Asociaţia Pro Democraţia - (APD)

2010
Cuprins

1. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Istoric

 1.1. În loc de introducere...
1.2. Contextul în care a luat fiinţă Asociaţia Pro Democraţia
1.3. Primii ani ai Asociaţiei Pro Democraţia
1.4. 1992 - anul în care Asociaţia Pro Democraţia şi-a câştigat notorietatea
1.5. 1996 şi 2000 - alte două momente electorale care au adus APD în atenţia publicului

2. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Prezentare

2.1. Misiunea APD
2.2. Valorile APD
2.3. Viziunea APD
2.4. Cine suntem (Statutul APD)
2.5. Ce vrem
2.6. Domeniile de interes ale APD
2.7. Ce facem
2.8. Ce vom face

3. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Reprezentare naţională

4. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Structura
5. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Statut
6. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Principalele Publicaţii (A 6)
7. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Principalele Proiecte (A 7)
8. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Alegeri locale 2008

1. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Istoric

1.1. În loc de introducere...

2
 Acest scurt istoric nu cuprinde şi momentele dificile sau mai puţin fericite pe care le-a traversat
Asociaţia de-a lungul anilor. Pur şi simplu considerăm că, în urma trecerii timpului, important este ceea
ce se construieşte şi durează. Iar din acest punct de vedere, putem spune că ne mândrim cu faptul că exista
cluburi APD în 30 de localităţi ale ţării şi că simţim că tot ceea ce facem este din ce în ce mai apreciat de
către oamenii politici, funcţionarii publici, presă şi, ceea ce este cel mai important, de către cetăţenii de
rând, în special de către cei care, printr-o metoda sau alta, intră în contact cu noi şi chiar participă la
activităţile noastre.

Contextul în care a luat fiinţă Asociaţia Pro Democraţia

Pentru cei mai mulţi dintre români, 1990 a fost anul în care existenţa lor a cunoscut o întorsatură
radicală. Regimul în care ei s-au nascut, au crescut, au fost educaţi, s-au format profesional, a încetat să
mai existe. Chiar dacă, imediat după 22 decembrie 1989, fiecare dintre noi a continuat să mearga la
acelaşi loc de muncă sau la aceeaşi şcoală şi să aibă de-a face cu aceiaşi oameni, în viaţa noastră a apărut
ceva cu totul nou şi neobişnuit: libertatea de a ne exprima opiniile, de a critica şi înjura persoanele
publice, de a ne da cu părerea despre cum ar trebui gospodărit oraşul sau cum ar trebui condusă ţara.
Numai că, 1990 a fost şi anul în care ne-am demonstrat nouă înşine că nu ştim ce să facem cu
libertatea pe care ne-o câştigasem. Politica sau, mai degrabă, părerile pe care fiecare le avea despre
politică, i-a facut pe unii să-şi privească prietenii sau chiar rudele apropiate ca pe cei mai răi duşmani. Nu
eram învăţaţi să acceptăm faptul că oamenii cu opinii diferite de ale noastre nu sunt neapărat comunişti,
legionari, securişti, vânduţi străinilor sau răufăcători. Bineînţeles că, în acele zile, au existat indivizi care
au ştiut să profite de faptul că nu eram şi nu aveam cum să fim adaptaţi la noile reguli şi, astfel, au apărut
acele evenimente care ne-au făcut celebri (în sens negativ, din păcate), în intreaga lume şi care ne-au
rămas în memorie sub denumirile: „28-29 ianuarie”, „18 februarie”, „20 martie - Târgu Mureş”,
„Mineriada din 13-15 iunie”.
O serie de oameni care au dovedit luciditate, dar mai ales o mare dorinţă de a face ceva pentru ca
semenii lor să renunţe la folosirea bâtei ca principal mijloc de exprimare şi să-şi însuşeasca regulile
dialogului, au început să se adune în grupuri, unele dintre ele devenind, în scurt timp, organizaţii în toată
regula, asumându-şi misiunea de a construi o societate româneasca democratică. Două dintre aceste
grupuri au constituit punctul de plecare al construcţiei unei organizaţii naţionale ce avea să se numească
Asociaţia Pro Democraţia. Este vorba de un grup de intelectuali din Braşov, care dădusera deja un
caracter oficial asocierii lor, înfiinţând Grupul de Dialog „Opinia” şi de un grup de studenţi din Bucureşti.

Primii ani ai Asociaţiei Pro Democraţia

Unificarea celor două grupuri - cel din Braşov şi cel din Bucureşti - s-a materializat prin
obtinerea hotărârii judecătoreşti de înfiinţare a Asociaţiei Pro Democraţia, la data de 9 septembrie 1990.
De la bun început, cei care au fondat această Asociaţie şi-au propus obiective precum realizarea, în rândul
cetăţenilor, a unei educaţii în spiritul valorilor democratice, democratizarea instituţiilor statului,
asigurarea controlului cetăţenilor asupra instituţiilor publice şi, nu în ultimul rând, asigurarea desfăşurării
unor alegeri libere şi corecte în România.
Odată cu momentul înfiinţării Asociaţiei, fondatorii ei au început o muncă titanică de căutare, în
toate regiunile ţării, a unor oameni care să nutrească aceleaşi convingeri ca şi ei cu privire la modul în
care ar trebui să evolueze societatea romanească. Pentru ca Asociaţia să îşi poată urmări obiectivele, era
nevoie să se creeze structuri în cât mai multe din judeţele ţării, lucru care a constituit principala
preocupare de la înfiinţare şi până la jumătatea anului 1991.
La prima Adunare Generală a Asociaţiei, de după momentul constituirii ei, Adunare care a avut
loc în luna iulie a anului 1991, au fost reprezentate cluburi APD din mai mult de jumătate din judeţele
ţării. Consiliul de Conducere ales în cadrul acelei Adunări Generale, avea următoarea componenţă:
Adrian Moruzi (Braşov)- Preşedinte, Marian Tata (Braşov) - Vicepreşedinte, Cristina Ştefănoiu
(Bucureşti) - Secretar, Tiberiu Catona (Oradea) - membru, Alexandru Popescu (Braşov).

3
 Anul 1991 a fost, totodată, anul în care presa şi, prin intermediul acesteia, un număr mare de
cetăţeni, au avut ocazia să afle pentru prima dată de Asociaţia Pro Democraţia. În luna martie a acelui an,
Asociaţia a organizat seminarul „Rolul presei într-o societate democratică”, seminar la care au participat
peste o sută de jurnalişti, între care nume deja sonore la ora aceea sau care aveau să devină sonore în anii
care au urmat: Vartan Arachelian, Radu Coşarca, Victor Ionescu, Alexandru Mironov, Cornel Nistorescu,
Sorin Roşca Stănescu, Paul Şoloc, Anca Toader şi multi alţii.

