TRUE/FALSE 1. Un logo bun trebuie sa fie recunoscut si daca este reprezentat in alb si negru. ANS: T 2.

O marca trebuie sa readuca in memoria consumatorului anumite atribute ale produsului. ANS: T 3. Functia de organizare a pietei este functie a unei marci. ANS: T 4. Razboiul marcilor are loc intre marca producatorului si marca privata. ANS: T 5. Marca-eticheta este o forma particulara de marca, fiind atribuita in special produselor unicat, reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita. ANS: F 6. Satisfactia clientului nu depinde de performanta perceputa a unui produs in livrarea valorii legate de asteptarile cumparatorului. ANS: F 7. Imaginea unui produs reprezinta modul in care consumatorii percep un produs existent sau potential. ANS: T 8. Comunicarea in interiorul organizatiei este reflectata de conceptul de marketing intern care poate fi asimilat cu arta de comportare cu personalul propriu ca si cum ar fi consumatori interni. ANS: T 9. Indicatiile geografice ale produselor pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate. ANS: T 10. Dreptul de folosire a unei indicatii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei transmiteri. ANS: T 11. Factorii care au impact asupra marcii tarii sunt doar partial controlabili de catre autoritatile unei tari. ANS: T 12. In ceea ce priveste topul mondial al marcilor de tara, Statele Unite ale Americii conduc inca topul producatorilor, ca producator de produse dezirabile, iar Italia conduce in ceea ce priveste turismul. ANS: T 13. Conform primei legi romanesti referitoare la protectia marcii de fabrica, marca colectiva si cea individuala aveau un caracter obiligatoriu.

ANS: F 14. Produsele generice sunt versiuni nemarcate, ambalate uniform si mai ieftine ale unor produse. ANS: T 15. Sloganul reprezinta ideea care sta la baza comunicarii. ANS: T 16. Strategia marca-linie se refera la atribuirea aceleiasi marci tuturor produselor unei linii. ANS: T 17. Exista o tara in care sa se accepte ca mirosul sa poata fi inregistrat ca marca. ANS: T 18. Atunci cand o intreprindere cumpara si controleaza o alta intreprindere ea realizeaza o fuziune. ANS: F 19. O consecinta a existentei marcilor globale poate fi diminuarea diversitatii culturale. ANS: T 20. In momentul de fata exista o concurenta acerba intre cei trei mari poli de putere economica si comerciala NAFTA, UE si Asia de SE. ANS: T 21. Comunicare prin eveniment reprezinta forma de publicitate care vizeaza crearea unei cereri selective pentru o anumita marca de produs prin convingerea consumatorilor ca aceasta ofera cel mai bun raport calitate-pret. ANS: F 22. Prin intermediul atributelor sale marca poate influenta in mod hotarator fundamentarea unei comunicari judicioase in interiorul organizatiei. ANS: T 23. Imaginea unei marcii este proprie fiecarui individ. ANS: T 24. O marca va fi asociata cu o perceptie a calitatii in ansamblu, perceptie care nu este obligatoriu sa se bazeze pe o cunoastere detaliata a produsului respectiv. ANS: T 25. Marca face parte din categoria activelor firmei si in multe afaceri se constituie chiar in activul cel mai important. ANS: T 26. O firma poate avea o marca de rezerva care sa fie utilizata ulterior in cazul lansarii unui nou

produs pe piata. ANS: T 27. In cazul marcilor multiple exista riscul ca o marca nau lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi, aparand o inlocuire a unei marci proprii si nu a unei marci concurente. ANS: T 28. Marca productorului se mai numeste si marca privata. ANS: F 29. Marca poate sa-si piarda intelesul initial in cazul in care se foloseste strategia de extindere a liniei de produse. ANS: T 30. Strategia marca-proprie se refera la atribuirea de catre producator a unui nume, diferit de cel al organizatiei sale, unuia sau mai multor produse, cu scopul de a le conferi acestora o identitate comuna. ANS: F 31. Strategia marcii umbrela se caracterizeaza prin aceea ca aceeasi marca sustine produse eterogene, oferite pe diferite piete. ANS: T 32. Sunt marci care desi vin primele in mintea oamenilor nu determina un comportament de cumparare, pentru ca nu servesc o nevoie stringenta sau sunt cunoscute tocmai pentru ca au un prost renume. ANS: T 33. Sloganul a devenit pentru multe marci un element component al lor. ANS: T 34. Avantajul principal al utilizarii marcii de fabrica il constituie economiile de scara obtinute din investitiile de marketing. ANS: T 35. In cazul utilizarii marcii mixte numele firmei da valoare si recunoastere a valorii numelui marcii unui nou produs. ANS: T 36. Avantajul strategiei un singur nume de marca pentru toate produsele dintr-o familie de produse este acela ca, pentru crearea unor astfel de nume costul este redus, nefiind necesare cheltuieli suplimentare pentru elaborarea numelui si promovarea lui in vederea recunosterii sale de catre consumatori. ANS: T 37. Daca pana in anii`70 produsele generice detineau suprematia pe piata, aceste produse au inceput, de la sfarsitul anilor`70 sa poarte marcile producatorilor. ANS: T

38. Forma produsului si a ambalajului, poate fi inregistrata ca marca. ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Forma ambalajului este considerata: a. marca plastica b. marca plana c. emblema d. logotip ANS: A 2. Marca Adidas utilizata in loc de pantofi de sport la achizitionare de catre consumatori reprezinta: a. marca de rezerva b. marca defensiva c. marca generica d. marca colectiva ANS: C 3. Razboiul marcilor are loc intre: a. marcile producatorilor si marcile private b. marcile sub licenta si marcile private c. marcile producatorilor si marcile sub licenta d. marcile comune si marcile sub licenta ANS: A 4. Marca umbrela presupune folosirea aceleiasi marci pentru: a. o gama de produse omogene b. o linie de produse c. o gama de produse eterogene d. toate produsele unicat din firma ANS: C 5. In ceea ce priveste utilizarea marcilor nu este tip de marca: a. marca producatorului b. marca privata c. licentierea marcii d. marca de prestigiu ANS: D 6. Se mai numeste marca a detailistului (distribuitorului): a. licentierea marcii b. marca privata c. marca producatorului d. marca comuna

