Ministerul Educației și Ministry of Education and

Cercetării Research of the Republic al Republicii

Moldova of Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Colegiul Național de Comerț al ASEM

RAPORTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

Practica tehnologică II

PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ TEHNICĂ

41630 Merceologie

CALIFICAREA PROFESIONALĂ
331305 Tehnician merceolog

UNITATEA ECONOMICĂ SRL Moldretail Group

Conducătorul stagiului de practică

din CNC al ASEM Herghelegiu
Rodica

Elevul – stagiar Caisîm Daniela, grupa MER-201

 Chișinău, 2023

Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................................................
Capitolul I. Caracteristica unității economice.........................................................................................
1.1 . Caracteristica și rolul unității economice în economia de piață...............................................
1.2 . Identificarea tipologiilor unității economice...............................................................................
1.3 . Particularității construirii și funcționării unei unități economice din domeniul .......................
distribuției cu amănuntul......................................................................................................................
1.4 . Recunoașterea poziției proprii în structura organizatorică......................................................
1.5 . Baza material tehnică a unităților comerciale, nivelul mecanizării moderne.........................
1.6 . Organizarea instruirii personalului în domeniul protecției și securității muncii..................
Capitolul II. Fluxurile tehnologice în unitățile comerciale...................................................................
2.1 . Fluxurile de circulație într-o unitate economică.......................................................................
2.2 . Tipuri de depozite, amplasarea și proiectarea spațiilor de depozitare...................................
2.3 . Spațiile la nivel de depozit..........................................................................................................
2.4 . Spațiul privind depozitarea, păstrarea, condiționarea ambalajelor și a stocului de
marfă.....................................................................................................................................................
2.5 . Evidența și modul de restituire a ambalajului la întreprinderi, furnizori, depozite.............
2.6 . Spații de contact cu clienții.........................................................................................................
Capitolul III. Atribuțiile și responsabilitățile personalului în cadrul unității economice.................
3.1. Structura personalului în funcție de: sex, vârstă, pregătire de specialitate, vechime.............
3.2. Descrierea capacităților de muncă pentru descrierea profesiei: fizice, psihice, ..........................
intelectuale............................................................................................................................................
3.3. Recrutarea și selecția resurselor umane......................................................................................
3.4. Perspectiva profesională și promovarea resurselor umane.......................................................
3.5. Evaluarea activității resurselor umane.......................................................................................
3.6. Atribuțiile și responsabilitățile personalului comercial.............................................................
Capitolul IV. Procesele de vânzare a mărfurilor în unități comerciale...............................................
4.1. Organizarea procesului de vânzare în unitățile comerciale......................................................
4.2. Descrierea sortimentului comercial a mărfurilor din unitățile comerciale.............................
4.3. Cerințele către organizarea spațiului de prezentare a mărfurilor pe raft,
igienizarea .................................................................................................................................................
rafturilor...............................................................................................................................................
4.4. Regulile specifice privind înlocuirea și restituirea mărfurilor..................................................
4.5. Caracterizarea încăperilor auxiliare pentru porționarea, sortarea, ambalarea .........................
mărfurilor.............................................................................................................................................
2
 4.6. Analizarea respectării Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior,
Legii nr. 105 din 13.03.2003 privind protecția consumatorului în unitățile comerciale................

INTRODUCERE
Stagiul practicii este realizat cu scopul antrenării tudenților în specialitatea aleasă și tot
o dată creșterea acestora atât pe plan profesional cât și pe plan educațional. Eu îmi voi petrece
stagiul de practică la întreprinderea SRL Moldretail Group (linella) (fig. 1).
Compania Linella este o rețea sută la sută națională cu cea mai mare extindere geografică la
nivel național. Înregistrează peste 150 de magazine, are o echipă de peste 4500 de angajați și
de 21 de ani promovează comerțul modern în Republica Moldova.
Întreprinderea în care îmi desfășor stagiul de practică dispune atât de un sortiment larg
de produse alimentare precum legume, fructe, produse din carne, produse din pește, produse
lactate etc., cât și de o varietate mare de produse nealimentare cum ar fi produse textile,
jucării, produse chimice, produse de papetărie etc.
Fațada întreprinderii este de tip arcadă, având câteva nișe pentru intrări și vitrine, ceea
ce asigură cumpărătorilor câteva arii de protecție în fața vitrinelor și creează o atmosferă
atractivă și relaxantă. Emblema firemei Nr.1 este amplasată deasupra treptelor, putând fi
văzută de la depărtări destul de mari și definește unicitatea unității comerciale, numele și
marca unității comerciale, acționând ca element de referință sau reper de bază. Întreprinderea
este un magazin mare cu autoservire care dispune de o intrare și o ieșire, situate apropiat, pe
aceeași latură a clădirii. Iluminatul magazinului este de tip artificial care asigură o prezentare

cât mai bună a mărfurilor fără să dăuneze aspectul, culoarea.

3
 Figura 1. Linella.

Modului I

1. Analiza tipului unității comerciale, amplasării (localizării) punctului de

vânzare, ariei de cuprindere sau de atracție.

Linella este o companie care operează în industria alimentară și comercializează produse alimentare
și de uz casnic. Este o unitate economică de tip supermarket sau hipermarket, oferind o gamă largă de
produse, inclusiv alimente proaspete, conserve, băuturi, produse de curățenie zi alte articole de uz casnic.
Linella are mai multe amplasamente în Republica Moldova. Cel mai cunoscut și mare amplasament
al Linella este situat în Chișinău, în sectorul Buiucani. De asemenea, Linella are și alte filiale și magazine
în diferite orașe din Republica Moldova, precum Bălți, Orhei, Ungheni și Cahul, oferinfu-le consumatorilor
mI multe opțiuni de a achiziționa produsele Linella.
Linella în cadrul căreia îmi desfășor stagiul de practică sa se afla pe bulevardul Grigore Vieru
situată față în față cu circul. Locul amplasării este unul favorabil deoarece în fiecare zi fluxul de clienți care
trec pe alături este impunător. Un avantaj mare al amplasării este faptul ca linella este situată lângă stația de
troleibuz astfel zilnic fiind un număr mare de cumpărători.
Deși sediul principal se află în Chișinău, Linella atrage clienți din întreaga țară, deoarece are mai
multe filiale și magazine în diverse orașe și localități din Republica Moldova. Cu un portofoliu diversificat
de produse și servicii, Linella se adresează atât consumatorilor din zonele urbane, cât și celor din zonele
rurale. Astfel, întreprinderea Linella reprezintă o destinație de shopping importantă pentru o mare parte a
populației din Republica Moldova.
Amplasarea punctului de vânzare va respecta urmatoarele principii:
 Principiul capacității de interceptare a unității: capacitatea de interceptare se măsoară
prin volumul de trafic existent în vecinătatea locului de amplasare a punctului de vânzare
respectiv;
 Principiul atracției cumulate: gruparea mai multor puncte de vânzare generează o atracție
cumulata, superioara sumei atracțiilor individuale ale punctelor de vânzare localizate izolat;
 Principiul de compatibilitate: magazinele care oferă mărfuri complementare exercita o
atracție comerciala mai mare;
 Principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poată intra, traversa si ieși ușor din
perimetrul care delimitează locul de amplasare a punctului de vânzare în cauza.

2. Organizarea structurală a unității economice: -Structura funcțională a

unității economice; -Structura operațională.

Linella are o organizare structurală complexă, care include mai multe departamente și
niveluri de management. În mod general, structura sa organizatorică poate include următoarele
elemente:

1. Direcția generală: Responsabilă de gestionarea strategică a întreprinderii, luarea

deciziilor importante și stabilirea obiectivelor pe termen lung.

4
 2. Departamentele operaționale: Acestea includ departamentele de vânzări,
marketing, achiziții, logistică și resurse umane, care sunt responsabile pentru activitățile
operaționale de zi cu zi ale întreprinderii.
3. Departamentele funcționale: Acestea includ departamentele financiar-contabil,
juridic, IT și resurse umane, care oferă suport și servicii specializate întregii organizații.
4. Filiale și magazine: Linella are filiale și magazine în diferite orașe și localități din
Republica Moldova. Acestea sunt gestionate de către managerii de filiale și sunt
responsabile de operațiunile locale, gestionarea personalului și satisfacerea nevoilor
clienților la nivel local.
5. Nivelurile de management: Întreprinderea poate avea diferite niveluri de
management, cum ar fi nivelul de conducere superioară, nivelul de management intermediar
și nivelul de conducere de bază, fiecare având responsabilități și competențe specifice.

Este important de menționat că structura exactă a Linella poate varia în funcție de

dimensiunea și specificul său. Aceste informații pot fi actualizate și, pentru detalii mai precise, este
recomandat să consultați informațiile oficiale furnizate de companie sau să contactați direct
reprezentanții Linella.

Structura funcțională a unității economice Linella include următoarele departamente

principale:
1. Departamentul de vânzări: Responsabil cu gestionarea activităților de vânzare și
promovarea produselor în magazinele Linella. Acest departament se ocupă de dezvoltarea și
implementarea strategiilor de vânzări, gestionarea relațiilor cu clienții și îndeplinirea
obiectivelor de vânzări.
2. Departamentul de marketing: Responsabil cu dezvoltarea și implementarea
strategiilor de marketing și promovare a produselor Linella. Acest departament se ocupă de
cercetarea pieței, segmentarea clienților, dezvoltarea campaniilor de publicitate și
promovare, gestionarea imaginii de brand și activităților de marketing digital.
3. Departamentul de achiziții: Responsabil cu gestionarea procesului de achiziții și
aprovizionare a produselor pentru magazinele Linella. Acest departament negociază
contractele cu furnizorii, urmărește disponibilitatea stocurilor, se asigură de calitatea și
conformitatea produselor și gestionează relațiile cu furnizorii.
4. Departamentul logistică: Responsabil cu coordonarea și gestionarea fluxului de
produse și logistică a întreprinderii Linella. Acest departament se ocupă de planificarea
transportului și distribuției produselor către magazine, gestionarea stocurilor și optimizarea
lanțului de aprovizionare.
5. Departamentul financiar-contabil: Responsabil cu gestionarea aspectelor
financiare și contabile ale întreprinderii Linella. Acest departament se ocupă de contabilitate,
bugetare, raportare financiară, gestionarea cash-flow-ului și analize financiare.
6. Departamentul resurse umane: Responsabil cu gestionarea aspectelor legate de
personal și resurse umane în cadrul Linella. Acest departament se ocupă de recrutare și
selecție, formare și dezvoltare, administrarea salariilor și beneficiilor, precum și de
gestionarea relațiilor de muncă.

Aceasta este o descriere generală a structurii funcționale a unității economice linella.

Este posibil ca în cadrul fiecărui departament să existe și subdiviziuni specifice, în funcție de
necesitățile și dimensiunea companiei.

Structura operațională a unității comerciale Linella include următoarele departamente și

funcții principale:
5
 1. Departamentul de vânzări în magazin: Responsabil cu gestionarea activităților de
vânzare și asigurarea unei experiențe plăcute pentru clienți în magazinele Linella. Acest
departament include personalul de vânzări și casierie, care interacționează direct cu
clienții, oferindu-le asistență și consiliere în alegerea produselor.
2. Departamentul de aprovizionare și stocuri: Responsabil cu gestionarea procesului
de aprovizionare și gestionare a stocurilor în magazinele Linella. Acest departament se
asigură că produsele sunt disponibile în cantități adecvate, monitorizează termenele de
valabilitate și gestionează relațiile cu furnizorii.
3. Departamentul de mărfuri proaspete: Responsabil cu gestionarea și prezentarea
produselor proaspete, cum ar fi fructe, legume, carne, pește și produse de panificație.
Acest departament se asigură că produsele proaspete sunt de calitate și sunt prezentate
într-o manieră atrăgătoare pentru clienți.
4. Departamentul de marketing și promovare: Responsabil cu dezvoltarea și
implementarea strategiilor de marketing și promovare a produselor Linella. Acest
departament se ocupă de campanii publicitare, promovarea ofertelor și evenimentelor
speciale, precum și de gestionarea prezenței online și a rețelelor de socializare.
5. Departamentul de clienți și servicii: Responsabil cu gestionarea relațiilor cu clienții
și asigurarea unui serviciu de calitate. Acest departament răspunde la întrebările și
reclamațiile clienților, gestionează programul de fidelizare a clienților și organizează
activități pentru a îmbunătăți experiența clienților în magazinele Linella.
6. Departamentul de logistică și distribuție: Responsabil cu coordonarea
transportului și distribuției produselor între depozite și magazinele Linella. Acest
departament se asigură că produsele ajung la timp și în condiții optime în magazine,
coordonând și optimizând lanțul de aprovizionare.

