Tema: ,,Tipuri de

reportaj’’
,,Reportajul de urmărire’’
3.12.2015

Facultatea : Jurnalism şi ştiinţe ale

comunicării

Disciplină: ,,Jurnalism de
informare’’
Profesor: Mariana Toacă,
lector universitar USM
Student: Coragău Olesea
 Legile reportajului:
a)Cu cît eşti mai aproape de fapte, cu atît mai evidente sunt erorile din
ştirile riguroase care se referă la acea situaţie.
b)Cu cît esti mai departe de fapte, cu atît mai mult tinzi să crezi că ştirile
se referă la acea situaţie.
 Geo Bogza : „Reportajul trebuie să fie un fragment de viață din care
unii să înțeleagă ce este viața, iar alții cum trebuie trăită”.
 Reportajul este un mod de comunicare descriind spectacolul unui
eveniment pentru un public larg.(Irene Joanescu)

Idei esenţiale despre reportaj:

Reportajul este o specie publicistică, apelând adesea la modalităţi literare de expresie, care
informează asupra unor situaţii, evenimente de interes general sau ocazional, realităţi
geografice, etnografice, economice etc., culese de obicei la faţa locului.”
În manualul de jurnalism (Coman, vol. 2, 2001, p.11) se face o corecţie acestei definiţii: culese
“de la faţa locului”, nu “de obicei de la faţa locului”.

Caracteristicile reportajului :
-proximitatea temporală; neobișnuitul faptelor; conflictul; consecințele; captarea interesului
uman;
Clasificarea reportajului :
-schițe de interes uman; documente umane; relatări despre persoane importante; reportaje
istorice; schițe de călătorie; reportaje de interpretare.
Dominante ale reportajului :
- elementele de decor – evidențierea acestora reflectă intenția autorului de a transmite
cititorului culoarea locală a evenimentelor, de a recreea pentru public atmosfera de la fața
locului așa cum a perceput-o jurnalistul;
- temele de actualitate – evenimente care se înscriu în aria preocupărilor de larg interes
uman (accidente, crime, dezastre naturale, incendii);
- faptul divers – deși faptele diverse pot constitui subiect pentru reportaj, cel mai adesea
ele sunt prezentate în zicale sub formă de știri sau relatări;
- evenimente evidențiate prin complexitatea faptelor – aceste necesită lucru de durată și
au consecințe umane (trafic și consum de droguri în școli, trafic de persoane, copii abandonați).

În timp, s-au conturat un şir de tipologii ale reportajului. Jean-Dominique Boucher

identifica 6 tipuri de reportaje conform criteriului actualităţii evenimentului (relaţia dintre
producerea evenimentului si momentul realizării reportajului).
Analizînd cîteva ediţii ale ziarelor ,,Adevărul’’; ,,Naţional’’; ,,Jurnal de Chişinău’’, am reuşit
să identific următoarele reportaje:

 Reportaj cald- Accidentul din Braila. Marturiile supravietuitorilor. "Am vazut cum a
inceput sa alunece autocarul, am iesit prin geam"
Lead: ,,Moartea a lovit necruţător, miercuri dimineaţa, pe o şosea din Brăila.Un
autocar cu 38 de cetăţeni moldoveni s-a răsturnat într-o curbă din cauza vitezei
excesive şi a ploii torenţiale.’’

 Reportaj rece- ,,Luaţi cu asalt Prutul’’

Lead: ,,LA CHIŞINĂU, Ziua Naţională a Romaniei adună de la an la an în piaţă o
generaţie tot mai tînără’’

 Reportaj magazin-,, Robotul de la Chişinău’’(Naţional),

Lead: ,,Iniţiativa elevilor din Chişinău reprezintă un început promiţător pentru viitorul
roboticii autohtone’’

 Reportaj relocalizat- ,,Alpinistul Ticu Lăcătuşu reconstruieşte o şcoală pentru copiii

din Nepal’’(Adevărul)
Lead: ,,Celebrul alpinist roman Constantin Lăcătuşu este implicat într-un proiect de
reconstrucţie a unei şcoli primare situată în zona cea mai afectată de cutremurele care
au devastat Nepalul în primăvara acestui an’’

 Reportaj atemporal-,,Povestea unei prostituate de lux, sclava unor interlopi’’

 Lead: ,, Nimeni nu poate spune cu certitudine de ce aleg să facă asta. Unele au găsit
un lucru la care se pricep și-l fac la modul perfect. Altora li s-a impus acest mod de
viață, fiind victime ale unor conjuncturi. Însă toate practică cea mai veche meserie din
lume. Și nu e ușor….’’

