AUR

Despre Partid:
AUR, Alianța pentru Unirea Românilor, este un partid politic de dreapta populist și naționalist
activ în prezent în România și Moldova. A fost fondată la 19 septembrie 2019. Fondarea partidului
a avut drept scop participarea acestuia atat la alegerile locale cât și legislative din România în 2020.
În momentul actual, partidul are doi co-președinți, George Simion și Claudiu Târziu.
Alianța pentru Unirea Românilor a participat la alegerile locale, dar nu a reușit să obțină
multe voturi și a câștigat doar în trei orașe. Cu toate acestea, la alegerile legislative, AUR a câștigat
9% din voturi în toată România și în diaspora sa, ceea ce a dus la o surpriză care a determinat
partidul să devină al patrulea ca mărime din țară la nivel politic central.
AUR urmărește unirea tuturor românilor din România și zonele învecinate cu populație de
români și sprijinirea diasporei românești în alte țări. Partidul caută unirea României și Moldovei,
susține aderarea la NATO și își propune independența energetică pentru România. A fost acuzat că
susține ideile anti-vaccinare și că este maghiarofob. Cei patru piloni principali ai partidului lor
autodescriși sunt „familia, națiunea, credința creștină și libertatea”.1
Numărul mare de voturi obținut de către AUR a reușit să intrige populația, fiind un partid
extremist și nou, care a obținut victoria fără ca nimeni să se aștepte. AUR a reușit să crească rapid
simpatia alegătorilor prin intermediul mediului rețelelor sociale, prin diverse postări ce atingeau un
reach exploziv.