ANS: B 7. Printre calitatile dorite pentru un nume de marca nu se includ: a. numele de marca trebuie sa sugereze ceva in legatura cu beneficiile si calitatile produsului b. numele marcii trebuie sa fie usor de pronuntat, de recunoscut si de memorat c. numele marcii nu trebuie sa fie extensibil d. numele marcii trebuie sa fie distinct ANS: C 8. In functie de evolutia istorica a marcilor, marca Dove poate fi considerata marca: a. patronimica b. care descrie si distinge produsul c. simbolica d. nici un raspuns corect ANS: C 9. Marca reprezinta: a. o componenta a mediului cultural b. o componenta acorporala a produsului c. o componenta a mediului tehnologic d. o componenta corporala a produsului ANS: B 10. Prima marca la nivel global, in anul 2005, in functie de valoarea marcii este: a. Coca-Cola b. McDonald' s c. Microsoft d. Nokia ANS: A 11. Nu este activ al capitalului unei marci: a. loialitatea fata de marca b. recunoasterea numelui c. calitatea perceputa d. intentia de cumparare a marcii ANS: D 12. Capitalul marcii reprezinta: a. un set de active privind o marca, ce se adauga sau se scad din valoarea unui produs b. un concept echivalent cu cel de valoare a marcii c. suma de bani investita intr-o marca d. avutia sub forma de bani, bunuri si servicii a unei firme e. nici un raspuns corect ANS: A 13. Tara aflata pe locul patru, in anul 2005, in functie de numarul marcilor detinute in topul celor mai valoroase 100 de marci este:

a. Germania b. Franta c. Japonia d. Elvetia ANS: C 14. Nu reprezinta avantaj dat cumparatorului de marca: a. determinarea deciziei de cumparare mai rapide din partea acestuia b. sporirea satisfactiei cumparatorului atunci cand utilizeaza un produs care are o anumita marca c. ajutarea cumparatorului in interpretarea, intelegerea si inmagazinarea informatiilor despre produse sau marci d. determinarea cumparatorului sa plateasca preturi premium pentru acea marca ANS: D 15. Reprezinta argument care sustine ideea ca marcile sunt un aliat foarte bun al progresului social: a. contributia marcii la fondurile publice b. asigurarea protectiei consumatorului c. ajutarea partenerilor sa-si imbunatateasca propriile performante sociale d. aportul la dezvoltarea tarilor sau zonelor mai sarace e. toate variantele corecte ANS: E 16. Este activ al capitalului unei marci: a. atentia selectiva b. disonanta cognitiva c. calitatea perceputa d. intentia de cumparare a marcii ANS: C 17. Este activ al capitalului unei marci: a. recunoasterea nevoii b. recunoasterea numelui c. cautarea de informatii d. atentia selectiva ANS: B 18. Logotipul: a. are in vedere reprezentarea vizuala a numelui de marca, astfel incat sa-l puna cat mai bine in evidenta b. poate fi iconografic c. este folosit mai ales cu prescurtarea Logo d. toate variantele sunt corecte ANS: D 19. AROMAR reprezinta:

a. un siglotip b. un logo iconografic c. un nume patronimic d. o semnatura ANS: A 20. AROMAR reprezinta: a. o reprezentare grafica b. un logo iconografic c. un nume patronimic d. Asociatia Romana de Marketing ANS: D 21. Un logo bun nu este: a. unic b. functional c. scurt d. usor de recunoscut ANS: C 22. Nu este componenta a unei marci: a. numele b. sloganul c. logo-ul d. ambalajul ANS: D 23. Cele mai durabile componente ale unei marci sunt: a. atributele si valorile b. valorile si personalitatea c. atributele si personalitatea d. avantajele si valorile ANS: B 24. Este componenta cea mai durabila a unei marci: a. atributele b. avantajele c. atuurile d. personalitatea ANS: D 25. Nu este functie a unei marci: a. functia de concurenta b. functia de promovare c. functia de protectie a producatorului d. functia de educare a consumatorului

ANS: D 26. Marca Panasonic reprezinta: a. marca privata b. marca licentiata c. marca producatorului d. marca de magazin ANS: C 27. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi: a. marca de fabrica b. marca-umbrela c. grifa d. marca facultativa ANS: A 28. Dupa titularul dreptului de marca, marca pot fi: a. marca individuala b. marca simpla c. marca facultativa d. marca de serviciu ANS: A 29. Dupa numarul semnelor folosite, marca pot fi: a. marca individuala b. marca simpla c. marca facultativa d. marca de serviciu ANS: B 30. Dupa natura normelor juridice care ii reglementeaza aplicarea, marca pot fi: a. marca individuala b. marca simpla c. marca facultativa d. marca de serviciu ANS: C 31. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi: a. individuale b. simple c. facultative d. de serviciu ANS: D 32. Forma particulara de marca, atribuita in special produselor unicat, reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita se numeste: a. marca-umbrela b. grifa

c. marca compusa d. marca plastica ANS: B 33. A definit capitalul marcii ca reprezintand un set de active si pasive legate de o marca, de numele si simbolurile acesteia, care adauga ceva la (sau scad ceva din) valoarea furnizata de un produs sau serviciu catre o firma si/sau catre cumparatorii acelei firme: a. Philip Kotler b. Richard Clifton c. David Aaker d. Jack Trout ANS: C 34. Este metoda de evaluare economica a unei marci: a. benchmarking b. analiza SWOT c. scala Likert d. diferentiala semantica ANS: A 35. ............................... poate fi analizata luand in considerare impactul anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor. a. valoarea economica a marcilor b. valoarea financiara a marcilor c. valoarea sociala a marcilor d. valoarea ecologica a marcilor ANS: C 36. Prin afirmatia Ne simtim datori sa ajutam comunitatile care ne dau atat de mult., Ray Kroc fondator McDonald's demonstraza: a. inclinatia spre castigul imediat b. inclinatia spre marketingul traditional c. inclinatia spre responsabilitatea sociala d. inclinatia spre marketing direct ANS: C 37. Nu este o forma a erorii de pozitionare: a. pozitionare bazata pe o singura caracteristica b. pozitionarea ineficienta c. pozitionarea excesiva d. pozitionarea confuza ANS: A 38. Leul ca simbol al firmei Peugeot reprezinta: a. logotip b. icotip c. sigla

