Sunteți pe pagina 1din 18

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Dr. Sorin Preda


Agenţii de presă
Rigorile ştirii de agenţie

Să recapitulăm. Stirea de agenţie presupune rigoare şi profesionalism la cel mai


înalt nivel. Dacă ne gândim că această ştire e cuprinsă într-un întreg lanţ al prelucrării
mediatice, că ea devine materie primă pentru alţi jurnalişti, vom înţelege deosebita ei
importanţă. Prin urmare, ştirea de agenţie trebuie de la bun început să trateze scrupulos
propriile surse, conştientizând faptul că ea însăşi devine sursă pentru alte ziare. Aceste
surse nu pot fi invocate generic decât n situaţii excepţionale : criză majoră, război,
catastrofe naturale. Din păcate, în presa română abundă ştirile „pe surse” (un truc menit
să dea seriozitate unor bârfe, speculaţii, presupuneri). Despre tipologia surselor
neconvenţionale am vorbit în cursurile anterioare : directe, indirecte, neidentificate (din
sursa neoficială, guvernamentală, autorizată). Am vorbit de asemenea despre formulele
uzitate uneori de agenţii menite să suplinească absenţa (recunoaşterea) sursei :
informează cercuri bine informate, cercuri apropiate de…, se crede, apreciază unii
observatori, …unii experţi samd. Asemenea formule afectează credibilitatea agenţiei. În
orice caz, un ziar serios va evita să folosească informaţii cu surse voalate, neidentificate
în mod cert, mai ales cele care par tendenţioase, subiective sau interesate.
Veşti rele – veşti bune. Alegerea subiectelor de ştire nu ţine numai de experienţă şi fler.
Alegerea subiectelor trebuie făcută după principii clare şi profesioniste (legea proximităţii
a interesului uman). Un alt criteriu ţine cont de calităţile intrinseci ştirii (să fie nouă,
verificabilă şi deci reală, să intereseze cât mai multă lume). Regăsim toate acestea în
veştile rele (accidente, catastrofe, sinucideri, incidente armate). Presa adoră asemenea
subiecte şi nu e vina ei că lumea e plină de evenimente neplăcute, îngrijorătoare. Aşa cum
remarcă sociologii, lumea nu e mai rea şi generatoare de insecuritate ca înainte, ci
acoperirea lumii cu ştiri a devenit mai bună. Din acest punct de vedere, putem spune că
presa îşi face datoria. Greşeala presei constă în exagerare, în plasarea preferenţială a
acestor ştiri, în subexpunerea normalului, a evenimentelor nespectaculoase. Fenomenul
de tabloidizare a presei este o realitate, ce se impune a fi limitată şi în nici un caz exclusă
cu totul. Ştirile rele (accidentele rutiere, de pildă) implică o mare primejdie profesională :
lipsa de relevanţă şi, finalmente, dezinformarea prin abaterea atenţiei de la problemele
grave ale societăţii.
Criteriile de selectare a ştirilor ar fi pe scurt :
- Proximitatea temporală. Dacă se poate, cititorul vrea să fie informat în timp real. El
vrea (prin informare) să-şi sporească sentimentul că e actual, că nu este ieşit din timp.
„Acum” şi „aici” sunt cuvintele de ordine pentru cititor. Ştirile din trecut sau din viitor
constituie o excepţie.
- Proximitatea spaţială. Cu cât evenimentul este mai aproape geografic, cu atât
interesează mai mult (legea „mort-kilometri”). O variantă poate fi „proeminenţa
personalităţii implicate”. Asta înseamnă că impactul unui incident (un accident de
motocicletă) creşte exponenţial n funcţie de numele şi funcţia celui implicat (ex:
premierul Tăriceanu).
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Conflictul. Nu e vorba doar de războaie şi competiţii sportive. Orice dispută mai


înfierbântată (politică, de pildă) ne atrage semnificativ atenţia. Un motiv ar fi emoţionalul
provocat de conflict, pactizarea cu una din părţile aflate în dispută.
- Numărul persoanelor implicate. Implicarea într-un accident a unui autocar plin cu elevi
este mai spectaculoasă decât accidentarea unui biciclist neatent. Îngrijorează înmulţirea
ştirilor din presa română cu evenimente fără consecinţă – acele ştiri ce se termină cu
formula „Din fericire…”.
- Semnificaţia educativă. E vorba despre ştiri din lumea medicală. Ştiri care conţin
anumite avertismente privind sănătatea publică, privind violenţa casnică sau relele
tratamente aplicate minorilor.
- Amuzamentul. Curiozităţi, recorduri, întâmplări duioase cu animale.

Tipologia ştirilor de agenţie :

1) Flash. Are prioritate 1 şi anunţă în câteva cuvinte un fapt de o importanţă


excepţională. Ex: Barack Obama – noul preşedinte al SUA.
- Nici un flash nu trebuie să rămână fără completări ulterioare (buletin, urgent).
- Obligatoriu indică sursa.
- Nu se abuzează de flash-uri.
- Nu are cheie (slug).
2) Buletin. În 2-3 rânduri dă o informaţie de mare importanţă. E o ştire scurtă, în stil
concis şi sec.
- Nu depăşeşte 30-35 de cuvinte.
- Comportă obligatoriu sursa (excepţional se poate folosi : „potrivit martorilor”)
- Are prioritate 2.
- Are cheie (slug). Pe rândul următor : Buletin (cu majuscule). Spaţiu. Originea şi
data. Text. Ex: Un Boeing 747 american cu cel puţin 200 de pasageri la bord s-a
prăbuşit miercuri în apropiere de Orly, anunţă turnul de control al aeroportului.
AFP
- Un eveniment major poate oferi ocazia mai multor buletine. Dacă timpul
presează, primul buletin poate fi urmat de un „aditiv” (50 de cuvinte) sau de un
„urgent” (100-150 de cuvinte). Ulterior se poate construi un alt lead.
- „Aditivul” poate fi construit în birou, prin documentare suplimentară. În acest caz
se precizează sursa şi contextul.
- Când în buletin se face referinţă la o declaraţie sau la un document, trebuie să se
dea rapid ulterior un citat, chiar şi scurt. Ex:
Brejnev – discurs
Buletin
Moscova, 10 iunie (AFP) – Preşedintele sovietic Leonid Brejnev a propus miercuri
reducerea imediată cu o sută de mii de oameni forţele militare ale Pactului de la
Varşovia şi NATO.

