauit. Iar de cele mai multe ori nu sunt specificte aceste aspecte.

Așadar, aceste reclame încalcă subpunctul 18.3 “Costurile care îi revin consumatorului, altele
decât cele indicate mai sus în mod expres, pentru oferta gratuită, trebuie să fie specificate în mod
clar și trebuie să includă și eventualele cheltuieli suplimenare de livrare, ambalare și
manipulare. “

3
 II. Codul RAC – Articole alese

Codul de practică în Comunicarea Comercială (numit în continuare "Cod/ul") elaborat de

Consiliul Român pentru Publicitate, reprezintă un set de reguli etice ce trebuie respectate de toți
cei implicați în domeniul publicității și în orice formă de comunicare comercială, pentru a
asigura o comunicare corectă, cinstită și decentă în respectul legii și al principiilor de practică în
publicitate și comunicare comercială formulate de Camera Internațională de Comert (“ICC”),
recunoscute la nivel internațional atât în formă, cât și in conținut.

Consiliul Român pentru Publicitate/Romanian Advertising Council (RAC) este un organism de

autoreglementare în domeniul publicității, constituit cu scopul autoreglementării și dezvoltării
activității publicitare în România, care să asigure o concurență loială, protecția consumatorilor și
interesul public general împotriva eventualelor consecințe negative ale publicității, în spiritul
articolului 21 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea.

Membrii RAC recunosc Codul, înțelegând prin aceasta să respecte normele etice de
autoreglementare impuse prin Cod și să nu accepte nicio comunicare comercială care încalcă
prevederile acestuia; în același timp, sunt de acord să oprească sau sa modifice o comunicare
comercială în situația în care Comitetul Etic decide că acea comunicare încalcă regulile Codului.

Articolele alese de mine sunt

Art.15 –“ Respectarea mediului înconjurator cu subpunctul 15.4 - Când o afirmație se referă

la reducerea unor componente sau elemente care au impact asupra mediului, anunțătorul trebuie
să specifice clar care componente sau care elemente au fost reduse.”

Art.18 – “Oferte gratuite cu subpunctul 18.3 - Costurile care îi revin consumatorului, altele
decât cele indicate mai sus în mod expres, pentru oferta gratuită, trebuie să fie specificate în mod
clar și trebuie să includă și eventualele cheltuieli suplimenare de livrare, ambalare și
manipulare.”

4
 Analiza printurilor publicitare

Primele două analize ale printurilor publicitare sunt pe baza articolului sunt Art.15 –
“Respectarea mediului înconjurator” cu subpunctul 15.4 “ Când o afirmație se referă la
reducerea unor componente sau elemente care au impact asupra mediului, anunțătorul trebuie să
specifice clar care componente sau care elemente au fost reduse.”

Ultimele două analize ale printurilor publicitare sunt pe baza articolului Art.18 “ Oferte
gratuite” cu subpunctul 18.3 –“Costurile care îi revin consumatorului, altele decât cele indicate
mai sus în mod expres, pentru oferta gratuită, trebuie să fie specificate în mod clar și trebuie să
includă și eventualele cheltuieli suplimenare de livrare, ambalare și manipulare. “

În ambele reclame sunt urmărite următoarele repere, repere asemănătoare. Astfel, natura
interlocutorilor în aceste reclame, este data de E ca fiind unul oficial, fiind agenția de
publicitate(publicitarul), iar R poate fi oficial cât și neoficial.

Din punct de vedere al naturii interlocutorilor este un raport amiabil, prietenos, deoarece E
trebuie să îndeplinească sarcina de a-l convinge pe R pentru a folosi/cumpăra serviciile/produsele
promovate de către el.

Deși de multe ori componenta structurală informațională domină față de cea structurală afectivă,
în cele din urmă, componenta afectivă preia ștafeta. Într-adevăr, informațiile sunt oferite dar
principiul AIDA predomină.

La nivelul elementelor de textualitate, sunt evidențiate elemente extratextuale, în prim plan și

cele mai importante, fotografiile și pe urmă elementele intertextuale și intratextuale.

Structura compozițională în printurile publicitare este una aleatorie. Pe primul loc fiind legătura
dintre mesajul iconic și poză.