3. Caracterizarea designului interior și exterior a unității comerciale. Identificarea

factorilor ce influențează designul unității comerciale. Determinarea și analizarea
componentelor designului.

Designul interior și exterior al unității comerciale Linella este caracterizat de o abordare

modernă, funcțională și atractivă. Iată câteva trăsături relevante:

Designul interior conține mai multe aspecte pe care întreprinderea comercială linella este
nevoită să le respecte. Linella folosește un design interior care creează un spațiu deschis și bine
organizat, permițând clienților să se plimbe ușor prin magazin și să găsească produsele dorite.
Iluminarea este bine planificată și distribuită în magazin pentru a evidenția produsele și a crea o
atmosferă plăcută și luminoasă. Produsele sunt aranjate în mod strategic, cu rafturi și afișaje bine
organizate, pentru a facilita accesibilitatea și vizibilitatea produselor. Linella utilizează zone de
prezentare atractive și puncte de atracție, cum ar fi standuri speciale sau zone de degustare, pentru a
promova anumite produse sau oferte speciale. Zonele de casă și de așteptare sunt amenajate
ergonomic, cu un flux eficient și confortabil pentru clienți. (fig.2)

6
 Fig.2 Designul interior linella

Designul exterior ne oferă un avantaj de frunte întrucât datorită acestuia unitatea atrage
clientela. Clădirile Linella au o arhitectură modernă și atractivă, cu utilizarea de sticlă și materiale
contemporane pentru a crea o impresie pozitivă și atractivă pentru clienți. Linella folosește un
branding vizibil și coerent pe fațada clădirilor, inclusiv sigla și culorile caracteristice, pentru a crea
recunoaștere și identitate de marcă. Unitățile comerciale Linella sunt concepute pentru a oferi spații
de parcare adecvate și acces facil pentru clienți, asigurându-se că aceștia pot ajunge ușor la
magazin. Linella acordă atenție amenajării exterioare, cu spații verzi, spații de relaxare și elemente
estetice pentru a crea un mediu plăcut și atrăgător în jurul clădirii.

Prin aceste aspecte, Linella se străduiește să ofere o experiență de cumpărături plăcută și

confortabilă pentru clienți, atât din punct de vedere vizual, cât și din punct de vedere funcțional.
(fig.3)

Designul unității comerciale linella poate fi influențat de o serie de factori care iau în
considerare atât aspecte estetice, cât și funcționale. Designul unității comerciale Linella trebuie să
reflecte identitatea și valorile companiei, inclusiv culorile, logo-ul și elementele de branding
caracteristice. Designul trebuie să ofere o experiență plăcută și confortabilă pentru clienți, facilitând
orientarea în magazin, accesul la produse și creând un mediu prietenos și atrăgător. Designul
interior trebuie să faciliteze un flux eficient de circulație pentru clienți, asigurându-se că pot naviga
ușor prin diferitele secțiuni ale magazinului. Designul trebuie să ofere un cadru optim pentru
prezentarea și expunerea produselor într-un mod atrăgător și organizat, cu rafturi bine iluminate și
afișaje vizibile. Designul trebuie să ia în considerare aspectele ergonomice și confortul clienților,
inclusiv amplasarea corespunzătoare a caselor de marcat, a zonelor de așteptare și a spațiilor de
odihnă. Designul poate fi influențat de tendințele actuale din domeniul comerțului cu amănuntul și
de inovațiile tehnologice care pot îmbunătăți experiența clienților și eficiența operațională.

Fig.3 Designul exterior linella

Modulul II

1. Tehnologia amenajării suprafeței de vânzare: -Forma si dimensiunea

raioanelor; -Implementarea raioanelor și suprafață de vânzare a
magazinului.

7
 Depozitul este o încăpere special amenajată, în care mărfurile se stochează, se
păstrează și se pregătesc pentru ulterioara vânzare. În aspect comercial noțiunea de depozit
presupune o întreprindere în care se realizează operațiuni comerciale, tehnologice și
administrative. Existența depozitelor este legată de necesitatea asigurării unui nivel anumit de
stocuri de bunuri pentru a asigura continuitatea procesului de circulație a mărfurilor către
consumatori.
Rolul important al depozitelor de distribuție rezultă din următoarele considerente:
 Întreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a
produselor la locul și timpul solicitate de către client
 Depozitele de distribuție, amplasate corespunzător, diminuează timpul de livrare
 Transporturile în cantități de masă sunt mai ieftine decât transporturile mici.
Expedierea în cantități mari se face pe distanțe mari producător-depozit, expedierea
în cantități mici poate să se limiteze pe distanțe mici Tipuri de depozite:
a) După tipul mărfurilor depozitate:
- Depozite de mărfuri generale (pentru categorii de produse)
- Depozite combinate (sunt destinate pentru mai multe tipuri de mărfuri
textile,încălțăminte, etc.)
- Depozite mixte (stocarea mai multor categorii de produse)
- Depozite specializate (pentru mărfuri care au nevoie de condiții similare de
păstrare)
- Depozite strict specializate (pentru cereale, petrol, produse chimice, toxice,
frigorifice)
b) După timpul păstrării și rolului îndeplinit:
- Depozite de stocare (pe termen lung)
- Centre de distribuție (păstrare temporară)
- Depozite de colectare
- Depozite de repartizare
- Depozite de tranzit (în gări, porturi)
c) După forma de proprietate:
- Depozit privat
- Depozit public
- Depozit contractual
d) În funcție de orientarea lor:
8
 - Depozite orientate spre producție (amplasate astfel încât să colecteze mărfuri
de la mai mulți producători)
- Depozite orientate spre clienți (amplasate astfel încât să alimenteze mai multe
puncte de servire).
Raza de activitate a depozitului coincide, de regulă, cu raza de activitate a întreprinderii
comerciale. Criteriul de bază în amplasarea geografică a unui depozit îl reprezintă organizarea
rațională a vehiculării produselor, caee să conducă la circuite cât mai scurte ale distribuției
mărfurilor.
Amplasarea depozitelor:
• Amplasarea în funcție de piață (are următoarele avantaje: reducerea costurilor de
transport, creșterea sortimentului, creșterea nivelului de servire, reducerea timpului
necesar pentru completarea stocurilor de către companii clienți)
• Amplasarea în funcție de producție (crearea sortimentului din producțiile aceleați
firme)
• Amplasarea intermediară (crearea sortimentului din producțiile diferitor firme).
Amenajarea interioară a unui depozit
În cadrul unui depozit comercial întâlnim un flux comercial compus din câteva procese:
preluare-recepție, depozitare-stocare, livrare. Pentru orice suprafață care întrunește atributele
unui depozit, fluxul tehnologic se compune din: intrare-păstrare-depozitare-stocare-vânzare-
livrare. În proiectarea tehnologiei amenajării unui depozit trebuie să se aibă în vedere diferite
operații și procese de bază, necesare îndeplinirii scopului pentru care a fost creat, să se
deruleze într-o înlănțuire logică în spațiu și timp. Organizarea depozitului trebuie astfel făcută
încât cele două circuite,respectiv circuitil de stocaj, constituit din recepție și stocaj, și circuitul
de servire, constituit din livrarea mărfurilor, să nu se suprapună (fig. 12).

Figura 12. Schema proceselor din depozit.

9
Elementele care trebuie cunoscute la amenajarea interioară a unui depozit:
• Sistemul constructiv al depozitului: suprafața și înălțimea, numărul nivelurilor pe care
se desfățoară suprafața depozitului, dotarea cu rampe de încărcare-descărcare
• Condițiile de depozitare determinate de specificulproduselor: cerințe speciale de
temperatură și umiditate, necesitatea accesului pentru controlul periodic și efectuarea
de operații de întreținere în timpul depozitării, asigurarea respectării ordinii primul
produs intrat-primul produs ieșit
• Modul de ambalare: natura, forma geometrică și rezistența mecanică la stivuire a
ambalajelor de transport
• Tipul de palete folosite.
Exploatarea rațională a volului util al depozitelor,reducerea timpului necesar formării
comenzilor, ușurarea muncii salariaților, presupune dotarea, pe de o parte, cu tipuri de mobilier
adecvat sistemelor de depozitare moderne,care au la bazăpaletizarea și conteinerizarea
mărfurilor iar, pe de altă parte, cu tipuri de utilaje comerciale care să asigure mecanizarea și
automatizarea proceselor de muncă specifice diferitor faze ale tehnologiei din depozite.
Depozitul unității de comerț SRL „A.B.C. Gurmandis” este de tip combinat, situat în
subsolul întreprinderii asigurând păstrarea mai multor grupe de mărfuri. Acesta este organizat
astfel încât cele două circuite, circuitul de stocare și circuitul de servire să nu se suprapună.
Recepția mărfurilor se petrece la rampă zilnic, unde angajații primesc marfa, o verifică,
o stocheză în depozit ca mai apoi să o pregătească pentru livrare. Pe lângă depozitare, în
subsolul întreprinderi se regăsește și secția de producere unde personalul magazinului produc
produse de patiserie, culinărie etc. Suprafața utilă a depozitului se compune din: încăperile
unde se păstrează mărfurile, suprafața trecerilor dintre stive, stelaje, respectiv trecerile pe unde
se aduc și se scot mărfurile din depozit. Depozitul este dotat cu mobilier și utilaje de încărcare
– descărcare precum: stivuitoare, palete, stilaje, mese hidraulice, transpalet etc. (fig. 13).
Mărfurile sunt aranjate conform anumitor criterii: complementaritatea, compatibilitatea,
popularitatea, mărimea. Depozitul întreprinderii îndeplinește cerințele specifice de
temperaturăși umiditate, cât și necesitatea zaccesului pentru controlul periodic și efectuarea de
operații de întreținere a produselor în timpul depozitării, și asigură respectarea ordinului
‘’primul produs intrat – primul produs ieșit’’.

10
 Figura 13. Utilaje pentru încărcare-descărcare și mobilier pentru depozit.

2.3 . Spațiile la nivel de depozit

Prima etapă a procesului depozitar-tehnologic este constituită din operațiile de primie

și de recepție a mărfurilor.
Recepția poate fi definită ca procesul de verificare și de confruntare a cantității și
calității mărfurilor primite cu datele fixate în documentele de însoțire.
Locul recepției poate fi sediul furnizorului sau la sediul beneficiarului și se
concretizezază într-o cauză contrcatală (Schema 2).
Autorecepția este un procedeu economic prin care se elimină cheltuielile de recepție.
Se folosește la verificarea produselor perisabile sau a celor care au o periodicitate foarte
ridicată a livrărilor.

