III.

REVISTA – EXPRESIE CURENTĂ A PRESEI TIPĂRITE 4 ore

1. Revista: incursiune istorică

2. Identificarea revistelor în contextul presei tipărite
3. Tipologia şi structura revistelor

Revista: incursiune istorică

Prima revistă a apărut în Franţa în 1665 şi se numea „Journal des savants”. În
majoritatea ţărilor din Europa Apuseană apariţia revistelor ţine de secolul al XVIII-lea. În
Rusia prima revistă apare în 1728 sub denumirea «Meseacinîe istoriceskie,
ghenealoghiceskie i gheograficeskie primeceania , «Vedomosteam» în calitate de supli-
ment al ziarului «Sankt-Peterburgskie novosti».
În Moldova prima revistă «Dacia literară» este fondată la laşi în 1840 de cunoscutul
fruntaş al vieţii publice Mihail Kogălniceanu, scriitor, istoric, diplomat. Apoi au urmat
„Spicuitorul molda-român. Jurnal ştiinţific-literar şi industrial” editat de Gheorghe Asachi
în 1841 şi revista „Propăşirea” (Foaie ştiinţifică şi literară) fondată la Iaşi în 1844.
La Chişinâu prima revistă „Kişinevskie eparhialnîie vedomosti” („Vedomostiile
Eparhiei Chişinăului”) vede lumina tiparului în 1867. Ea a fost fondată în conformitate cu
decretul arhiepiscopului creştin al Chişinăului şi al Hotinului Antonie pentru „alcătuirea
vedomostiilor Eparhiei Chişinăului în limba Rusească, cu tălmăcire pe limba
Moldovenească”. Revista era bilingvă: în partea stîngă a paginii se tipărea textul în limba
rusă, iar în partea dreaptă—în limba română. Din 1908 la Chişinău începe să apară revista
religioasă „Luminătorul”. Meritul ei consta în faptul că pe lîngă articolele cu conţinut
bisericesc ea a publicat un şir de traduceri din literatura universală,
„Cuvînt moldovenesc” e titlul revistei fondate la Chişinău în 1913 de către N.
Alexandri. Această publicaţie bilunară avea subtitlul: „Revistă de literatură şi ştiinţă
practică”. Rubricile principale ale revistei erau: „Gospodăria sătească”, „Poveţe pentru
economie”, „Tovărăşia-Cooperaţia”, „Cuvînt de sănătate”, „Ştiri din lume”.
Un sistem integru de reviste, a existat în Moldova în perioada totalitarismului. El era
pus în serviciul ideologiei dominante, a valorilor spirituale specifice acelor timpuri. Cu
toate acestea în sistemul revistelor se făcea observat un dinamism permanent. In Republica
Moldova în 1940 apăreau 3 reviste, în 1960 — 50, iar în 1990 — 85.
Cu toate că numărul lor era destul de impunător, ele nici pe departe nu făceau faţă
necesităţilor timpului. Nu se editau reviste cu tematică juridică, ecologică, sportivă, modă.
Lipseau, de asemenea, reviste ştiinţifico-populare, economice, etnografice. In acea pe-
rioadă predominau publicaţiile ideologice („Comunistul Moldovei”, „Tribuna”), de
producţie („Agricultura Moldovei”, „Pomicultura şi viticultura Moldovei”, „Femeia
Moldovei”) etc. Asupra nivelului publicistic se răsfrângea negativ şi faptul că majoritatea
revistelor nu se scriau în limba originalului, ci se traduceau din limba rusă.
Schimbări esenţiale în reţeaua revistelor au intervenit după proclamarea în august
1991 a independenţei Republicii Moldova. Şi-au încetat activitatea revistele „Scânteia
leninistă”, „Steluţa”, „Pedagogul sovietic” ş. a., în total peste 20 de publicaţii. Multe
reviste şi-au schimbat periodicitatea, formatul, aspectul grafic.
Concomitent pe piaţa informaţională şi-au făcut apariţia reviste noi, tematica cărora
corespundea noilor schimbări în viaţa politică, economică şi spirituală a republicii. În acest
sens pot fi numite revistele «Monitorul», «Moldova şi lumea», «Legea şi viaţa», «Conta-
bilitatea şi audit», «Sud-Est», «Fazenda», «Almanah ecologic», «Administrarea publică»,
«Intellectus» etc. Apar publicaţii cu tematică religioasă: «Luminătorul», «Datina
creştină», «Ghedeon»; în limbile minorităţilor naţionale: «Slovesnic», «Cîrlandjîk»
(«Privighetoarea»), «Bolgarce» («Bulgăraş»); reviste particulare: «Curierul
medical», «Sigma», «Plut» etc. In 1996 a fost făcută abonarea la 52 reviste. In condiţiile
economiei de piaţă revistele continuă să se confrunte cu mari greutăţi de ordin
material. Din bugetul de stat sînt ajutorate numai publicaţiile Ministerului
învăţămîntuluî destinate copiilor de vîrstă şcolară şi preşcolară.
Schimbările survenite în sistemul revistelor din Republica Moldova în anii 90 se
reduc la:
— suspendarea apariţiei revistelor Partidului Comunist («Comunistul Moldovei»,
«Tribuna»);
— micşorarea în general a numărului de reviste, a volumului, periodicităţii, tirajului;
— creşterea numărului publicaţiilor în limba română;
 — apariţia unor noi reviste specializate, cu tematica ecologică, juridică, economică,
medicală, de istorie şi cultură naţională, de lingvistică română, etc;
— lărgirea diapazonului problematic;
— îmbunătăţirea aspectului grafic, folosirea ilustraţiei color, utilizarea
abundentă a fotografiilor.
Cu toate acestea, în republică se simte necesitatea editării unor reviste de modă,
sportive, pentru tineret, de popularizare a ştiinţei şi tehnicii, de reclamă.

