Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

TEMA PROIECTULUI

Un agent economic dispune de o reţea de unităţi economice cu profilul alimentaţie

publică în care sunt angajaţi 500 de vânzători.
Pentru cei 500 de vânzători, consideraţi ca o colectiviate generală, s-a întocmit o
bază de sondaj. Înscrierea în baza de sondaj a vânzătorilor s-a făcut în ordine alfabetică,
ceea ce constituie un criteriu aleator şi li s-a dat un cod (nr. crt.).
Considerând cei 500 de vânzători ca formând o clectivitate statistică se cere:
1. să se extragă printttr-un procedeu de sondaj un eşantion de 60 de unităţi şi să se
centralizeze nivelurile individuale ale fiecăruia din variabilele prezentate potrivit
conţinutului lor;
2. să se grupeze datele înregistrate la punctul precedent folosind grupările simple pentru
toate caracteristicile înregistrate pe intervale egale şi neegale (se vor folosi minim 8
grupe pentru intervale egale şi minim 3 grupe pentru intervale neegale) şi să se
centralizeze datele condiţionate de grupările folosite. Să se reprezinte grafic seriile
obţinute,
3. să se calculeze toate mărimile relative posibile şi să se reprezinte grafic mărimile
obţinute folosind diagramele adecvate;
4. să se calculeze indicatorii tendinţei centrale, indicatorii variaţiei şi ai asimetriei pentru
variabilele înregistrate;
5. să se aplice regula adunării dispersiilor pentru tabelul cu dublă intrare obţinut prin
gruparea combinată;
6. să se extindă rezultatele obţinute asupra întregii colectivităţi pentru două variabile
dacă P = 0,9973 (z = 3);
7. să se aplice metoda corelaţiei şi regresiei pentru datele din eşantion. Să se măsoare
gradul de intensitate al corelaţiei. Pentru date grupate se vor lua în calcul primele 10
unităţi din eşantion, la care se vor calcula şi coeficienţii de corelaţie a rangurilor.

1
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

REZOLVARE

1. Din baza de sondaj se extrage un eşantion format din 60 de vânzători. La extragere s-a
N 500
folosit procedeul selecţiei mecanice cu pas de numărare egal cu 8   8  şi
n 60
prima unitate extrasă este 88.
S-au înregistrat datele privind sexul, vârsta (ani), zile lucrate, ore lucrate, valoarea
desfacerilor lunare (zece mii lei) şi salariul net lunar (mii lei) din luna mai 2002.

Nr. crt. Sex Vârsta Zile Ore Valoarea Salariul net lunar
(ani) Lucrate lucrate desfacerilor (mii lei)
(zece mii lei)
88 F 23 21 174 23520 2784
96 F 23 23 187 29670 3272
104 M 25 21 173 31080 3027
112 F 19 17 140 24650 2200
120 F 19 18 146 28800 2555
128 F 26 17 135 22100 2362
136 F 25 23 178 36340 3115
144 F 20 22 157 29040 2747
152 F 20 21 157 31290 2747
160 M 24 22 192 31240 3360
168 F 23 24 183 33600 3202
176 F 20 22 157 29040 2747
184 F 24 21 175 29520 3062
192 F 23 22 182 34320 3185
200 M 22 24 211 37920 3692
208 M 23 22 187 29920 3272
216 M 23 18 142 23760 2485
224 F 23 23 187 29670 3272
232 F 22 21 190 31290 3325
240 M 22 19 151 29830 2642
248 F 23 22 176 32120 3080
256 F 22 17 147 23800 2572
264 F 26 17 135 22100 2362
272 M 23 22 176 31240 3080
280 F 26 23 180 34500 3150
288 M 25 21 173 31080 3027
296 F 20 19 165 30400 2887
304 M 21 21 150 23100 2625
312 M 25 23 184 27600 3220
320 M 22 19 151 29830 2642
328 M 22 24 211 37920 3692
336 F 26 17 135 22100 2362

2
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

344 F 19 17 140 24650 2200

352 M 23 22 187 29920 3272
360 F 21 17 140 26520 2450
368 M 25 23 184 27600 3220
376 F 24 23 188 36960 3008
384 F 23 21 174 23520 2784
392 M 22 19 151 29830 2642
400 F 20 19 166 25080 2905
408 F 21 23 191 35880 3342
416 M 25 23 184 27600 3220
424 M 22 24 211 37920 3692
432 M 21 22 181 34760 3167
440 F 20 21 157 31290 2747
448 M 23 22 187 29920 3272
456 M 23 18 166 25020 2905
464 F 24 23 188 36960 3008
472 F 21 24 184 33180 2944
480 M 24 22 179 32780 3132
488 F 26 17 135 22100 2362
496 F 20 19 166 25080 2905
4 F 21 24 184 33180 2944
12 F 23 24 183 33600 3202
20 F 20 19 166 25080 2905
28 F 27 21 168 29400 2940
36 F 24 23 193 31050 3377
44 F 26 23 180 34500 3150
52 M 21 21 184 28350 3220
60 M 23 22 176 31240 3080
Total 1362 1262 10280 1785360 177747

Interpretare

2. GRUPAREA DATELOR ÎNREGISTRATE

2.1. GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIAŢIE EGALE

1. Gruparea datelor înregistrate
1.1. Gruparea pe intervale de variaţie egale
Gruparea pe intervale egale implică următoarele etape:
a) calculul amplitudinii absolute de variaţiei (A) care exprimă împrăştierea
maximă a valorilor serei.
Axa = Xmax – Xmin; Aya = Ymax – Ymin
Dacă variaţia este foarte mică (în cazul nostru Axa  10) se va forma o distribuţie pe
variante (valabil în cazul caracteristicilor: vârsta; zile lucrate).