Campania de marketing, este nelipsită deoarece cu ajutorul ei se descoperă nevoile, dorințele lui
R, astfel, prin publicitatea comercială, campania de marketing asigură aflarea nișei de consum.

5
 Printuri ce încalcă articolul 15. Respectarea mediului înconjurător

3.1 Analiza reclamei Dorna

1. Nivelul lexical este reprezentat prin folosirea cuvintelor ce pot constitui un câmp semantic
al naturii (apă, plante) , pentru a creea o perspectivă eco a produslui și pentru a realiza
promovarea.
2. Nivelul morfologic este evidențiat cu ajutorul cuvintele folosite de E cu o puternică
încărcătură afectivă pentru atragerea și impresionarea lui R („Prima apă naturală din
România”) și folosirea numeralului cardinal (30,100) ce ilustrează procentajul elementelor
din care este fabricat produslui și degraderea acestuia.
3. Nivelul sintactic este ilustrat de prezența tuturor tipurilor de părți de propoziție , cum ar fi
prepoziția (din, la, cu) pentru a marca raporturi de subordonare în cadrul propoziției.
4. Nivelul stilistic este prezent prin expresivitatea creată de informația dată pentru a capta
atenția consumatorului.
5. Publicul țintă este reprezentat de o diversitate de grupări sociale, atât persoane fizice cât și
juridice, copii, pensionari, persoane cu același interes comun.

6
6. Coeziunea discursivă este cel mai important concept deoarece între mesajul iconic (poza)
și mesajul discursiv trebuie să existe o strânsă legătură. Astfel, în această reclamă coeziunea
discursivă nu este realizată deoarece mesajul iconic, prezintă într-adevăr o o sticlă de apă
potabilă, cunoscută publicului, Dorna, produs pentru uz, consum, fundalul este lipsit de o
imagine sugestivă a naturii, fiind înlocuit cu alb, ci doar o mică curbă de culoarea bleu în
spatele sticlei pentru a atrage atenția asupra scrisului. Titlul este scris mare, sunt folosite
culori vii, precum albastru și verde pentru a capta atenția,dar sloganul este scris destul de
mic deși numele produsului destul de mare.. De exemplu, coeziunea discursivă se putea
realiza cu un mesaj iconic reprezentat prin imortalizarea unei imagini din natură, cu un
izvor izvorând într-un loc retras, liniștit nepoluat, pentru a ilustra nevoia de protejare a
mediului. Deși informează publicul că au adăugat pâna la 30% plante, tot este nociv
produsul, ambajul mai exact pentru mediu și nu menționează ce elemente au fost
eleminate și adăugate.
Astfel, încalcă articolul 15, subpunctul 15.4 - Când o afirmație se referă la reducerea unor
componente sau elemente care au impact asupra mediului, anunțătorul trebuie să specifice
clar care componente sau care elemente au fost reduse.

3.2. Analiza reclamei Blabla Car

7
1. Nivelul lexical este reprezentat prin folosirea cuvintelor sensul denotativ, clar precise si
înțelese, astfel textul trasmite problema într-un mod direct (transport, acasă )
2. Nivelul morfologic este evidențiat cu ajutorul cuvintele folosite de E cu o puternică
încărcătură afectivă pentru atragerea și impresionarea lui R („Reduce amprenta ecologică”)
pentru a spori curozitatea și utilizarea produsului promovat.
3. Nivelul sintactic este ilustrat de prezența tuturor tipurilor de părți de propoziție , cum ar fi
gerunziul ce are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite
complemente circumstanțiale, precum complement circumstantial conditional (Folosind
Blabla Car)
4. Nivelul stilistic este prezent prin expresivitatea creată de informația dată pentru a capta
atenția consumatorului.
5. Publicul țintă este reprezentat de o diversitate de grupări sociale, atât persoane fizice cât și
juridice, persoane cu același interes comun.
6. Coeziunea discursivă este cel mai important concept. Între mesajul iconic (poza) și
mesajul discursiv trebuie să existe o strânsă legătură. Astfel, în această reclamă coeziunea
discursivă nu este realizată în totalitate deoarece mesajul iconic, prezintă o femeie stând pe
scaunul unei mașini, (reclama fiind de inștințare a aplicației) însa mesajul este de protejare a
mediului asrtfel mesajul iconic nu este în legătură cu textul. Fundalul este lipsit de o
imagine sugestivă a naturii, fiind înlocuit cu o jumătate de fundal alb cu schema protejării
mediului și cu o jumătate de imagine a unei femei într-un autoturism. Textul este scris
mare, în partea din stânga a imaginii, cu litere mari albe pentru a ieși în evidență dar
sloganul lipsește. De exemplu, coeziunea discursivă se putea realiza cu un mesaj iconic
reprezentat prin imortalizarea unei imagini cu un șofer ce își asteaptă clientul într-o mașină
ecologică, traversând un drum neasfaltat pentru a ilustra în totalitate procesul diminuării
poluării.
Deși informează publicul că poți pune amprenta ecologică folosind Blabla Car, este
ambiguu mesajul și fluxul de informații deoarece nu se speficică ce au eliminat pentru
a le face mai bune pentru mediu.
Astfel, încalcă articolul 15, subpunctul 15.4 - Când o afirmație se referă la reducerea unor
componente sau elemente care au impact asupra mediului, anunțătorul trebuie să specifice
clar care componente sau care elemente au fost reduse.