Identificarea revistelor în contextul presei tipărite

Fiind una din cele mai vechi forme ale presei scrise, revistele continuă să-şi păstreze
însemnătatea în sistemul contemporan al mijloacelor de informare în masă. Revistele oferă
posibilitatea pentru generalizări teoretice şi concluzii ştiinţifice, analiza fenomenelor
istorice din punctul de vedere al intereselor societăţii contemporane. Datorită aspectului
teoretic, revistele participă la formarea concepţiilor cititorilor în diferite domenii ale vieţii,
asigură necesităţile lor culturale, ştiinţifice, profesionale.
Disimilitudini:
a) Revista îşi exercită influenta într-o perioadă de timp mai îndelungată, pe când ziarul
trăieşte o singură zi;
b) Revista este analitică. Ea explică, analizează şi comentează evenimentele, care
iniţial, au fost reflectate operativ în ziare. În revistă predomină materialele cu caracter
analitic, iar în ziar cele cu caracter informativ;
c) Specificul revistei se manifestă în periodicitatea apariţiei mai rară decît a ziarului
(cel mai frecvent – o dată în lună);
d) Specificul revistei se manifestă în volumul atît al revistei, cît şi al articolelor
publicate (mai mari decît în ziar);
e) Specificul revistei se manifestă şi în genurile de presă utilizate. Ştirile lipsesc cu
desăvârşire din reviste, iar celelalte genuri informative – interviul, reportajul – obţin vădite
conotaţii analitice. Cât priveşte genurile de opinie sau cele literar-publicistice utilizate în
reviste, ele coincid cu cele din ziar numai după denumire: prin esenţa şi specificul lor ele
sînt diferite;
 h) Revistele sînt editate în centrele mari ale ştiinţei şi culturii, pe când ziarele pot
apărea şi în localităţi mici.
Deşi uneori pare a se identifica adesea cu ziarul, în ce priveşte formatul, structura, dar
uneori chiar prin retorica şi tematica informaţiilor conţinute, totuşi, spre deosebire de
cotidiene, presa periodică se poate distinge printr-o serie de particularităţi, cum ar fi:
accentul pe articolele mai lungi, numărul mare al comentariilor, varietatea de genuri
publicistice, rubricaţia abundentă, ilustraţia fotografică somptuoasă, adesea, suportul de
hârtie şi calitatea imprimării net superioare ziarului obişnuit etc.
Se desprind de aici două caracteristici mai importante: rolul acordat prezentării
grafice, inclusiv folosirii culorilor, şi ponderea acordată comentariilor. Acestea arată ca
este vorba de un public diferit, de o tematică diferită şi de funcţii diferite.
Revistele ştiinţifice şi tehnice au multe particularităţi comune cu unele forme ale
cărţilor, şi în primul rând, cu culegeri de articole, îndrumare, ediţii informative.
Periodicitatea este unicul factor ce deosebeşte aceste forme ale presei scrise.
Abordarea problemelor stringente ale societăţii se face prin modalităţi specifice numai
revistelor. Acestea sunt:
— selectarea faptelor şi fenomenelor de o largă rezonanţă socială; |
— prezenţa factorului conceptual în articolele teoretice;
— generalizarea şi comentarea materialului informativ primar;
— prezenţa unui număr impunător de materiale bibliografice.
Activitatea în revistă necesită spirit analitic, competenţă, valenţe profesionale
deosebite. De regulă, colaboratorii revistelor au trecut deja şcoala măiestriei jurnalistice în
ziare, agenţii de presă, în alte mijloace ale mass media.

Tipologia şi structura revistelor

Pe parcursul a peste patru secole reţeaua revistelor a cunoscut importante schimbări
structurale.
La baza tipologizării revistelor por fi puse mai multe criterii, între care:
Aria de distribuire,
Apartenenţa la un editor,
 Diapazonul tematic
Principiului fiziologic/caracterul auditoriului,
Modalitatea expunerii
Periodicitatea
Natura demersului
Prezentarea grafică sau cromatica.
Limba în care se editează revistele.