3
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

b) stabilirea în parametrii într-un anumit număr de grupe (r) se poate stabili astfel:
 dacă variaţia caracteristicii este relativ uniformă şi volumul de unităţi nu este
suficient de mare numărul de grupe se poate fixa anterior (din cerinţele
proiectului se vor folosi minimul 8 grupe pentru intervale egale);
 iar dacă numărul grupelor nu este anterior cunoscut şi volumul unităţilor este
suficient de mare se recomandă stabilirea grupelor conform relaţiei lui Sturgers,
r = 1+3,322log n
unde: n - nr. caracteristicilor.
b) determinarea mărimii intervalului de grupare (h), se calculează ca raport între
amplitudinea absolută a variaţiei şi numărul de grupe:
A AX xmax  xmin
h sau h 
r 1  3,222 log n
Notă: Mărimea intervalului (h) se rotunjeşte la întreg în plus (ex.3,254)
Prima grupă se porneşte de la xmin adăugându-se succesiv mărimea intervalului de
grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din stânga intervalului va fi
considerată ca limită inferioară, iar valoarea din dreapta ca limită superioară. Valorile
care formează limitele intervalelor se înregistrează fie numai ca limită superioară fie ca
limită inferioară pentru a evita înregistrări duble a caracteristicilor.
Analog se rezolvă pentru orice variabilă.

2A. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după vârstă

a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax – Xmin = 27 - 19 = 8

Repartiţia vânzătorilor după vârstă

Vârsta Nr. Valori centralizate pentru

(ani) Vânzatori Zile Ore Valoarea Fondul de
lucrate lucrate desfacerilor salariu lunar
(zece mii lei) (mii lei)
19 3 52 426 78100 6955
20 8 162 1291 226300 22590
21 7 152 1214 213100 20442
22 8 167 1423 258340 24899
23 15 304 2501 409800 43071
24 6 134 1115 198510 18947
25 6 134 1076 181300 18829
26 6 114 900 157400 15748
27 1 21 168 29400 2940
Total 60 1240 10114 1752250 174421

4
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Reprezentarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după vârstă se ilustrează prin poligonul

frecvenţelor şi prin curba cumulativă a frecvenţelor.
15

10

5 333333

0
19 20 21 22 23 24 25 26 27

Vârsta Frecventa Frecvente cumulate

(ani) crescator descrescator
19 3 3 60
20 8 8 57
21 7 14 52
22 8 23 46
23 15 36 37
24 6 46 24
25 6 54 14
26 6 58 6
27 1 60 1
Total 60 - -

2B. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după zile lucrate

a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax – Xmin = 24 - 17 = 7
Se obţine o distribuţie formată din variante.

Repartiţia vânzătorilor după numărul zilelor lucrate

Zile Nr. Ore Valori centralizate pentru

Lucrate Vânzatori Lucrate Valoarea desfacerilor Fondul de salariu
lunare (zece mii lei) lunar (mii lei)
17 8 1107 186150 27572
18 4 620 106380 10850

5
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

19 7 1116 195130 19528

20 0 0 0 0
21 11 1875 282150 32288
22 11 1961 344300 39792
23 12 2234 388330 47393
24 7 1367 247320 20572
Total 60 10280 1749760 197995

Repartizarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după zilele lucrate se ilustrează prin

poligonul frecvenţelor şi prin curba cumulativă a frecvenţelor

20

15

10

0
17 18 19 20 21 22 23 24

Zile Nr. Frecvente cumulate

lucrate vânzatori crescator descrescator
17 8 4 60
18 4 7 57
19 7 13 53
20 0 19 47
21 11 28 41
22 11 41 32
23 12 56 19
24 7 60 0
Total 60 - -

2C. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după ore lucrate

6
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin = 211 - 135 = 76

b) Nr. de grupe r = 8
c) Mărimea intervalului h = AAX / r = 76/8 = 9,5  10

Repartiţia vânzătorilor după numărul de ore lucrate

Grupe de Nr. Valori centralizate pentru:

vanzatori dupa vanzatori Zile Valoarea desfacerilor Fondul de
nr. ore lucrate lucrate lunare (zece mii lei) salariu
lunar (mii lei)
135-145 5 89 123070 11981
145-155 8 152 226720 20927
155-165 6 126 171040 16674
165-175 12 254 359720 35428
175-185 13 294 427310 41228
185-195 12 264 382320 38848
195-205 2 46 71400 6947
205-215 2 48 75840 7384
Total 60 1273 1837420 179417
Nota: Limita superioară este inclusă în interval.

Repartizarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după numărul de ore lucrate se ilustrează

prin poligonl frecvenţelor şi prin curba cumulativă a frecvenţelor.

Grupe de vânzători Frecvenţa Frecvenţe cumulate

după nr.ore lucrate crescător descrescător
135-145 5 5 60
145-155 8 13 55
155-165 6 19 47
165-175 12 31 41
175-185 13 44 29
185-195 12 56 16
195-205 2 58 4
205-215 2 60 2
Total 60 - -

7
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

2D. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după valoarea desfacerilor lunare

(zece mii lei)
a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin = 38400 - 22100 = 16300
b) Nr. de grupe r = 8
c) mărimea intervalului h = AAX / r = 16300/8 = 2037,5  2038

Repartiţia vânzătorilor după valoarea desfacerii lunare (zece mii lei)

Grupe de Nr. Valori centralizate pentru:

Vânzători după vânzători Zile Ore Fondul de salariu
Valoarea desfacerii lucrate Lucrate lunar (mii lei)
22100-24138 5 94 763 12965
24318-26176 4 74 625 10687
26176-28214 6 121 1001 17188
28214-30252 14 287 2317 40543
30252-32290 11 240 1948 34011
32290-34328 7 156 1247 21820
34328-36366 7 160 1275 22311
36366-38404 6 141 1169 19892
TOTAL 60 1273 10345 179417
Notă: Limita superioră inclusă în interval
Repartizarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după valoarea desfaceri lunare se ilustrează
prin poligunul frecvenţelor şi curba cumulativă a frecvenţelor.