8
 Printuri ce încalcă articolul 18. Oferte gratuite

3.3 Analiza Reclamei Elefant.ro

1. Nivelul lexical este reprezentat prin folosirea cuvintelor sensul denotativ, clar precise si
înțelese, astfel textul trasmite problema într-un mod direct ( reduce )
2. Nivelul morfologic este evidențiat cu ajutorul cuvintele folosite de E cu o puternică
încărcătură afectivă pentru atragerea și impresionarea lui R („Până la tine acasă”) pentru a
spori curozitatea și utilizarea produsului promovat.
3. Nivelul sintactic este ilustrat de prezența tuturor tipurilor de părți de propoziție (și, la – „La
tine acasă”) pentru a marca raporturi de subordonare în cadrul propoziției.
4. Nivelul stilistic este prezent prin expresivitatea creată de informația dată pentru a capta
atenția consumatorului.
5. Publicul țintă este reprezentat de o diversitate de grupări sociale, atât persoane fizice cât și
juridice, persoane cu același interes comun.

9
6. Coeziunea discursivă este cel mai important concept. Între mesajul iconic (poza) și
mesajul discursiv trebuie să existe o strânsă legătură. Astfel, în această reclamă coeziunea
discursivă este realizată deoarece mesajul iconic ilustrează un telefon mobil ce are
descchisă aplicația pentru a comanda diverse lucruri și pentru a le primi automat, fără efort,
acasă. Fundalul este alcăltit din culoarea verde deschis, pentru că este culoarea specifică a
brandului și pentru a pune în evidență mesajul cu gratuitatea transportului. Textul este scris
mare, în mijloc a imaginii, cu litere mari albe pentru capta atenția asupra frazei „Transport
Gratuit”.
De exemplu, coeziunea discursivă se putea realiza mult mai bine cu un mesaj iconic
reprezentat prin imortalizarea unei familii în prag de sărbători ce își dau comandă niște
produse de pe aplicație iar la scurt timp, curieul preia comanda grauit și o livrează.
Deși informează publicul că este transportul gratuit, atunci când intri pe site sau
aplicație această informație este detronată deoarece nu se specifică că doar la un
anumit interval sau cantitate de produse ai transport gratuit, astfel consumatorul nu
beneficează de gratuitate.
Astfel, încalcă articolul Art.18 - Oferte gratuite cu subpunctul 18.3 - Costurile care îi
revin consumatorului, altele decât cele indicate mai sus în mod expres, pentru oferta
gratuită, trebuie să fie specificate în mod clar și trebuie să includă și eventualele cheltuieli
suplimenare de livrare, ambalare și manipulare

