Limbaj,stil functional: Limbajul se poate defini ca forma de material a limbii.

In procesul comunicarii,
limba se caracterizeaza in limbaje.Limbajele sunt comunicari cu destinatii precise, in conditii
speciale,determinand o anumita utilizare a materialului lingvistic.Ex: comunicarea administrativa,
juridica,stiintifica,jurnalistica,publica.Fiecare dintre situatile de comunicare enumerate,defineste in
mod specific,comporta anumite particularitati lingvistice,delimitand limbaje diferite, cunoscute ca
limbaj administrativ,juridic,stiintific,jurnalistic,etc.In sfera stilisticii lingvistice, pt ceea ce am numit
mai sus limbaje se utilizeaza notiunea de stil functional.

O modalitate specifica de selectie si ansamblare a faptelor de limba, ca o consecinta a rigorilor

compuse de o situatie de comunicare.ex: stirea,interviul,presa scrisa,radio,tv).Aceasta situatie este
generata de un cadru constitutional si de un grup socioprofesion. Determinate,al carui scop este
realizarea unei comunicari eficiente, cu segmente bine marcate ale societatii

2. Conditiile de manifestare specifice limbajului jurnalistic: a) transmiterea unor mesaje scrise/orale;

b) transmiterea acestor mesaje de catre un jurnalist; c)transmiterea unui receptor(publicul);d)
transmiterea are loc in contextul unei institutii Mass-Media( toate tipurile de comunicare).In acest
sens, se poate considera ca structura limbajului jurnalistic este conditionata de cititor si de contextul
in care are loc comunicarea.Relatia jurnalist-receptor instituie un cod specific presei.Modul de
functionare a institutiei de presa evidentiaza unele caractere ale comunicarii jurnalistice,cum ar fii: a)
actul de producere a mesajelor este in acelasi timp un act individual si unul institutional;b) actul
receptarii este unul individual;c) presiunea audientei conduce catre exigenta majora a comunicarii
jurnalistice accesibilitatea mesajelor.

3.Privirea teoretica. Problematica limbajului jurnalistic roman a intrat in sfera de interes a cercetarii
limbii incepand cu anii `80,odata cu promovarea teoriilor legate de stilistica functionala.Spre
deosebire de limbajul administrativ,stiintific, care au beneficiat de studii sistematice,cercetarile
privind limbajul jurnalistic ca unitate functionale a limbii sunt putine si doar partial rezultatul
aplicatiilor.Ion Coteanu nega,in 1960 existenta stilului publicistic care,aflat la incidenta intre stilul
beletristic si cel stiintific nu s-a constituit intr-o unitate functionala a limbii.O pozitie critica la adresa
tezei lui Ion Coteanu apartine cercetatorului George Bolocan,care observa ca se neaga existenta unui
stil gazetaresc deoarece „se confunda caracterul de sistem al stilului jurnalistic cu asa zisa redactare
nefericita”.Utilizand metoda statistica si avand ca esantion de analiza publicatii din 2 perioade
dinstincte ale presei romane(1920-1930;1950-1960),G. Bolocan afirma existenta titlului jurnalistic,
printre celelalte stiluri ale limbii.