d. toate variantele la un loc ANS: B 39. Marca-umbrela poate fi o strategie de marca adoptata de: a. distribuitor b. producator c. licentiator d. a si b ANS: D 40. Intrebarea deschisa de tipul Spuneti prima marca care va vine in minte cand auziti cuvantul pasta de dinti testeaza: a. recunoasterea b. amintirea spontana c. cunoasterea prioritara d. marca dominanta ANS: C 41. Ultimul nivel al piramidei constientizarii marcii este considerat: a. recunoasterea b. amintirea spontana c. cunoasterea prioritara d. nici un raspuns corect ANS: D 42. Daca consumatorii nu cunoasc diferentele dintre o vodca marca Smirnoff si o vodca marca Absolut Vodka, inseamna ca in ceea ce priveste marca Smirnoff s-a facut o: a. pozitionare ineficienta b. pozitionare confuza c. pozitionare excesiva d. este normal sa se intample la acest tip de produs ANS: A 43. Pozitionarea marcii reprezinta: a. locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului b. locul pe care il ocupa marca in functie de veniturile pe care le aduce c. locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente d. locul pe care il ocupa pe piata fata de produsele concurente ANS: C 44. Promovarea care se face unei marci scotand in evidenta caracteristicile functionale ale unui produs este o promovare care incearca o pozitionare: a. obiectiva b. afectiva c. simbolica d. a + b + c

ANS: A 45. Lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse este o strategie de marca numita: a. extinderea liniei de produse b. extinderea marcii c. marci multiple d. marci noi ANS: C 46. Seiko isi apara flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor mai ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste: a. extinderea liniei de produse b. marci multiple c. extinderea marcii d. marci noi ANS: B 47. .............................. reprezinta o propozitie scurta care cuprinde una sau mai multe caracteristici (atribute) ale unui produs sau firma si care potenteaza numele si logo-ul marcii. a. logotipul unei marci b. promovarea unei marci c. sloganul unei marci d. comunicarea unei marci ANS: C 48. Aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia apartine se numeste: a. cunoasterea prioritara b. amintirea spontana c. rememorarea prioritara d. gandirea laterala ANS: B 49. Marca dominanta presupune: a. aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia ii apartine b. prima marca care ii vine in minte consumatorului cand se face referire la un produs c. amintirea unei singure marci d. crearea unui nou nume de marca pentru o singura categorie de produse ANS: C 50. Instrumentul de pozitionare a produsului care utilizeaza scalarea multidimensionala a perceptiilor si preferintelor consumatorilor pentru a prezenta diferenta existenta intre produse si segmente de piata, din punct de vedere psihologic se numeste: a. harta de perceptie b. diferentiala semantica c. benchmarking d. analiza SWOT

ANS: A 51. Modul in care marca este definita de consumatori, pe baza celor mai importante atribute (caracteristici) ale sale, fiind locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente reprezinta: a. imaginea marcii b. sloganul marcii c. pozitionarea marcii d. promovarea marcii ANS: C 52. Capacitatea unui potential cumparator de a recunoaste sau de a-si reaminti ca marca respectiva face parte dintr-o categorie de produse reprezinta: a. pozitionarea marcii b. recunoasterea marcii c. imaginea marcii d. perceptia marcii ANS: B 53. In marketing imaginea marcii reprezinta: a. ansamblul reprezentarilor, din mintea consumatorului, de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa b. ansamblul reprezentarilor concepute de o firma care vor fi prezentate intr-un afis publicitar c. ansamblul elementelor descoperite de departamentul de marketing care pot reprezenta avantaje competitive pentru marca d. ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa, ale clientilor fideli ANS: A 54. Nu este componenta a comportamentului real al cumparatorilor: a. revenirea pentru cumparare b. realizarea cumpararii suplimentare c. recomandarea altora d. intentia de a realiza o cumparare suplimentara ANS: D 55. Entuziasmul clietilor apare atunci cand: a. o marca le depaseste asteptarile b. o marca le satisface asteptarile c. o marca este nesatisfacere d. o marca le satisface asteptarile mai bine decat concurenta ANS: A 56. Managementul fidelizarii clientilor se refera la activitatile realizate de: a. client b. ofertant c. stat d. concurenta

ANS: B 57. Valoarea pentru client reprezinta: a. diferenta dintre valoarea totala perceputa de client si costurile totale suportate de acesta b. suma algebrica a tuturor incasarilor si platilor actualizate referitoare la un client si care apar in faza de atragere ca si ulterior in derularea tuturor relatiilor de afaceri cu clientul c. suma totala incasata de la clienti intr-o anumita perioada de timp d. nici o varianta nu este corecta ANS: A 58. Fidelitatea fata de marca a cumparatorilor deja existenti reprezinta un activ strategic care are potentialul de a furniza valoare. Nu este valoare creata de fidelitatea cumparatorilor fata de marca: a. parghii comerciale b. atragerea de noi cumparatori c. timp de reactie la amenintarile concurentei d. conducerea relatiilor cu clientii ANS: D 59. Este regula privind crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca: a. tratarea cumparatorul cum se cuvine b. crearea de costuri de trecere la alta marca c. sa se stea aproape de cumparator d. a + b + c ANS: D 60. Face parte din categoria instrumentelor de fidelizare a consumatorilor specifice politicii de promovare: a. ofertei de bunuri/servicii dupa dorintele clientilor b. garantia de reparatii pe viata c. direct-mail d. telefoane speciale alocate pentru reclamatii e. acordarea exclusivitatii de distributie ANS: C 61. Ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa reprezinta: a. pozitionarea marcii b. recunoasterea marcii c. imaginea marcii d. valoarea marcii ANS: C 62. ......................................... cuprinde ansamblul masurilor unei intreprinderi prin care se urmareste orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor actuali si ale clientilor viitori fata de un ofertant si oferta acestuia pentru a obtine o stabilizare, respectiv dezvoltare, a relatiilor cu acesti clienti. a. demarketingul b. brandingul