Buletin propunere
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Moscova – L. Brejnev a făcut această propunere într-un discurs în faţa Sovietului


Suprem. „Suntem gata să reducem imediat cu 100.000 de oameni forţele Pactului de
la Varşovia, dacă NATO va proceda la fel” a zis L. Brejnev. În acest sens, a arătat
el, s-au trimis mesaje şefilor de stat din ţările membre NATO. AFP
Dup acest buletin, putem concepe un „aditiv”, în care să oferim cifre statistice
privind forţele Pactului de la Varşovia şi NATO.
3) Urgent. Ştire de 150 de cuvinte, care trebuie transmisă urgent.
- Are prioritate 3.
- Când anulează ori rectifică o ştire anterioară, are prioritate 2.
- Textului i se poate adiţiona : reacţii, mărturii, fişe tehnice.
- Menţiunea „urgent” poate fi trecută în dreptul mai multor tipuri de informaţii.
- Menţiunea se face obligatoriu la „anulare” sau „rectificare”. Ex:
Discurs-Brejnev, Corectura, 124
URGENT rectificare
În AFP 124 Moscova
se va citi în primul paragraf :
Preşedintele sovietic Leonid Brejnev a propus marţi Occidentului reducerea „imediată”
cu cinci mii de oameni forţele militar ale Pactului de la Varşovia şi NATO
(corect : marţi şi nu miercuri) AFP

4) Aditivul. E o completare a unei prime informaţii.


- Evităm excesul de materiale „aditiv”. De regulă, evenimentul se acoperă cu texte
întregi, cu buletine sau sinteze.
- Aditivul trebuie să fie scurt.
- Să reamintească cheia buletinului anterior.
- Să nu reia conţinutul buletinului anterior.
- Să urmeze buletinului la scurt timp (15 min)

5) Leadul (materialul de ansamblu). Prezintă ultimele evoluţii ale unui eveniment. Prin
urmare, el apare după mai multe telegrame (ştiri) pe acelaşi subiect.
- Termenul acoperă „atacul”, dar e folosit ca să acopere şi alte tipuri de ştire :
bilanţ, roundup, sinteză.
- Importantă este informaţia centrală, în jurul căreia se adiţionează celelalte texte
lămuritoare.
- Leadul poate justifica precizarea „urgent” dar precizarea nu e obligatorie.
- Nu depăşeşte 200 de cuvinte.
- Cheia şi datarea, eventual titlul general, trebuie să rămână neschimbate.
- Există şi lead cu reluare („pickup”). Mai rar, se impune un aditiv.
- Dacă evenimentul impune mai multe leaduri, ele se numerotează pentru a uşura
lectura clientului.

6) Continuarea („running”). Este vorba despre acoperirea cronologică a unui eveniment


pe măsură ce aceasta se desfăşoară. Şi constă într-o serie de informaţii forte scurte.
- Are aceeaşi cheie şi acelaşi titlu cu informaţia de bază.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Ştirea finală din „running” trebuie să menţioneze că e ultima.


- Ştirea finală e însoţită rapid de un lead, care să reia succesiunea nu cronologic, ci
după „piramida inversată”.

Alte forme de sinteză : „Documentare expres”. Se referă la fişe tehnice, biografii,


cronologii , film al evenimentelor. Atenţie, aceste materiale exclud „piramida inversată”.
Ele impun, în schimb, un şapou, un text minim explicativ.
- comportă obligatoriu atac sau o reluare a evenimentului la care se raportează. Ex:
Biologul american de origine română Emil Palade, a murit la 83 de ani intr-un
spital din California. El şi-a cucerit o reputaţie mondială…Greşit ar fi atacul :
„Domnul Emil Palade, biolog american de origine română, s-a născut…”. Aceste
documente sunt foarte importante pentru client. Exemplu clasic îl reprezintă
materialele documentare în cazul Watergate privind mecanismele constituţinale,
structurile interne ale serviciilor casei Albe samd.
- Sarcina actualizării revine „deskului”, documentaristilor de la birou.
Nu se neglijează nici un element de context care să uşureze lectura evenimentului de
către client.
1) Fişa tehnică. În 200 de cuvinte se face rezumatul succint al unui document,
reacţiile provocate de un proiect, a unui echipament tehnic, a unui tip de
armament samd.
- Stil telegrafic.
- Utilă înainte de alegeri, de evenimente majore previzibile. Ex :
Babania- Doc (documentar n.n)
Alegătorii (fişă tehnică)
10 iunie (AFP) – iată fişa tehnică a alegerilor legislative care se desfăşoar- joi în
Babania :
- populaţie : 8,2 milioane locuitori.
- Alegători înscrişi : 5.320000
- Partide participante : cinci partide principale (socialist, liberal, naţional,
democrat)
- Tipul de scrutin : majoritar, cu un singur tur.
- Durata legislaturii : 4 ani samd.
2) Ecouri. Se referă la note pitoreşti, interes uman, accesorii.
- Utile în competiţii sportive pe termen lung (campionat mondial, Olimpiade).
- Stil alert ce evită vulgaritatea.
- Să evite jocurile de cuvinte greu de tradus în alte limbi.
- Se începe obligatoriu cu cheia evenimentului respectiv.
3) Reacţii. Reacţiile la un eveniment sunt date separat. Sursa e importantă
(personalităţi). Contează cine spune.
- Se evită plagierea repetarea inutilă, banalitatea.
- Atentie- primele reacţii nu sunt şi cele mai importante.
- Reacţiilor pot fi : prompte, grupate, selectate.
- Sinteza reacţiilor formează un text aparte.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Atenţie la evenimentele controversate. Prin gruparea aleatorie a reacţiilor, clientul


poate fi indus în eroare. Cel mai bine este ca ziaristul să ofere ambele tipuri de
reacţii (pro-contra), evitând părtinirea.
- La greve, reacţiile pot fi părtinitoare. Atenţie deci.
- La „no comment” avem deja o reacţie. Ea trebuie consemnată dacă persoana e
importantă.
- Lipsa de reacţie se consemnează : Patronatul a refuzat să comenteze…

4) Biografii, portrete. Există mai multe tipuri : scurte, lungi, bio-expres sau bio-
portret.
- Bio-expres nu depăşeşte 400 de cuvinte. Difuzat imediat ce se produce
evenimentul (deces, premiu Nobel).
- Leadul obligatoriu, pentru a aminti de la început evenimentul şi vârsta persoanei.
- Bio portretul poate avea şi 800 de cuvinte.
- Combină elementele biografice (date, etape, carieră) cu o schiţă morală a
personajului.
- Contează aspectul uman, elementele anecdotice.
- Pentru mari personalităţi se poate adăuga reacţii ale altor personalităţi oameni
politici samd.
- Unele biografii pot fi date clienţilor cu „embargou”, anticipându-se evenimentul.
- În linia de instrucţiuni se specifică obligatoriu „bio”, plus cheia principală pentru
eveniment. Ex :
Remaniere – bio (pentru biografiile miniştrilor după remanierea guvernamentală din
URSS)
Suslov – bio samd.