Schema 2

11
 Sediul (depozitul)
furnizorului
(întreprinderii angro)

Locul unde poate Sediul (depozitul)

avea loc recepția benificiarului
mărfurilor (cumpărătorului)

Stația (depozitul)
transportatorului

Rolul recepției:
• Neadmiterea divergenților în cantitatea și calitatea mărfurilor primite comparativ
cu facturile și alte documente de însoțire, asigurarea evidenței corecte a fluxului de
mărfuri, ceea ce contribuie la reducerea pierderilor întreprinderii
• Stoparea intrării în depozit a mărfurilor fără documente de însoțire sau cu
încălcarea legislației în vigoare
• Depistarea mărfurirol fabricate cu abateri de la cerințele standardelor, a mărfurilor
falsificate, a produselor cu termen de valabilitate expirat, a mărfurilor ilicite etc.
• Controlul respectării condițiilor de livrare prevăzuteîn contract
Se interzice livrarea în rețeaua de comerț a mărfurilor fără documente de însoțire, care
să confirme originea mărfurilor, pentru produsele supuse certificăriiobligatorii, eliberat în
Sistemul Național de Certifcare.
La recepționarea mărfurilor se verifică conformitatea lor cu prevederile documentelor
normative, cu datele indicate în marcaj și în documentele de însoțire,de transport, care
confirmă cantitatea și calitatea mărfii livrate precum și condițiile contractului. În cazul în care
documentele menționate sau unele din ele lipsesc, recpționarea mărfurilor nu se efectuează,
dacă contractual nu prevede alt ceva, se întocmește un act,în care se indicădocumentele care
lipsesc și care influențează recepționarea în continuare a mărfii după cantitate și calitate.
Recepția mărfurilor include efectuarea a trei categorii de operații de bază:
1. Confruntarea documentelor de contractare cu cele care însoțesc mărfurile livrate
2. Verificarea calității mărfurilor și a corespunderii lor documentelor de însoțire
3. Verificarea calității mărfurilor livrate și a corespunderii cerințelor de calitate stabilite.
12
 În dependență de tipul, particularitățile mărfurilor, specificul verificării conformității
cantitative și calitateive a acestora, procesul de recepționarea se poate realiza în câteva etape
(Schema 3).
Schema 3

Recepția
mărfurilor

Cantitativă Calitativă

Primară Finală Primară Finală

Recepția primară cantitativă presupune verificarea numărului de loturi (ambalaje) de

mărfuri, iar cea finală – a conformității numărului de unități (bucăți etc.) de mărfuri cu
documentele de însoțire.
Recepția primară calitativă are în vedere examinarea externă a calității produselor
(verificarea dacă nu sunt alterate, deteriorate), în cadrul controlului final al aclității se
prevalează probe, se fac testări de laborator etc.
Recepția mărfurilor și a materiilor prime în întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” se
efectuează pe rampa depozitului unde se verifică conformitatea produselor cu prevederile
documentelor normative, cu datele indicate în marcaj și cu condițiile contractului. O dată cu
recepționarea mărfurilor furnizorii prezintă anumite documente angajaților care recepționează
marfa la rampă, astfel asigurând întreprinderea că produsele respectă toate cerințele pentru a
putea fi comercializate. Certificatele prezentate de furnizori sunt: certificat de calitate, ce
atestă că produsele sunt de înaltă calitate; certificat de inofensivitate, acesta atedstă faptul că
produsele nu sunt dăunătoare pentru sănătatea cumpărătorilor; certificat sanitar-veterniar, se
efectuează la produsele de origine animală precum produsele lactate și produsele din carne,
verificându-se starea de sănătate a animalului și atestând faptul că produsul este inofensiv;
certificat de conformitate, acesta atestă faptul că produsul a fost supus procedurilor de
evaluare a conformității și că, la momentul evaluării produsul respectă cerințele specifice. etc.
13
(fig. 14). Cantitatea mărfurilor primite se determină în unitățile de măsură indicate în
documentul de însoțire, în cazul în care expeditorul indică nu numai greutatea mărfurilor, dar
și numărul mărfurilor și numărul ambalajului.

14
 Figura 14. Documentele de însoțire a mărfurilor.

2.4 . Spațiul privind depozitarea, păstrarea, condiționarea ambalajelor

și a stocului de marfă

Depozitarea constă în cumpărarea, stocarea, prelucrarea și vinderea (revinderea) mărfurilor

către cei care au nevoie de ele (beneficiarilor). Pentru ca această funcție sa fie îndeplinită este
necesar să existe undepozit demărfuri. Depozitarea mărfurilor se face în foarte multe puncte pe
parcursul circulației mărfurilor:
- În timpul transportului
- Înainte de prelucrare (la producător)
- În activitatea comercială înainte de a fi revândute consumatorului final
- În cazul în care beneficiarul dorește o cantitate mai mare din marfa respectivă
(dispozitive de colectare)
Păstrarea mărfurilor începe odată cu finalizarea descărcării și a procesului de
recepție conform calității și cantității.

15
 Procesul de depozitare cuprinde o serie de operații începând cu pregătirea depozitelor
în scopul recepției materialelor și terminând cu recepția propriuzisă pentru o anumită perioadă,
pregătirea pentru eliberarea materialelor din depozit și apoi alimentarea locurilor de muncă. O
problemă importantă ce se ridică în activitatea de depozitare este programarea corespunzătoare
a folosirii suprafeșei totale a unui depozit. Această suprafață totală trebuie să corespundă
standardelor. Suprafața utilă - destinată depozitării și care se planifică ținând cont de norma
de stoc maximă de depozitare pe 1 mp de suprafață.
Suprafața auxiliară – necesară pentru recepție care se stabilește avându-se în vedere
cantitatea totală ce urmează a fi recepționată într-o anumită perioadă precum și cantitatea
maximă ce poate fi recepționată sau expediată pe 1 mp de suprafață.
Sprafața de pregătire – necesară pentru sortarea, tăiere, dezambalare și se determină
ținând cont de cantitatea totală ce trebuie pregătită într-un anumit intervalde timp și de
cantitatea maximă ce poate fi pregătităpe 1 mp de suprafață.
În magazine stocurile de mărfuri se divizează în 3 categorii (Tabelul 1).

Tabelul 1. Stocurile de marfă.

Reprezintă rezerve de mărfuri care sunt destinate pentru
asigurarea vânzării continue în perioada dintre
De garanție aprovizionări. Sunt amplasate în locurile de păstrare din
sala comercială.

Stocuri de marfă Sunt rezervele de mărfuri destinate asigurării vânzării pe

Curente perioada zilei de lucru. Sunt localizate în sala de comerț a
magazinului.

De mostre Reprezintă rezervele de mărfuri expuse în vitrine în calitate

de mostre.

Tehnologia păstrării mărfurilor:

1. Stocarea și distribuirea mărfurilor primite pe zone sau sectoare, secții, depozite sau
încăperi separate, sala de comerț
2. Deplasarea mărfurilor spre locurile de păstrare și de pregătire pentru vânzare
3. Aranjarea mărfurilor în locurile de păstrare
4. Crearea condițiilor de păstrare, asigurarea integrității și securității pe tot parcursul
perioadei de păstrare
5. Organizarea evidenței mărfurilor în depozit și în sala de comerț
6. Selectarea și prelucrarea mărfurior din depozit și din sala de comerț.
16
 Păstrarea produselor alimentare reprezintă o etapă importantă în procesul comercial
tehnologic. ea constituie un proces specific prin care se asigură menținerea calității produselor
la nivelul caracteristicilor de caliatate prescrise, fie în condiții naturale, fie în condiții
deranjate.
Păstrarea optimă a produselor alimentare se realizează printr-un regim optim de
păstreare, asigurândi-se, astfel, diminuarea acțiunii fa ctorilor de mediu (externi) sau așa-
numitul echilibrul între factorii interni ai produsului și factorii externi de acțiune.
Pregătirea mărfurilor în vederea vânzării are menirea de a contribui la reducerea
operațiilor tehnice în timpul vânzării, la prezentarea mai atrăgătoare a mărfurilor, creșterea
produtivității muncii, sporirea volumului vânzărilor.
Ambalajele reprezintă bunuri care însoțesc mărfurile pe tot parcursul circulației lor de
la producător la consumator, destinate să asigure protecția lor în timpul transportării,
manipulării, depozitării și vânzării.ambalajele sunt articolele, containerele sau materialele
destinate pentru împachetarea sau ambalarea mărfurilor. Ambalajul are scopul de a proteja
mărfurile de influența dăunătoare a mediului înconjurător asupra calității lor și de a asigura
integritatea ei pe tot parcursul circuitului de la producător până la consumator (Tabelul 2).

Tabelul 2. Funcțiile ambalajului.

Are în vedere protejarea mărfurilor împotriva riscurilor
de manipulare, a pierderilor în timpul transportării sau
depozitării (scurgere, evaporare, alterare, spargere etc.)
Funcția de protecție a sub influența factorilor climatici, factorilor de depozitare,
mărfurilor păstrarea integrității cantitative și calitative ale mărfurilor

Funcția de facilitare a Gruparea (separarea) mărfurilor în unitpăți de ambalaj, ce

Funcțiile divizării mărfurilor ușurează efectuarea operațiunilor de încărcare-descărcare,
transportare, depozitare a mărfurilor
principale ale
ambalajelor

Funcția de înlesnire a Ambalarea mărfurilor în diferite tipuri de utilaje permite

circulației mărfurilor accelerarea circulației mărfurilor datorită optimizării
operațiilor de manipulare cu acestea

Funcția de Ambalajele pot conține multiple informații despre

promovare a vânzării producător, compoziția produselor, condițiile de
mărfurilor exploatare/utilizare etc., în acest sens ambalajul este
considerat ‘’un vânzător mut’’.

17
 Unitatea de comerț SRL “A.B.C. Gurmandis” are drept obiectiv asigurarea continuității
procesului de vânzare, creșterea a cifrei de afaceri, asigurarea unui raport optim dintre volumul
de vânzare și nivelul stocurilor de mărfuri în magazin, satisfacerea neântreruptă a cererii
cumpărătorilor și asigurarea unui nivel înalt de servire a clientelei comeciale. În magazin
stocurile se divizează în 3 categorii: stocuri curente, stocuri de garanție și stocuri de mostre.
Spațiul depozitar este dotat cu utilaje speciale de păstrare a mărfurilor: stelaje cu polițe,
suporturi, palete, containere, platforme, cisterne, butoie etc. acestea corespund tuturor
condițiilor de păstrare care menține calitatea produselor la nivelul caracteristicilor de calitate
prescrise și este dotat cu instalații de aerisire și ventilare a aerului, iar pentru marfa ușor
alterabilă – cu cameră și dulapuri frigorifice. Ambalajele care asigură protecția mărfurilor în
timpul transportării, manipulării, depozitării și vânzării, sunt supuse unor operații de curățare,
ăn timpul recepției sau după ambalajele circulă în sistemul vânzării-cumpărării (care
presupune vânzarea ambalajului împreună cu marfa) și în sistemul de restituire obligatorie
(care presupune luarea la evidență a ambalajului efolosibil, în cadrul întreprinderii, și
restituirea lui întreprinderii producătoare sau furnizatoare,conform acordului dintre părți).