1992 - anul în care Asociaţia Pro Democraţia şi-a câştigat notorietatea

Evenimentele din 1992 care au facut din Asociaţia Pro Democraţia o organizaţie celebră la nivel
naţional au fost alegerile locale din luna ianuarie şi alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale din luna
septembrie a acelui an. Legat de acele evenimente, APD a desfăşurat o amplă campanie la nivel naţional,
încercând să convingă populaţia cu privire la importanţa participării la vot, să o informeze despre rolul şi
atribuţiile instituţiilor pentru care urmau să-şi aleaga reprezentanţii (consiliile locale, consiliile judeţene,
Parlamentul şi Preşedinţia). Totodată, în premieră în România, APD a organizat, atât înaintea alegerilor
locale, cât şi înaintea alegerilor parlamentare, forumuri de candidaţi în mai bine de 20 de localităţi din
ţară.
În acea perioadă, în rândurile populaţiei, exista o mare temere cu privire la corectitudinea
alegerilor care urmau să se desfăşoare, astfel încât APD a recrutat, instruit şi desemnat ca observatori
interni în secţiile de votare un număr de peste 5.000 de voluntari, încercând, prin aceasta, să contribuie la
asigurarea caracterului liber şi corect al alegerilor. Trebuie menţionat însă, că a fost necesar ca APD să
desfăşoare, câteva luni bune înaintea alegerilor locale din 1992, o amplă activitate de lobby în
Parlamentul României, pentru ca instituţia observatorului intern să fie prevăzută în legea electorală (la
alegerile din 1990 nu fuseseră acreditaţi observatori interni, ci doar internaţionali).
În fine, mai putem aminti şi faptul că APD a efectuat numărători paralele rapide, atât în privinţa
alegerii primarilor unor localităţi, cât şi cu ocazia alegerii Preşedintelui României. Faptul că rezultatele
estimate de către APD au fost date publicităţii cu mult înaintea apariţiei celor oficiale şi că acestea din
urmă au fost foarte aproape de ceea ce estimase APD, le-a asigurat celor mai mulţi dintre cetăţeni
convingerea că, în ciuda deficienţelor şi neregulilor apărute în organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
rezultatul acestora a reflectat, destul de fidel, opţiunile electoratului.

1996 si 2000 - alte doua momente electorale care au adus APD in atentia publicului
Spre deosebire de anul 1992, an care a însemnat, practic, primul mare examen pentru APD, anul
1996 a găsit Asociaţia mult mai dezvoltată şi mai experimentată. Activitatea Asociaţiei în contextul
alegerilor a cunoscut, în principal, aceleaşi tipuri de acţiuni ca şi în 1992, desfăşurate, însă, la o scară mult
mai mare şi, ne place să credem, cu mai mult profesionalism.
Bunăoara, activitatea de informare a cetăţenilor s-a desfăşurat în cadrul a patru caravane care,
împreună, au cuprins absolut toate judeţele ţării. Forumurile de candidaţi au fost organizate, de această
dată, în multe locuri din ţară, în parteneriat cu posturi locale de televiziune sau chiar cu posturi naţionale,
asa cum a fost cazul Bucureştiului (unde întâlnirea alegătorilor cu candidaţii a fost transmisă, în direct, de
către Tele 7abc).
În anul 2000, diferenţa faţă de anii electorali precedenţi a constat în faptul că, de data aceasta,
activitatea de informare şi educaţie a alegătorilor a vizat, cu precădere, două grupuri ţintă: tinerii care
votau pentru prima dată şi locuitorii din mediul rural. Aceasta activitate a cunoscut şi o oarecare
descentralizare, multe dintre cluburile APD dezvoltând proiecte locale, acordate la specificul şi nevoile
zonei în care se aflau, proiecte pentru care s-a reuşit asigurarea finanţării separat de programele naţionale.
Bineînteles însă, că toate aceste proiecte s-au încadrat în strategia Asociaţiei pentru acel an şi au vizat cele
două grupuri ţintă menţionate mai sus.

2. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Prezentare

4
 Misiunea APD - Misiunea Asociaţiei Pro Democraţia este de a întări democraţia la nivel
naţional şi internaţional prin stimularea participării civice.
Valorile APD - libertatea, egalitatea, solidaritatea, dreptatea, multiculturalitatea
Viziunea APD - O societate în care participarea cetăţenilor asigură responsabilizarea aleşilor şi o
guvernare eficientă.

Cine suntem (Statutul APD)

Asociaţia Pro Democraţia (APD) este o organizaţie neguvernamentală, non-profit şi nepartizană, înfiinţată
în anul 1990. APD are în prezent 27 de cluburi în care activează peste 1200 de cetăţeni (voluntari şi membri). 1

Ce vrem
Misiunea Asociaţiei Pro Democraţia este de a întări democraţia la nivel naţional şi internaţional
prin stimularea participării civice.
Domeniile de interes ale Asociaţiei Pro Democraţia sunt:
1. îmbunătăţirea relaţiei între alegători şi aleşi
2. corectitudinea procesului electoral
3. educaţia civică
4. participarea cetăţenilor la procesul de elaborare a politicilor publice
5. transparenţa instituţiilor publice şi controlul societăţii civile asupra acestora
6. respectarea drepturilor omului
7. educaţie cetăţenească

Ce facem
Prin voluntarii săi, care activează în cele 27 de localităţi, Asociaţia Pro Democraţia a determinat
modificarea legii electorale în ceea ce priveşte statutul observatorului intern, a observat alegerile locale,
parlamentare şi prezidenţiale din 1992 până în prezent (în ţară şi, din 2004, şi în regiune), a organizat forumuri de
candidaţi (pentru prima oară în România), întâlniri între politicieni şi grupuri de interese pentru elaborarea unor
proiecte de lege, seminarii pe tema educaţiei şi participării civice.
Activitatea de educaţie civică a Asociatiei include publicarea 2 şi distribuirea de materiale informative -
aproximativ 100.000 de exemplare pe an. Una dintre cele mai importante astfel de publicaţii realizate de APD este
Cartea albastra a democratiei, un ghid care conţine date şi coordonate ale parlamentarilor şi informaţii despre cele
mai importante instituţii ale statului şi mecanismele democratice. Acest material are deja patru ediţii, adică pentru
legislaturile 1992-1996, 1996-2000, 2000-2004 si 2004-2008.
Asociaţia Pro Democraţia (APD) se implică în programele de educaţie3 şi participare civică, atat la nivel
local, cât şi naţional, vizând îndeosebi acele acţiuni care conduc la creşterea gradului de democratizare la nivelul
comunităţilor locale şi al societăţii.