Grupe de vânzători Frecvenţa Frecvenţe cumulate

După valoarea desfacerii Crescător descrescător
22100-24138 5 5 60
24318-26176 4 9 55
26176-28214 6 15 51
28214-30252 14 29 45
30252-32290 11 40 31
32290-34328 7 47 20
34328-36366 7 54 13
36366-38404 6 60 6
Total 60 - -

2E. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după salariul net lunar (mii lei)
a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin =
b) Nr. de grupe r = 8
c) mărimea intervalului h
Repartiţia vânzătorilor în funcţie de salariul net lunar (mii lei)

Valori centralizate pentru:

8
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Grupe de Nr. Zile Ore Valoarea desfacerii

vanzatori dupa vanzatori lucrate Lucrate lunare
salariul net lunar (zece mii lei)
(mii lei)
2200-2387 2 34 275 46750
2387-2574 6 109 863 157720
2574-2761 5 98 757 145320
2761-2948 11 228 1804 306160
2948-3135 13 284 2297 426860
3135-3322 13 295 2384 415330
3322-3509 7 153 1342 225040
3509-3696 3 72 623 114240
Total 60 1273 10345 1837420

Notă: Limita superioară inclusă în interval

Centralizarea valorilor după salariul net lunar s-a obţinut la fel ca şi la orele
lucrate.
Repartizarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după salariul net lunar, se ilustreză
prin poligonul frecvenţelor şi curba cumulativă a frecvenţelor.

Grupe de vânzători după Frecvenţa Frecvenţe cumulate

salariul net lunar
crescător Descrescător
2200-2387 2 2 60
2387-2574 6 8 58
2574-2761 5 13 52
2761-2948 11 24 47
2948-3135 13 37 36
3135-3322 13 50 23
3322-3509 7 57 10
3509-3696 3 60 3
Total 60 - -

Gruparea pe intervale egale permite structurarea colectivităţii pe grupe cât mai

omogene, iar gruparea statistică este cea mai semnificativă modalitate a sistemetizării
datelor după o caracteristică numerică sau nominativă.
Sistematizarea datelor printr-o grupare pe intervale egale răspunde necesităţii de
sistematizare şi omogenizare a datelor unei observaţii statistice de masă şi a caracterizării
independente a fiecărei variabile din propria observare.

9
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

2.2 GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIAŢIE NEEGALE

Pentru analiza structurii colectivităţii pe grupe tipice se foloseşte gruparea pe

intervale neegale.
Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.
Un prim principiu al grupării pe intervale neegale este trecerea de la variaţia
lineară (interval de mărime constantă) la variaţia neuniformă a unor intervale de grupare
din ce în ce mai mari.
Un alt principiu de grupare are în vedere separarea unităţilor pe trei grupe: mici,
mijlocii şi mari.

2.2.A Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după vârstă

Nivelul mediu
n

 xi 1382/60 = 23,03 ani/vanz

x i 1
.
n

Grupe de Valori centralizate pentru:

vânz. Zile Ore Valoarea Fondul de
Nr.
după lucrate lucrate desfacerii salariu
vânz. Calificativul
vârstă (zece mii (mii lei)
(ani) lei)
19-22 14 290 2368 436330 41187 Cei mai tineri
22-24 32 681 5541 978310 96415 Tineri
24-27 14 302 2436 422780 41815 Mai puţin tineri
Total 60 1273 10345 1837420 179417 -

2.2.B. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după zilele lucrate

n

Nivelul mediu x i
1273/60 = 21,22 zile/vanz
x i 1

n
Grupe de Valori centralizate pentru:
vânzători Nr. Ore Valoarea Fondul de Calificativul
după zile vânz. lucrate desfacerii salariu lunar
lucrate (zece mii lei) (mii lei)
17-20 13 1960 341330 33719 Minim
20-22 28 4834 847780 84202 Mediu
22-24 19 3551 648310 61496 Maxim
Total 60 10345 1837420 179417 -

2.2.C. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după orele lucrate

10
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Nivelul mediu x i
10345/60 = 172,41 ore/vanz
x i 1

n
Grupe de Valori centralizate pentru:
vânzători Nr. Zile Valoarea Fondul de Calificativ
după nr. ore vânz lucrate desfacerii salariu lunar
lucrate (zece mii lei) (mii lei)
135-155 13 241 349790 32908 Minimum
155-185 31 674 958070 93330 Mediu
185-215 16 358 529560 53179 Maxim
Total 60 1273 1837420 179417 -
Notă: Limita superioară inclusă în interval

2.2.D. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după valoarea desfacerii

n

Nivelul mediu x i
1837420/60 = 30623,6 mii lei/vanz
x i 1
.
n
Grupe de Valori centralizate pentru:
vânzători după Nr. Zile Ore Fondul de Calificativ
valoarea desfacerii vânz. lucrate lucrate salariu lunar
(zece mii lei) (mii lei)
22100-28214 15 289 2389 40840 Mică
28214-34328 32 683 5512 96374 Medie
34328-36366 13 301 2444 42203 Mare
Total 60 1273 10345 179417 -
Notă: Limita superioară inclusă în interval