c. fidelizarea clientilor d. benchmarkingul ANS: A 63. Procesul de fidelizare presupune: a. gestionarea clientilor actuali b. contact moderat cu clientii c. un orizont de timp scurt d. calitatea este preocuparea productiei ANS: A 64. Clientii productivi sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de profitabilitate si o valoare ridicata b. cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda c. care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri d. care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili ANS: C 65. Clientii star sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de profitabilitate si o valoare ridicata b. cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda c. care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri d. care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili ANS: A 66. Clientii semn de intrebare sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de profitabilitate si o valoare ridicata b. cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda c. care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri d. care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili ANS: B 67. Clientii problematici sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de profitabilitate si o valoare ridicata b. cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda c. care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri d. care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili ANS: D 68. .................................................. ... reprezinta un proces de coordonare orientat spre constructia unui sistem unitar care sa cuprinda masurile de fidelizare a clientilor prin comunicare, pret, produs si distributie si sa fie capabil sa ataseze clientul de intreprindere in diferite situatii ale relatiei sale cu intreprinderea. a. Managementul logistic b. Managementul integrat al fidelizarii clientilor c. Managementul marketingului d. Managementul marcii

ANS: B 69. Valoarea oferita clientului reprezinta: a. diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un producator b. diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un cumparator c. diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un vanzator d. diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un intermediar ANS: B 70. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Astfel o marca trebuie sa fie: a. pomposa b. distincta c. imperceptibila d. nici un raspuns corect ANS: B 71. Intr-o organizatie mai importante sunt: a. comunicatiile manageriale b. comunicatiile de marketing, deoarece includ si comunicatiile manageriale c. comunicatiile manageriale si comunicatiile de marketing, intre ele existand numeroase interferente d. nici un raspuns corect ANS: C 72. Comunicarea de marketing vizeaza: a. publicul intern b. clientii actuali si potentiali c. publicul extern d. actionarii e. a si c ANS: E 73. Fluxul intern al comunicarii de marketing vizeaza: a. clientii actuali b. actionarii e. a si b c. firmele concurente d. institutiile publice ANS: B 74. Ce sau cine este in realitate marca reprezinta: a. identitatea de marca b. imaginea marcii c. perceptia marcii d. comunicarea marcii ANS: A

75. Comunicarea prin marca poate: a. influenta comportamentul de consum b. crea diferentierea fata de marcile concurente c. determina mai usor dezvoltarea de parteneriate strategice d. a + b + c ANS: D 76. Pentru a se considera ca are loc comunicarea este suficient: a. sa se transmita un mesaj b. sa se determine un feed-back c. sa se realizeze informarea consumatorului d. consumatorul sa ia decizia de achizitionare a unui bun ANS: B 77. Comunicarea prin marca se considera ca face parte din: a. tehnicile de comunicare promotionala b. tehnicile de comunicare continua c. tehnicile de comunicare interumana d. tehnicile de comunicare periodica ANS: B 78. Marca reprezinta un instrument care sustine comunicarea companiei cu proprii sai angajati deoarece ii ajuta pe acestia sa: a. isi fixeze mai bine valorile companiei in care lucreza b. se identifice mai bine cu imaginea de ansamblu a companiei c. se diferentieze de alte culturi organizationale d. a + b + c e. nici un raspuns corect ANS: D 79. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Nu este o astfel de calitate: a. perceptibilitatea ridicata b. distinctia c. asociativitatea d. marca trebuie sa fie fastidioasa ANS: D 80. La sublinierea unui statut anume al marcii pot contribui: a. ofertele combinate b. contractele de exclusivitate c. vanzarea exclusiva a unor marci numai in anumite locatii d. nu exista un statut anume pentru o marca ANS: C 81. Printre elementele care contribuie la aportul adus de promovarea vanzarilor in

fundamentarea unei strategii de marca se numara: a. ofertele speciale b. contactul direct cu produsul c. tehnicile de vanzari legate d. vanzarea la pret de magazin ANS: B 82. Obiectivele specifice publicitatii se pot sintetiza sub forma: a. a informa, a convinge, a decide b. a convinge, a experimenta, a decide c. a informa, a convinge, a reaminti d. a decide, a informa, a experimenta ANS: C 83. Care forma de publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca: a. publicitatea informativa b. publicitatea persuasiva c. publicitatea comparativa d. publicitatea de reamintire ANS: A 84. Printre caracteristicile fortelor de vanzare se numara: a. supletea si flexibiliatea in raport cu alte mijloace promotionale b. gradul de selectivitate redus c. numarul restrans de atributii d. nici una din variantele enumerate mai sus nu este corecta ANS: A 85. Participarea la targuri si expozitii ofera posibilitatea folosirii simultane in mod corelat a mai multor tehnici promotionale pentru imbunatatirea imaginii de marca. Acest lucru conduce la: a. o mai buna gestionare a costurilor de productie b. o scadere a notorietatii spontane c. o pozitionare mai buna pe piata d. stabilirea de noi standarde in comunicare ANS: C 86. Importanta utilizarii relatiilor publice din perspectiva comunicarii despre marca se refera la: a. sublinierea unor valente sociale ale marcii, corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum b. sublinierea unor valente sociale ale marcii, cresterea notorietatii top of mind c. corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum, comunicarea avantajelor concurentiale d. cresterea notorietatii top of mind, comunicarea avantajelor concurentiale ANS: A 87. Caracteristicile esentiale ale marketingului direct rezida in: a. crearea de relatii puternice si impersonale b. posibilitatea de raspuns intr-un orizont de timp indelungat