Ce vom face
Pentru următorii ani (2006-2012), Asociaţia Pro Democraţia şi-a asumat urmatoarele obiective:
1. Asigurarea corectitudinii procesului electoral pentru alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi
pentru PE la nivel naţional şi internaţional
2. Îmbunătăţirea legislaţiei electorale în privinţa organizării şi administrării alegerilor
3. Dezvoltarea mecanismelor specifice democraţiei participative
4. Promovarea bunei guvernări prin cresterea transparenţei şi combaterea corupţiei
5. Îmbunătăţirea procesului de educaţie civică la nivelul anilor de liceu
6. Susţinerea practicilor democratice în comunităţile mici
7. Informarea cetăţenilor cu privire la procesul de integrare a Romaniei în Uniunea Europeană pe
domeniile de expertiză ale APD
1
Anexa 5. Reprezentarea naţională a Asociaţiei Pro Democraţia.
2
Anexa 6. Principalele Publicaţii ale Asociaţiei Pro Democraţia.
3
Anexa 7. Principalele Proiecte ale Asociaţiei Pro Democraţia.

5
 Democraţia presupune participarea indivizilor la viaţa societăţii iar lipsa de participare
pune în pericol funcţionarea democratică a acesteia. Întotdeauna există pericolul ca o parte dintre
guvernanţii să monopolizeze puterea şi să-şi urmarească exclusiv propriile interese. Tocmai de aceea,
cetăţenii au datoria de a le aminti în permanenţă că sunt aleşii şi reprezentanţii lor ( T 7).

Participare civică şi exersarea drepturilor civice - (T 7)

Drepturi civice Cadru Legislativ

Exercitarea libertăţii de acces la informaţiile de Legea nr. 544/2001 - privind liberul acces la informaţiile
interes public de interes public

Implicarea in procesul de luare a deciziilor publice Legea nr. 52/2003 - privind trasparenţa decizională în
administraţia pubilcă

Rezolvarea problemelor comunităţilor prin Ordonanţa nr. 26/2000 - cu privire la asociaţii şi fundaţii
intermediul ONG-urilor + Modificare

Influenţarea politicilor publice din interiorul lumii Legea nr. 14/2003 a partidelor politice
politice

Desfăşurarea de muncă voluntară în beneficiul Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului

comunităţii

Exercitarea dreptului la iniţiativă legislativă Legea nr. 189/1999 - privind exercitarea iniţiativei
cetaţenească legislative de către cetăţeni

Exercitarea libertăţii de a manifesta în spaţiul public Legea nr. 60/1991 - privind organizarea şi desfăşurarea
adunărilor publice

Asumarea cetăţeniei Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române + Modificări

Exercitarea libertăţii de a manifesta în spaţiul public Legea nr. 60/1991 - privind organizarea şi desfăşurarea
adunărilor publice

Protejarea cetăţeanului în faţa abuzurilor instituţiilor Legea nr. 29/1990 - Legea contenciosului administrativ
publice

Exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales Legea nr. 67/2004 - pentru alegera autorităţilor
(legislaţie electorală 2004) administraţiei publice locale
Legea nr. 373/2004 - pentru alegera Camerei Deputaţilor
şi a Senatului

Sursa - Legislaţie pentru democraţie - http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/

3. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Reprezentare naţională - (anexa 5)

6
 Judetul Reprezentare naţională a Asociaţie Pro Democraţia

BV - Braşov APD - Club Braşov Centru Regional de Resurse

B - Bucureşti APD - Club Bucureşti Centru Regional de Resurse
CJ - Cluj-Napoca APD - Club Cluj-Napoca Centru Regional de Resurse
VN - Vrancea APD - Club Focşani Centru Regional de Resurse
VL - Vâlcea APD - Club Râmnicu Valcea Centru Regional de Resurse
TM - Timiş APD - Club Timisoara Centru Regional de Resurse
TR - Teleorman APD - Club Alexandria
AR - Arad APD - Club Arad
BC - Bacău APD - Club Bacău
MM - Maramureş APD - Club Baia Mare
BT - Botoşani APD - Club Botoşani
BR - Brăila APD - Club Braila
OT - Olt APD - Club Caracal
CT - Constanţa APD - Club Constanţa
IS - Iaşi APD - Club Iaşi
GJ - Gorj APD - Club Lupeni - Valea Jiului
BC - Bacău APD - Club Oneşti
BH - Bihor APD - Club Oradea
NT - Neamţ APD - Club Piatra-Neamţ
PH - Prahova APD - Club Ploieşti
CS - Caraş Severin APD - Club Reşita
SM - Satu mare APD - Club Satu Mare
SB - Sibiu APD - Club Sibiu
SV - Suceava APD - Club Suceava
IL - Ialomiţa APD - Club Ţăndarei
TL - Tulcea APD - Club Tulcea

Sursa - Asociaţia Pro Democraţia - http://www.apd.ro/cluburi.php

7
 4. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Structura

Asociaţia Pro Democraţia (APD) – Structura

Cluburile - Acestea sunt filialele Asociaţiei, unde activează voluntarii şi membrii noştri.
- Fiecare club are un Comitet de Conducere si un Presedinte, alesi de Adunarea Generala a
clubului.
- În prezent, Asociaţia Pro Democraţia are 30 de cluburi in 27 judete si in Bucuresti. Sapte
dintre acestea (Bacau, Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Focsani, Ramnicu Valcea si
Timisoara) sunt cluburi care coordoneaza activitatea Asociatiei la nivel de regiuni.

Consiliul de - Are in componenta şapte membri (inclusiv Preşedintele), aleşi de Adunarea Generală a
Conducere APD pentru un mandat de doi ani.
(CC) - Din 2007, Consiliul de Conducere este format din:
Preşedinte - Cristian Pârvulescu
Vicepreşedinţi: Ramona Bercea-Teodorescu, Vasile Chiru, Dragos Geamana, Florin
Roşu

Centrul - Este structura executiva a Asociatiei, cu sediul la Bucuresti, care administreaza

Naţional de activitatea APD la nivel national. Acestia sunt membrii CNC:
Coordonare - Ana-Maria Mosneagu - Director executiv
(CNC) - Laura Radulescu - Director Adjunct
- Madalina Bucheru - Coordonator retea
- Felicia Alexandru - Coordonator programe
- Andrei Pop - Coordonator programe
- Mihai Buravic - Specialist IT
- Todor Arpad - Expert
- Alina Toma - Asistent staff
- Alina Mustatea - Asistent financiar
- Coordonatori regionali:
- Ciprian Bobeica - Coordonator Regiunea 2 - Sud-Est
- Cristian Bratu - Coordonator Regiunea 5 – Vest

Sursa - Asociaţia Pro Democraţia - http://www.apd.ro/cluburi.php

 5. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Statut
Adoptat la Sinaia, în data de 24 septembrie 2005