5) Filme şi cronologii. Rezumă fiecare moment important al unui eveniment


deosebit.
- Caz tipic : luare de ostatici, accident aviatic, un conflict armat…
- Are obligatoriu atac.
- Se referă la o perioadă scurtă de timp în derularea sa cronologică, cu precizări de
oră, loc, dată. Ex:
Insurecţie – doc. Flt 1
Filmul insurecţiei din Babania
10 iunie (AFP) – iată filmul evenimentelor care s-au produs miercuri în Babania, unde,
la capătul unei scurte insurecţii armate, regimul generalului X a fost răsturnat :
- noaptea de marţi spre miercuri, 3,10 ora locală (1,10 GMT) o coloană blindată
condusă de colonelul Z încercuieşte palatul prezidenţial.
- 4,20 : violente schimburi de foc între garda prezidenţială şi fidelii colonelului Z.
- 4,50 : un comando preia staţia de televiziune şi transmite un ultimatum
generalului X, preşedintele pe viaţă a Babaniei samd
Cronologia diferă de film în două privinţe : a) abordează o perioadă mai mare de timp
(ani chiar) şi nu se referă strict la ore; b) redă faptele mai lapidar decât filmul şi nu are
elemente de culoare. Ex:
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Insurecţie-doc.
Cronologia preşedinţiei generalului X
10 iunie (AFP) – iată principalele date ale preşedinţiei generalului X, destituit miercuri
după victoria insurecţiei în Babania.
- 12 oct, 1952 : generalul X, în vârstă atunci de 40 de ani, este ales ca preşedinte
cu o majoritate de 63 % din voturi.
- Iulie 1956 – în urma unor grave tulburări soldate cu 300 de morţi şi răniţi,
Parlamentul e dizolvat samd.

6) Sinteza propriu zisă. Definiţia o apropie de lead – adică un material de ansamblu


care prezintă bilanţul global al unui eveniment dat. Sau – text informativ ce
grupează într-un moment precis o selecţie de informaţii difuzate anterior pe
aceeaşi temă.
- Diferenţa faţă de lead stă în faptul că sinteza e mai globală.
- Sinteza ţine cont de ultimele elemente informative care nu au fost difuzate
(elemente mai puţin importante)
- Dacă elementele noi sunt importante, ele nu vor fi trecute în sinteză, ci pentru ele
se va scrie un lead nou.
- Lungime variabilă, între 400 şi 600 de cuvinte. Excepţional se poate ajunge la
1000 de cuvinte.
- Şi aici se aplică piramida inversată (ordinea importanţei descrescătoare).
- Deşi reţine esenţialul, sinteza nu trebuie să ignore pitorescul.
- În nici un caz, sinteza nu e un raport de poliţie.
- La evenimente majore, textul poate să reia elemente care provin din mai multe
locuri geografice şi din mai multe surse : La rândul său, la Paris, purtătorul de
cuvânt al Ministerului de Externe a declarat că…
- Dacă una din sursele implicate în eveniment refuză să ia poziţie, acest lucru se
consemnează separat, în final : Londra a refuzat să comenteze…
- Să nu fie un amalgam. Va avea mereu un fir logic şi fluenţă.
- De obicei, sinteza încheie o serie de leaduri – cu aceeaşi cheie, dar cu titlu diferit.

Urmând rigoarea ştirii, sinteza are următoarea schemă :


1. Faptul (explozia, cine, ce, când, unde ? Primul bilanţ (consecinţe
imediate sau posibile). Circumstanţe (cum?). Ipoteze (de ce ?)
2. Principalele reacţii şi măsuri.
3. Primele mărturii (reportaj).
4. Detalierea ipotezelor specialiştilor.
5. Extrase din fişa tehnică.
6. Detalii adiţionale privind consecinţele şi măsurile luate.
7. Mărturii adiţionale.

Situaţii aparte :
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

A. Previzionarea evenimentului. Unele evenimente pot fi anticipate (mari competiţii


sportive, manifestaţii de protest, congrese, alegeri samd). Agenţia poate oferi clienţilor un
cadru adecvat de pregătire, oferind texte specializate :
a)Ante-fila. Se difuzează cu 1-2 zile înaintea evenimentului.
- Nu depăşeşte 600 de cuvinte.
- Întâlnirile politice majore devin subiect frecvent pentru ante-filă.
- Dacă evenimentul generează deja polemici, reacţiile se grupează distinct într-o
sinteză.
b) „Ridicarea perdelei”. Se difuzează chiar în ajun. De aceea timpul verbal este la
viitor. Preşedintele Bush se va întâlni…
c) Material de deschidere. Este o telegramă scurtă (2-300 de cuvinte).
- Evenimentul e prezentat la începutul ştirii, amintindu-se apoi locul şi ziua când
începe.
- Se folosesc expresii care anticipează : urmează, se vor decide, ar urma să…
d) Over-night. O telegramă scrisă noaptea, pentru a reaminti clientului dimineaţa ce
urmează : Preşedinţii american şi sovietic încep vineri cea de-a doua zi a întâlnirii la
nivel înalt…

B. Materiale speciale pentru reviste


Diversitatea clienţilor impun agenţiei o diversitate de abordări şi de genuri.
Diferenţele stau în dimensiunea textelor, în tematica abordată şi, mai ales, în stil. E lesne
de imaginat că o revistă tip magazin va avea alte cerinţe decât un cotidian. Săptămânalele
impun :
- Actualitate vagă. Materialele să nu fie strict legate de eveniment.
- Teme aparte – ecologie, lumea ştiinţei, viaţa vedetelor, divertisment, curiozităţi,
recorduri.
- Atac incitant. Se preferă leadul amânat (câteva elemente de culoare, acroş samd).

a) Panoramic, reportaj. Texte consistente (peste 1.000 de cuvinte). Panorama poate


fi difuzată gratuit. Reportajul, costă. Unii clienţi preferă abonamentul. Uneori
textele sunt însoţite de foto (se plătesc aparte).
b) Features. Texte ceva mai amuzante, cu stil personalizat şi dinamic. Se bucură de
mare libertate. Problema este dacă clientul acceptă textul. Oricum, agenţia caută
să-şi diversifice tot timpul oferta.

Anulări şi corectări

Nedorite, aceste corecţii sunt inevitabile într-o muncă intensă, cu ochii la ceas.
Atunci când apar greşeli şi ele sunt reperate la timp, se practică erata ce urmează anumite
reguli :
- Anularea unei informaţii se face numai în cazuri excepţionale.
- Orice anulare trebuie semnalat urgent şi în scris.
- Orice anulare comportă obligatoriu o explicaţie şi o versiune nouă, corectă.
- Formulele de anulare trebuie să fie fixe şi permanente. Ex:
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

J. Carter – ostatici, Anul, 385


BULETIN …ANULARE
Ĩn atenţia redacţiilor :
Anulaţi AFP 385 Washinngton (Carter-ostatici) care conţine o eroare. O nouă versiune va
urma (AFP)
Embargoul. Este interdicţia de a utiliza informaţia până la suspendarea embargoului.
Agenţia nu dă explicaţii. Cere doar. Dacă clientul încalcă embargoul, va suporta
consecinţele.
- Embargoul de precizează : pentru presa de dimineaţă, publicabilă vineri…
- Există diferenţe între embargoul de difuzare şi de publicare. Agenţia va explica
clientului diferenţele.
Anularea embargoului. Este important să se precizeze clienţilor dacă informaţia este
utilizabilă fără schimbări sau nu. De asemenea, se întâmplă ca doar unele părţi ale
materialului să fie sub embargou. Acest lucru trebuie specificat în mod clar, în corpul
ştirii. Ex:
…reluarea activităţii economice este astfel confirmată
(paragraful următor este publicabil la ora 22,00 GMT)