c. distributie prin expedierea de oferte si primirea de comenzi d. gradul redus de interactivitate ANS: C 88. Tehnicile specifice marketingului direct reusesc sa suplineasca publicitatea ca modalitate de comunicare in masa? a. da, insa doar in conditiile unei targetari corespunzatoare a clientilor b. da, insa doar temporar c. nu, nu pot asigura notorietatea de masa a marcii d. nici o varianta de raspuns enuntata nu este corecta ANS: C 89. Imaginea unei marci se poate construi prin: a. efortul agregat al tuturor tehnicilor promotionale, mai putin relatiile publice b. comunicarea prin eveniment si comunicarea integrata de marketing c. comunicarea prin eveniment, publicitatea, promovarea vanzarilor, marketingul direct d. nici o varianta de raspuns enuntata nu este corecta ANS: D 90. Care dintre urmatoarele marci nu este o marca patronimica? a. Clujana b. Ford c. Honda d. Guban ANS: A 91. Nu poate lipsi niciodata dintr-un act de comunicare: a. codificarea b. media de transmitere a mesajului c. feedback-ul d. receptorul ANS: D 92. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente: a. o sursa de informatii b. un mesaj c. un canal de difuzare a mesajului d. o cercetare a audientei mesajului ANS: D 93. Este marca patronimica: a. Cheia b. BCR c. Lebada d. Guban

ANS: D 94. Un exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul este: a. Ford b. Sankt Petersburg c. Palmolive d. Teora ANS: C 95. Nu este marca patronimica: a. Borsec b. Ford c. Toyota d. Guban ANS: A 96. Activitatea promotionala care reprezinta ansamblu de concepte, tehnici si instrumente de marketing, concretizate intr-un demers orientat direct, personalizat si interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii cuantificabile a acestuia si crearea unei platforme relationale de marketing pe termen lung este: a. publicitatea b. marketingul direct c. promovarea vanzarilor d. publicitatea persuasiva ANS: B 97. Pot fi inregistrate si nu sunt excluse de la protectie: a. marcile lipsite de caracter distinctiv b. marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului c. marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante d. marcile care nu sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ANS: D 98. Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale a fost prima conventie de acest fel si a fost incheiata in anul: a. 1883 b. 1920 c. 1994 d. 2002 ANS: A 99. Organul administratiei publice centrale avand autoritatea unica pe teritoriul Romaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale este: a. OMPI b. Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti c. OSIM d. Guvernul Romaniei

ANS: C 100. Dupa inregiatrarea marcii in Registrul National al Marcilor marca trebuie publicata in termen de doua luni de la data deciziei de inregistrare in: a. Monitorul Oficial al Romaniei b. Buletinul Oficial de Proprietate Industriala c. intr-un ziar cu circulatie nationala d. a + b e. a + b + c ANS: B 101. Uniunea Internationala pentru Protectia Proprietatii Industriale are sediul la: a. Bruxelles b. Paris c. Geneva d. Berlin ANS: C 102. Conform reglementarilor din tara noastra dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acestuia la OSIM, de la data depozitului national reglementar pe o perioada de: a. 5 ani b. 10 ani c. 20 ani d. pe viata ANS: B 103. Este un tratat international privind drepturile marcilor, adoptat la Geneva in 1994: a. TQM b. TRRIPS c. TLT d. TELEX ANS: C 104. OMPI reprezinta: a. Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale b. Organizatia Internationala a Marcilor Particulare c. Organizatia Internationala pentru Munca si Protectie Sociala d. Organizatia Mondiala pentru Protectia Industriala si a Mediului ANS: A 105. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de comert are un caracter: a. obligatoriu b. facultativ c. bilateral d. nici o varianta corecta ANS: A

106. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de fabrica are un caracter: a. obligatoriu b. facultativ c. bilateral d. nici o varianta corecta ANS: B 107. Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate: a. marcile patronimice b. grifa c. marcile plastice d. marcile lipsite de caracter distinctiv ANS: D 108. Conform Legii 84 privind marcile si indicatiile geografice, marca individuala este folosita de: a. o singura organizatie b. membrii unei asociatii c. o organizatie nonprofit d. o persoana publica ANS: A 109. Marca de lux, ca si caracteristici, se aseamana cu: a. marca patronimica b. grifa c. logo-ul d. marca plastica ANS: B 110. Marca privata se mai numeste si: a. marca plastica b. marca privata c. marca intermediarului d. marca generica ANS: C 111. Numele bauturii Diet Coke are o marca: a. globala b. locala c. generica d. colectiva ANS: B 112. Modelul neoamerican ale economiei de piata contemporane se intalneste in: a. Germania b. Elvetia c. Austria

d. Australia ANS: D 113. Cand doua sau mai multe intreprinderi isi unesc activitatile dand nastere unei noi intreprinderi actiunea se numeste: a. achizitie b. fuziune c. preluare d. abuz ANS: B 114. Este avantaj oferit de marcile globala detinatorului ei: a. economii de scara in dezvoltarea de publicitate b. numele si asocierile pot fi dezvoltate local c. asocierea marcii cu sentimentul ca se cumpara produse specifice unei anumite zone d. a + b + c e. nici o varianta nu este avantaj dat de marca globala ANS: A 115. Care dintre modelele economiei de piata contemporane presupun un grad ridicat de protectie sociala: a. neoamerican b. neogerman c. renan d. a + c ANS: C 116. A afirmat ca Firmele care vor reusi in afaceri in anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente retele globale: a. Ph. Kotler b. A. Morita c. M. Porter d. P. Druker ANS: A 117. Intreaga planeta este considerata de intreprinderea globala drept un tot unitar. Cine a spus ca aceasta gandeste mondial si actioneaza local: a. Ph. Kotler b. A. Morita, fostul presedinte de la Sony c. Jack Trout d. Victor Danciu ANS: B 118. Marca renumita care are o anumita valoare si o serie de clienti fideli se poate numi cel mai corect: a. marca sentimentala b. marca de lux c. trademark

d. brand ANS: D 119. Nu este criteriu al hexagonului marcii de tara: a. imaginea interna a turismului b. politica interna c. capitalul uman d. interesul strainilor pentru investitii ANS: A 120. Hexagonul marcii de tara cuprinde: a. 4 domenii ale competentei la nivel national b. 6 domenii ale competentei la nivel national c. 8 domenii ale competentei la nivel national d. 10 domenii ale competentei la nivel national ANS: B 121. In topul general al marcilor de tara, in luna august 2005, realizat de Anholt-GMI, pe primul loc se afla: a. Canada b. SUA c. Australia d. Suedia ANS: C 122. Primul clasament al marcilor de tara s-a realizat pe baza unor cercetari si se refera la: a. 9 tari b. 10 tari c. 11 tari d. 25 tari ANS: C 123. Auditul de marca in cadrul procesului de creare a marcii de tara este o etapa imediat premergatoare: a. alcatuirii grupului de lucru b. crearii strategiei de marca c. implementarii strategiei de marca d. fazei preliminare a crearii marcii de tara ANS: B 124. Tara care s-a situat pe ultimul loc atat in prima cercetare, cat si in topul din august 2005 a fost: a. Rusia b. Turcia c. Romania d. China