Capitolul I. Denumire, natură juridică, sediu, durata Asociaţiei

art.1. Asociaţia Pro Democraţia este o organizaţie civică, cu caracter nepartizan, ce funcţionează ca persoană
juridică română de drept privat, cu scop nelucrativ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
art.2. Asociaţia Pro Democraţia (denumită în continuare Asociaţia) este o organizaţie non-profit.
art.3. Denumirea Asociaţiei Pro Democraţia va fi înscrisă în toate documentele şi actele emise de aceasta, la care se
adaugă adresa sediului social şi, dacă este cazul, contul bancar şi codul fiscal. Asociaţia poate avea emblemă şi
sigiliu propriu.
art.4. Asociaţia are sediul social în Bucureşti, Str. Bucovina - fostă Aleea IOR - nr.3, bl.G1, sc.3, et. 2, ap. 50, sector
3 şi punct de lucru în Bucureşti, B-dul. Mareşal Al. Averescu nr 17 - în incinta Complexului Social de Servicii „Sf.
Ecaterina”, Sector 1. Asociaţia poate avea structuri de reprezentare în teritoriu, sub formă de filiale, denumite
cluburi, şi poate deschide birouri în ţară sau străinătate conform prezentului statut. Asociaţia se poate afilia la
federaţii sau confederaţii din ţară sau străinătate prin decizia Adunării Generale.
art.5. Asociaţia va funcţiona pe termen nelimitat. Activitatea Asocia ţiei se desfăşoară la nivel naţional şi/sau local
prin intermediul structurilor sale componente.

Capitolul II. Obiectivele, activitå ile æi principiile Asociaţiei

art.6. Misiunea Asociaţiei este de a întări democraţia în România prin stimularea participării civice. În acest sens,
obiectivele Asociaţiei sunt:
a) implicarea cetăţenilor în elaborarea deciziilor şi politicilor publice, în rezolvarea problemelor comunităţii;
b) asigurarea transparenţei în funcţionarea instituţiilor publice şi creşterea responsabilităţilor lor în raport cu
cetăţenii ca beneficiari direcţi ai serviciilor publice;
c) realizarea controlului civic în privinţa funcţionării pe principii democratice a instituţiilor publice;
d) apărarea şi respectarea drepturilor omului aşa cum sunt ele stipulate în tratatele internaţionale.

art.7. Pentru atingerea obiectivelor sale, Asociaţia dezvoltă următoarele activităţi:

a) educarea cetăţenilor în ceea ce priveşte competenţele şi atribuţiile autorităţilor publice;
b) informarea cetăţenilor privind probleme de interes public;
c) informarea şi educarea alegătorilor cu privire la desfăşurarea procesului electoral;
d) monitorizarea procesului electoral;
e) educarea comunităţii şi a autorităţilor publice în ceea ce priveşte necesitatea dialogului civic;
f) organizarea de întâlniri între cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor publice;
g) organizarea de dezbateri şi sondaje de opinie pe probleme de interes public;
h) dezvoltarea de programe în regim de parteneriat cu autorităţile publice;
i) implicarea activă a cetăţenilor în elaborarea deciziilor şi politicilor publice;
j) îmbunătăţirea cadrului legislativ;
k) instituirea unor premii anuale pentru activităţi civice;
l) acordarea de burse pentru promovarea democraţiei participative;
m) susţinerea înfiinţării de noi organizaţii neguvernamentale, reprezentative pentru interesele cetăţenilor;
n) stabilirea de relaţii de colaborare cu alte organizaţii similare din ţară şi străinătate;
o) sprijinirea şi apărarea membrilor şi voluntarilor Asociaţiei;
p) alte activităţi desfăşurate conform legislaţiei în vigoare.

art.8. Principii de funcţionare ale Asociaţiei:

1. non-partizanatul politic; asociaţia nu va promova nici un fel de ideologie politică, partid, candidat, formaţiune
politică sau coaliţie a acestora în activităţile sale.
2. autonomia cluburilor; cluburile asociaţiei sunt autonome. Ele pot decide în privinţa integrării lor în programele
iniţiate pe plan naţional. În cazul în care se acceptă implicarea într-un asemenea program, cel puţin o parte din
bugetul local necesar va fi asigurat, în limitele disponibilului, prin bugetul naţional al Asociaţiei. De asemenea,
cluburile pot iniţia programe locale dacă acestea nu contravin misiunii Asociaţiei. În acest caz, o parte din
bugetul programului local poate fi finanţat în limita disponibilului de la bugetul Asociaţiei.

9
3. voluntariatul; activităţile din cadrul programelor Asociaţiei sunt desfăşurate în mod preponderent în regim de
voluntariat de către membrii Asociaţiei sau persoane ce se alătură acesteia doar pentru realizarea unui anumit
program.
4. repartizarea puterii de decizie pe regiuni, judeţe şi cluburi.

Capitolul III. Patrimoniul Asociaţiei

art.9. Patrimoniul Asociaţiei se va compune din bunuri mobile şi imobile, mijloace băneşti, titluri de valoare;
provenite din cotizaţii, donaţii, legate, subvenţii, sponsorizări şi alte fonduri primite de la persoane fizice sau juridice
din ţară sau străinătate, precum şi din venituri realizate din activităţi economice, conform legii. Bunurile menţionate
mai sus, ce sunt obţinute de cluburi, vor fi administrate de acestea pe întreaga perioadă a existenţei lor. Consiliul de
Conducere este responsabil de buna administrare a întregului patrimoniu al Asociaţiei.
art.10. Valoarea cotizaţiei este reactualizată anual de către Consiliul de Conducere. Pensionarii, şomerii, studenţii,
elevii şi militarii în termen plătesc 10% din valoarea cotizaţiei stabilite. În cazul neplătirii cotizaţiei timp de 3 luni
consecutiv, membrii sunt trecuţi în categoria membrilor susţinători, la decizia Comitetului de Conducere a Clubului.
Toate fondurile provenite din cotizaţii se constituie venit al clubului la care sunt plătite. Clubul respectiv are dreptul
să cheltuie aceste fonduri pentru derularea activităţilor, plata serviciilor sau achiziţionarea bunurilor ce sunt legate
de activitatea Asociaţiei.
art.11. Donaţiile şi legatele pot fi sume de bani, bunuri, drepturi de autor, acţiuni, titluri de valoare sau alte drepturi,
dacă acestea sunt libere de orice sarcină. Donaţiile şi legatele vor fi înscrise în registrul de donaţii al Asociaţiei.
art.12. Donaţiile pot fi necondiţionate sau condiţionate de realizarea unui scop, dacă acesta este în concordanţă cu
obiectivele Asociaţiei. Asociaţia, prin organele sale de conducere, refuză orice donaţie sau legat oferite în termeni
inacceptabili sau care contravin prevederilor prezentului statut. Pentru donaţiile condiţionate, sau acceptate în aceste
condiţii de Asociaţie, sau pentru cele cu destinaţie specificată în actul de donaţie, donatorul va putea lua la
cunoştinţă modul cum a fost utilizată donaţia sa, Asociaţia punându-i la dispoziţie un raport.