CONCLUZII

Munca de agentie e plină de rigori. Chiar dacă apar greşeli, sistemul oferă
posibilitatea verificării interne şi a corijării. Iată o schemă de abordare a unui eveniment
important şi de lungă durată, în viziunea AFP (Agerpres, 1994) :
Ĩnaintea evenimentului
În cursul săptămânii: - materiale preliminare eşalonate
Cu 48 de ore înainte: - material preliminar general
Cu 24 ore înainte : - „ridicarea perdelei”
Cu câteva ore : - scurt material de deschidere

Ĩn timpul evenimentului - fapte, buletine, urgenţe, texte sub embargou


(după nevoi) documentare, reacţii
înlănţuire-tip (se repetă zilnic) -leaduri succesive (la prânz şi seara); la
nevoie sinteză, reunind toate elementele
venite pe toate sursele; ştire de reluare (noaptea)

La sfârşitul evenimentului -buletine şi urgenţe – reluarea faptică într-un


lead scurt; declaraţii, comunicate; primul bilanţ
După eveniment -materiale explicative, fişe tehnice, materiale
speciale; prime reacţii; al doilea bilanţ
consistent; revista presei samd.
A doua zi -material de revenire asupra evenimentului, în
care se reiau sintetic bilanţul, reacţiile consecinţele

Ĩn agenţie, evenimentul se acoperă astfel :


www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Flash buletin primul lead (urgent) al doilea lead


reportaj, luări de poziţii ştire info faptică sinteză.
La toate acestea, spre final, se adaugă : documentare (fişe tehnice, biografii,
materiale generale), reacţii. Cheia (slug) rămâne aceeaşi pentru toate telegramele
referitoare la material.

Scrierea ştirii

Structura ştirii. Atacul (unii îi spun „lead”) trebuie să urmeze rigorile „piramidei
inversate”. Începem cu ce este mai important (ce-ul). Într-o telegramă de presă structurată
corect, fiecare paragraf constituie un adaos lămuritor al elementelor precedente.
Eliminarea lor duce la o sărăcire a amănuntelor, dar niciodată nu se va afecta esenţa
informaţiei prezente în atac. Francezii disting în structura ştirii : Lead- Sublead –
Paragrafe complementare (elemente de background).
Paragraful ştirii trebuie să fie scurt şi lizibil. Dacă depăşeşte trei rânduri, trebuie
despărţit în alt paragraf. Excepţie – citatul sau documentul. Pentru a evita monotonie şi
mai bine este să se folosească paragrafele în alternanţă (scurt cu lung).
Atenţie – când se abordează în acelaşi text mai multe aspecte, concepem fiecare paragraf
după „piramida inversă”.

Rigori tehnice (formale) obligatorii. Orice text de agenţie transmis la centru sau la
client conţine trei elemente esenţiale : linie de comandă, linie de instrucţiuni şi text.
- Linie de comandă. Rând destinat codurilor : prioritate, origine, număr de ordine,
repartizare. La toate acestea, se mai poate adăuga : tipul de informaţie şi ţara de
origine (codificate toate !)
- Linia de instrucţiuni. Această linie face parte din text. Ea include mai mult
indicaţii redacţionale : 1. cheie; 2. identificarea naturii ştirii şi numerotarea
paginilor; 3. trimiterea la o eventuală ştire anterioară. Cheia (slug) este foarte
importantă şi nu depăşeşte 24 de caractere. Atenţie – cu excepţia „flash-ului”,
orice ştire trebuie să comporte o linie de instrucţiuni. Din această linie,
fundamentală este cheia. Ex : Seism - Vrancea
- Cheia se poate scrie oricum, în majuscule sau obişnuit. Ex : Premiul Nobel –
ceremonie. Sub linia de instrucţiuni, se trec prefixele indicând urgenţa : Buletin
sau Urgenţa. Prefixul este urmat de un titlu (maximum 5-6 cuvinte). Ĩn toate
cazurile se lasă un spaţiu dublu între rânduri, după care începe textul.
- Textul. Începe prin locul şi data („dateline”), urmate de sigla agenţiei, între
paranteze.

Citatul. Ziariştii adoră citatul, dar el se dovedeşte de multe ori a fi o pacoste. Două ar fi
dezavantajele citatului : a) e prea lung şi obositor; b) poate fi manipulat prin schimbarea
contextului. Foarte greoi se arată ca „atac” şi de aceea nu-l recomandăm. El poate fi
folosit ca argument, dar respectând unele exigenţe :
- să fie scurt; să fie relevant; să nu fie banal; să transpară din el sentimente (opinii)
puternice, greu de transpus în stilul indirect.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Citatele prescurtate (formulă pleonastică, dar utilă). Pentru a reţine doar elementele de
discurs cele mai importante este necesar :
- să se marcheze cu ghilimele vorbele citate;
- să se atribuie, evitând sublinieri neutre sau inutile : a continuat…, a adăugat…
- obligatoriu - să se marcheze cu trei puncte de suspensie între paranteze pasajele
suspendate din citat;
- se va reda esenţa, expresia sau cuvântul şoc (intraductibil în indirect) : ziarişti
tonomat, moguli de presă, Felix Motanul, loganuri contra salarii samd. În cazul
în care afirmaţia (banală în aparenţă) contrastează cu realitatea sau are un caracter
vădit polemic, ea trebuie redată prin citat pentru un plus de autenticitate, de
confirmare : „ <România nu e afectată de criză> – afirmat preşedintele ţării…”;
- frânturile de citate sunt neclare şi stângace. E bine să le evităm : Preşedintele a
afirmat că situaţia e „periculoasă”, dar nu „lipsită de speranţă”, că avem
resurse de a face faţă „dificultăţilor”;
- dacă în lead folosim câteva cuvinte din citat (un fragment), citatul trebuie reluat şi
redat complet în interiorul telegramei.
Citatul integral. La declaraţii sau documente importante, citatul se dă integral.
- în acest caz, este nevoie de un şapou, de o frază explicativă măcar;
- adeseori, citatul mare obligă la unele croşetări, marcate de trei puncte ntre
paranteze;
- dacă textul e lung, se impune să se amintească de câteva ori cine vorbeşte,
folosindu-se formule de genul : a declarat de asemenea…, se arată în continuare
în comunicat.

Ambiguităţi posibile . Dusmanul clarităţii e în orice situaţie echivocul. Acest lucru se


întâmplă şi în gestionarea citatului. Ex : „Antrenorul echipei a declarat : <Acest fotbalist
nu avea dreptul…>” (ambiguu) / Antrenorul echipei a declarat, referindu-se la Bănel
Nicoliţă : „Acest fotbalist…”.
- atribuirile ce induc o anume lectură tendenţioasă se folosesc cu ghilimele :
„teroriştii”, „ultranaţionalistul”, „rebelii” samd.
- Aceeaşi distanţă trebuie luată în folosirea unor cuvinte ce implică judecăţi de
valoare : „insurgent”, „criminal”, „suspect”. În cazul în care nu folosim
ghilimelele, trebuie să alegem cuvintele mai neutre : insurgent nu e totuna cu
revoluţionar sau luptător pentru libertate. Ex : „Rebelii au atacat…” (subiectiv) /
Membrii organizaţiei „Calea luminoasă” au atacat… (neutru, corect).
Pentru a evita unele confuzii în cazul citatelor traduse, e bine ca unele expresii să fie
transcrise în original. Ex: teritoriile ocupate („from territories”).