Bibliografie
George Simion este activist civic, unul dintre principalii susținători ai unirii României cu
Republica Moldova. Originar din Focșani, de-a lungul timpului a făcut parte din mai multe
asociații. Una dintre primele apariții TV a fost în prezența fostului președinte Ion Iliescu. În urmă cu
mai mulți ani, Simion și-a făcut apariția cu mai multe lumânări în urma lui Iliescu, în memoria
victimelor din 1989 și a mineriadelor. 2
A organizat primul protest la București, în 2006, care a avut ca scop susținerea elevilor
români din liceul „Gheorghe Asachi" din Chișinău. Co-președintele AUR este și un suporter al
fotbalului. Simion a avut o contribuție la formarea grupurilor de ultrași Honor et Patria și Uniți Sub
Tricolor, suporteri ai echipei naționale de fotbal a României. Controversatele asociații au contestat
naturalizarea lui Mario Camora. 
George Simion a mai avut antecedente de participare la alegeri, candindând în 2019 la
alegerile europarlamentare dar fără succes.
Studii
2005 – absolvent al Colegiului Național ,,Gheorghe Lazăr’’ din București.
2008 – absolvent al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București;
2010 – absolvent al programului de masterat la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași,
având ca temă de cercetare ,,Crimele comunismului’’.
Activitate civică
2006 – s-a remarcat ca lider al grupării „Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mişcării de
stradă din 1990. În cadrul mișcării a introdus mesajul „Basarabia e România“.
2006 – 2011 – organizează acțiuni civice de impact în România și Republica Moldova: autorul
,,Zilei de doliu național’’, 16 mai, protestul ,,Bălți simte românește’’, evenimente tradiționale de
marcare a zilei de 1 decembrie la Alba Iulia și 27 martie la Chișinău.
Inițiative și proiecte realizate
2011 – a înființat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, compusă din peste 30 de organizații
nonguvernamentale și grupuri de inițiativă care militează pentru Unirea României cu Republica
1 https://www.mikoimre.ro/ro/jurnalistii-romani-ambasadele-si-politicienii-sunt-de-asemenea-ingrijorati-de-faptul-ca-
un-partid-ultra-extremist-a-intrat-in-parlamentul-romaniei/ accesat la data de 12.06.2021
2 https://www.b1.ro/stiri/politica/cine-este-ce-cv-si-ce-avere-are-george-simion-liderul-partidului-aur-353412.html
accesat la data de 12.03.2021
Moldova. De-a lungul anilor, în jurul platformei unioniste au fost organizate manifestări publice de
informare și sensibilizare a opiniei publice și a factorilor decizionali din România și Republica
Moldova, precum și a comunității internaționale, cu privire la necesitatea realizării unității
naționale.
2016 – devine confondator al proiectului Unirea TV, prin intermediul căruia, vocea unioniștilor a
ajuns în spațiul mediatic din Republica Moldova.
2017 – înființează la București, alături de alte 100 de organizații din România, Republica Moldova
și diaspora ,,Alianța pentru Centenar’’.
2017 – coordonează strângerea de fonduri pentru construcția unei case pentru familia Carpenco din
orașul Drochia, Republica Moldova.
2017 – a publicat cartea ,,Blocați în labirint”, o radiografie a vieții Republicii Moldova, de la
apariția sa ca stat și până în ziua de azi, bazată pe observațiile directe ale autorului. Cartea relevă
principalele mituri fondatoare pentru statul dintre Prut și Nistru și prezintă motivele pentru care
acesta este ultimul stat din Europa.
George Simion a fost implicat activ în organizarea a sute de acțiuni unioniste: ,,Trimite o carte peste
Prut’’, campania de informare ,,Caravana Unirii’’, cursurile și atelierele de lucru ,,Școala de Cultură
și Afirmare Românească’’, campania ,,Fără pașaport în Basarabia’’, Programul ,,Liderii pentru
Unire’’, campania de strângere de semnături ,,Aducem Basarabia Acasă’’, Forumul jurnaliștilor din
România și Republica Moldova, ,,Pactul pentru Basarabia’’, acțiuni caritabile pentru elevii și
cadrele didactice din liceele românești din regiunea transnistreană, Primul Congres al Reîntregirii
Neamului de la Iași, Marea Adunare Centenară din Chișinău, Marșul Centenar, desfășurat pe traseul
Alba Iulia-Chișinău,  campania „1 milion pentru Unire” sau programul „Cunoaște-ți Țara”.
Activitatea liderului unionist a fost interzisă de nenumărate ori în Republica Moldova, fiindu-i
aplicate 5 interdicții pe teritoriul statului vecin. Ultima dată, în 2018, George Simion a fost expulzat
și a primit interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova din motiv că viziunile și acțiunile
sale unioniste nu sunt nici pe placul guvernării, nici al partidelor de opoziție.
La inițiativa liderului unionist, George Simion, la începutul anului 2018, în care s-au împlinit 100
de ani de la Marea Unire, se semnează peste 180 de Declarații de Unire de către primăriile din
Republica Moldova.3

Claudiu Târziu, o figură nu atât de vocală precum colegul său, George Simion, este totuși și
el cunoscut de către public. În vârstă de 47 de ani, acesta a fost membru al Consiliului Național de
Coordonare al Coaliției pentru Familie în perioada de strângere a semnăturilor pentru modificarea
Constituției și una dintre vocile pro-referendum. Este de proveniență din municipiul Bacău, este
căsătorit și are 2 copii.
Este absolventul Facultății de Drept din cadrul Universității Mihai Eminescu din Iași. A
terminat, de asemenea, și Facultatea de Comunicare și Relaţii Publice din cadrul SNSPA Bucureşti.
Este si jurnalist de peste 28 de ani, lucru anunțat chiar de el în mediul on-line.
Activitate civică:
2005 – prezent – preşedinte al Asociaţiei “Rost”, Bucureşti
2015 – 2017 – membru оn Consiliul Național de Coordonare a campaniei pentru modificarea
Constituţiei desfăşurată de Coaliţia pentru Familie, cu scopul definirii mai clare a noţiunii de
familie оn legea fundamentală a statului
2013 – 2017 – reprezentant al Asociaţiei “Rost” оn Coaliţia pentru Familie şi Constituţie
2008 – 2010 – membru оn Consiliul de Coordonare al Forului Ortodox Romвn
29 noiembrie 2008  – fondator al Forului Ortodox Romвn (FOR)
29 noiembrie 2008 – organizator principal al Conferinţei Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român,
care a reunit pentru prima dată peste 60 de ONG-uri cu preocupări culturale şi civice fundamentate
pe credinţa ortodoxă
2008 – membru оn Comitetul Director al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini din România