Capitolul IV. Membrii Asociaţiei

art.13. Asociaţia este persoană juridică constituită prin voinţa membrilor fondatori. Membrii Asociaţiei activează în
cadrul cluburilor Asociaţiei Pro Democraţia. Cluburile sunt filiale ale Asociaţiei. Asociaţia poate avea următoarele
categorii de membri: - membri fondatori; - membri; - membri susţinători; - membri de onoare.
art.14. Poate fi membru al Asociaţiei orice persoană cu drept de vot care se obligă s ă respecte prezentul statut.
art.15. Membrii Asociaţiei au următoarele drepturi:
a) să aleagă ş i să fie aleşi în Comitetul de Conducere al clubului, Consiliul de Conducere al Asociaţiei,
ca preşedinte de club sau al Asociaţiei şi ca cenzori, dacă au aptitudini şi capacitate pentru funcţiile la
care candidează, îndeplinesc condiţiile impuse de prezentul statut şi nu au suferit nici o condamnare
penală. Membrii susţinători şi membrii de onoare nu au acest drept;
b) să-şi exprime prin vot opţiunea faţă de proiectele de hotărâri ale Adunării Generale, cu excepţia
membrilor susţinători şi a membrilor de onoare;
c) să fie informaţi constant cu privire la deciziile majore referitoare la desfăşurarea activităţii Asociaţiei;
d) să participe la diferite evenimente şi activităţi, în numele Asociaţiei, dacă au mandat de reprezentare.
art.16. Membrii Asociaţiei au următoarele obligaţii:
a) să respecte, statutul, regulamentele şi hotărârile Adunării generale, Consiliului de Conducere al
Asociaţiei şi ale Comitetului de conducere al clubului;
b) să-şi plătească obligaţiile materiale şi financiare potrivit angajamentelor pe care şi le-au asumat;
c) să respecte, obligaţiile financiare şi de orice altă natură ce le revin în urma exercitării unei funcţii în
cadrul Asociaţiei.
art.17. Calitatea de membru susţinător se obţine pe baza completării unei cereri de înscriere şi în urma aprobării
Comitetului de Conducere al clubului. Membrii susţinători nu plătesc cotizaţia, nu participă la luarea deciziilor, nu
pot candida şi nu pot fi aleşi în funcţii de decizie şi nu pot reprezenta Asociaţia sau vreunul din cluburile sale. La
solicitarea scrisă a membrului susţinător, Comitetul de Conducere al clubului poate decide acordarea statutului de
membru (de plin drept).
art.18. Calitatea de membru de onoare se acordă de către Adunarea Generală, Consiliul de Conducere sau
Preşedinte, persoanelor care prin activitatea şi contribuţia lor sprijină în mod deosebit acţiunile Asociaţiei. Calitatea
de membru de onoare nu obligă la plata cotizaţiei şi nu dă drept de vot, în adoptarea deciziilor în Asociaţie, la orice
nivel ar activa persoanele care au dobândit această calitate.
art.19. Calitatea de membru, indiferent de categoria din care face parte, se pierde prin:

10
a) renunţare;
b) excludere, în cazul încălcării statutului, regulamentelor sau hotărârilor Consiliului de Conducere, a comiterii
unei nereguli financiare, a prejudicierii grave a imaginii Asociaţiei sau a unui comportament incompatibil cu
normele de conduită morală.
Excluderea poate fi hotărâtă fie de Adunarea Generală a clubului cu o majoritate de 2/3 din voturi, fie de Consiliul
de Conducere al Asociaţiei cu o majoritate de 2/3 din voturi, în cazul în care clubul nu se autosesizează.
Membrii care se retrag sau sunt excluşi nu au nici un drept asupra patrimoniului social, ei rămânând obligaţi să-şi
plătească contribuţiile la care s-au obligat faţă de Asociaţie.
Litigiile se soluţionează de organele de conducere imediat superioare celui care a hotărât excluderea. Apelul privind
decizia de excludere se depune şi se înregistrează în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Capitolul V. Organizarea Asociaţiei

art.20. Membrii Asociaţiei activează în cadrul cluburilor Asociaţiei Pro Democraţia. Cluburile sunt filiale ale
Asociaţiei.
art.21. Organele de conducere ale Asociaţiei sunt:
1. La nivel naţional: 2. La nivel local:
a) Adunarea Generală a) Adunarea Generală a clubului
b) Consiliul de Conducere b) Comitetul de Conducere
c) Preşedintele c) Preşedintele

Persoanele alese în funcţii de decizie la nivel naţional sau local nu au voie să fie retribuite pentru activitatea
desfăşurată conform funcţiei pentru care au fost alese. Pentru a evita conflictul de interese, o aceeaşi persoană nu
poate exercita simultan o funcţie aleasă ş i una executivă în cadrul Asociaţiei.
art.22. Controlul financiar se exercită de Comisia de Cenzori a Asociaţiei.
art.23. Programele şi activităţile desfăşurate pentru îndeplinirea misiunii şi atingerea obiectivelor sunt administrate,
la nivel naţional, de către personalul Asociaţiei ce activează în cadrul Centrului Naţional de Coordonare, subordonat
Consiliului de Conducere. În cadrul Asociaţiei, se pot înfiinţa structuri specializate, a căror funcţionalitate va fi
stabilită prin regulamentele de funcţionare ale acestora, aprobate de Consiliul de Conducere.
art.24. Membrii organelor de conducere ale Asociaţiei de la toate nivelele, precum şi angajaţii acesteia nu pot fi
membri ai nici unei formaţiuni politice.

Secţiunea I. Adunarea Generalå a Asociaţiei

art.25. Adunarea Generală a Asociaţiei este organul suprem de conducere al asociaţiei. Adunarea Generală se
întruneşte anual şi este constituită din reprezentanţi ai cluburilor din întreaga ţară care au dobândit personalitatea
juridică, membrii Consiliului de Conducere şi ai Consiliului de Onoare.
Regulile privind organizarea şi funcţionarea Adunării Generale se stabilesc prin Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare.
Mandatul reprezentanţilor cluburilor este valabil până la alegerea reprezentanţilor pentru următoarea reuniune
ordinara a Adunarii Generale. În această perioadă, în cazul sesiunilor extraordinare ale Adunării Generale, votul
reprezentanţilor poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau alte mijloace.
art.26. Adunarea Generală a Asociaţiei este convocată de Consiliul de Conducere al Asociaţiei Pro Democraţia şi
are următoarele competenţe:
a) adoptă strategia şi obiectivele generale ale asociaţiei
b) aprobarea bugetul de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil
c) alegerea şi revocarea membrilor Consiliului de Conducere
d) numirea şi revocarea membrilor Comisiei de Cenzori
e) înfiinţarea şi desfiinţarea de filiale-cluburi
f) modificarea actului constitutiv şi a statutului
g) dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare
h) schimbarea sediului central, dacă acesta este propus să fie mutat din Bucureşti în altă localitate
i) aprobă structura organizatorică, atribuţiile compartimentelor funcţionale, organigrama şi Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei;
j) controlează permanent Consiliul de Conducere şi Comisia de Cenzori în conformitate cu regulamentul;
k) Poate delega competenţe Consiuliului de Conducere pe perioadă determinată;
l) orice alte atribuţii prevăzute în reglementările legale în vigoare sau în statut