2.2.E. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după salariu net

n

Nivelul mediu x
175707 i
x i 1

 2928,45 zece mii lei / vânz.
n 60
Grupe de Valori centralizate pentru:
vânzători după Nr. Zile Ore Valoarea Calificativ
salariul net lunar vânz lucrate lucrate desfacerii
(mii lei) (zece mii lei)
22100-2761 13 241 1895 349790 Mic
2761-3322 37 807 6485 1148350 Mediu
3322-3696 10 225 1965 339280 Mare
Total 60 1273 10345 1837420 -
Notă: Limita superioară inclusă în interval

11
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

2.2.F. Gruparea vânzătorilor după sex (gruparea după o variabilă calitativă)

Valoarea Fond salariu net

Grupe Vârsta Zile
Nr. vânz Ore lucrate desfacerii lunar
după sex (ani) lucrate
(zece mii lei) (mii lei)
F 38 886 809 6530 1163850 112662
M 22 495 464 3815 673570 66755
Total 60 1381 1273 10345 1837420 179417

Pentru reprezentarea grafică s-a folosit diagrama de structură

Structura pe sexe se determină conform relaţiei:
ni
ni (%)  k  100
*

 ni i 1

2.2.G. Gruparea combinată a vânzătorilor după ore lucrate şi salarii

Grupe Subgrupe de vânzători după salariul net (mii lei)

de
2574-2761

2948-3135

3135-3322

3509-3696
2200-2387

2387-2574

2761-2948

3322-3509
vânzăto
Total
ri după
ore
lucrate
135-145 2 3 5
145-155 3 5 8
155-165 6 6
165-175 5 7 12
175-185 3 10 13
185-195 3 3 6 12
195-205 1 1 2
205-215 2 2
Total 2 6 5 11 13 13 7 3 60

Distribuţiile bidimensionale cu frecvenţe se reprezintă grafic prin diagrama norului de

puncte (corelogramă)

12
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Repartiţia vânzătorilor după orele lucrate şi salariu lunar

3696
* **
3509 ***

3322 ***** ***

3135 **** *** ***

***
2948 *** *****
***
2761 *****

2574 *** ***

2387 **

2200

135 145 155 165 175 185 195 205 215

ore

3. CALCULUL MĂRIMILOR RELATIVE DE STRUCTURĂ

Din cele 5 mărimi relative întâlnite în statistică, în proiectul de faţă se pot determina
trei:

3.1. Mărimile relative de structură se obţin ca raport între parte şi întreg. Forma cea
mai obişnuita de exprimare a mărimilor relative de structură este cea a procentelor care
arată câte unităţii din indicatorul raportat revin la 100 unităţi ale indicatorului bază de
raportare. Se pot calcula atât pe baza frecvenţelor absolute şi în acest caz au sens de
frecvenţe relative ( ni* )
ni
ni (%)   100
*
k

n
i 1
i

cât şi pe baza valorilor centralizate privind : vârsta, zilele lucrate, orele lucrate, volumul
desfacerilor şi salariul net, obţinându-se în acest caz ponderea sau greutatea specifică (
n
g i ) a unei valori ( xi ) în totalul valorilor colectivităţii (  xi ):
i 1

13
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

x
g i (%)  i
 100
n
 xi
i  1

3.2. Mărimile relative de coordonare se obţin ca raport între două grupe sau
între două colectivităţi ce coexistă în spaţiu.
Pentru o colectivitate împărţită în două grupe pentru care nivelul pe grupe al
variabilei studiate este xA şi xB :
xA xB
K A/ B  sau KB/ A 
xB xA
Dacă sunt mai multe grupe, se alege una ca bază de comparaţie şi se raportează,
pe rând, fiecare grupă la baza aleasă.

3.3. Mărimile relative de intensitate se obţin prin raportarea a doi indicatori cu

conţinut diferit dar între care există o relaţie de interdependenţă.
y
la nivel parţial: xi  i ; la nivelul ansamblului: x 
 yi
zi  zi
3.A Calculul mărimilor relative pe baza repartiţiei vânzătorilor după vârstă

Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a valorii desfacerii şi a fondului de salarii şi a
structurii acestora în funcţie de vârstă

Mărimi relative de structură %

Intervalul Frecven gi
Calificativul
de variaţie ţe Zile Ore Val. desf Fond salariu
al vârstei relative lucr lucr
n i*
19-22 Cei mai tineri 23,3 22,8 22,9 23,7 23,0
22-24 Tineri 53,3 53,5 53,6 53,2 53,7
24-27 Mai puţin tineri 23,3 23,7 23,5 23,0 23,3
Total - 100,0 100,0 100,0 100,0 100

Interpretare: Cei mai tineri alcatuiesc 23,3 % din totalul angajatilor , lucreaza 22,8 %
respectiv 22,9 % din totalul zilelor si orelor lucrate, realizeaza 23,7 % din valoarea
desfacerii si primesc 23 % din fondul de salarii.

Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a valorii desfacerii şi a fondului de salarii şi a
raportului acestora faţă de grupa celor mai tineri, în funcţie de vârstă

Valori centralizate pentru: Mărimile relative de coordonare

14
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Intervalul Zile Ore Val. desf. Fond Nr. vz Zile Ore Val Fond
Nr. lucr. lucr. zi salariu ni/n1 lucr lucr desf sal
de
vânz. xi yi si xi/x1 yi/y1 zi/z1 si/s1
variaţie al
ni
vârstei
19-22 14 290 2368 436330 41187 1 1 1 1 1
22-24 32 681 5541 976330 96415 2,29 2,35 2,34 2,24 2,34
24-27 14 302 2436 422780 41815 1,00 1,04 1,03 0,97 1,02
Total 60 1273 10345 1837420 179417 - - - - -

Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a valorii desfacerii şi a fondului de salarii pe
total şi în medie pe un vânzător în funcţie de vârstă salariatului

Intervalul Valori centralizate pentru: Mărimile relative de intensitate

Nr.
de
vânz Zile Ore Val. Fond Zile lucr Ore lucr Val desf Fond
variaţie al lucr. lucr. desf. salariu xi/ni yi/n1 zi/n1 salariu
nI
vârstei xi yi zi si si/n1
19-22 14 290 2368 436330 41187 21 169 31166 2942
22-24 32 681 5541 976330 96415 21 173 30572 3013
24-27 14 302 2436 422780 41815 22 174 30199 2987
Total 60 1273 10345 1837420 179417 21 172 30624 2990
Notă: În cazul dat mărimile relative de intensitate au caracter de medie, prin urmare toate
valorile obţinute sunt valori medii atât la nivel de grupă cât şi pe total.