ANS: B 125. Este element al hexagonului marcii de tara: a. interesul strainilor pentru dezinvestitii b. capitalul uman c. imaginea interna a turismului d. imaginea produselor importate ANS: B 126. Pe ce loc s-a aflat Romania in clasamentul din august 2005: a. 10 b. 11 c. 25 d. nu a fost inclusa in clasament ANS: D 127. Este considerat specialistul mondial in domeniul marcii de tara: a. Ph. Kotler b. D. Aaker c. S. Anholt d. R. Clifton ANS: C 128. Cel mai vizibil aspect promovat al unei marci nationale este considerat a fi: a. cultura b. turismul c. oamenii d. produsele ANS: B 129. Nu este o forma a erorii de pozitionare: a. pozitionarea bazata pe o singura caracteristica b. pozitionarea ineficienta c. pozitionarea excesiva d. pozitionarea confuza ANS: A 130. Un logo bun: a. este unic si nu determina confuzie cu alte logo-uri printre cumparatori b. este functional si poate fi folosit in mai multe contexte diferite timp in care isi mentine integritatea c. poate fi recunoscut in toate culorile dar si in doua culori (negru si alb), sau pata de culoare sau in semiton d. a+b+c ANS: D 131. Numele unei marci trebuie sa indeplineasca o serie de calitati: a. trebuie sa sugereze ceva despre avantajele si calitatile produsului

b. trebuie sa fie usor de pronuntat, recunoscut si memorat c. trebuie sa se distinga de celelalte marci inregistrate d. a+b+c ANS: D 132. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile pentru care a fost creata este necesar ca aceasta sa fie inzestrata cu multiple calitati care ii confera forta promotionala si anume: a. perceptibilitate b. omogenitate c. distinctie d. a+b+c ANS: D 133. Marca privata mai este numita si: a. marca detailistului b. marca distribuitorului c. marca de magazin d. a+b+c ANS: D 134. Marca de fabrica are rolul: a. de a individualiza oferta unui producator de cele ale concurentei b. de a identifica un produs de cele ale concurentei c. de a identifica un produs d. nici un raspuns nu este corect ANS: A 135. Dupa numarul semnelor folosite marcile pot fi: a. marca simpla, marci combinate b. marca individuala, marca colectiva c. marca verbala, marca figurativa d. marca facultativa, marca obligatorie ANS: A 136. Dupa natura semnelor folosite marca poate fi: a. marca verbala b. marca figurativa c. marca sonora d. a+b+c ANS: D 137. Marcile tridimensionale sunt numite: a. marci plastice b. marci figurative c. marci combinate d. marci complexe

ANS: A 138. Este o marca generica: a. Xerox b. Ness c. Adidas d. a+b+c ANS: D 139. Nu este o marca generica: a. Xerox b. Ness c. Adidas d. Panasonic ANS: D 140. Grifa reprezinta: a. o marca plastica b. un logotip c. semnatura creatorului exprimata printr-o grafica deosebita d. o emblema ANS: C 141. Activele marcii se refera la: a. fidelitatea fata de marca b. notorietatea marcii c. calitatea perceputa d. a+b+c ANS: D 142. Popularitatea produselor generice a scazut incepand cu: a. sfarsitul anilor60 b. sfarsitul anilor70 c. sfarsitul anilor80 d. sfarsitul anilor90 ANS: B 143. Marca Mercedes sugereaza: a. bine proiectata b. bine construita c. prestigiu d. a+b+c ANS: D 144. Recunoasterea activelor necorporale apare: a. la sfarsitul anilor70 b. la sfarsitul anilor80 c. la sfarsitul anilor90

d. nici un raspuns corect ANS: B 145. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste: a. dezvoltarea si monitorizarea unei marci b. compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia c. evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si contributiei sale la crearea valorii organizatiei d. a+b+c ANS: D 146. Procesul de baza al pozitionarii marcii implica: a. nevoia de a-i intelege pe toti cei care sunt interesati atat de nediul intern, cat si extern b. o definitie a pozitionarii firmei sau a platformei marcii si exprimarea acelei pozitii atat vizual, cat si verbal prin produse, servicii si comportamente c. aplicarea cat mai precisa a unui sistem arhitectural al marcii pentru a optimiza valoarea pozitionarii d. a+b+c ANS: D 147. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt: a. viziune, misiune si valori b. misiune si valori c. viziune si valori d. nici un raspuns corect ANS: A 148. In general, platforma unei marci are urmatoarele roluri: a. impartasirea unei conceptii comune despre marca in interiorul unei organizatii b. influentarea comportamentelor care modeleaza perceptiile publicului organizatiei de-a lungul timpului c. instructaj creativ pentru dezvoltarea identitatii verbale si vizuale, precum si comunicarea d. a+b+c ANS: D 149. Scopul unei marci este acela de: a. a-si crea o gama cat mai larga de semnificatii b. a se vinde c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: A 150. Firma care dispune de o marca cu un potential ridicat beneficiaza de avantaje competitive intrucat: a. cheltuielile de comercializare sunt mai scazute datorita nivelului de cunoastere a marcii de catre consumatori si fidelitatii acestora b. firma are o putere mai mare de negociere cu distribuitorii deoarece clientii acestora asteapta sa li se ofere acea marca