Prezentarea şi exprimarea textului


Reguli tehnice generale :
- Cuvintele nu trebuie despărţite în silabe la sfârşitul rândului.
- O filă se va termina cu o frază completă.
- Textul trebuie împărţit în paragrafe (5 rânduri şi cel mult 3 fraze).
- Cifrele se repetă în text („235, repet 235 de tone”) sau se scriu cu litere.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- În agenţie exis regula celor 200 de cuvinte (textele să nu depăşească această


dimensiune, decât la nevoie).
Titrarea. Deşi clienţii nu mai cer titluri la telegrame, ele se dau pentru un plus de
claritate.
- E bine să fie o dublură a cheii (slug).
- Să nu fie lungi, abstracte, metaforice sau joc de cuvinte (lucru permis în presă).
- Se evită titlurile interpretative sau aluzive.
- Se evită numele în titlu : Un ministru britanic critică ONU şi nu „Dl Smith critică
ONU”.
- De evitat titlurile ce încep cu o indicaţie geografică : Egipt : o nouă descoperire.
În cheie, se poate acest lucru : Nigeria – petrol
Semnăturile. De regulă nu se semnează. Se pun doar iniţiale. Semnătura e a agenţiei
(AFP). La reportaj sau feature situaţia se schimbă. Semnăturile colective se evită (de la
corespondenţii noştri speciali).
Un caz special – „pool”. Este o dare de seamă colectivă asupra unui eveniment, întocmită
de un grup restrâns de ziarişti. Asta se întâmplă în cazul vizitelor de stat.
Nume proprii, titluri, funcţii :
- Se verifică foarte atent.
- Atenţie la ortografierea numelui.
- Adeseori se repetă în paranteză numele pentru confirmare.
- Prenumele este obligatoriu când numele apare prima oară. La fel tot ce duce la o
mai bună identificare a persoanei (vârstă, profesie, domiciliu). Una e spună un
copil de 10 ani că a văzut un OZN şi alta să spună un pilot bătrân.
- Pentru China, e obligatorie transcrierea oficială a numelor.
Cazuri particulare :
- Spania (numele are trei componente : prenume, numele tatălui, nume de familie).
Al doilea (numele tatălui) este cel de bază : Ortega Oreja Aguirre. Oreja e numele
de familie. Pentru femeile căsătorite situaţia se schimbă. Isabel Martinez de Peron
este dna Peron.
- China. Numele de familie e primul. Chou En-lai este Chou. Ĩn Hong-Hong
numele s-au occidentalizat. Prin urmare, al doilea este numele.
- Japonia. Al doilea e numele
- Vietnam. Se schimbă – când primul este numele când al doilea . Ho Şi Min este
Ho, dar Vo Nguyen Giap este Giap. Mulţi au nume doar din particulă. Le Duan.
- Atenţie la particula nobiliară : von, de, le.
- Arabia. Fără regulă fixă. Contează urzajul. Unele nume sunt compuse din Abel
(servitor al), urmat de un adjectiv. Prescurtarea numelui poate fi o jignire.
- Rusia. Al doilea nume e al tatălui. Nu se ia în seamă. Francezii şi ungurii le traduc
sau le transpun fonetic. Tchehov (Cehov).
Titluri. Cele onorifice nu-şi găsesc loc în telegrame : Alteţa Sa, Eminenţa Sa.
„Don” din spaniolă nu se pune. Domnul, doamna se scriu prescurtat. Prescurtările
americane (JFK, JR) nu se pun. Regula e cât mai simplu, ct mai corect.
- Atenţie la jargonul local : Casa albă a intrat în uz. Casa roz (sediul Preşedinţiei
Argentinei) nu.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Titlurile academice, universitare se pun.


- Funcţiile politice se pun. Dacă sunt prea lungi, nu se pun în atac, ci în ştire.
- Unele funcţii necesită explicaţii : speakerul (preşedintele) Camerei.

Rigori stilistice

- Corect şi clar : poliţişti felicitaţi pentru dubla arestare (nu) sau condamnarea
sindicatului în loc de : sindicatul condamnă.
- Concis : eliminăm orice amănunt fără a afecta sensul. Un bun atac scuteşte
ziaristul de tentaţia cuvintelor în plus. Chiar dacă evenimentul impune elemente
de context (descriere, gesturi, atitudini), detaliile nu trebuie să sufoce miza
evenimentului.

Gramatica :
- Topica. Respectaţi topica şi sensul. Nu e corect : Preşedintele a lansat un apel de
ajutorare a mişcării. Corect ar fi : Preşedintele a lansat către mişcare un apel de
ajutor. Neclaritatea şi echivocul vin de multe ori din topica ezitantă : Apelul la
calm al preşedintelui.
- Punctuaţia. În agenţiile franceze nu se folosesc punctul şi virgula, iar în locul
parantezelor – cratima.
- Pronumele. Multă prudenţă şi zgârcenie. Evitaţi demonstrativele : asta, acesta
(vag şi neclar)
- Verbul. Evitaţi condiţionalul evitaţi verbele de îndoială. Preşedintele ar fi bolnav,
afirmă surse diplomatice – nu e bine. Evitaţi formele pasive. Folosiţi verbele de
acţiune : „construieşte o casă” (nu face o casă), „a scrie o carte” (nu a realiza o
carte). Evitaţi verbele cu sens vag : a face, a realiza, a permite. Atenţie la verbele
ce induc atitudine : a denunţa, a ataca, a milita. E o mare diferenţă între a susţine
şi a pretinde. Verbul de care ştiristul de agenţie trebuie să se păzească este a
revela. Atenţie de asemenea la verbul a confirma ( nu poţi să confirmi ceea ce nu
ai anunţat anterior).
- Adjective şi adverbe. De multe ori ele sunt locuri comune : categoric, galopant,
aberant, senzaţional, celebru. În loc să scriem era o căldură atroce, mai simplu
este să scriem : „erau 45 de grade la umbră”. Imperativul jurnalistic spune :
„Arată, nu spune” (pentru agenţie, evocarea este un defect).
Transcrieri. Profesionistul se arată în micile detalii.
- Zilele. Evitaţi ieri, azi, mâine. Ori e inutil, ori se creează confuzii. Mai bine este să
numim ziua (marţi).
- Ora. Ora de bază este GMT. Prin urmare, dacă trecem ora locală, vom pune în
paranteză ora GMT. Dacă evenimentul se produce târziu spre miezul nopţii, trebuie să
indicăm ziua.
- Temperaturile. Anglo-saxonii folosesc gradele Fahrenheit. Le trecem ca atare, darer în
paranteză oferim echivalentul în centigrade. Furtunile se măsoară în grade Beaufort (pe o
scară de 12 grade). Şase grade Beaufort înseamnă vânt răcoros, de 40-49 km/h. În
paranteză, oferim echivalarea.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Seismele. La fel. Precizăm scala : Mercalli sau Richter şi precizăm gravitatea. Mercalli
are 12 grade, Richter doar 9.
-Sigle. Prescurtările obosesc şi dau naştere la confuzii. Transpunerea denumirii instituţiei
ca atare ocupă spaţiu şi plictiseşte. Prima dată folosim titulatura completă, apoi putem da
numai iniţialele. Instituţiile cunoscute de toată lumea se prezintă cu iniţiale : ONU,
UNESCO. Atenţie la variantele uzitate într-o ţară sau alta : NATO sau OTAN (pentru
francezi). Sigla nu se marchează cu puncte : O.N.U.
- Cifrele. Până la 10, cifrele se scriu în litere. Peste 10, normal. Atentie la formule stupide
: „Peste 123 de participanţi”, „aproximativ 113”