3.D Calculul mărimilor relative pe baza repartiţiei vânzătorilor după valoarea

desfacerii
Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore) a fondului de salarii şi a structurii acestora în
funcţie de valoarea desfacerii

Mărimi relative de structură %

Interval de
Frecvenţe gi
variaţie a valorii Calificativ
relative Zile lucr Ore lucr Fond salariu
desfacerii *
ni
22100-28214 Mică 25,0 22,7 23,1 22,8
28214-34328 Medie 53,3 53,7 53,3 53,7
34328-36366 Mare 21,7 23,6 23,6 23,5
Total 100 100 100 100

Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a fondului de salarii şi a raportului acestora faţă
de prima grupa , în funcţie de valoarea desfacerii

Valori centralizate Mărimile relative de coordonare

15
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Interval de Nr. Zile Ore Fond Nr. vz Zile Ore Fond sal.
variaţie a valorii vânz lucr. lucr. salariu ni/n1 lucr lucr zi/z1
desfacerii ni xi yi zi xi/x1 yi/y1
22100-28214 15 289 2389 40840 - - - -
28214-34328 32 683 5512 96374 2,1 2,4 2,3 2,4
34328-36366 13 301 2444 42203 0,87 1,04 1,02 1,03
Total 60 1273 10345 179417 - - - -

Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a fondului de salarii pe total şi în medie pe un
vânzător în funcţie de valoarea desfacerii

Valori centralizate pentru: Mărimi relative de intensitate

Interval de Nr.
Zile Ore Fond Zile Ore Fond sal.
variaţie a valorii vânz
lucr. lucr. salariu lucr lucr zi/n1
desfacerii ni
xi yi zi xi/ni yi/n1
22100-28214 15 289 2389 40840 19 159 2723
28214-34328 32 683 5512 96374 21 172 3012
34328-36366 13 301 2444 42203 23 188 3246
Total 60 1273 10345 179417 21 172 2990

Se va proceda la fel şi la repartiţia vânzătorilor după: numărul de zile; numărul de ore şi

salariul net lunar

4. CARACTERIZAREA STATISTICĂ A REPARTIŢIILOR OBŢINUTE

Caracterizarea statistică în cazul dat se referă la determinarea:

a) Indicatorilor tendinţei centrale:
 Media aritmetică
k

x n i i
x i 1
k

n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)

1
Mo  x0  h
1   2
 Mediana (Me)
k

n i 1 m 1
i 1
  ni
2
Me  x0  h  i 1

nm
b) Indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei:
 Abaterea medie liniară (d ) :

16
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

x
i 1
i  x ni
d  k

n
i 1
i

 Dispersia  2
k

 (x i  x ) 2 ni
2  i 1
k

n i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2

 Coeficientul de variaţie (v):

d 
v   100 respectiv v  100
x x
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo 3( x  Me)
C as   
sau C as
 

4. A. Repartiţia vânzătorilor după vârstă

Frecvenţe
Vârsta Nr.
xini cumulate x i  x ni  xi  x  ni
2

(ani) vânzători
crescător
19 3 57 3 11,90 47,20
20 5 100 8 14,83 44,01
21 6 126 14 11,80 23,21
22 9 198 23 8,70 8,41
23 13 299 36 0,43 0,01
24 10 240 46 10,33 10,68
25 8 200 54 16,27 33,08
26 4 104 58 12,13 36,80
27 2 54 60 8,07 32,54
TOTAL 60 1378 - 94,47 235,93

a) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:

17
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

 Media aritmetică
k

xn i i
x i 1
k
 1378/60 = 22,97 ani/vanz
n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
Mo  ani / vânz
 Mediana (Me)
k

locul medianei: n i 1
i 1
60  1
U ( Me)    30,5
2 2
Me  ani / vânz
b) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei
 Dispersia 
2

 (x  x) n
i
2
i
2  i 1
k
 94,97/60 = 1,57 ani/vanz
n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2
 ani / vânz.
 Coeficientul de variaţie (v):

v  100  8,6 %
x
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo
Cas   -0,015

3( x  Me)
 
Cas  -0,045

Rezultă asimetrie

4. B. Repartiţia vânzătorilor după zilele lucrate

Zile lucrate Nr. vânz Frecvenţe

xini cumulate x i  x ni  xi  x  ni
2

crescător
17 3 51 3 12,65 53,34
18 4 72 7 12,87 41,39
19 6 114 13 13,30 29,48
20 6 120 19 7,30 8,88
21 9 189 28 1,95 0,42
22 13 286 41 10,18 7,98
23 15 345 56 26,75 47,70

18
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

24 4 96 60 11,13 30,99
Total 60 1273 - 96,13 220,18

a) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:

 Media aritmetică
k

xn i i
x i 1
k
 1273/60 = 21,22 zile/vanz
n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
Mo  23 zile/vanz.
 Mediana (Me)
k

locul medianei: 60  1
n
i 1
i 1
U ( Me) 
 30,5 
2 2
Valoarea 22 este prima a cărei frecvenţă cumulată crescător este mai mare de 30,5