2.5 . Evidența și modul de restituire a ambalajului la întreprinderi,

furnizori, depozite

Ambajaje care circulă după principiul restituirii sunt: ambalajele pentru băuturi
nealcoolice și pentru care proprietarul acestora este furnizorul de mărfuri. Aceste ambalaje nu
sunt facturate clientului (circulă pe baza de aviz de însoțire a mărfii) și nu se supun taxei pe
valoarea adăugată, clientul fiind obligat să le restituie.
Realizarea valorii mărfurilor, respectiv transformarea lor în bani este condiționată de
păstrarea calităților inițiale ale acestora, reducerea la maximum al pierderilor în stadiul
păstrării sau circulației. Pe lângă scopul principal de a proteja bunurile și de a înlesni
operațiunile de manipulare și transport, ambalajele îndeplinesc și o altă funcție importantă –
acea de prezentare estetică a mărfurilor în vederea comercializării. Deci, ambalajele sunt
mijloace materiale folosite în scopul protejării bunurilor (mărfurilor) împotriva agenților
naturali, pentru evitarea deteriorării și a conservării pe timpul transportului, a manipulării,
depozitării, precum și menținerii proprietăților în vederea utilizării lor.
Marea varietate a ambalajelor și caracteristicile unora dintre ele, face necesară
clasificarea lor după mai multe criterii:
1. În funcție de scopul pe care îl îndeplinesc, modalitatea de facturare și respectiv
decontare:
18
 • Ambalaje de transport, care asigură protecția mărfurilor pe durata transportului,
depozitării și manipulării, de regulă facturate distinct
• Ambalaje de livrare utilizate pentru prezentarea și comercializarea produselor
și mărfurilor, de regulă incluse în prețul mărfii
2. După natura și modul de circulație:
• Ambalaje de transport de natura mijloacelor fixe și a obiectelor de mică valoare
și scurtă durată, de exemplu containere butoaie de capacitate mare, cisterne etc.
• Ambalaje de circulație, care se livrează clientului odată cu marfa și care nu se
pot încadra în prima categorie, de exemplu lăzi, cutii, borcane
• Ambalaje de prezentare (preambalare), care servesc la conservarea și
prezentarea estetică și atractivă a unor feluri de mărfuri, precum și la realizarea
comerțului prin autoservire
• Materiale auxiliare pentru ambalare, cum ar fi pungile, hârtia, cartonul, sfoara
etc., a căror valoare de regulă se cuprinde în cheltuielile comerciale
3. După posibilitatea recuperării lor sau posibilitățile de folosire, ambalajelese
grupează în:
• Ambalaje recuperabile (refolosibile), care nu se consumă într-un singur proces
de livrare – aprovizionare, ci se pot utiliza până la completa lor deteriorare
• Ambalaje nerecuperabile (nefolosibile), care nu se pot folosi decât o singură
dată (cutii metalice de conserve, butelii din plastic, unele lădițe, etc.), dar se pot
valorifica în calitae de deșeuri.
4. După natura materialului din care sunt confecționate ambalajele pot fi din:
• Lemn
• Metale
• Mase plastice
• Fire naturale sau sintetice etc.
5. După proveniența lor ambalajele pot fi:
• Indigene
• De import.
La moment, în țara noastră se include în prețul mărfurilor atât ambalajele care se vând
împreună cu marfa cumpărătorului (exemplu: ambalaje folosite la vânzarea televizparelor,
frigiderelor, mașinilor de spălat, etc.), cât și cele care nu se vând cumpărătorului și nu se mai
pot refolosi pentru ambalarea aceleași mări (lădițe pentru unt, cutii pentru bomboane etc.) dar
se pot valorifica după golire.

19
 Ambalajele goale se pot preda de către unitățile operative ale întreprinderilor de comerț
la depozitul de ambalaje, cu care ocazie se întocmește bon de intrare sau se pot restitui direct
de la care au provenit întocmindu-se factura.
În unitatea de comerț SRL „A.B.C. Gurmandis” informația ce ține de mișcarea
ambalajelor se generalizează în raportul privind mișcarea ambalajelor, separat de fiecare fel de
ambalaj. Evidența operativă a ambalajelor se realizează cantitativ cu ajutorul fișei de magazie.
În momentele în care întreprinderea primește marfă în ambalaje precum cutiile de carton,
acestea sunt reciclate și conform contractului se returnează înapoi la furnizori, iar ambalajele
din plastic sau lemn sunt refolosite de mai multe ori atât timp cât sunt în stare optimă și sigură
pentru produse. Ambalajele din plastc care se utilizează în mare parte pentru produsele ca apa
sau unele produse lactate și cutiile pentru produsele de culinărie cât și patiserie, pot fi reciclate
și reutilizate.

2.6 . Spații de contact cu clienții

Încăperea principală a magazinului este sala de vânzare, unde cumpărătorii

achiziționeză mărfuri și sunt deserviți de către personal – spațiul de contact cu cumpărătorii.
Raionul este unitatea de bază folosită pentri gruparea și prezentarea mărfurilor.
Obiectivele de distribuire pe raioane a sălii de vânzare sunt:
• Găsirea cu ușurință de către clienți a unei grupe de mărfuri, sau a unor articole care
îi interesează
• Selectarea de către client a unui articol din rândul mai multor articole similare
• Înregistrarea cumpărăturii efectuate de client prin prezentarea de articole
complementare și stimularea unei vânzări suplimentare
• Simularea deciziei de cumpărare a clientului și pentru mărfurile de impuls
• Ținerea evidenței vânzărilor la nivelul mai multor grupe de mărfuri, sau numai a
unei grupe, subgrupe, articol
• Creșterea vitezei de circulație a mărfurilor
• Utilizarea judicioasă a personalului, concomitent cu realizarea unei specializări a
acestuia pe grupe de mărfuri
• Efectuarea în condiții mai ușoare a inventarelor gestionare
• Stimularea și îmbunătățirea managementului magazinului
Gruparea mărfurilor în cadrul raioanelor se poate face în funcție de:

20
  Destinație (utilizare) – raion cu articole textile pentru îmbrăcăminte, raion cu lenjerie
de corp, raion cu articole de uz gospodăresc și decorarea locuințelor, raion cu
încălțăminte etc.
 Categoria de clienți – raion cu articole pentru bărbați, femei, copii, nou-născuți, elevi
etc.
 Materia primă de fabricație (după posibilități) – raion cu țesături de bumbac, lână,
mătase, in, cânepă etc.
 Natura cererii – raion cu articole de lux, cu articol de erere curentă etc.
Raioanele se pot organiza în:
 Grupe de mărfuri – confecții, tricotaje, încălțăminte, ciorapi, lenjerie, marochinărie și
alte articole sportive
 Subgrupe de mărfuri – încălțăminte cu fețe din piele naturală, încălțăminte cu fețe
din înlocutori, din piele sintetică și artificială,încălțăminte din cauciuc și mese plastice
 Articole – confecții pentru femei: paltone, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane,
fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protecție și de baie
 Sortimente – fuste de jeans, fuste din stofă, fuste-pantaloni
Circulația orizontală în perimetrul unei suprafețe de vânzare se realizeazăprin
proiectarea unor treceri (culoare), a căror lățimi trebuie să corespundă condițiilor
antropometrice ale clienților aflați în diferite ipostaze:
• Staționară într-un anumit loc, în vederea alegerii unei mărfi
• Mișcarea printre purtătorii de marfă
• Așteptarea pentru plata cumpărătorilor la casă
Suprafețele pentru circulația clienților se clasifică în:
1. Căi principale de circulație
• Căi de primă importanță, determină direcția fluxului de cumpărători, în
funcție de particularitățile constructive ale clădirii.
• Căi de primă importanță secundară, stabilește legăturile transversale spre
diferite raioane de vânzare.
2. Culuoare destinate efectuării cumpărăturilor
• Existente de-a lungul mobilierului și a altor utilaje de vânzare.
3. Spații de staționare
• Toate spațiile unde clienții sunt în așteptare: în fața scărilor rulante, a lifturilor,
a caselor de marcat.

21
 Culoarele destinate efectuării cumpărăturilor (spții de prezentare) sunt spațiile de-
a lungul mobilierului și a altor utilaje de vânzare (fig. 15).

Figura 15. Spații de prezentare.

Spațiile de staționare sunt toate spațiile unde clienții sunt în așteptare: în fața scărilor
rulante, a lifturilor, a caselor de marcat (fig. 16).

Figura 16. Spații de așteptare.

În magazinul SRL „A.B.C. Gurmandis” cele mai puternice puncte de atracție a

raioanelor le constituie raioanele de carne, raioanele de culinărie și raioanele de fructe-legume,
care sunt situate astfel încât clienții sunt nevoiți să treacă pe lângă ele pe tot parcursul
cupărăturilor. După care urmează raionul de cerere curentă, unde sunt încadrate produsele
precum pâinea și apa, realizânduse un drum derijat al clientului pe cât posibil pe fiecare culoar
de circulație. Și în ultimul plan sunt situate raioanele cu produsele de impuls care se găsește

22
cel mai mult la casă, aici intrând produse precum guma de mestecat, șervețele, batonașe mici
de ciocolată etc.

Capitolul III. Atribuțiile și responsabilitățile personalului în cadrul unității

economice

3.1. Structura personalului în funcție de: sex, vârstă, pregătire de

specialitate, vechime

Pentru orice organizație sau întreprindere, managementul personalului este de o

importanță majoră, deoarece, numai în cazul în care lucrătorii profesioniști sunt selectați atent
și instruiți profesional, organizația își poate atinge obiectivele.
Structura personalului reprezintă un set de valori absolute și relative ale
caracteristicilor individuale, care crează grupuri de lucrători. De obicei, structura personalului
corespunde structurii funcțiilor muncii și tendințelor de dezvoltare a acestora, iar de exemplu,
o modificare a structurii de vârstă afectează în mod direct calificarea. Structura personalului
determină compoziția cantitativă și profesională a personalului, componența diviziilor și lista
funcțiilor, valoarea remunerației și fondul salarial al muncitorilor.
Structura personalului în funcție de sex diferă de la o organizație la alta și poate fi:
- Preponderent masculină, pentru domeniile profesionale considerate masculine, ca mecanica,
construcții, lucrări publice, exploatări de resurse naturale, explorarea spațiului cosmic etc.;
- Preponderent feminină, pentru domeniile profesionale considerate feminine, ca educație,
sănătate, asistență socială, industria textilă etc;
- Echilibrată, pentru domeniile care nu sunt influențate de diferențele de performanță între
femei și bărbați.
Structura personalului în funcție de vârstă este caracterizată de proporția
persoanelor de vârstă corespunzătoare cu numărul total de personal, iar atunci când se studiază
structura de vârstă, se recomandă anumite grupări, și anume: 16, 17, 18, 19, 20-24, 25-29, 30-
34, 35-39, 40-44, 45-49, 50-54, 55-59, 60-64, 65 de ani și mai mult. Structura de vârstă se
caracterizează prin vârsta medie, care se determină prin suma vârstelor tuturor angajaților
împărțită la numărul de persoane angajate în organizație. Cunoașterea acestor dinamici permite
gestionarea mai eficientă a proceselor de planificare a nevoilor organizației în forța de muncă,
pregătirea rezervei, formarea profesională, compensarea.

23
 Structura personalului în funcție de grupe de vârstă pune în evidență echilibrul sau
dezechilibrul efectivelor de resurse umane și permite identificarea problemelor pe care
organizația trebuie să le rezolve (Tabelul 3).

Tabelul 3. Caracteristici ale categoriilor de personal , după vârstă

Personal tânăr Personal în vârstă
- Cheltuieli salariale mai mici - Cheltuieli salariale mai mari, datorită
- Mai entuziasmați vechimii în muncă
- Posedă o bună pregătire teoretică - Mai puțin deschis în acceptarea și
- Este mai puțin stabil, și anume, adaptarea tehnologiilor noi
schimbarea mai ușoară a locului de muncă în - Necesitatea permanentă a investițiilor
căutarea mai multor avantaje sau posibilități pentru instruire
- Mai des expus concediilor pentru - Mai stabil.
îngrijirea copilului.

Structura personalului în funcție de pregătire de specialitate reprezintă alocarea

persoanelor care posedă educație înaltă, inclusiv nivelul de pregătire - specialist, master; studii
superioare incomplete; secundar specializat; media generală; secundar inferior; iniţială.
Structura personalului în funcție de vechime poate fi reprezentată în două moduri:
după durata totală a serviciului și după durata serviciului într-o organizație. Astfel, experiența
totală este grupată în perioade, și anume: până la 16 ani, 16-20, 21-25, 26-30, 31, 32, 33, 34,
35, 36, 37, 38, 39,
40 de ani și mai mult. Experiența de lucru într-o organizație caracterizează stabilitatea forței de
muncă.
Personalul întreprinderii SRL “A.B.C. Gurmandis” este constituit din două părți,
personalul care lucrează în sala de comerț și personalul care lucrează în sfera de producere și
în depozit. În întreprindere lucrează atât femei cât și bărbați, vârsta acestora fiind cuprinsă
între 17-60 de ani, majoritatea angajaților fiind nu mai în vârstă de 40 de ani. Sunt angajați
care au o pregătire profesională înaltă și cursuri finisate, însă, sunt angajați care nu au o
pregătire profesională dobândită prin studii ci prin experiența lor de muncă. Pe lângă aceasta
întreprinderea oferă loc de stagiere pentru cei care vor să înceapă să muncească, astfel
calificândui în dominiile potrivite. Angajații mai tineri, precum cei cuprinși între vârsta de la

24
25 până la 30 de ani, nu au o perioadă nu mai îndelungată de 3 ani de muncă, în schimb
angajații care lucrează mai mult de 40 de ani au deja o perioadă mai îndelungată de muncă,
aproximativ 6-7 ani (schema 4).