10
 3.4 Analiza Reclamei Pizzeria-Restaurant Lordinu

1. Nivelul lexical este reprezentat prin folosirea ce pot constitui un câmp semantic al afacerii
(comezi, vândute) , pentru a creea o perspectivă curioasă asupra produsului.
7. Nivelul morfologic este evidențiat cu ajutorul cuvintele folosite de E cu o puternică
încărcătură afectivă pentru atragerea și impresionarea lui R („Din 1993 numărul 1”) și
folosirea numeralului ordinal (numărul 1) ce ilustrează succesul.
2. Nivelul sintactic este ilustrat de prezența tuturor tipurilor de părți de propoziție (din, în, de
– „în livrări la domiciliu”) pentru a marca raporturi de subordonare în cadrul propoziției.
3. Nivelul stilistic este prezent prin expresivitatea creată de informația dată pentru a capta
atenția consumatorului.
4. Publicul țintă este reprezentat de o diversitate de grupări sociale, atât persoane fizice cât și
juridice, persoane cu același interes comun.
5. Coeziunea discursivă este cel mai important concept. Între mesajul iconic (poza) și
mesajul discursiv trebuie să existe o strânsă legătură. Astfel, în această reclamă coeziunea
discursivă este realizată dar nu în totalitate deoarece mesajul iconic ilustrează doar un
produs, mai exact pizza, iar textul este 1+1 gratis. Fundalul este alcăltit din culoarea alb
spre josul imaginii, însă de sus până la jumătate este o imagine blurată a mai multor felii de

11
pizza. Textul este scris mare, cu roșu, alb, verde în multe colțuri imaginii, pentru captarea
atenției asupra frazei „1+1 Gratis”.
De exemplu, coeziunea discursivă se putea realiza mult mai bine cu un mesaj iconic
reprezentat prin imortalizarea unui grup de prieteni ce ies în oraș și hotărăsc să mănânce la
o pizzerie. Aici găsesc oferta 1+1 și toți sunt fericiți.
Deși informează publicul că este 1+1 gratis, atunci când intri pe site sau această
informație este detronată deoarece nu se specifică că doar la o anumită cantitate de
produse ce depășesc suma de 79 de lei, se produce transport gratuit, astfel
consumatorul nu beneficează de serviciu.
Art.18 - Oferte gratuite cu subpunctul 18.3 - Costurile care îi revin consumatorului, altele
decât cele indicate mai sus în mod expres, pentru oferta gratuită, trebuie să fie specificate în
mod clar și trebuie să includă și eventualele cheltuieli suplimenare de livrare, ambalare și
manipulare

12
 Îmbunătățirea discursului publictar

Pentru a îmbunătății discursul publicitar, o modalitate din perspectiva mea ar fi să adaug mai
multă informație exactă asupra produsului/serviciului. Mai multă informație atât despre produs,
cât și despre beneficiile, utilizăriile, locul și prețul acestuia. Aceste informații să fie încadrate în
colțul din dreapta a printului, pentru ca la mijloc discursul să fie unul de mare impact pentru a
atrage atenția.

Un alt aspect pentru a îmbunătății discursul publicitar ar fi să aleg mai multe tipologii, sau întâi
de toate să interacționez cu mai multe tipuri de public și să le înțeleg pentru ca după să creez mai
multe produse/servicii pentru fiecare în parte.

Al treilea aspect ar fi să nu încarc discursul publicitar cu înfomarții inutile, pentru că acest lucru
l-ar face pe clientul/consumatorul viitor să nu-și mai amintească elementul sau cuvintele cheie.
Așadar, cuvinte cât mai exacte pentru o reținere mai ușoară.

13
 Concluzii

Moralitatea în publicitate constă în redactarea unor printuri publicitare adevărate, nu foarte lungi,
bine redactate, bazate pe nevoile clientului, printuri clare ce atrage consumatorul prin cuvinte
cheie și care dorește să-l facă să-i devină client.

Însă această moralitate, de multe ori, deși există Codul Rac, este încălcată și acest lucru duce la
părerile negative ale consumatorilor asupra respectivului produs/serviciu. Sunt sute de categorii
de produse ce au fost atât lăudate datorită reclamei logice și adevărate făcute, produse ce se vând
constant și având o creștere mare în încasări dar și produse/servicii nefolosite ba chiar
nerecomandate din cauza recenzilor negative și înșelătoare.

Așadar, moralitatea în publicitare este esențială pentru un spor bun al produsului/serviciu

promovat.

14
 Bibliografie

I. Bălănescu. O, - Lect. Univ. Dr. Redactare de Texte, Cum să scriem corect un text,
București, Editura Ariadna ’98, 2015
II. Bălănescu. O, - Lect. Univ. Dr Reclama Românească, București, Editura Ariadna
’98, 2009

15