11
art.27. Adunarea Generală a Asociaţiei se întruneşte în şedinţe ordinare o dată pe an, şedinţele extraordinare
convocându-se după caz, de către Consiliul de Conducere sau de cel puţin 1/3 din numărul reprezentanţilor Adunării
Generale. Şedinţele Adunării Generale se convoacă cu 30 de zile înainte de data întrunirii, convocarea trebuind să
cuprindă locul şi data, precum şi ordinea de zi. Şedinţele Adunării Generale extraordinare se pot desfăşura şi prin
intermediul altor mijloace de comunicare care nu implică prezenţa reprezentanţilor în acelaşi spaţiu fizic.

Secţiunea a II-a. Consiliul de Conducere

art.28. Consiliul de Conducere este organismul care conduce activitatea Asociaţiei între două reuniuni ale Adunării
Generale. Consiliul de Conducere este format din şapte membri, inclusiv Preşedintele Asociaţiei, aleşi prin vot
direct şi secret conform prevederilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei. Consiliul de
Conducere se întruneşte în şedinţe ordinare şi extraordinare.
art.29. În exercitarea competenţei sale Consiliul de Conducere:
a) prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi
cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor Asociaţiei
b) emite actul de recunoaştere a cluburilor nou înfiinţate până la prima Adunare Generală, în conformitate cu
prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare,
c) hotărăşte suspendarea activităţii unui club şi propune Adunării Generale desfiinţarea clubului în conformitate cu
prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare,
d) urmăreşte punerea în aplicare de către personal a hotărârilor adoptate;
e) aprobă programele Asociaţiei;
f) angajează ş i concediază directorul executiv al Asociaţiei, respectânt statutul şi legislaţia în vigoare;
g) aprobă acceptarea donaţiilor negrevate de sarcini stabilind de asemenea limitele în care se poate face această
acceptare;
h) interzice demararea programelor locale dacă acestea nu sînt în concordanţă cu misiunea Asociaţiei;
i) încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală;
k) îndeplineşte pe durata dintre două Adunări Generale atribuţiile prevăzute la Art. 26, lit. h) şi i), cu exceptia
reglementarilor privind constituirea şi funcţionarea Adunării Generale.
art. 30. Membrii Consiliului de Conducere nu pot fi membrii în Comisia de Cenzori, respectiv Consiliul de Onoare.
Pentru membrii Consiliului de Conducere mandatul este de doi ani. Nici un membru al Consiliului de Conducere nu
poate fi simultan şi membru al comitetului de conducere al unui club al Asociaţiei Pro Democraţia.

Sectiunea a III-a. Presedintele Asociaţiei

art.31. Preşedintele Asociaţiei este ales de către Adunarea Generală a Asociaţiei prin vot direct şi secret. Procedura
privind alegerea presedintelui este prevăzută în Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei.
art.32. Atribuţiile Preşedintelui Asociaţiei sunt cele ce decurg din calitatea de membru al Consiliul de Conducere, la
care se adaugă:
a) acordă calitatea de membru de onoare al Asociaţiei, conform hotărârilor Consiliului de Conducere;
b) reprezintă Asociaţia în raporturile cu terţii;
c) poate decide delegarea de competenţă (prin mandat special) în favoarea unui alt membru al Consiliului de
Conducere.

Secţiunea a IV-a. Comisia de Cenzori

art.33. Organul de control financiar al Asociaţiei este Comisia de Cenzori, formată din trei membri numiţi de
Adunarea Generală, la propunerea Consiliului de Conducere. Mandatul este de doi ani şi decurge de la data numirii.
art.34. Pentru activitatea depusă, cenzorii pot primi o indemnizaţie. Cenzorii pot renunţa la funcţie cu un preaviz de
treizeci de zile, fiind răspunzători pentru retragerea intempestivă ş i pentru eventualele neglijenţe în îndeplinirea
atribuţiilor lor.
art.35. Comisia de Cenzori are următoarele atribuţii:
a) verifică activitatea financiar-contabilă ş i gestionarea patrimoniului Asociaţiei, precum şi a filialelor acesteia;
b) verifică concordanţa cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri şi cheltuieli şi programele aprobate;
c) prezintă trimestrial rapoarte Consiliului de Conducere. Va prezenta un raport anual referitor la bilanţul şi
bugetul de venituri şi cheltuieli ale Asociaţiei şi rapoarte periodice la solicitarea Preşedintelui sau a Consiliului
de Conducere. În caz de divergenţă între membrii comisiei
a) asupra conţinutului raportului întocmit, se vor prezenta punctele de vedere diferite ale fiecărui membru al
comisiei;
d) are dreptul să participe la şedinţele Consiliului de Conducere, fără drept de vot.

12
 Capitolul VI. Consiliul de Onoare
Consiliul de onoare - Rol, atribuţii şi modul de funcţionare.

art.36. Consiliul de onoare este un organism de sprijin intern al APD, alcătuit din foştii preşedinţi ai Asociaţiei. În
cazul plasării unor membri ai APD în conflict de interese cu Asociaţia Pro Democraţia trebuie sesizat Consiliul de
Onoare al Asociaţiei. Consiliul de Onoare va evalua gravitatea conflictului şi va face propuneri şi recomandări
Consiliului de Conducere pentru ca acesta să poată analiza şi hotărî potrivit statutului.
art.37. Fiecare fost Preşedinte al Asociaţiei este membru de drept al Consiliului de Onoare. Această calitate poate fi
pierdută doar în următoarele condiţii:
a) dacă respectiva persoană devine membru al unui partid politic;
b) dacă împotriva persoanei este iniţiată o moţiune susţinută de cel puţin o treime din cluburi dintre reprezentanţii
în Adunarea Generală a Asociaţiei;
c) prin deces sau plecare definitivă din ţară.
d) dacă a suferit o condamnare penală rămasă definitivă
art.38. Consiliul de Onoare are următoarele atribuţii:
a) oferă sprijin moral şi consultanţă membrilor CC, la cererea acestora;
b) la solicitarea CC sau, în cazuri de urgenţă, la solicitarea Preşedintelui Asociaţiei, unii membri ai
Consiliului de Onoare pot fi delegaţi să reprezinte APD la diferite acţiuni şi manifestări la care aceasta
este parte;
c) la sesizarea unei părţi reclamante, va analiza contestaţiile cu privire la deciziile adoptate în cadrul
Asociaţiei, la diferite nivele de organizare, şi emite prin consens recomandări adresate organelor de
conducere competente ale APD;
d) emite recomandări sau sugestii conducerii APD, prin autosesizare.
art. 39. Membrii Consiliului de Onoare participă, cu drept de vot, la şedinţele Adunării Generale a Asociaţiei.