Schema 4

3.2. Descrierea capacităților de muncă pentru descrierea profesiei:

fizice,
psihice, intelectuale

Capacitatea de muncă reprezintă totalitatea aptitudinilor individuale necesare unei

persoane pentru exercitarea profesiei sale.
Stabilirea modului de îndeplinire a atribuţiilor care revin unei profesii în comparaţie cu
standardele acesteia, este necesară în orice dimeniu, fiind abordat profilul psihologic al
profesiei sau al exigenţelor psihologice, care, în mod normal, caracterizează un deţinător al
unui anumit post de muncă. Analiza postului de muncă conduce la formularea cerinţelor
comportamentale faţă de deţinătorul postului de muncă şi la determinarea calităţilor
psihologice fizice şi fiziologice necesare obţinerii unor performanţe ridicate pe post.
1. Calităţile fizice cuprind sănătatea, forţa fizică, energia, aspectul fizic extern,
exprimarea verbală.
2. Nivelul de realizare individuală include pregătirea şcolară și profesională,
experienţa profesională, cursurile de instruire absolvite, diplomele, cariera etc.

25
 3. Inteligenţa generală, reprezintă capacitatea de a identifica aspectele cheie cu
privire la rezolvarea unor probleme, stabilirea unor conexiuni între acestea, precum şi
utilizarea lor în combinarea elementelor cunoscute pentru prevederea anumitor lucruri logice,
care rezultă din aceste elemente cunoscute.
4. Aptitudinile speciale cuprind diferite forme de raţionament (matematic, verbal
sau spaţial,
mecanic), aptitudini muzicale sau artistice, abilități manuale.
5. Domenii de interes, ca mecanice, științifice, literare, practice etc.
6. Personalitatea, ca integrarea socială, temperamentul echilibrat și stabil,
interdependența, capacitatea de operare în situații dificile, etc.
7. Alte circumstanţe de interes, ca condițiile familiale, oportunitatea de a efectua
ore suplimentare de muncă, etc.
În unele profesii sunt mai importante aptitudinile fizice față de aptitudinile psiho-
senzoriale sau psiho-motorii, dar în alte profesii, aptitudinile fizice au o importanță mai mică
decât celelalte, totuși, angajații a căror muncă presupune contactul cu clienții, trebuie să
prezinte aptitudini ca: fizice, psihice, intelectuale, cognitive, amabilitate etc.
La recrutarea şi selecţia candidaţilor pentru ocuparea diferitelor posturi se stabilesc
standarde minime de selecţie şi performanţă în funcţie de nivelul complexităţii postului, adică,
cu cât postul analizat posedă o complexitate mai mare, de exemplu, top manger, cu atât se
acordă o importanţă mai mare exigenţelor psihologice ale muncii, însă un post simplu, de
exemplu, de muncitor sau agent de asigurări, i se caracterizează doar anumite trăsături
psihologice, specifice executanţilor sau vânzătorilor.
Capacitățile fizice la locul de muncă
Sănătatea fizică se referă la starea organismului şi la răspunsurile acestuia în faţa
vătămărilor şi a bolii, cerinţele fizice fiind atribuite la simţurile de auz, văz, gust, miros,
dezvoltate normal; simţul estetic bine dezvoltat; ţinuta vestimentară corectă; îndemânare şi
dibăcie, precum și abilitățile de folosire a mâinilor şi degetelor; deplasare rapidă; lucrul în
picioare timp îndelungat.
Capacitățile psihice la locul de muncă
Atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor
civile sau a unor activităţi specifice. Cerinţele psihice cuprind asumarea responsabilităţilor,
aptitudinea de a lucra cu oamenii, spirit de observație bine dezvoltat, rezistență la stres,
memorie bună, capacitatea de a evalua și lua decizii, adaptabilitate, flexibilitate, toleranță față
de opinii diferite.

26
 Importanța sănătății mintale la locul de muncă prezintă principalele argumente pentru
justificarea promovării și gestionării proactive a sănătății mintale la locul de muncă. Sănătatea
mintală este o stare de bine, care este caracterizată prin stabilirea unor relații satisfăcătoare și
deținerea abilității de adaptare. Sănătatea mintală influențează modul în care oamenii gândesc,
comunică, învață și se dezvoltă. Astfel, starea de bine sporește rezistența și stima de sine,
acestea stând la baza unei implicări reușite în comunitate, în societate, în viața profesională și
în relațiile cu oamenii.
Sănătatea mintală și bolile mintale sunt, în general, descrise ca fiind puncte în cadrul
unui continuum, totuși, este necesar a se lua în vedere două continuumuri, deoarece este
posibil ca absența bolii mintale să nu reflecte mereu adevărata stare de sănătate mintală
(Figura 17).

Figura 17. Continuumul sănătății mintale.

Problemele de sănătate mintală, spre deosebire de bolile mintale, sunt frecvente și se

resimt în perioade de stres puternic sau în urma unor evenimente supărătoare, iar depunerea
unor eforturi active pentru promovarea, prevenirea și tratarea sănătății mintale poate reduce
semnificativ riscul ca o persoană să dezvolte o boală psihică.
Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine pot să provină dintr-o serie de surse
și includ surse asociate cu locul de muncă, iar ca exemple de riscuri pemtru sănătatea mintală
la locul de muncă pot fi, obiectul locului de muncă, columul de muncă și ritmul de lucru,
programul de lucru, controlul, mediul și echipamentele, cultura organizațională și funcția,
relațiile interpersonale la locul de muncă, rolul în cadrul organizației, dezvoltarea carierei,
violență și intimidare.

27
 Dispozițiile privind principiile de prevenire a riscurilor pentru sănătatea mintală, unele
fiind relevante în abordarea pericolelor asupra sănătății mintale care apar la locul de muncă,
sunt: evitarea riscurilor; evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; combaterea riscurilor la
sursă; adaptarea muncii la persoană; dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și
coerente, care să vizeze tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și
influența factorilor legați de mediul de lucru.
Capacitățile intelectuale la locul de muncă
Intelectul reprezintă un aspect important al planului mental care contribuie la luarea
deciziilor importante și joacă un rol crucial în starea de sănătate şi de bunăstare a unei
persoane. Chiar dacă capacitatea intelectuală variază de la persoană la persoană, toate
persoanele sunt capabile să înveţe cum să dobândească şi să-şi evalueze informaţiile, cum să
aleagă între alternative şi cum să ia decizii asupra diferitor tipuri ale probleme.
Capacitatea intelectuală este legată de capacitatea emoţională ca parte a sănătăţii
mentale. Totuşi, deşi strâns întrepătrunsă cu emoţiile, gândirea intelectuală se distinge de
aceasta. Emoţiile pot distruge capacitatea de a gândi a unei persoane, iar gândirea confuză
poate accentua şi mai mult problemele. Cerințele intelectuale fiind: cunoștințe de specialitate,
cultură generală, cunoașterea limbilor străine, precum și atenție distributivă.
În general, capacitățile intelectuale se referă la aptitudini intelectuale care reprezintă
reușita într-un anumit domeniu de activitate.
Aptitudinile intelectuale cuprind: inteligenta, intuiția, spiritul analitic, capacitatea de
selecție și sinteza, previziunea, luciditatea, clarviziunea, rezistența, forța, viteza, agilitatea,
coordonarea, flexibilitatea, echilibrul etc., acestea fiind procese funcționale și eficiente care,
dacă sunt corect direcționate, contribuie la crearea și dezvoltarea deprinderilor. Acestea, la
randul lor, duc la innobilarea aptitudinilor existente.
Capacitățile fizice ale lucătorilor din întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” în marea
majoritate sunt bine dezvoltate. Aceștia sunt nevoiți să aranjeze o cantitate mare de marfă pe
rafturi, unde necesită o putere fizică destul de mare. Cu ridicatul mării grele nu se ocupă doar
partea masculină a angajaților ci și partea feminină care au o pregătire fizică bine definită și o
experiență de lungă durată. Datorită faptului că personalul întreprinderii lucrează foarte mult
cu oamenii, sănătatea lor psihică este foarte importantă, desigur că se întâmplă diferite
conflicte în care starea emoțională predomină, însă aceste lucruri se rezolvă fără probleme, o
dată la o perioadă anumită de timp personalul trece un control în care se estimează sănătatea
atât fizică cât și psihică a lucrătorilor. Capacitățile intelectuale ale personalului variază în
funcție de funcția pe care o îndeplinesc. De capacități intelectuale mai înalte dispun acei

28
lucrători care au funcții înalte precum șefa de sală sau șefi de secție pe culinărie sau patiserie
etc.

3.3. Recrutarea și selecția resurselor umane

Recrutarea și selecția resurselor umane constă în obținerea unui număr necesar și

calitativ de angajati, în scopul satisfacerii nevoilor de forță de muncă ale organizatiei.
Asigurarea necesarului de personal în oricde organizație este un proces foarte important, luând
în considerare faptul că resursele umane reprezintă resursa de bază a oricarei organizații, iar
dacă nu se acordă destulă atenție asupra resurselor umane, poate fi afectat numai climatul de
muncă a organizației, dar și nivelul de eficiență, date fiind costurile ridicate și consumul mare
de timp necesar pentru realizarea recrutării și selecției. Prin urmare, costurile de angajare
cuprind costurile recrutării și selecției, și anume, publicitatea, testarea, etc., costurile de după
angajare, și anume, spatiul, echipamentele, serviciile, salariul, perfectionarea, etc.
Cu referire la responsabilitatea pentru recrutare și selecție, aceasta este divizată între
managerul resurselor umane și compartimentul de personal, care trebuie să aibă posibilitatea
să informeze, să consulte managerul în legatură cu cele mai potrivite și moderne tehnici și
practici ale domeniului, pentru adoptarea unor decizii corecte referitoare la personal.
Succesul oricarei organizații este asigurat numai dacă angajații sunt recrutați și selectați
după proceduri adecvate, iar prin procesul de recrutare se asigură personal din rândul caruia
urmează să fie realizată selecția.
Recrutarea este o etapă importantă în procedura de elaborare a strategiei și planificării
resurselor umane. Aceasta este o etapă de bază de o importanță majoră în asigurarea
personalului și necesită tehnici speciale, iar calitatea recrutării condiționează performanțele
viitoare ale unei organizații, prin urmare, recrutarea este un proces de căutare, identificare,
localizare și atragere a candidaților potențiali din care se vor selecta cei mai buni și care
corespund cel mai bine cerințelor și intereselor organizației.
Obiectivul principal al recrutării constă în identificarea unui număr suficient de
candidați care îndeplinesc cerințele postului vacant al organizației pentru a fi selectat. Deci,
recrutarea nu este nimic altceva decât preluarea efectivă din lista candidaților selecționați, ale
căror cunoștințe profesionale în domeniu, personalitate și aptitudini, corespund la un nivel cât
mai înalt cu posturile vacante dispuse la concurs de către organizație.
Tipologia recrutării cuprinde:
- tipologia recrutării strategice, care corespunde unor nevoi strategice pentru un sector
unde se asigură locuri de muncă durabile, motivante și recompensatorii;
29
 - tipologia recrutării temporare, care corespunde unor necesități, care pot apărea la un
moment dat, cum ar fi demisiile, studiile, concedii de maternitate, promovări, etc.; -
tipologia recrutării permanente, care corespunde organizațiilor mari; -
tipologia recrutării spontane, care corespunde organizațiilor mici.
Procesul de recrutare depinde de mai mulți factori externi (condițiile de pe piața muncii
– cererea și oferta, capacitatea sistemului de a face față nevoilor de recrutare, atractivitatea
zonei de amplasare, cadrul legislativ, etc.) și de mai mulți factori interni (imaginea, reputația,
prestigiul, obiectivele organizației, cultura organizațională, sistemele de recompensare, etc.).
Selecția reprezintă etapa managementului resurselor umane care constă în selectarea pe
baza unor criterii bine definite a celui mai competitiv candidat pentru ocuparea prostului de
muncă vacant.
Strategia de selecție presupune definirea riguroasă a criteriilor, stabilirea tehnicilor și
metodelor de colectare a informațiilor, folosirea informațiilor în procesul de selecție, precum și
evaluarea rezultatelor selecției.
Metodele de selecție cuprind metodele empirice și științifice. Metodele de selecție
empirice se bazează pe recomandări, impresii, modul de prezentare la interviu, etc., iar
metodele de selecție științifice se bazează pe criterii științifice, pe metode și tehnici adecvate,
și se desfășoară în etape. Selecția profesională reprezintă verificarea inițială pe baza
examenului psihologic, care este necesar pentru studierea comportamentului individului față
de mediul fizic, față de colectivul de muncă, reacțiile sale față de sarcinile profesionale, etc.
În ultima perioadă SRL “A.B.C. Gurmandis” a început să primească personal nou
având grijă să-i instruească astfel încât aceștia să poată fi apți de muncă putând fi angajați.
Întreprinderea organizează 3 zile pentru stagierea noilor angajați și îi pun la curent cu toate
riscurile pe care le pot suporta. Resursele umane se ocupă cu întocmirea anumitor criterii pe
baza cărora întreprinderea poate angaja lucrători, astfel se efectuează o selecție după care noii
lucrători pot începe stagierea.