Ore limită (Deadlines). Chiar şi cel mai bun articol sosit la zece minute după ora limită
nu mai are nici o valoare. Prin urmare, nimic nu mai poate fi predat după ora 17,30. cea
mai bună oră este 15,00. excepţie fac flash-urile sau marile urgenţe. Contează şi lungime
articolului. Cele mari se predau din timp. De fapt, pentru agenţie există trei deadlines-
uri : până la 15,00, până la l7,30 sau rezervat flash-ului.

Alte constrângeri stilistice (în viziunea Associated Press)

Limbajul. Exprimarea clară şi concisă presupune multă muncă şi experienţă a scrisului.


Ziaristul trebuie să evite limbajul pompos, bombastic, jargonul şi locurile comune.
Poţi fi expresiv şi fără să apelezi la complicate figuri de stil, aşa cum dovedeşte un
cunoscut text al lui Hal Boyle, care a vizitat cimitirul soldaţilor americani morţi în timpul
debarcării din Normandia, 1944 :
Omaha Beach, Normandia (AP)- Soldatule, s-au împlinit cinci ani de la ziua Z când ai
debarcat pe această coastă nisipoasă unde soarta lumii atârna de ceea ce urma să
faci tu. Pentru că ai făcut ceea ce trebuia, la tine acasă acum e linişte. Dacă nu e
vina ta. Vina o poartă altcineva (…)
Au rămas cu toţii aici şi sunt foarte liniştiţi. Nu par dornici să-ţi spună povestea
lor. Mai degrabă ar vrea să te întrebe : „Ce mai e pe acasă ? Ai mei sunt bine şi
fericiţi ?”. Ei au venit aici şi nu au mai plecat. Se odihnesc împreună cu alţi 9523
de soldaţi în cimitirul militar american înălţat pe o colină înverzită care
străduieşte Omaha Beach”. Analizând textul, vom constata că autorul foloseşte
doar 7 adjective şi adverbe şi nici un cuvânt neobişnuit. Din cele 182 de cuvinte
doar 32 sunt plurisilabice. Simplu şi eficient.
Concizia. Când avem de ales, trebuie să folosim cuvintele cele mai scurte : în
eventualitatea în care = dacă; în ciuda faptului că = deşi; condiţii meteorologice
nefavorabile = timp prost; a avut un impact negativ = a afectat.
- O soluţie : eliminarea cuvintelor în plus sau rezumarea. Comparaţi : „Guvernul a
declarat că până vineri a fost primit un număr de reclamaţii din statul Oregon.
Anchetatorii au început să controleze încălcările despre care se afirmă că ar fi fost
comise” (Guvernul a declarat că până vineri au fost primite o serie de reclamaţii
din statul Oregon. Ele sunt în curs de anchetare).
- Folosiţi echivalentele scurte : a anunţat numele (a identificat), şi-a folosit
întreaga putere de convingere (a sprijinit)…
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Atenţie la citate. De multe ori afirmaţiile se repetă : „Am fost şi vor rămâne
competitivi – a declarat…Vom face tot posibilul să rămânem competitivi”.
- Evitaţi cuvintele abstracte : unealtă agricolă, trafic intens, victimă a violenţei.
- Atenţie la boala adjectivelor : elegant, celebru, strălucitor, curajos, ireproşabil…
- Calificativele. Ele sunt necesare în frazele dubitative. Greşeală : probabil să
poate afirma cu certitudine…
- Limitaţi locuţiunile verbale : a determinat adevărul (a verificat), a ajuns la un
acord (a convenit), s-a dovedit folositor (a folosit)
- Substantivele „impact” sau „efect” devorează verbele : „Boicotul nu a avut nici un
impact asupra vânzărilor” (nu a redus vânzările).
- Din două cuvinte, alegeţi sinonimul mai concret : defavorizaţi (săraci), a declanşa
(a începe), a achiziţiona (a cumpăra).
- Pronume inabile : El a declarat că e vorba de o pictură originală. Semnătura
artistului era trecută pe ea şi ea conţinea figurile modelelor sale preferate – a
declarat el”.
- Diateza pasivă este o greşeală. Propoziţiile care încep cu verbele a fi, a exista a se
afla sunt greoaie.
- Evitaţi afirmaţiile negative : „Nu au luat în seamă propunerea” (au ignorat), „Nu
toţi absenţii erau nemotivaţi” (unii absenţi erau motivaţi)
- Fără amănunte prost plasate sau lipsite de importantă : Dr Geroge medicul curant
al cântăreţului cu mişcări senzuale şi voce profundă, cunoscut drept regele
Rock’n Roll-ului, a declarat la autopsie că s-a constatat blocarea unei artere
coronariene, producând un infarct.

Atacul. Introducerea. Pare simplu să începi corect, informativ şi incitativ deopotrivă.


Din păcate, gafele sunt extrem de vizibilă în primul paragraf :
- lipsa de precizie;
- detalii secundare;
- limbaj abstract şi general;
- abordarea bruscă a faptelor printr-un citat inabil : „S-a confiscat heroină – a
declarat Bob Steel seful biroului anti-narcotice şi deşi cantitatea de droguri nu a
fost mare din punctul de vedere al persoanelor arestate a fost cea mai mare
captură”.
Antidotul este să începem cu elementul de interes, să nu-l îngropăm în detalii. „Consiliul
de administraţie al spitalului a votat în unanimitate să nu ceară recurs la decizia
Tribunalului Suprem care îi permite tatălui lui Karen să ceară întreruperea sistemului de
reanimare, a declarat un purtător de cuvânt astăzi” (Spitalul unde Karen se află în comă
de aproape un an nu va contesta hotărârea judecătorească ce îi acordă dreptul de a
muri cu demnitate).
- Vizualizaţi. Deşi vizualizarea aparţine reportajului, ea poate fi folosită uneori şi în
depeşă : „Senatorul Cinton, zis şi „Mititelul” s-a aşezat cu cele 150 de kg ale
sale în scaunul martorilor şi a declarat că oamenii graşi nu ar trebui împiedicaţi
să adopte copii”.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Nu începeţi cu subordonata. : „Declarând că…”, „Cuprins de flăcări…”,


„Modificarea concepţiei asupra energiei…”
- Nu verbelor anemice : a programa, a pregăti, a aştepta.
- Limbajul juridic în introduceri e o greşeală.