Capitolul VII. Cluburile Asociaţiei

art.40. Un club este format din cel puţin zece membri. Constituirea cluburilor se face în conformitate cu
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare
art.41. Organele de conducere ale cluburilor sunt:
a) Adunarea Generală a clubului
b) Comitetul de Conducere
c) Preşedintele Clubului
art.42. Adunarea Generală a clubului este formată din toţi membri clubului şi are următoarele atribuţii:
a) alege Comitetul de Conducere al clubului;
b) defineşte elementele de strategie ale clubului care trebuie să se încadreze în misiunea Asociaţiei;
c) aprobă rapoartele anuale de activitate şi planul anual de activitate prezentate de Comitetul de
Conducere;
d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul anual prezentate de Comitetul de
Conducere;
e) aprobă pierderea calităţii de membru al clubului APD cu o majoritate de 2/3 din voturile exprimate;
f) aprobă propunerile de modificare a Statutului şi Regulamentului Intern al Asociaţiei înaintate pentru
dezbatere în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei de clubul respectiv, precum şi componenţa şi
mandatul delegaţiei care va reprezenta clubul la evenimentul menţionat. De asemenea, aprobă
candidaturile din partea clubului la orice funcţie eligibilă de nivel naţional din cadrul Asociaţiei.
art.43. Comitetul de Conducere al clubului este format din 3-7 membri, inclusiv preşedintele clubului, aleşi de
Adunarea Generală a clubului prin vot direct, pe o perioadă de doi ani, cu majoritate de jumătate plus unu din
numărul voturilor valabil exprimate.

art.44. Comitetul de Conducere are următoarele atribuţii:

a) adoptă hotărâri privind organizarea şi funcţionarea clubului în limitele de competenţă stabilite de către
Adunarea Generală a clubului;
b) aprobă înscrierea de noi membri;
c) urmăreşte punerea în aplicare de către personal a hotărârilor adoptate;
d) aprobă şi urmăreşte derularea programelor locale;

13
 e) aprobă acceptarea donaţiilor negrevate de sarcini stabilind de asemenea, limitele în care se poate face
această acceptare;
f) propune pentru angajare personalul din cadrul clubului;;
g) înaintează Consiliului de Conducere al Asociaţiei proiectele de programe locale pentru consultare şi
avizare;
h) aprobă dobândirea calităţilor de membru susţinător sau membru (de plin drept);
i) adoptă hotărâri privind suspendarea calităţii de membru până la Adunarea Generală a clubului;
j) hotărăşte suspendarea din funcţie a unui membru al Comitetului de Conducere, până la dezbaterea
cazului în proxima Adunare Generală, care va hotărî în consecinţă;
k) încheie acte juridice în numele şi pe seama clubului Asociaţiei;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.
art.45. Atribuţiile Preşedintelui clubului sunt cele ce decurg din calitatea de membru în Comitetul de Conducere, la
care se adaugă:
a) acordă calitatea de membru de onoare al clubului, conform hotărârilor Comitetului de Conducere;
b) reprezintă clubul în raport cu terţii;
c) poate decide delegarea de competenţă (prin mandat special) în favoarea unui alt membru al
Comitetului;
d) comunică Centrului Naţional de Coordonare al Asociaţiei o dată la şase luni listele cu membri ai
clubului.

Capitolul VIII. Conferinţa Preşedinţilor

art.46. Conferinţa Preşedinţilor este o structură cu caracter consultativ, formată din totalitatea preşedinţilor
cluburilor APD. Conferinţa se întruneşte cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, iar deciziile adoptate au
un caracter de recomandare pentru Adunarea Generală a Asociaţiei, respectiv pentru Consiliul de Conducere al
acesteia. Conferinţa funcţionează pe baza unei proceduri prevăzută în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al
Asociaţiei Pro Democraţia. Activitatea sa implică adoptarea unor principii de bună-practică, respectiv a unor
standarde de operare în derularea activităţilor cluburilor Asociaţiei, în implementarea proiectelor la nivel local şi
naţional.

Capitolul IX. Personalul Asociaţiei

art.47. Personalul Asociaţiei este alcătuit din salariaţi şi/sau colaboratori aflaţi în subordinea Directorului Executiv.
- Directorul Executiv al Asociaţiei este numit de către Consiliul de Conducere.
- Atribuţiile Directorului Executiv sunt:
a) participă la şedinţele Consiliului de Conducere fără drept de vot;
b) asigură conducerea operativă a Asociaţiei;
c) reprezintă Asociaţia în raporturile cu terţii în conformitate cu hotărârile Consiliului de Conducere;
d) angajează patrimoniul Asociaţiei în conformitate cu hotărârile Consiliului de Conducere;
e) asigură legătura între personal şi Consiliul de Conducere;
f) informeaza Consiliul de Conducere privind angajarea si disponibilizarea personalului Asociatiei;
g) răspunde financiar în faţa Consiliului de Conducere solidar cu angajaţii.
art.48. Gestiunea Asociaţiei se ţine în conformitate cu legislaţia în vigoare. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie
şi se încheie la 31 decembrie.
art.49. Gestiunea financiară este ţinută de personal calificat şi este controlată de Consiliul de Conducere şi de
Comisia de Cenzori.
art.50. Asociaţia poate avea conturi în ţară şi străinătate, în condiţiile legii.

Capitolul X. Dispozitii finale

art.51. Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei se pot face în situaţiile prevăzute de lege, cu atribuirea activului net,
rezultat după lichidare, către o persoană juridică non-profit, având obiect de activitate apropiat de cel al Asociaţiei,
conform deciziei Adunării Generale.
art.52. Prevederile statutului se completează cu normele legale imperative, cuprinse în legislaţia în vigoare, şi cu
dispoziţiile regulamentelor de funcţionare ale Asociaţiei.