3.4. Perspectiva profesională și promovarea resurselor umane

În mod normal, alegerea unei cariere profesionale pornește de la aspirațiile și

caracteristicile personale ale individului, cunoștințele obținute, capacitatea de a pune în
practică cunoștințele obținute, motivații și interese personale, oferta profesională existentă pe
piața muncii, etc. Însă, alegerea aceasta are la bază autoidentitatea, sistemul de interes,
mediul social.

30
 Procesul de planificare a carierei constă în autoevaluarea, culegerea de informații cu
privire la specificul posturilor disponibile, identificarea domeniilor de activitate preferate,
opțiunea pentru un post, analiza perspectivelor de dezvoltare a carierei oferite de organizație.
Totodată, procesul de instruire profesională cuprinde formarea profesională (dezvoltarea
capacității profesionale noi - calificarea inițială și însușirea unei meserii noi) și perfecționarea
profesională (îmbunătățirea continuă a capacităților profesionale existente prin însușirea de
noi cunoștințe din același domeniu, policalificarea, recalificarea, reconversia profesională).
Promovarea personalului constă dintr-un complex de activități prin care se realizează
trecerea angajatului într-o funcție sau categorie superioară, care presupune o calificare, o
răspundere mai mare, satisfacții materiale și morale mai mari. Criteriile de promovare fiind
studiile, vechimea în muncă, postul deținut anterior, și potențialul angajatului (calități,
cunoștințe, deprinderi, aptitudini, competențe).
Pregătirea profesională a angajaților este o investiție profitabilă, cu efecte imediate, dar
și de durată, iar argumentele pentru perfecționarea profesională continuă, pot fi creșterea
performanțelor profesionale, adaptarea angajaților la schimbările tehnologice și sociale,
factorul de motivare în muncă, promovarea personalului. Promovarea în muncă cuprinde:
a) schimbarea funcției sau a nivelului de încadrare;
b) creșterea nivelului responsabilității;
c) creșterea nivelului salariului și a satisfacțiilor morale.
Este necesar de menționat faptul că, în cazul în care salariul crește în cadrul aceleiași
funcții sau al aceluiași nivel de încadrare, are loc o avansare, nu o promovare.
Criteriile principale de promovare sunt performanța și capacitatea de a îndeplinii cu
succes sarcinile unui post superior, precum și studiile, vechimea în muncă, cunoștințele,
calitățile personale, iar în dependență de modul în care sunt utilizate criteriile de promovare,
pot fi identificate următoarele aspecte:
- Promovarea pe baza rezultatelor în muncă, care stimulează angajații și evită apariția
conflictelor, fiind utilizată cel mai des;
- Promovarea pe baza vârstei și a vechimii în muncă, care generează tensiuni, și are
un caracter descurajator, fiind utilizată mai rar;
- Promovarea pe baza potențialului angajaților, care favorizează dezvoltarea
personalului și se bazează pe evoluția angajaților, fiind un stimul pentru personalul
tânăr.
Directorul întreprinderii SRL “A.B.C. Gurmandis” poate să promoveze lucrătorii
întreprinderii în momentul în care aceștia dau dovadă de capacități mai avansate, astefl
aceștia pot fi promovați și pot dispunde de un salariu mai ridicat. Această promovare poate
31
 fi realizată în baza la 3 categorii, pe baza rezultatelor în muncă, pe baza vârstei și a
vechimii în muncă și pe baza potențialului angajaților. În întreprinderea Nr.1 această
promovare se bazează, în majoritatea cazurilor, pe baza rezultatelor în muncă, astfel
îndeplinind un post mai înalt personalul care are capacități și cunoștințe adecvate.

3.5. Evaluarea activității resurselor umane

Evaluarea performanțelor profesionale reprezintă o procedură formalizată prin care se

determină nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de
manifestare a criteriilor de evaluare de către angajați pe durata unei anumite perioade de timp
în vederea aprecierii rezultatelor obţinute şi identificării necesităţilor de dezvoltare

profesională.
Un aspect important al managementului resurselor umane îl constituie sistemul de
management al performanţei aplicat în cadrul unei organizații, inclusiv sistemul de evaluare a
performanţei organizaţionale, deoarece prin evaluare se înţelege mai bine cum au fost obţinute
rezultatele individuale, la nivel de subdiviziune şi organizație, care au fost barierele şi care este
modalitatea optimă de depăşire a acestora. Unul din rolurile fiecărui conducător de
subdiviziune sau organizație constă în asigurarea unui management eficient al personalului din
subordine pentru a atinge rezultate optime la toate nivelurile. Astfel, conducătorul de
organizație, în vederea asigurării şi menţinerii unei performanţe sporite a personalului, aplică
tehnici şi instrumente manageriale pentru a menţine un climat motivaţional pozitiv de muncă
şi de dezvoltare profesională continuă.
Procedura de evaluare a angajaților are scopul de a îmbunătăţi performanţele
organizaţionale prin aprecierea performanţelor profesionale individuale şi dezvoltarea
competenţelor profesionale şi personale. Evaluarea este necesară pentru luarea deciziilor
manageriale, cunoaşterea de către angajaţi a modului în care li se percep punctele forte şi
punctele slabe, elaborarea deciziilor de recompensare a activităţii depuse, depistarea
necesităţilor de instruire la nivel de fiecare angajat.
Obiectivele generale ale evaluării constau în identificarea nivelului actual al performanței în
muncă a unui angajat, identificarea punctelor forte și slabe ale unui angajat, oferirea suportului
angajaților în îmbunătățirea performanțelor, motivarea angajaților, precum și identificarea
nevoilor de instruire și perfecționare profesională.
Deci, evaluarea performanțelor oferă identificarea slăbiciunilor, potențialului și a
nevoilor de pregătire profesională ale angajaților, prin urmare, aceștea pot fi informați despre

32
progresele înregistrate și deprinderile pe care ei trebuie să le posede pentru a beneficia de
majorarea salariului sau de promovare.
Evaluarea performanțelor este o activitate importantă cu un impact major la nivel
organizațional, deoarece rezultatele acesteia influențează și afectează unele activități de bază
ca:
- Recrutarea, selectarea și promovarea (pot fi identificate situații în care au fost selectate
și angajate tipuri neconforme de angajați, deoarece interviul nu oferă mereu informație
suficientă);
- Instruirea și perfecționarea profesională (pot fi identificate situații în care angajații sunt
slab pregtiți și necesită instruiri);

- Planificarea (pot fi identificate situații în care în unele subdiviziuni sunt deficit de

personal, iar în altele – surplus de personal);
- Realizarea, modificarea și evaluarea analizei (pot fi identificte situații în care sistemul
este învechit și necesită implementarea unor noi tehnologii, sisteme sau strategii);

- „Sisteme de retribuire și recompensarea meritelor (pot fi identificate situații în care în

baza evaluării s iau decizii de promovare sau retrogradare, de creștere sau micșorare a
salariului); - Administrarea bugetului (modul în care organizația își alocă fonduri
pentru resursele umane); - Factorii motivaționali (atitudinea angajaților față de
organizație).
Periodic în întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” conducătorul organizației
efectuează evaluarea performanțelor profesionale ale angajaților. Această evaluare se
efectuează cu scopul de a stabili capacitățile personalului. În urma aceste evaluări unii
lucrători pot fi atât promovați cât și retrogradați, precum și li se poate micșora sau majora
salariul.

3.6. Atribuțiile și responsabilitățile personalului comercial

Fişa postului reprezintă un act juridic în care se stipulează scopul general, sarcinile de bază,
atribuţiile de serviciu, împuternicirile şi responsabilităţile specifice funcţiei, precum şi
cerinţele faţă de persoana care urmeaza să dețină aceasă funcţie, prin urmare, fişa postului
reprezintă instrumentul de informare a persoanei care deține o funcţie privind sarcinile şi
atribuţiile pe care trebuie să le realizeze. Fişa postului se elaborează pentru fiecare funcţie,
poartă un caracter nonpersonal şi se aduce la cunoştinţa persoanei care deține funcţia.

33
 În fişa postului se includ sarcinile şi atribuţiile care conduc la realizarea obiectivelor
subdiviziunii interioare din care face parte funcţia respectivă, precum şi a obiectivelor
autorităţii publice.
Fişa postului este alcătuită din trei capitole, și anume, Capitolul I – Dispoziţii generale,
care conține informaţia despre organizație, adresa, denumirea funcţiei, nivelul funcţiei şi
nivelul de salarizare; Capitolul II – Descrierea funcţiei, care conține scopul general al funcţiei,
sarcinile de bază, atribuţiile de serviciu, responsabilităţile, împuternicirile, ponderea ierarhică,
etc.; Capitolul III –
Cerinţele funcţiei, care conține studiile, experienţa profesională, cunoştinţele, abilităţile şi
comportamentele.
- Fișa postului: tehnician merceolog
Un tehnician merceolog se ocupă cu alegerea furnizorilor de materii prime și materiale,
cu negocierea condițiilor contractuale privind achizitiile, cu asigurarea transportului
produselor, cu recepția și predarea produselor, cu menținerea relațiilor cu potențialii furnizori.
Identificarea postului
Nume, prenume
Denumirea postului: tehnician merceolog
Poziția (Codul)
Departamentul/locaţia: Calitatea mărfurilor
Nivelul postului: Execuție
Relaţii ierarhice: Se subordonează Şefului de departament
Descrierea postului
Scopul general al postului: Persoanele care dețin funcția de tehnician merceolog
execută aprovizionarea cu mărfuri a organizației ȋn care lucrează şi desfacerea acestora către
beneficiari.
Competenţe personale:
- să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre,
adaptabilitate, autocontrol, atitudine pozitivă;
- să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteză de reacţie,
capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare etc.);
- să nu aibă antecedente penale;
- să fie apt din punct de vedere medical.
Atribuţii

34
 - să verifice proprietăţile fizice şi chimice ale produselor, pentru a fi conform
cerinţelor;
- să analizeze ofertele primite de la furnizori şi să aleagă oferta optimă ȋn raport cu
atributele de calitate impuse de organizație;
- să asigure condiţii optime de ambalare, transport şi depozitare a produselor pentru
evitarea deteriorării acestora;
- să asigure efectuarea ȋn cele mai bune condiţii a transportului, recepţiei, depozitării
şi desfacerii produselor contractate;
- să realizeze documentaţia necesară şi ȋntreţinerea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii;
- să negocieze clauzele contractuale şi să stabilească cele mai bune preţuri şi termene
de livrare pentru produsele solicitate;
- să inventarieze produsele deja existente ȋn depozit; etc.
Obligații și Restricţii:
- nu execută nicio sarcină suplimentară legată de activitatea sa decât dacă ea vine de
la persoanele autorizate şi dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile
legale;
- să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în
cadrul spaţiului de lucru;
- este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu
sau pe timpul serviciului.
Condiţii de formare profesională
Participă la sesiuni de formare și perfecționare
Specificațiile postului
Nivelul de studii – şcoală postliceală
Pregătire profesională şi experienţă practică în domeniu.
Aptitudini şi competenţe personale
- încredere în sine;
- atenţie;
- îndemânare;
- concentrare;
- punctualitate;
- capacitatea de a învăța;
- aptitudini tehnice;
- orientat către client şi realizarea sarcinilor, cu respectarea termenelor limită; etc.