Me  22 zile/vanz
b) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei

 Dispersia  2
k

 (x  x) n
i
2
i
2  i 1
k
 3,67 zile/vanz
n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2  1,92 zile/vanz
 Coeficientul de variaţie (v):

v  100  9,04 %
x
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo
Cas   -0,92

Rezultă asimetrie negativa accentuata

4.C. Repartiţia vânzătorilor după orele lucrate

19
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Grupe de Nr, Centrul Frecvenţe

vânzători Vânz, intervalului cumulate
după ore xi xini crescător x i  x ni  xi  x  ni
2

lucrate

Total 60 -

c) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:

 Media aritmetică
k

xn i i
x i 1
k

n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
1
Mo  x0  h
 1   2

 Mediana (Me)
k

locul medianei: 60  1
n
i 1
i 1
U ( Me) 
 30,5 
2 2
Variabila 23 ani este prima a cărei frecvenţă cumulată crescător este mai mare de 30,5
Me  ani / vânz
d) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei
 Dispersia 
2

 (x  x) n
i
2
i
  2 i 1
k

n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2
.
 Coeficientul de variaţie (v):

v  100 
x

20
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo
Cas  

3( x  Me)
 
Cas 

Rezultă asimetrie

4. D. Repartiţia vânzătorilor după valoarea desfacerii (zece mii lei)

Grupe de Nr. vânz Centrul

vânzători interva-
Frec. cumul
după valoarea lului xini  xi  x  ni
2

crescător
desfacerii xi
( zece mii lei)

Total 60
e) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:
 Media aritmetică
k

xn i i
x i 1
k

n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
1
Mo  x0  h
1   2

 Mediana (Me)
k

locul medianei: n
i 1
i 1
60  1
U ( Me)    30,5
2 2
Me 
f) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei
 Dispersia 
2

21
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

 (x  x) n
i
2
i
2  i 1
k

n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2
.
 Coeficientul de variaţie (v):

v  100 
x
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo
Cas  

3( x  Me)
 
Cas 

Rezultă asimetrie

4. E. Repartiţia vânzătorilor după salariu net (mii lei)

Grupe de Nr, Centrul

vânzători vânz. intervalului Frecvenţe
după salariul xi xini cumulate x i  x ni  xi  x  ni
2

net lunar crescător

(mii lei)
135-145 5 140 700 5 161,67 5227,22
145-155 8 150 1200 13 178,67 3990,22
155-165 6 160 960 19 74,00 912,67
165-175 12 170 2040 31 28,00 65,33
175-185 13 180 2340 44 -99,67 764,11
185-195 12 190 2280 56 212,00 3745,33
195-205 2 200 400 58 55,33 1530,89
205-215 2 210 420 60 75,33 2837,56
Total 60 - 10340 - 685,33 19073,33

a) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:

 Media aritmetică
k

x n i i
x i 1
k
 . 172,33 ore/vanz
n
i 1
i

 Modul
Locul Mo - intervalul cu frecvenţa maximă (175-185)

22
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

1
Mo  x0  h
1   2 =180 ore/vanz

 Mediana (Me)
k

locul medianei: 60  1
n
i 1
i 1
U ( Me) 
 30,5 
2 2
prin urmare intervalul (165-175) este primul interval a cărei frecvenţă cumulată crescător
este mai mare de 30,5
k

n 1 i m 1
i 1
  ni = 174,58 ore/vanz
2
Me  x0  h  i 1
.
nm
b) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei
 Abaterea medie liniară (d ) :
k

 x x i ni
d  i 1
k
 11,42 ore/vanz
n
i 1
i

Dispersia  2
k

 (x  x) n i
2
i
2  i 1
k
 317,88
n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2  . 17,83 ore/vanz
 Coeficientul de variaţie (v):
d
v   100  %
x

v  100  10,3 %
x
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo
Cas   -0,43

3( x  Me)
 
Cas  -0,38

Rezultă asimetrie negativă moderată

23
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obţinuţi într-un tabel sintetic.
Indicatorii tendinţei centrale, de variaţie totală şi de asimetrie pentru variabilele
înregistrate în eşantion

Variabilele înregistrate
Denumirea
Vârsta Zile Ore Valoarea Salariul net
indicatorului
lucrate lucrate desfacerii lunar
Media aritmetică 22,97 21,22 172,33 30625,63 3007,22
Modul 23 23 180 29696,18 3135
Mediana 23 22 174,58 30529,9 3041,5
Abaterea medie liniară 1,57 1,6 11,42 3316,3 265,5
Abaterea medie pătratică 1,98 1,92 17,83 4050,3 326,56
Dispersia 3,93 3,67 317,88 16404950,1 106645,7
Coeficientul de d 6,8 7,5 6,6 10,8 8,8
variaţie % după:  8,6 9,04 10,3 13,22 10,85
Coeficientul de Mo -0,015 -0,92 -0,43 0,229 -0,39
asimetrie după Me -0,045 -1,218 -0,38 0,07 -0,31

5. APLICAREA REGULII DE ADUNARE A DISPERSIILOR ŞI VERIFICAREA

GRADULUI DE SEMNIFICAŢIE A FACTORULUI DE GRUPARE

Grupe de
vânzători Subgrupe de vânzători după salariul net (mii lei)
după ore
lucrate Total
2387-2574