 Reportaj de urmărire- ,,Unica biserică medievală din R. Moldova’’(Naţional)

Lead: ,,Unica şi cea mai veche bisericăde lemn din R. Moldova care păstrează
arhitectura medievală clasică moldovenească se află astăzi chiar la intrarea în
Chişinău’’

,, Reportajul cald ’’

Titrarea:
Titlu:Accidentul din Braila. Marturiile supravietuitorilor. "Am
vazut cum a inceput sa alunece autocarul, am iesit prin geam"

Lead: ,,Moartea a lovit necruţător, miercuri dimineaţa, pe o şosea din Brăila. Un

autocar cu 38 de cetăţeni moldoveni s-a răsturnat într-o curbă din cauza vitezei
excesive şi a ploii torenţiale.’’
Intertitlu:
 Trei copii au murit, striviți de fiare.

Explicaţiile foto :

 Masina a derapat si s-a rasturnat, iar calatorii au fost aruncati pe geam.

 Un bărbat, care a scăpat doar cu răni uşoare, îşi vizitează, într-un salon, soţia si
copilul.
Reportajul dat, după tipologia lui Jean Domonique Boucher, este de tip cald, deoarece ne pune
faţă în faţă cu un eveniment neprevăzut, cu o tragedie de proporţii semnificative care s-a soldat
cu decesul a trei copii şi cu 30 răniţi. Se urmăreşte scopul de e atenţiona, de a pune în gardă
şi-n final de a îndemna persoanele să circule cu atenţie sporită. Astfel, acest material este
destinat unui public vast avînd un mesaj dens şi concis ca structură, conţinut şi semnificaţie
şi-n acelaşi timp lipsit de ambiguitate la nivel de imagine, cuvînt. Atingerea unor detalii
semnificative şi obiectivitatea sunt calităţile de bază ale acestui reportaj, cu toate că în unele
momente sesizăm prezenţa şi subiectivitatea reporterului (Bieţii oameni; Din nefericire, după
ce a fost ridicat autocarul..; Reporter: Le-ati dat haine ranitilor?
Martora: Da, le-am dat). În acest context, implicarea, chiar emoţională a reporterului, este
una indispensabilă, deoarece acesta reuşeşte să primească răspunsurile dorite de la victime,
martori şi în acelaşi timp face publicul parte a tragediei pe plan psihologic, emotiv.
Lead-ul este unul rezumativ şi posedă în întregime valoare informaţională la fel ca imaginile
de la faţa locului care sunt sugestive, prezentînd realitatea evenimentului în cea mai obiectivă
formă.
 Acest material satisface următoarele funcţii:
· Înţelegerea evenimentului (Se oferă date precise, se pătrunde în toate
amănuntele accidentului...,, Cinci copii cu varste intre 4 si 15 ani, precum si
alti 17 adulti’’ ; ,, Accidentul s-a produs pe DN 2B, intr-o curba ..’’)
· Aducerea în atenţie a unei informaţii personalizate (,,Bietii oameni se
intorceau dintr-o excursie…’’ ; ,, Din nefericire, dupa ce a fost ridicat
autocarul..’’)
· Stabilirea unei legături între jurnalist şi public (Prin faptul că reporterul face
trimitere la propriile regrete prin unele maniere de a se exprima, trăind o stare
similară cu cea a publicului)
· Sensibilizarea publicului, complementară informării (Este vorba la fel de
,,bieţii oameni’’; ,,din nefericire’’)
· Semnificarea evenimentului relatat si concretizarea semnificaţiei printr-o
presupusă legatură cu viaţa publicului (Se face trimitere la ideea că nimeni
nu e protejat de ploile torenţiale, de curbele periculoase care pot da naştere unor
potenţiale accidente).
În concluzie pot afirma că reportajul, a cărui temă este una actuală, şi-a realizat scopul de a
informa, de a prezenta drama victimelor. Reporterul a transmis cu precizie ce a văzut, a auzit
şi ce a simţit la faţa locului astfel ca publicul să se simtă părtaş la durerea persoanelor implicate
în accident..