35
 - Fișa postului: vânzător-consultant
Un vânzător-consultant se ocupă cu vânzarea produselor, eliberarea cecului și
împachetarea produselor, precum și oferirea serviciilor de consultanță prin suportul
informațional.
Identificarea postului
Nume, prenume
Denumirea postului: vânzător-consultant
Poziția (Codul)
Nivelul postului: Execuție
Relaţii ierarhice: Se subordonează Şefului serviciu marketing
Descrierea postului
Scopul general al postului: Persoanele care dețin funcția de vânzător-consultant trebuie
să cunoască metodele de bază de influență psihologică și interacțiune verbală cu cumpărătorul,
cunoașterea tehnicilor și tehnologiilor de vânzare.
Competenţe personale:
- să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre,
adaptabilitate, autocontrol, atitudine pozitivă;
- să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteză de reacţie,
capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare etc.);
- să nu aibă antecedente penale;
- să fie apt din punct de vedere medical.
Atribuţii
- să posede capacitatea de a lucra cu documente pentru a procesa corect achizițiile și
programele de contabilitate a produselor;
- să cunoască programe ale sistemului 1C;
- să poată controla și urmări mișcarea mărfurilor, pentru a putea stabili dacă mărfurile
solicitate de cumpărător sunt în stoc;
- să aibă darul de a vorbi elocvent și convingător, convingând cu competență potențialii
clienți; etc.
Obligații și Restricţii:
- nu execută nicio sarcină suplimentară legată de activitatea sa decât dacă ea vine de la
persoanele autorizate şi dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile
legale;

36
- să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în
cadrul spaţiului de lucru;
- este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau
pe timpul serviciului.
Condiţii de formare profesională
Participă la sesiuni de formare și perfecționare
Specificațiile postului
Pregătire profesională şi experienţă practică în domeniu.
Aptitudini şi competenţe personale
- vorbire competentă, pronunțată;
- sociabilitate;
- cunoașterea etichetei;
- politețe;
- bunăvoință; - autocontrol; etc.

37
 Capitolul IV. Procesele de vânzare a mărfurilor în unități comerciale

4.1. Organizarea procesului de vânzare în unitățile comerciale

- Familiarizarea cu actele legislative în vigoare (Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova Nr. 1068 din 20.10.2000 cu privire la “Recepția mărfurilor după cantitate și calitate.
Hotărârea guvernului cu privire la recepția mărfurilor după cantitate și calitate reglementează
relațiile privind recepționarea mărfurilor conform cantității și calității în Republica Moldova
pentru întreprinderile cu diverse forme de proprietate potrivit Legii privind protecția
consumatorilor, Legii cu privire la vânzarea mărfurilor și cu alte acte legislative.
Acțiunea prezentului regulament se extinde asupra relațiilor dintre persoanele juridice și/sau
fizice care desfățoară activități de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova.
Calitatea mărfurilor
Furnizorii (producătorii) de mărfuri care trebuie să fie supuse certificării necondiționate sunt
obligați să certifice mărfurile corespunzătoare conform regulilor privind certificarea și să
indice în documentele de însoțire date despre certificarea acestor mărfuri.
Se interzice recepționarea mărfurilor nemarcate în modul stabilit conform prevederilor
standardelor naționale privind necesară a consumatorilor.
Obligațiunile furnizorului la expedierea mărfii către cumpărător
În scopul asigurării calității mărfii livrate, creării condițiilor pentru recepționarea ei la timp și
adecvată conform cantității și calității furnizorul este obligat:
• Să respecte regulile de ambalare a mărfii de marcare și sigilare a unor părți ale
ei;
• Să indice în documentele de expediere cantitatea exactă a mărfii expediate,
greutatea ei , numărul de locuri;
• Să perfecteze corect paşaportul tehnic, certificatul de conformitate, certificatul
de calitate a mărfii şi alte documente de forma stabilită, care confirmă calitatea
şi complexitatea mărfii livrate;
• Să plaseze pe fiecare unitate de ambalare, eticheta de ambalare şi alte
documente analogice, prevăzute de documentele normative de standardizare
sau de contract şi care confirmă denumirea şi cantitatea mărfii aflate în locul
respectiv;
• Să expedieze cumpărătorului împreună cu marfa şi alte documente care
confirmă cantitatea şi calitatea ei.
38
 Condiţiile generale de recepţionare a mărfii conform cantităţii şi
calităţii Cumpărătorul efectuează recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii de
sinestătător, exceptînd cazurile menţionate în Regulament.
La recepţionarea mărfii se verifică conformitatea ei cu prevederile documentelor
normative de standardizare şi a prescripţiilor tehnice.
Recepţionarea mărfii se efectuează, de asemenea, în conformitate cu datele indicate în
marcaj şi în documentele de însoţire, de transport, care confirmă cantitatea şi calitatea mărfii,
precum şi în conformitate cu condiţiile contractului.
Particularităţile recepţionării mărfii conform cantităţii
Cantitatea mărfii ce urmează să fie livrată cumpărătorului este prevăzută de contract în unităţi
corespunzătoare de măsură sau în expresie valorică. Condiţiile privind cantitatea mărfii pot fi
coordonate prin stabilirea în contract a modului de determinare a ei.
În cazul cînd în procesul recepţionării se depistează lipsă de marfă cumpărătorul este obligat:
• să suspendeze recepţionarea;
• să întreprindă măsuri de asigurare a integrităţii mărfii şi de evitare a amestecării
ei cu o altă marfă omogenă;
• să legalizeze faptul de depistare a lipsei printr-un act semnat de persoanele care
au efectuat recepţionarea mărfii.
Particularităţile recepţionării mărfii conform calităţii
În cazul depistării necorespunderii calităţii mărfii cu cerinţele documentelor normative de
standardizare, cu mostrele/etaloanele, contractul de livrare sau cu datele menţionate în marcaj
sau în documentele de însoţire, care confirmă calitatea, cumpărătorul suspendează
recepţionarea în continuare a mărfii şi întocmeşte un act în care indică cantitatea mărfii
controlate şi caracterul necorespunderii/defecţiunilor depistate în timpul recepţionării,
totodată, cumpărătorul este obligat să asigure păstrarea mărfii de calitate inferioară în
condiţiile care să zădărnicească înrăutăţirea în continuare a calităţii ei şi amestecarea cu o
marfă omogenă.
Dacă pentru stabilirea calităţii mărfii legislaţia, documentele normative de standardizare sau
contractul prevăd luarea probelor, persoanele care participă la recepţionarea mărfii conform
calităţii sînt obligate să efectueze această luare de probe în strictă conformitate cu cerinţele
prevăzute. Faptul luării probelor se legalizează printr-un act semnat de către toate persoanele
care au participat la această procedură.
În act urmează să se stipuleze:

39
 a) Timpul şi locul întocmirii actului, denumirea cumpărătorului mărfii şi adresa lui
juridică;
b) Numele, prenumele şi funcţiile persoanelor care au participat la luarea probelor;
c) Denumirea vânzătorului de la care a sosit marfa;
d) Numărul şi data încheierii contractului;
e) Numărul şi data eliberării facturii sau facturii de expediţie cu transportul feroviar în
baza căruia a sosit marfa şi data intrării ei la depozitul cumpărătorului;
f) Numărul şi data întocmirii documentului care confirmă calitatea mărfii;
g) Denumirea mărfii, tipul, modelul, articolul ei, data fabricării, termenul de valabilitate
(garanţie), cantitatea, numărul de locuri şi ambalajul din care s-au prelevat probele,
cantitatea de marfă prelevată, cîte probe au fost formate şi destinaţia probelor;
h) Actul legislativ, documentul normativ de standardizare şi contractul în baza cărora se
efectuează luarea probelor;
i) Dacă probele sînt asigurate cu etichete care să cuprindă datele prevăzute de legislaţie,
documentul normativ de standardizare sau de contract;
j) Alte date pe care persoanele participante la luarea probelor le vor considera necesare să
fie incluse în act , pentru a da o caracteristică mai detaliată a probelor de mărfuri.
Una dintre probele mărfii rămâne la cumpărător, a doua este expediată furnizorului mărfii
până la soluţionarea litigiului privind calitatea mărfii.

4.2. Descrierea sortimentului comercial a mărfurilor din unitățile

comerciale

Sortimentul mărfurilor reprezintă totalitatea mărfurilor formate din diferite produse

care au la bază un principiu comun de formare (materie primă, destinația, capacități, mărime).
Sortimentul mărfurilor se împarte în două tipuri:
Sortiment de producere – este ansamblul de mărfuri fabricate de un singur
producător, cuprinzând o gamă de produse limitată de varietăți fabricate.
Sortiment comercial – reprezintă totalitatea mărfurilor și grupelor de mărfuri selectate
pentru vânzare într-o unitate de comerț cu amănuntul concret, comunânduse din diverse
categorii de sortiment de producere și oferă clienților posibilitatea de ași satisface cererea la
un nivel mai înalt. Acest sortiment se formează ținând cont de cererea clienților și alți factori
importanți. Se deosebește de sortimentul de producere prin complexitatea grupelor de mărfuri
de care dispune. În funcție de relația “cumpărător-produs” și de stagiile promovate de

40
către o firmă, întreprinderile comerciale au definit următoarea tipologie a bunurilor de consum
care pot constitui sortimentul unui punct de vânzare.
• Bunuri comparative, care în raport cu cumpărătorul, se caracterizează prin:
- Eforturi de alegere și informare pentru a construi scala de preferințe față de actul de
cumpărătură;
- Un risc legat de decizia de cumpărare;
- O frecvență cu cumpărare slabă; - O durată de consum mediu.
• Bunuri specifice pentru care consumatorul are o scală de preferințe deja formată,
trebuie să facă un efort de alegere pentru a dobândi produsele înscrise în această scală
de preferințe.
• Bunuri de comoditate caracterizate prin:
- Frecvența ridicată de cumpărare fără un efort deosebit în alegerea din partea
consumatorilor;
- Preocuparea consumatorilor pentru comparație “calitate/preț” este nesemnificativ,
ceea ce determină un timp de alegere limitat;
- Slabă cotă de servire
Un sortiment de produse se caracterizează prin 3 dimensiuni: lărgime, profunzime și
coerență.
Lărgimea corespunde numărului de diferite nevoi oglindite prin categoriile de produse
la care sortimentul permite să se răspundă. Un exemplu ar fi: pentru un magazin care
comercializează produse precum telefoane mobile, laptopuri, televizoare produsele precum:
încărcătoare, căști, și alte accesorii pentru gadgeturi sunt produse care definesc lărgimea
sortimentului.
Profunzimea se măsoară prin numărul de referințe perzentate pentru fiecare categorie
de produse și răspunzând nevoilor consumatorilor.
Coerența măsoară anogenitatea produselor realizate, având aceeași utilitate finală.
Mult timp s-a crezut că sortimentul trebuie să fie coerent în raport cu produsul, astăzi din ce în
ce mai mult se fundamentează strategii ale sortimentului coerent în raport cu clienții
Diferitor opțiuni strategice și financiare ale punctului de vânzare le corespund
următorul sortiment:
• Sortimentul restrâns și puțin profund – este constituit din articole puțin numeroase,
care corespund câtorva nevoi bine definite.
• Sortimentul restrâns și profund – este specific unui magazin specializat care oferea o
gamă de articole răspunzând unei nevoi precise. Alegerea bogată de articole pentru
41
 aceleași nevoi și competența vânzătorului constituie elemente atractive ale
magazinului specializat.
• Sortimantul larg și puțin profund – se caracterizează prin faptul că gama articolelor
este largă și destinată să acopere nevoile clientului cu manifestările cele mai curente.
Este specific tipului de magazin care corespunde așteptărilor consumatorilor pentru o
cumpărătură nespecializată (supermagazin și megamagazin).
• Sortimentul larg și profund – asigură o mare posibilitate de alegere a articolului
prezentat în game diferite. Acest sortiment a luat naștere o dată cu creșterea
suprafețelor de vânzare, care au permis regruparea sub același acoperiș a
echivalențelor a numeroaselor magazine specializate apărând noi tipuri de magazine
precum: hipermagazine.