2761-2948

3135-3322
2200-2387

2574-2761

2948-3135

3322-3509

3509-3696

135-145 2 3 5
145-155 3 5 8
155-165 6 6
165-175 5 7 12
175-185 3 10 13
185-195 3 3 6 12
195-205 1 1 2
205-215 2 2
Total 2 6 5 11 13 13 7 3 60

a. Mediile de grupă

24
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

y n
j 1
j ij

yi  m

n
j 1
ij

b. Media pe total (generală)

- pe baza mediilor de grupă
r

y n i i.
y i 1
r

n
i 1
i.

c. Dispersia de grupă sau dispersia parţială

m
 ( y j  yi ) nij
2

 i2  i 1 m
 nij
j 1

(2293,5  2363,6)  5  ( 2480,5  2363,6) 2  3

2
 21   8195,86
8
(2480,5  2542,8)2  6  (2667,5  2542,8)2  3
 22   7770,89
9
( 2854,5  2854,5) 2 11
 23  0
11
(2854,5  3018,2) 2 1  (3041,5  3018,2) 2  7
 4
2
 3824,74
8

d. Media dispersiilor de grupă

r
  i ni .
2

 2  i 1 r
 ni .
i 1

e. Dispersia dintre grupe

25
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

(y i  y ) 2 n i.
 y2 / x   y2 / x  i 1
r

n
i 1
i.

f. Dispersia totală
m

(y
j 1
j  y ) 2 n. j
 02   y2  m

n
j 1
.j

sau regula de adunare a dispersiilor:

2
0   2  2

Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula alţi doi indicatori statistici
cu caracter de mărimi relative de structură, care exprimă ponderea celor două categorii de
factori.

2
 Coeficientul de determinaţie ( R y )
x
 2
Ry2 / x 
 02
Ry2 / x 

 Coeficientul de nedeterminaţie după relaţia:

 y2 / r
K y2 / x  2 = 9,32%
0
Pe baza mediilor şi a abaterilor medii pătratice, determinate pe grupe şi pe total,
se pot obţine informaţii referitoare la gradul de omogenitate al acestora cu ajutorul
coeficienţilor de variaţie corespunzători, calculaţi după relaţiile:
 Coeficientul de variaţie se calculează ca raport între abaterea medie pătratică şi media
variabilei respective şi se exprimă în procente:

vi  i  100 unde
yi

26
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

 Coeficientul de variaţie pe total


v  100 =10,86% unde    02
y

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obţinuţi într-un tabel sintetic

Indicatorii tendinţei centrale şi de variaţie

Grupe de vânzători yi  i2 i vi
după ore lucrate (mii lei (mii lei /vânz) (%)
/vânz)
135-145 2405,7 8392,56 91,6 3,81
145-155 2597,4 8195,86 90,5 3,48
155-165 2854,5 0 0 0
165-175 2963,6 8499,4 92,2 3,1
175-185 3185,3 6207,5 78,8 2,5
185-195 3275,3 24041,2 155,1 4,73
195-205 3509,0 8742,3 93,5 2,66
205-215 3602,5 0 0 0
Total 3007,2 106643,9 326,56 10,86

Întrucât valoarea coeficientului de variaţie este mai mică de 35%, putem aprecia
că toate cele 8 grupe de salarii nete atribuite după valoarea desfacerii sunt omogen. Dacă
ierarhizăm grupele din punct de vedere a omogenităţii dintre cele mai omogene grupe
sunt grupele VI şi VII, iar cea mai puţin omogenă este III deoarece aici coeficientul de
variaţie este cel mai mare. Paralel cu aceasta rezultă că media, ca indicator al tendinţei
centrale, este semnificativă, valorile seriei gravitând în jurul mediei grupei.

6. ESTIMAREA LIMITELOR PENTRU MEDIA COLECTIVITĂŢII TOTALE

ŞI PENTRU NIVELUL TOTALIZAT AL CARACTERISTICII

Eroarea medie de reprezentativitate:

pentru selecţie repetată:
2
 xrep  =522,89 zece mii lei
n
pentru selecţie nerepetată:
2 N n
 xnerep  ( ) =490,5 zece mii lei
n N 1
Eroarea limită maximă admisă:
pentru selecţie repetată
 x  z   x rep =1568,67 zece mii lei
pentru selecţie nerepetată
 x  z   x nerep =1471,5 zece mii lei

27
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Intervalul de încredere al mediei colectivităţii generale:

x s   x  x0  x s   x
Intervalul de încredere al nivelului totalizat al caracteristicii:
N
N ( x s   x )   xi  N ( x s   x )
i 1

6 .1. Estimări pentru repartiţia vânzătorilor după valoarea desfacerilor

Selecţie repetată Selecţie nerepetată

Eroarea medie 522,89 zece mii lei 490,5 zece mii lei
de
reprezentativitat
e
Eroarea limită 1568,67 zece mii lei 1471,5 zece mii lei
maximă admisă
Intervalul de 29056,96<x<32194,3 zece mii 2915,43<x<3209,73 zece mii lei
încredere al lei
mediei
Intervalul de 14528480<x<16097150 zece mii 14577065<x<16048565 zece mii
variaţie al lei lei
nivelului
totalizat
Notă: Valorile necesare (media ( x ) şi dispersia (  2 )) sunt la punctul 4.D

6 .2. Estimări pentru repartiţia vânzătorilor după salariul net lunar

Selecţie repetată Selecţie nerepetată

Eroarea medie 42,19 mii lei 39,59 mii lei
de
reprezentativitat
e
Eroarea limită 126,57 mii lei 118,76 mi lei
maximă admisă
Intervalul de 2880,65<x<3133,79 mii lei 288846<x<312598 mii lei
încredere al
mediei
Intervalul de 1440325<x<1566895 mii lei 1444230<x<1562990 mii lei
variaţie al
nivelului
totalizat