c. firma poate practica un pret mai ridicat decat concurenta d. a+b+c ANS: D 151. Marca distribuitorului se mai numeste: a. marca detailistului, a magazinului sau marca privata b. marca plastica c. emblema d. marca obligatorie ANS: A 152. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste: a. dezvoltarea si monitorizarea unei marci b. compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia c. evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si a contributiei sale la crearea valorii organizatiei d. a+b+c ANS: D 153. Printre argumentele care pot sustine ca marcile sunt de fapt un aliat foarte bun al progresului social se numara: a. marcile contribuie la cresterea loialitatii consumatorilio ceea ce duce la castiguri mai sigure ale companiei b. marcile reprezinta un mecanism de incredere si de protectie a consumatorului c. marcile creaza o presiune asupra responsabilitatii sociale a organizatiilor d. a+b+c ANS: D 154. Capitalul marcii reprezinta: a. un set de active si pasive, privind o marca, ce se adauga si se scad din valoarea unui produs b. un set de active si pasive c. un set de active d. nici un raspuns corect ANS: A 155. Valoarea capitalizata in marca se determina: a. prin scaderea din active a costurilor privind gestionarea marcii si a capitalului investit in marca b. prin scaderea din active si pasive a valorii unui produs c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: A 156. Valoarea sociala a marcilor presupune: a. analiza impactului anumitor marci asupra protectiei consumatorului b. analiza impactului anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor c. a+b d. nici un raspuns corect

ANS: C 157. Marcile cele mai bune garanteaza: a. protectia consumatorilor b. protectia mediului c. calitatea bunurilor si serviciilor d. a+b ANS: C 158. Arhitectura marcii genereaza valoare prin: a. nevoile si prioritatile publicului tinta b. exprimarea varietatii si profunzimii ofertei c. generarea de eficienta economica d. a+b+c ANS: D 159. Comunicarea prin marca isi propune: a. oferirea de informatii despre marca b. dezvoltarea notorietatii marcii c. crearea unor modele distincte de asocieri d. a+b+c ANS: D 160. Comunicarea prin marca isi va atinge obiectivele fundamentale pe urmatoarele directii de actiune: a. prin comunicarea de informatii b. prin crearea de notorietate, faima si familiaritate c. prin promovarea angajamentului din partea consumatorului d. a+b+c ANS: D 161. Numele marcii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa fie usor de retinut b. sa fie sugestiv in toate limbile c. sa nu fie apropiat de numele altor marci d. a+b+c ANS: D 162. Logo-ul este o parte importanta a identitatii vizuale a marcii: a. este semnul dupa care firma este recunoscuta de catre clientii sai b. este simbolul cu care ramane in memoria partenerilor de afaceri c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 163. Atunci cand se creaza logo-ul trebuie sa se tina cont de:

a. povestea firmei, de cultura organizationala si de alti factori ce tin de organizatie b. reprezentarea logo-ului care trebuie sa fie o reprezentare credibila, clara a misiunii firmei, a obiectului ei de activitate c. asteptarile destinatarilor d. a+b+c ANS: D 164. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt: a. coerenta b. bogatia semantica si emotionala c. durabilitatea d. a+b+c ANS: D 165. Pentru adoptarea sloganului se pot folosi una din urmatoarele strategii creative: a. sloganul se concentreaza pe pozitionarea marcii b. sloganul atrage atentia asupra uneia sau alteia din motivatiile consumatorului individual c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 166. Un slogan trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: a. sa aiba un inteles, scotand in evidenta avantajele care fac marca mai interesanta pentru consumatori b. sa fie distinct, comunicand consumatorilor prin ce se impune marca in fata marcilor concurente c. sa fie credibil d. a+b+c ANS: D 167. Cunoasterea marcii este masurata in conformitate cu diferitele moduri in care consumatorii isi amintesc de marca: a. recunoasterea marcii b. rememorarea spontana c. cunoasterea prioritara d. a+b+c ANS: D 168. Marca unei nise de piata: a. nu este cunoscuta de un numar substantial de consumatori b. are un grad de recunoastere crescut c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: A 169. Principalele obiective urmarite de strategiile de marca sunt urmatoarele: a. identificarea produselor b. autentificarea originii produselor

c. dezvoltarea imagini de marca d. a+b+c ANS: D 170. Printre avantajele strategiei marca-produs se pot evidentia: a. flexibilitatea in abordarea unor noi categorii de clienti sau a unor noi piete b. diminuarea riscului ca o imagine nefavorabila a unei marci sa se extinda si asupra celorlalte c. facilitarea perceptiei diferentiate a unor produse foarte asemanatoare d. a+b+c ANS: D 171. In marketing conceptul de pozitionare a inceput sa fie utilizat in: a. anii60 b. anii70 c. anii80 d. anii90 ANS: B 172. Dupa Ph. Kotler, o firma are la dispozitie urmatoarele variante in strategia de marca: a. extinderea liniei de produse, extinderea marcii, marci multiple, marci noi b. strategia marca-drapel c. strategia marca-proprie d. strategia marca-firma ANS: A 173. Extinderea liniei de produse poate fi: a. novatoare b. de tip si eu c. de completare d. a+b+c ANS: D 174. Extinderea liniei de produse implica urmatoarele riscuri: a. posibilitatea ca marca sa-si piarda intelesul original b. exista riscul ca unele linii sa nu se vanda suficient de bine c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 175. Avantajele extinderii marcii sunt: a. recunoasterea imediata si acceptarea rapida din partea consumatorilor b. reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate c. lansarea mai usoara de noi categorii de produse d. a+b+c ANS: D