Atac (sau lead) nerecomandat în agenţie:


- Orb (blind lead). Atunci când începe cu un nume necunoscut : „Actriţa Emilia Pop a
fost implicată într-un accident rutier…”. Acest atac e considerat greşit.
- Rezumat. O variantă este „leadul amânat” : „Spectacolul Teatrului Fantasio din
Constanta a fost amânat din cauza actriţei Emilia Pop, implicată într-un accident auto. Ĩn
vârstă de 39 de ani, actriţa…”
- Narativ. Începem cu o mică poveste : „Actriţa Emilia Pop îşi conducea autoturismul ei,
marca Opel, când, la intersecţia străzii Ovidiu, a fost izbită violent de o altă maşină…”
- Moralizator. „Consumul excesiv de sare şi grăsimi dăunează sănătăţii copiilor, lucru
ignorat de conducerile şcolilor din municipiul Târgovişte…”
- Citat. „Consumul excesiv de sare şi grăsimi dăunează sănătăţii copiilor. La această
concluzie au ajuns cercetătorii britanici care…”
- Post-datat. „Au trecut 14 ani de la incidentele provocate de mineri…”.
- Amuzant. „Poţi să ai bani şi să nu ştii să te îmbraci. Cunoscutul om de afaceri Irinel
Columbeanu a surprins prin ţinuta sa pe cei prezenţi la ceremonia…”

Alte sfaturi :
- Nu implicaţi cititorul : Te-ai luptat vreodată cu …? Ţi-a trecut vreodată prin cap
să…?
- Nu exageraţi : Vâlvătăi uriaşe a cuprins etajul superior al clădirii…flăcările au
răbufnit pârjolind faţa unui bărbat. În scurt timp corpul lui ardea din cap până în
picioare.
- Evitaţi opinia : deputatul PSD a lăsat impresia că…
- Fără aluzii : incredibil, printr-o altă „coincidenţă”…
- Fără argou sau ton colocvial : ciondăneală, mânărie, şmen…
- Fără eufemisme : supraponderali, cu probleme de vedere, persoane mai în vârstă,
întărirea presiunii fiscale

Gestionarea verbelor declarative. Ştiristul are nevoie de asemenea verbe, dar nu trebuie
să le repete la nesfârşit. „A spus” e preferabil oricăror echivalări.
- larg utilizate sunt : a spus, a afirmat, a adăugat, a continuat, a subliniat, a
remarcat.
- Urmează : a insistat, a susţinut, a reamintit, a atras atenţia.
- Contează contextul. „A pretins” induce în multe situaţii o insinuare. „A acuza”
este rezervat contextului juridic.

Folosirea citatului în reportaj. Citatul trebuie să fie dinamic, interesant, elocvent. Iată
un bun exemplu din presa americană :
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Ronald Reagan l-a acuzat joi pe preşedintele carter că inventează cifre pentru a lua
apărarea unei politici energetice greşite şi a sugerat că acesta este unul din motivele
pentru care şi-a găsit o scuză ca să nu participe la dezbatere.
Neacceptând scuzele invocate de Carter, candidatul republican la preşedinţie a
provocat o confruntare electorală cu bătaie lungă.
Controversa a început miercuri, când Reagan a acuzat Administraţia că
descurajează producţia de energie. La Casa Albă Carter a replicat că Reagan a făcut
aceste afirmaţii fără să verifice faptele. Joi Reagan a răspuns : „După cum ştiţi există
oameni care caută cifre în statistici şi alţii care le inventează” (…) După discurs,
Reagan a vizitat o centrală nucleară din apropiere.
Atenţie la citatul parţial (cuvinte sau expresii ghilimetate). Excesul e total nerecomandat.

Elemente de culoare. Se folosesc în reportaj, portret şi ocazional în alte texte. „Charles


e un artizan de 43 de ani, clădit el însuşi după linii care îi plac cel mai mult. E subţire ca
o aşchie, iar singurul său elemente ornamental este barba roşcată şi stufoasă”. Faceţi
diferenţa : „Tavan ornamentat” şi „Cupidoni rânjind copilăreşte din fresca plafonului”.
Depinde de gen, de stil, de intenţie, de subiect.
Nu există descriere fără culoare (detalii evocatoare, participative) : „Echipa
muncise cu sârg în cele mai toride zile de vară. Acum era însă o zi răcoroasă şi plăcută,
iar deţinuţii în salopete albastre şi căşti portocalii, aveau destul timp să se plângă
reporterului, în timp ce ridicau lopeţile şi cazmalele. Tânărul gardian înarmat cu pistol
mitralieră asculta impasibil. Auzise deja toate acestea de nenumărate ori”.
Culoare suportă şi şapoul unui interviu : „Abandonat de prieteni şi rude, Elkis ne
priveşte gânditor. O masă de bucătărie plină de vase murdare şi rămăşiţe de pizza –
acesta e biroul lui. Un telefon vechi din ebonită constituie singura lui legătură cu
exteriorul. Cine mai ştie că Elkis fusese cândva eroul minerilor din Virginia”.
Pseudoculoarea. Ea vine din folosirea clişeelor : se vinde ca pâinea cladă, suflu
proaspăt, în gură de şarpe, cântec de lebădă.
- Nu fiţi mai catolici decât Papa. Uneori, clişeul e inevitabil.
- Nu subliniaţi prin clişeu : „Ştirea s-a răspândit ca fulgerul”
- Schimbând un cuvânt, nu schimbaţi clişeul : „A pus trăsura înaintea boilor”
- Nu puneţi clişeu între ghilimele.
- Nu folosiţi citate culturale celebre în orice situaţie : „A fi sau a nu fi”
- Se poate folosi în paradox, ironic : „Prietenul la politică se cunoaşte”.
- Cele mai multe le găsim în sport : roş-albaştri, tricolorii, team-ul, verticalizarea
jocului.
Cum spune un mare ziarist american, Don Bucadam, de clişee nu scăpăm. „Clişeele de
azi poartă mustăţi false şi ochelari de soare cu care ne-au obişnuit melodramele, broşurile
pseudoştiinţifice, povestirile desuete şi chiar revistele medicale. Declaraţiile campionilor
sau antrenorilor de fotbal sunt adevărate comori de limbă şi gândire logică : <Dacă am fi
înscris mai multe goluri, cu siguranţă am fi câştigat>. Cliseele sportive sunt războinice.
Echipa pătrunde în atac, cu cât mai departe cu atât mai bine. Cei din tranşee sunt gata să-
şi apere ultima palmă de teren cu preţul vieţii. Antrenorul, cu arma la picior, radiază de
bucurie, văzând că oamenii lui ajung primii la minge. Mai întâi însă echipa trebuie să
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

imprime ritmul jocului. Trebuie să se impună la mijlocul terenului. Acolo se aplică


schemele de joc. Acolo se încinge lupta”.
Fără metafore extinse : această controversă este ultima furtună în care se lasă târât
eroul, dar este şi ultimul capitol dintr-o serie lungă de încurcături.
Fără personificări forţate : mâna destinului era să-l atingă şi pe acest om sau iarna îşi
arată colţii în plin sezon sportiv.
Expresii de evitat : înarmat până-n dinţi, chestiuni arzătoare, confruntarea secolului, cu
căţel şi purcel, braţul legii, miracolul ştiinţei, lovitură de graţie, a muşca ţărâna,
îndrăgostit lulea, noroc în dragoste, jaf şi cotropire, enciclopedie ambulantă, generalul
iarnă, legea junglei…
Cuvinte perechi : just şi echitabil, mic şi neînsemnat, exploataţi şi asupriţi.