3 Text preluat de pe site-ul biografic al lui George Simion, https://georgesimion.ro/category/biografie/ accesat la data de
12.06.2021
2005 – trainer pentru jurnalism de investigaţie la Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea
Libertăţii de Exprimare; am susținut un curs itinerant la Universitățile din Suceava, Bacău, Galați,
Ploiești, Constanța, Craiova, Brașov și Sibiu
2005 – membru al Asociaţiei pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare
2002 – 2005 – vicepreşedinte al Asociaţiei “Romfest XXI”, Iaşi – Bucureşti
1997 – 2001 – preşedinte al filialei Bacău a Fundaţiei Culturale “Buna Vestire”
1993 – membru al Asociaţiei Ziariştilor Profesionişti4

Activate Politică
24 Ianuarie 2020 – Iași, primul Congres al Alianței pentru Unirea Romвnilor. Sоnt ales
copreședinte al partidului.
1 Decembrie 2019 – Alba Iulia, Conferința națională pentru lansarea publică a partidului Alianța
pentru Unirea Romвnilor (AUR), оnregistrat oficial ca urmare a eforturilor de organizare ale RME.
Am vorbit despre valorile și principiile care vor călăuzi noua formațiune politică, оn calitate de
doctrinar al ei.
11 August 2019 – lansarea mișcării civico-politice ”Romвnia Mare оn Europa” (RME), care și-a
propus să coaguleze forțele patriotice, creștine, pro-familie și pro-libertate оntr-un partid. Sоnt unul
dintre liderii acestei mișcări.5

Teoria personalității autoritare:

Personalitatea autoritară este un tip de personalitate caracterizat prin obediență extremă și
respect necontestat și supunere față de autoritatea unei persoane exterioare sinelui, care se
realizează prin asuprirea persoanelor subordonate. Conceptual, termenul de personalitate autoritară
provine din scrierile lui Erich Fromm și se aplică de obicei bărbaților și femeilor care prezintă o
personalitate strictă și opresivă față de subordonații lor.6
În The Authoritarian Personality (1950), Theodor W. Adorno și Else Frenkel-Brunswik,
Daniel Levinson și Nevitt Sanford au propus un tip de personalitate care implica „individul
potențial fascist”.7 Fundalul istoric care a influențat dezvoltarea teoretică a autoritarului.
personalitatea a inclus ascensiunea fascismului în anii 1930, al doilea război mondial (1939-1945) și
Holocaustul, care indica faptul că individul fascist era psihologic susceptibil la ideologia
antisemitismului și la atracția emoțională a politicii antidemocratice . Cunoscute sub numele de
studiile Berkeley, cercetările Adorno și Frenkel-Brunswik, și ale Levinson și Sanford s-au
concentrat asupra prejudecăților, pe care le-au studiat în cadrul psihanalitic și psihosocial al teoriilor
freudiene și frommiene.

4 Text preluat de pe site-ul biografic al lui Claudiu Târziu, https://claudiutarziu.ro/despre-mine/curriculum-vitae/

accesat la data de 12.06.2021
5 Ibidem
6 https://en.wikipedia.org/wiki/Authoritarian_personality#cite_ref-3 accesat la data de 12.06.2021
7 Adorno, T. W .; Frenkel-Brunswik, E .; Levinson, D.J .; Sanford, R. N. (1950). Personalitatea autoritară. Harper &
Brothers.