Notă: Valorile necesare (media ( x ) şi dispersia (  2 )) sunt la punctul 4.E

7. ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE VALOAREA DESFACERII ŞI SALARIU

28
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

7.1 Corelaţia liniară simplă (date negrupate)

Se aplică pentru primele 10 unităţi din eşantion, privind numărul de ore lucrate (x i) şi
salariul net lunar (yi ) - mii lei. Seria se va ordona crescător după numărul de ore lucrate
(xi) menţinându-se salariul net lunar (yi ) corespunzător.
Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :

A) Metoda seriilor paralele interdependente

Salariul net lunar

Ore lucrate
Nr. crt (mii lei)
(xi)
(yi)
1. 140 2200
2. 146 2555
3. 151 2642
4. 163 2852
5. 169 2957
6. 173 3027
7. 176 3080
8. 187 3272
9. 190 3325
10. 190 3325

Concluzie: Valorile xi fiind ordonate crescător se poate observa că şi valorile yi cresc în

cea mai mare parte, ceea ce sugerează o legătură directă.
B. Metoda grafică este o altă cale de a stabili legătura dintre fenomene
Pentru a obţine graficul de corelaţie, denumit şi corelograma, valorile caracteristicii
factoriale (xi) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa, iar pe ordonate valorile
caracteristicii rezultative (yi) sau intervalele respective. Fiecare unitate observată a celor
două caracteristici se reprezintă grafic printr-un punct.
3500

3000
2500

2000
1500

1000
500
0

140 146 151 163 169 173 176 187 190

Graficul de asemenea confirmă o legătură directă de formă liniară.
Metoda grafica este utilizată cu bune rezultate pentru alegerea funcţiei analitice
care se studiază (în cazul regresiei şi corelaţiei)

29
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficienţă principală

faptul că deşi permit constatarea legăturii şi caracterulul ei, nu o pot măsura printr-un
indicator sintetic. Acest inconvenient este înlăturat prin utilizarea metodei regresie.
Metoda regresiei constituie o metoda statistică analitică de cercetare a legăturii
dintre variabile cu ajutorul unor funcţii denumite funcţii de regresie.
Notând cu Y variabile dependenta şi cu x 1 , x2 ... xn variabilele independente
obţinem ecuaţia de regresie y = f (x1 , x2 ... xn).
În cazul de fata am apelat la modelul de regresie unifactorială liniar considerând
legătura dintre y şi x de tipul yxi = a +bxi. Parametri ecuaţiei în acest caz se determină prin
rezolvarea următorului sistem de ecuaţii:
na  b  x i   y i


a  x i  b  x i   x i y i
2


Dacă se foloseşte metoda determinanţilor se obţine:

y x i i

a
x y x
i i
2
i

y x i i
2
  xi yi  xi
n x i n x 2
i  ( xi ) 2
x x i
2
i

n y i

b
 xi x y i i

n xi y i   xi  y i
n x i
n x i2  ( xi ) 2
 xi x i
2

Datele necesare calculării celor doi parametri sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr x i2
xi yi xiyi Yxi=
ctr.
1. 140 2200 19600 308000 2357
2. 146 2555 21316 373030 2476
3. 151 2642 22801 398942 2576
4. 163 2852 26569 464876 2814
5. 169 2957 28561 499733 2933
6. 173 3027 29929 523671 3013
7. 176 3080 30976 542080 3073
8. 187 3272 34969 611864 3291
9. 190 3325 36100 631750 3351
10. 190 3325 36100 631750 3351
Total 1685 29235 286921 4985696 29235

29235  286921  4985696 1685

a  425,62
10  286921  (1685) 2

30
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

10  4985696  1685  29235

b  19,87
10  286921  (1685) 2
Funcţia de regresie este:

a) Raportul de corelaţie liniară simplă se calculează cu formula:

Ry / x  1
 ( yi  Yx ) 2
i

 ( yi  y ) 2
Nr. crt xi yi Yxi (yi - Yxi)2 (yi - y )2 y i2
1.
2.
3.
4.
5.
9.
7.
8.
9.
10.

Unde: y 
Ry / x 

Metoda coeficientului de corelaţie

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

n x i y i   x i  y i
ry / x  
 n x 2
i 
 ( x i ) 2  n y i2  ( y i ) 2 
10  4985696  1685  29235
  0,9838
10  286921  1685   10  86692305 - 29235 
2 2

Rezultă că legătura dintre aceste două variabile este directă (r z/x>0) şi puternică.
Există legătură liniară intensă deoarece ry/x=Ry/x.
b) Calculul coeficientului de corelaţie a rangurilor

31
 Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Coeficienul de corelaţie a rangurilor propus de Spearman:

6 d i2
rs  1  3
n n
în care: di - reprezintă diferenţa între rangurile perechii de valori (xi,yi);
n - numărul de perechi de valori.
Coeficientul de corelaţie a rangurilor propus de Kendall :
2S
rk 
n  ( n  1)
în care S   ( Pi  Qi )
în care: Pi - numărul rangurilor mai mari care urmează rangului curent pentru variabila
dependentă;
Qi - numărul rangurilor mai mici care urmează rangului curent pentru variabila
dependentă.

Calculul coeficienţilor de corelaţie a rangurilor

Nr Ranguri
xi yi di=rxi-ryi di2 Pi Qi Pi-Qi
crt rxi ryi
1.
2.
3.
4.
5.
9.
7.
8.
9.
10.

total

BIBLIOGRAFIE
1. Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vătui, Emilia Gogu, STATISTICĂ
APLICATĂ ÎN ECONOMIE, Editura Oscar Print, 2001
2. . Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vătui, Emilia Gogu, APLICAŢII
STATISTICE ÎN STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE, Editura Oscar Print,
Bucureşti 2003

32