176. Extinderea marcii implica urmatoarele riscuri: a. daca un produs dezamageste consumatorii imaginea negativa se poate rasfrange si asupra celorlalte produse b. numele marcii ar putea sa nu corespunda cu noul produs c. extinderea exagerata poate duce la diminuarea interesului cumparatorului fata de marca d. a+b+c ANS: D 177. Marcile multiple implica urmatoarele riscuri: a. cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mica astfel, nici una dintre ele sa nu fie rentabila b. o marca nou lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 178. Este avantaj in cazul strategiei de extindere a marcii: a. reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate b. reprezinta cea mai rapida modalitate de a creste portofoliul unei firme c. cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mare d. lansarea cu greutate a unor noi categorii de produse ANS: A 179. Fenomenul, cunoscut in marketing ca si canibalizarea produselor apare atunci cand: a. un nou produs sau o noua marca in loc sa atraga noi cumparatori, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul consumatorilor concurentei se ajunge la atragerea propriilor clienti care vad in noua marca o varianta sau un inlocuitor al altei marci a firmei b. are loc o concentrare exagerata a atentiei intreprinzatorului asupra produsului, in detrimentul nevoilor consumatorului c. cererea este in declin si presupune revitalizarea cererii prin gasirea de noi piete, prin modificarea produsului sau prin mijloace mai eficiente de comunicare cu piata d. produse diferite ca si nivel al calitatii poarta acelasi nume ANS: A 180. Fac parte din categoria marcilor multiple: a. OMO si Ariel b. Dove lotiune autobronzanta si Dove sampon c. Tide si Ariel d. Pantene PRO-V si Ariel ANS: C 181. Fac parte din categoria marcilor multiple: a. OMO si Ariel b. Head & Shoulders si Dove c. Avon si Nivea d. Pantene si Head & Shoulders ANS: D

182. Reprezinta extinderea marcii: a. Dove b. Ursus c. Poiana marca a Kraft Suchard d. Dacia ANS: A 183. Reprezinta extinderea marcii: a. Lipton b. Rexona c. Ursus d. Knorr ANS: D 184. In cazul in care acelasi nume de marca este utilizat in toate tarile pe pietele carora organizatia este prezenta se foloseste strategia: a. adaptarii b. de diferentiere c. standardizarii d. de tranzitie ANS: C 185. In cazul in care organizatia utilizeaza in fiecare zona geografica, o marca diferita, cu un concept de comunicare si o pozitionare diferit utilizeaza strategia: a. standardizarii b. de tranzitie c. adaptarii d. de diferentiere ANS: D 186. Este forma de strategie de marca a producatorului: a. strategia marca-proprie b. strategia marca-drapel c. strategia marca-gama d. nici un raspuns corect ANS: C 187. Este forma de strategie de marca a distribuitorului: a. strategia marca-drapel b. strategia marca-proprie c. strategia marca-gama d. toate variantele sunt corecte ANS: D 188. Principalele obiective urmrite de strategiile de marca sunt urmatoarele: a. autentificarea originii acestora b. identificarea produselor

c. dezvoltarea imaginii de marca d. toate variantele sunt corecte ANS: D 189. Proprietile pe care trebuie s le aib un logo bun sunt: a. variabilitatea b. coerenta c. inseparabilitatea d. toate variantele sunt corecte ANS: B 190. Proprietile pe care trebuie s le aib un logo bun sunt: a. adaptabilitatea b. coerenta c. declinabilitatea d. toate variantele sunt corecte ANS: D 191. Puneti in ordine etapele procesului de pozitionare a marcii: 1) Arhitectura mrcii 2) Identitatea mrcii 3) nelegerea nevoilor i dorinelor publicului organizaiei 4) Platforma unei mrci 5) Evaluarea continu i dezvoltarea mrcii 6) Valorificarea oportunitilor de poziionare a. 6-3-1-2-4-5 b. 5-1-3-4-2-6 c. 3-6-4-2-1-5 d. 4-3-6-1-2-5 ANS: C 192. Etapa din procesul de pozitionare a marcii care presupune identificarea elementelor care duc la diferentierea de alte marci si care consta in stabilirea numelui, al logoului, a sloganului este: a. platforma unei marci b. identitatea marcii c. arhitectura marcii d. evaluarea continua si dezvoltarea marcii ANS: B 193. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt: a. viziune, strategii, obiective b. avantaje competitive, misiune c. viziune, misiune, valori d. strategii, obiective, tactici ANS: C

194. Cine a scris ca poziionarea este ceea ce faci cu mintea consumatorului potenial.: a. Ph. Kotler b. Michael Porter c. Al Ries i Jack Trout d. C. Florescu ANS: C 195. Repozitionarea este necesara cand: a. concurenta lanseaza marci asemanatoare reducand din cota de piata a firmei b. preferintele consumatorilor se schimba diminuandu-se cerere pentru marca respectiva c. o firma isi poate extinde activitatea si in alte domenii, marca devenind inadecvata d. in toate variantele prezentate ANS: D 196. Nu face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii: a. strategia marcii b. proprietarul marcii c. selectia si trierea marcilor d. repozitionarea marcii ANS: C 197. Face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii de catre o firma: a. aprobarea platformei de marketing de catre un consiliu b. analiza cheltuielilor de promovare c. selectia si trierea marcilor d. repozitionarea marcii ANS: D 198. AMA reprezinta: a. Asociatia Americana in domeniul Marcilor b. Asociatia de Marketing Direct c. Asociatia Americana de Marketing d. Asiciatia de Marketing Anteprenorial ANS: C 199. Legea privind marcile si indicatiile geografice este: a. Legea nr. 31/1990 b. Legea nr. 84/1998 c. Legea nr. 148/2000 d. Legea nr. 84/1995 ANS: B 200. In ceea ce priveste marketingul direct este corect urmatorul raspuns: a. rolul tehnicilor de marketing direct este cel de comunicare prin transmiterea unor mesaje catre consumatorii vizati c. marketingul direct se mai numeste si vanzare directa b. tehnicile de marketing direct urmaresc crearea unor relatii directe si personalizate intre organizatie si publicul vizat

d. marketingul direct este folosit ca o alternativa in locul comunicarii in marketing in sens traditional ANS: B 201. Care dintre urmatoarele este marca patronimica: a. Peugeot b. Milka c. Coca-Cola d. Procter&Gamble ANS: A 202. Care dintre urmatoarele este marca simbolica: a. Peugeot b. Ford c. Guban d. nici un raspuns corect ANS: D