Cristian-Romulus Pîrvulescu - Preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia

14
 6. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Principalele publicaţii

Asociaţia Pro Democraţia şi observarea alegerilor din România

1. Alegeri la limita democraţiei. Analiza procesului electoral din România (2005)

2. Primul pas în Europa - Raport de observare a alegerilor pentru desemnarea reprezentantilor din România în
Parlamentul European (2008)
3. Raport de observare a referendumului pentru demiterea Preşedintelui României (2007)
4. Alegeri locale 2004

Studii

1. Cealalta Românie - raport de cercetare (2008)

2. 25 + 2 modele electorale - III - Organisme electorale (2007)
3. 25 + 2 modele electorale - II - Actorii procesului electoral (2006)
4. 25 + 2 modele electorale - I - Sisteme electorale (2006)

Democraţia pe înţelesul tuturor

1. Ghidul Cetăţeanului (2005)

2. Valori europene în guvernarea locală (2007)
3. Raport privind liberul acces la informaţiile de interes public în România - analiză comparativă 2003-2007
4. Buna guvernare la români (2007)
5. Transparenţa decizională în România anului 2007
6. Transparenţa decizională în administraţia publică (2006)
7. Transparenţa decizionala în administraţia publică (2006)
8. Administraţia Publică Locală - instrucţiuni de utilizare (2006)
9. Ghidul funcţionarului din administratia publică locală (2006)
10. Monitorizarea modului de aplicare a Legii 544/2001 (2004)
11. Raportul final al Forumului Constituţional (2003)
12. Familii Politice (2000)

Noi şi aleşii noştri

1. Prin transparenţa, spre integritate - îmbunătăţirea integrităţii la nivelul administraţiei publice locale (2008)
2. Biroul parlamentar - puntea de legatură cu cetăţenii (2007)
3. Ghid pentru parlamentari şi personalul birourilor de circumscripţie
4. Monitorizarea activităţii parlamentare a reprezentanţilor minorităţilor naţionale (2007)
5. Cartea Albastra a Democraţiei - ediţia a 4-a (2006)
6. Cine se teme de integritate? (2006)
7. Raportul privind integritatea în administraţia publică locală (2005)
8. Parteneriat public-privat - Raportul programului Dialog (2004)
9. Dialog cu administraţia la început şi la jumătate de mandat (2001)

Rapoarte anuale

1. Raport anual 2006

2. Raport anual 2005
3. Raport anual 2004
4. Raport anual 2003

15
 Sursa - Asociaţia Pro Democraţia - http://www.apd.ro/publicatii.php

7. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Principalele proiecte

Programe şi proiecte încheiate Perioada

1. Cartea Albastră a Democraţiei - ediţia a patra

2. Parteneriat pentru buna guvernare 1 septembrie 2006 - 31 august 2007

3. Îmbunătăţirea integrităţii la nivelul administraţiei publice locale 1 august 2006 - 30 noiembrie 2007

4. Lege şi Transparenţă octombrie 2006 - septembrie 2007

5. Parlamentari responsabili, cetăţeni informaţi octombrie 2006 - septembrie 2007

6. Valori europene în guvernarea locală decembrie 2006 - noiembrie 2007

7. Consultarea publică în procesul de elaborare de legi ianuarie - mai 2007

8. Un Parlament deschis martie - iunie 2007

9. Transparenţa fondurilor europene în România martie 2006 - martie 2007

10. Despre buna folosinţă a democraţiei octombrie 2006 - iunie 2007

11. Un an în Uniunea Europeana 1 - 31 ianuarie 2008

12. Susţinerea democraţiei participative în România

13. Reforma constituţională - necesitate sau constrangere?

14. Dezvoltarea instituţională a APD 2004 – 2006

Programe şi proiecte în desfăşurare Perioada de desfăşurare

1. Aleşii noştri - responsabilitatea noastră octombrie 2007 - ianuarie 2008

2. Democraţie în comunităţile mici aprilie 2007 - septembrie 2008

3. Parteneriat pentru buna guvernare şi dezvoltare locală decembrie 2007 - octombrie 2008

4. Tacerea ta ne costă. Campanie de curăţenie în administraţia decembrie 2007 - octombrie 2008

publică locală

5. Transparenţa şi control în finanţarea partidelor politice decembrie 2007 - octombrie 2008

6. Despre buna folosinta a democraţiei - a doua serie de conferinţe decembrie 2007-iunie 2008
civice

7. Îmbunătăţirea capacităţii APD de cercetare şi analiză a politicilor

publice

16
 8. Pe bune despre democraţie

Sursa - Asociaţie Pro Democraţia - http://www.apd.ro/proiecte.php

8. Asociaţia Pro Democraţia (APD) - Alegeri locale 2008

Asociatia Pro Democratia: Principalele nereguli vizeaza probleme de organizare si respectare a

procedurilor de desfasurare a alegerilor.
Asociatia Pro Democratia (APD) a anuntat ca monitorizeaza alegerile locale desfasurate astazi si
ca a inregistrat nereguli in primele ore ale votului. Astfel, de la deschiderea sectiilor de votare si pana la
orele 11.00, principalele nereguli sesizate de observatorii APD precum si de cetatenii care contacteaza
linia cu acces gratuit 0800 070 100 sunt legate de probleme de organizare si respectare a procedurilor de
organizare si desfasurare a alegerilor. Pe langa acestea, Asociatia Pro Democratia atrage atentia asupra
activitatilor dincolo de limitele legale ale observatorilor din partea altor organizatii neguvernamentale.
Printre incidentele semnalate de ADP se numara:
1. procedurile de pregatire a zilei votarii au inceput mai devreme (in judetul Cluj) sau mai
tarziu (in judetul Bacau)
2. observatorilor APD le-a fost ingreunat accesul in sectiile de votare solicitandu-li-se
documente suplimentare care nu sunt prevazute in lege (in judetele Olt)
3. deciziile Biroului Electoral Central referitoare la interzicerea accesului in cabinele de vot
cu aparate de captura de imagini si la existenta, in sectia de votare, a 4 urne fixe, cate una
pentru fiecare tip de buletin nu sunt respectate in toate sectiile de votare.
4. observatorii APD au identificat, in satul Burias, comuna Peris, judetul Ilfov observatori ai
altor organizatii neguvernamentale care informau cetatenii aflati in preajma sectie de
votare ca pot vota in acel sat chiar daca au domicliul/ resedinta in alta localitate pe listele
suplimentare. 
5. Asociatia Pro Democratia a primit, de asemenea, informatii din partea cetatenilor ca
alegatorii primesc, in anumite localitati, buletine de vot fotocopiate avand stampila de vot
aplicata pe anumita candidati/ liste de candidati.

APD monitorizeaza turul I al alegerilor locale de astazi cu ajutorul celor aproximativ 1.700 de
observatori APD prezenti, cu precadere, in mediul rural din 24 de judete (Arad, Bacau, Bihor, Bistrita-
Nasaud, Botosani, Brasov, Braila, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Hunedoara, Iasi, Ilfov,
Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timis, Tulcea si Vrancea) si al celor 4 observatori
internationali acreditati prin reteaua European Network of Election Monitoring Organizations (ENEMO)
al carei secretariat il asigura APD.

Referinte
Incidente la alegeri: Sectii ramase fara curent electric, stampile pierdute, incidente la ambele
sectii de votare din Stefanesti si stampile care ar putea anula votul, din cauza ca se imprima pe mai multe
foi ale buletinelor

Sursa - HotNews.ro - Duminică, 1 iunie 2008, 12:49.

17