Mai importante sunt următoarele:

1) Aria de distribuire. În acest context deosebim reviste:
Internaționale- Plaiboy, Cosmopolitan ș.a.
transnaţionale – Tabu, Mami, Casa și grădina ș.a.
naţionale – Moldova, Cugetul, VIP Magazin, Aquarelle ș.a.
Locale–în Republica Moldova nu există asemenea reviste.
2) Următoarea clasificare va avea la bază criteriul apartenenţa la un editor. Din
această perspectivă, revistele pot fi clasificate în:
oficiale sau de stat – sunt revistele care au în postură de fondatori diverse organizaţii
de stat: departamente, instituţii, etc.
private – sunt revistele care au în postură de fondatori una sau mai multe persoane
private.
reviste ale organizaţiilor obşteşti.
reviste ale organizaţiilor profesionale.
reviste ale uniunilor de creaţie, fundaţiilor culturale.
reviste ale confesiunilor religioase.
3) Diapazonul tematic. Aici se includ revistele:
universale: Punkt, Moldova, Moldova şi lumea, Aquarelle, VIP Magazin ș.a.
specializate: culturale, ştiinţifice, tehnice, de producţie, medicale, sportive, recreative,
destinate modei etc. Business Class, Shopping MallDova, Casa şi Gradina, Design.
Arhitectură.Stil., Prosto i vcusno; Nunta; Pagini de nuntă; Mireasa, Mirele, Nunta Splendid
DAS INTERIORS ș.a.
 4) Principiul fiziologic/caracterul auditoriului.
pentru auditoriul matur. Din această actegorie fac parte revistele cu caracter de masă.
pentru copii – Alunelul, ”a”Mic, Micul Prinţ;
pentru adolescenţi – Revista”Noi„ , Harper's BAZAAR, TROPOȚEL și TROPOȚICA
pentru femei – Mireasa, Pentru EA, Unica.md, Femeia, Felicia, Mami de succes,
Odoraș ;
pentru bărbaţi – Mirele, Vânătoare și pescuit.
5) Modalitatea expunerii. Conform acestui criteriu ele se divizează în: iconografice,
textuale, mixte.
6) Periodicitatea. Ea determină structura revistei, mesajul publicistic,
caracterul operativ al materialelor publicate. Periodicitatea revistelor poate fi:
— bilunară,
— lunară,
— trimestrială.
7) Natura demersului. În general, revista are un conţinut specific, care este destinat
unui public specializat. Această caracteristică a ziarului solicită materiale de o mărime mai
extinsă, scrise într-un stil şi limbaj specializat. Dar există şi reviste care acordă o
importanţă principală divertismentului, faptului divers, evenimentelor mărunte etc. Această
preocupare este specifică îndeosebi revistelor populare. Demersul jurnalistic este
caracterizat de prezenţa articolelor de mici dimensiuni, informative, cu puţine comentarii şi
multe ilustraţii.
8) Prezentarea grafică sau cromatica: alb-negru, color, mixt (coperta color, iar
interiorul alb-negru).
9) Limba în care se editează revistele este un alt criteriu de clasificare. În Republica
Moldova avem reviste care apar în mai multe limbi de circulaţie naţională: română, rusă,
ucraineană, găgăuză, bulgară, idiş, dar şi internaţională: engleză, franceză. De la 90
încoace s-au înregistrat mai multe încercări de a edita reviste bilingve: româno-ruse,
româno-engleze, etc. Aceste tentative însă nu au avut mare succes, această practică
menţinându-se în particular în revistele de publicitate sau de divertisment.
Formatul revistelor –de la A4 până la A2
 Momentul apariţiei – este un criteriu mai puțin important în cazul revistelor

Structura revistelor se deosebeşte de cea a ziarelor: atât cea exterioară, cât şi cea
interioară
Coperta revistelor este structurată în câteva moduri:
- Clasică: titlul, autodefinirea plus o ilustraţie sau fondal color.
- Publicitară: titlul plus fotografiile unor notorietăţi.
Interiorul revistei este organizat tematic:
- în funcţie de pagini şi rubrici. Unele reviste cuprinde pagini de opinii, pagini de
analize (feature) şi rubrici întreţinute de anumiţi autori sau tematice. Rubricile
redacţionale au menirea de a distribui informaţiile de o anumită natură, de
obicei, redactate sub forma unor ştiri scurte. Rubricile de autor însă reprezintă
dorinţa redacţiei de a semnaliza un articol care se diferenţiază de restul paginii
prin numele autorului.
- în funcţie de importanţa articolelor. Este important tematica, valoarea
semnificativă a problemei şi autorul (competenţele lui profesionale).