*
S-ar crede, la o lectură mai harnică a sfaturilor de până acum, că scrisul jurnalistic
este o succesiune de interdicţii şi rigori c trebuie respectate. Dincolo de cazuistica
negativă adusă în discuţie, realitatea scrisului jurnalistic (în afara ştirii) se arată a fi plină
de creaţie şi inventivitate. Orice mare ziarist ajunge să-şi impună propriile sale reguli şi
mărci stilistice. Secretul stă în talent, în puterea inefabilă de a depăşi interdicţii formale,
în numele unui scop nobil : să informezi şi să inciţi la lectură pe cititor, să-i oferi „o felie
de realitate” densă, bogată, evocatoare.
Să luăm un exemplu – scurtul reportaj al lui Sid Moody de la AP, care prezintă
realitatea economică şi socială a statului New Jersey, luând ca pretext o călătorie pe
autostradă. Textul lui Moody e remarcabil măcar din două motive : dovedeşte că cifrele
nu sunt obositoare dacă au parte de un tratament abil şi că un bun reportaj nu e neapărat
înţesat de figuri de stil.
Un comic spune : „Gripa porcească a fost descoperită în New Jersey – unde în altă
parte?” şi lumea râde. Alt comic constată : „Mafia a început să sufere din cauza
recesiunii… Zilele trecute, patru judecători au fost asasinaţi” iar lumea râde din nou.
New Jersey este astăzi un subiect care provoacă instantaneu râsul, mai mult decât
Brooklyn sau Burbank. Milioane de automobilişti se amuză de statul New Jersey prin
care trec în viteză, cu ochii pe bara din spate a celui din faţă, făcând slalom printre
camioane care transportă substanţe chimice sau bucurându-şi nările cu izul specific
rafinăriilor crescute puzderie la marginea drumului.
New Jersey nu se bucură de prea mare respect. Şi totuşi, acest stat a dat Americii
locomotiva cu aburi (Hoboken, 1825), baseballul (1846), fotbalul american (New
Brunswick, 1869),becul lui Edison (Menlo Park, 1846), filmele de suspans (Palisades,
1901), autostrada cu patru benzi, aşa cum a dat oameni celebri : Count Basie, Meryl
Streep, Allen Ginsberg şi chiar pe mine.
S-ar putea ca N. Jersey să devină un pionier în ceea ce priveşte domeniul oraşelor
în descompunere – reducerea suprafeţelor agricole, planificarea regională şi guvernarea
locală. S-ar putea ca toate acestea să reflecte situaţia la nivel naţional.
N.Jersey înseamnă 7,3 milioane de oameni, j’de mii de furgonete, locul şase în
topul statelor americane în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor, 300 gropi de
gunoi, 150.000 de cerbi lopătari, 12 divizii blindate de mafioţi, nouă cazinouri, zeci de
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

suburbii amărâte, 3.518 barmani pe care îi cheamă Louie, un pod acoperit, doi senatori
– unul jucător de baschet, celălalt condamnat în afacerea Abscam – şi toate aceste pe o
scenă destul de mică.
Vreţi să aruncaţi o privire în viitor ? Să ne oprim aici, la ieşirea nr. 1 de pe
autorstradă. Vedem un siloz. Avem 9100 de ferme cu aproape un m ilion de acri de
pământ. Ele produc 2977 de dolari per acru, cel mai mult din toată ţara. Şi totuşi
jumătate din terenurile agricole sunt proprietatea unor persoane care nu sunt fermieri.
Citiţi antreprenori. Nu vă miraţi. Fermierii din Jersey, cu o vârstă medie de 53 de ani, au
serioase probleme cu marile companii imobiliare ce se înghesuie până în curea lor din
spate. Noii locuitori ai zonelor suburbane au multe inconveniente să locuiască în Statul
grădină, care nu produce decât 54 % din necesarul său de legume, iar laptele vine din
Wisconsin. Fermierii locului îşi vând pământul şi pleacă grupuri-grupuri în Florida.
Cu o mare şi tristă întârziere, New Jersey consideră că asta nu e o soluţie” samd.

Nu e nici un secret pentru nimeni – autoironia face minuni. Fără sarea şi piperul
umorului, orice text jurnalistic (în afară de ştire) riscă să sfârşească în plictis şi
platitudine. Iată un portret generic de politician, activat de talentul lui Bard Pett.
Cel mai proaspăt specimen uman înfloreşte în New York, metaforă ambiguă a unui
politician, antiteză a liderului clasic, neconvenţional, candid, nepolitic, spontan, nostim,
independent neimpresionat de grupurile electorale, lipsit de sexappeel, neglijent
îmbrăcat dar carismatic – un om împăcat cu sine într-un loc puţin paşnic, un primar
care guvernează cu o plăcerea ciudată cel mai mare turn Babel din ţara asta.
Evident, e un om original. Întrebat ce defecte are, Ed Koch a spus că nu-şi găseşte
nici unul. „Mă plac aşa cum sunt” a zis el.
Străzile continuă să fie murdare. Metroul e la fel de nesigur ca altă dată, spectrul
falimentului nu este niciodată mai îndepărtat decât împrumutul pe anul următor. Lui Ed
Koch nu-i pasă. Administrează pe mai departe oraşul ca o mamă evreică ce nu se teme
de rudele bogate. Ed Koch se mulţumeşte se fie cel mai popular primar după Fiorello La
Guardia care a condus oraşul cu mai bine de o generaţie în urmă.
Se poate şi aşa. Se poate oricum. Cu o condiţie totuşi – să ştii ce vrei să spui şi să o spui
cu talent.

Bibliografie
Albert, Pierre, 1970, La presse, PUF, Paris
Pigeat, Henri, 1982, Agence France Presse, Manualul ziaristului de agenţie,
Universităţii, Bucureşti
Popescu, Cristian, Florin, 2003, Manual de jurnalism, Tritonic, Bucureşti
Preda, Sorin, 2006, Tehnici de redactare în presa scrisă, Polirom, Iaşi
*** 1994, La început a fost cuvântul, Agerpres, Bucureşti