SRL “A.B.C. Gurmandis” dispunde de un sortiment de produse de larg consum,

satisfăcând cerințele și nevoile clienților din toate punctele de vedere. Fiind o întreprindere cu
o suprafață comercială destuș de mare poate pune la dispoziția consumatorilor nu doar
produsele de primă necesitate ci și produse de lărgirea sortimentului, precum produse
nealimentare. Tipul sortimentului de produse în unitatea comercială este de un sortiment larg
și profund, astfel clienții au posibilitatea dea a alege articole din magazin în game diferite, un
exemplu ar fi articolele de patiserie – cofetărie acesta având o gamă largă de prăjituri și torturi
proaspete cât și plăcinte care sunt pentru gustul fiecărui cumpărător.

4.3. Cerințele către organizarea spațiului de prezentare a mărfurilor pe raft,

igienizarea rafturilor
Activitatea de organizare a spațiului de prezentare a produselor inclunde o serie de
direcții, inclusiv alegerea tipului și nivelului de prezentare a produselor în rafturi și stabilirarea
suprafeței optime ce urmează a fi ocupată de fiecare marcă, produs și categorie de produse.
La aranjarea produselor pe rafturi se ține cont de mai multe criterii. Spre exemplu este
indicat ca pe rafturile de sus să se plasee produsele mai scumpe, iar pe cele de jos – mărfurile
care au prețuri mai mici. Este de dorit ca produsele să se aranjeze din punct de vedre al
prețului, de la stânga la dreapta, de la cel mai scump la cel mai ieftin.
De obicei, majoritatea clienților caută produsele cele mai necesare, cum ar fi, pâinea,
laptele și altele. De aceea acestea trebuie să fie amplasate în spațiul de vânzare astfel încât
consumatorii să parcurgă întreaga suprafață a magazinului pentrua ajunge la produsul dorit,
fără a le crea sentimentul că se primblă inutil prin magazin.

42
 Antrepenorii care lansează sau dezvoltă o afacere în domeniul comerțului, ar trebui să
recurgă la diverse trucuri de amenajare, în funcție de psihologia clientului. Experții în
mercantizare afirmă că în magazine, cumpărătorii au tendința de a se orienta de cele mai multe
ori spre partea dreaptă.
Prezentarea produselor se face în principal pe gondole.
Gondola este corpul corpul de mobilier cu mai multe niveluri în care sunt etalate
mărfurile puse în comercializare în unitățile comerciale. Merchandiserul dispune de două
posibilități principale de amplasare a produselor pe gondole: pe verticală (utilizarea diferitor
niveluri ale gondolei) și pe orizontală (utilizarea diverselor porțiuni ale gondolelor de-a lungul
culoarelor de prezentare).
Prezentarea pe verticală
În acest caz produsul, categoria de produse sau marca beneficiază de o amplasare pe toată
înălțimea mobilierului de expunere, ceea ce presupune ocuparea, pe verticală, a mai multor
niveluri ale gondolei.
Deoarece nivelurile diferite nu au același grad de atractivitate, prezentarea pe verticală
asigură creșterea rentabilității produsului astfel expus. Dezavantajul constă în faptul că, în
condițiile în care consumatorul are tendința de a privi suprafața de expunere mai întâi pe
orizontală, nu permite decât un singur contact vizual cu produsul expus.
Prezentarea pe verticală (fig.17) este, în general, preferabilă celei orizontale cu condiția
că linearul global să fie important (de ordinul a trei fețe pe nivel) astfel încât produsul să fie
perceput.

Figura 17. Prezentarea pe verticală.

Prezentarea orizontală
În acest caz (fig.18) produsele sunt amplasate pe lungimea mobilierului de expunere.
Avantajele acestei prezentări sunt:
• Evitarea “salturilor” atenției clienților între diferite niveluri ale gondolei;
43
 • Posibilitatea evaluării vizuale a diferitor niveluri, localizând la nivelul ochilor și
mâinilor referințele cele mai rentabile, iar la nivelurile inferioare – produsele de apel
(oferte speciale), cu prețuri scăzute și vânzări mari, pe care clienții le caută și pentru
care vor face efortul de a se apleca;
• Facilitarea observării, mișcarea capului fiind naturală și facilă, de la dreapta la stânga
și de sus în jos;

• Posibilitatea de a efectua ușor comparații între mărci, în funcție de prețuri;  Senzația

de claritate a șirului de buticuri perfect delimitate.
În prezentarea orizontală produsele care se găsesc la nivelul solului sunt defavorizate, de
aceea se recomandă să fie schimbată adesea dispunerea pentru a determina schimbarea
nivelului produselor și optimizarea rotației.

Figura 18. Prezentarea pe orizontală.

Pe lângă cele două modalități principale de amenajare a produselor pe rafturi mai
există și alte modalități de amenajare. Putem întâlni din ce în ce mai des prezentări verticale și
orizontale care se suprapun sau care se completează: prezentări în formă de “W” (fig.19) sau
în formă de “T” (fig.20).

Figura 19. Prezentarea în formă de “W”. Figura 20. Prezentarea în formă de “T”.

Produsele care beneficiază de acest îe tipuri de amplasare sunt dispuse pe trei niveluri.
44
Avantajul constă în faptul că, în funcție de nivelul de expunere, permite două sau trei contacte
vizuale cu produsul.
În întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” prezentarea mărfurilor pe rafturi se realizează cel
mai des în poziție orizontală, fiimd mai avantajoasă decât cea verticală. Datorită constatării
experților în mercantizare, și anumefaptul că cumpărătorii atrag atenția mai mult la produsele
din drepta lor, angajații care se ocupă cu aranjarrea pe rafturi plasează produsele mai scumpe
și cele care necesită să fie vândute în partea dreaptă. Aceștia au amplasat raioanele cele mai
importante precum legumele, lactatele și produsele de patiserie, astfel încât clienții trebuie sa
traverseze tot magazinul. Legumele și fructele proaspete se află la intrarea magazinului urmate
de produsele lactate, clienții trecând și pe lângă produsele precum conservele în drum spre
lactate. Următoarea categorie de produse sunt cele de patiserie, ca să ajungă la ele
consumatorul trece prin 5 secții: pește, carne, mezeluri, cșcaval și culinărie, fiind nevoiți să
facă contact cu vânzătorii și să analizeze sortimentul de produse.
În întreprindere igienizarea rafturilor se realizează zilnic de către personal deoarece produsele
alimentare necesită o ca curățenia să fie întreținută, astfel având grijă de sănătatea clienților și
totodată aceștia sunt mai atrași de produsele puse pe rafturi.

4.4. Regulile specifice privind înlocuirea și restituirea mărfurilor

Potrivit Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, în cazul

produselor fără defecte este posibilă înlocuirea produsului cu unul similar sau de o calitate mai
bună, cu achitarea diferenţei de preţ, dacă nu poate fi utilizat conform destinaţiei. Totodată,
dacă produsul nu poate fi schimbat, este posibilă restituirea produsului cu dreptul de a solicita
restituirea banilor.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1465 din 08.12.2003 cu privire la aprobarea
Regulilor de înlocuire a produselor nealimentare și a termenelor de garanție, fiind elaborate în
conformitate cu Legea nr. 105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor, condițiile de
returnare a unui produs sunt:
- dacă se va adresa timp de 14 zile calendaristice din ziua cumpărării, dovadă fiind
bonul de casă (este necesară prezentarea nemijlocită a cumpărătorului), pentru a
reuşi preschimbarea produsului sau solicitarea banilor;
- dacă se va prezenta produsul în stare nouă (să nu fie purtat, să nu conţină defecte şi
lovituri mecanice, să fie etichetate).

45
 Însă, conform aceleiași Hotărâri de Guvern, Vânzătorul este în drept să refuze
satisfacerea pretenţiilor consumatorului în cazul în care va prezenta dovezi (în baza
expertizei), în termen de 14 zile calendaristice de la data depunerii reclamaţiei, că deficienţele
produselor au apărut ca urmare a nerespectării de către consumator a instrucţiunilor de
manipulare, instalare, utilizare sau a nerespectării regulilor de transportare şi păstrare
prevăzute în documentaţia de însoţire a produselor, expertiza produsului reclamat fiind
realizată din contul vînzătorului.
Totodată, este important de menționat faptul că la acceptarea mărfurilor, Cumpărătorul
trebuie să verifice cu atenție cantitatea acesteia, calitatea și asortimentul cu corespunderea
documentelor însoțitoare și a comenzii. După semnarea bonului de vânzare, Cumpărătorul
pierde dreptul de a depune reclamații, care pot fi identificate la acceptarea mărfii.
Drepturile consumatorilor în cazul produselor corespunzătoare sunt de a
preschimba produsul cu unul similar sau de o calitate mai bună, cu achitarea diferenţei de preţ,
dacă nu-l poate utiliza conform destinaţiei, iar în cazul în care produsul nu poate fi schimbat,
consumatorul are dreptul să solicite de a i se restitui banii.
De asemenea, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1465 din 08.12.2003 cu
privire la aprobarea Regulilor de înlocuire a produselor nealimentare și a termenelor de
garanție, există o listă a produselor nealimentare de calitate corespunzătoare ce nu pot fi
înlocuite cu un produs similar, și anume, articole de bijuterii (articole din metale prețioase,
pietre scumpe); confecții și articole din tricot (articole de lenjerie de corp, lenjerie de pat,
articole de ciorăpărie); articole de igienă individuală (periuțe de dinți, piepteni, agrafe, aparate
de ras electrice sau manuale, etc.); articole de parfumerie și cosmetică; mărfuri textile (țesături
din bumbac și tip bumbac, etc.); cabluri (conducte electrice, cabluri, șnururi); etc.
Drepturile consumatorilor în cazul produselor necorespunzătoare constau în
repararea gratuită a produsului, iar pe perioada reparaţiei produsului, comerciantul este
obligat, în termen de 3 zile, să asigure în schimb consumatorul cu un produs funcţionabil de uz
casnic; în cazul produselor de dimensiuni mari, cheltuielile de transport sunt suportate de
comerciant; reparaţia urmează a fi efectuată într-un termen util şi convenabil consumatorului,
iar termenul de reparaţie trebuie respectat, în caz contrar intervin penalităţi în favoarea
consumatorului; înlocuirea produsului procurat cu un produs de calitate similară; întoarcerea
banilor pentru produsul necalitativ.

46
 4.5. Caracterizarea încăperilor auxiliare pentru porționarea, sortarea,
ambalarea mărfurilor

Porționarea mărfurilor
Porționarea, cântărirea și preambalarea materiilor prime și a produselor gata pentru consum se
efectuează separat. Comercializarea produselor crude (cărnii, peștelui, fructelor de mar,
legumelor etc.) și a semipreparatelor din ele se efectueză în secții speciale, separat de
comercializarea produselor gata de consum.
Porționarea produselor de patiserie cu cremă și comercializarea lor pe bucăți se vor efectua în
condiții adecvate de igienă și care să excludă contaminarea secundară sau încrucișată.
În scopul prevenirii contaminării încrucișate, materia primă și produsele gata pentru consum
se vor porționa și preambala pe mese, funduri, cu cuțite diferite, marcate vizibl: “pește crud”,
”pește fiert”, ”pâine” etc.
Sortarea mărfurilor
Produsele alimentare trebuie să fie inspectate și sortate anterior procesului de
comercializare și, în caz de necesitate, trebuie să fie supuse analizei de laborator.
În scopul profilaxiei și a pseudotuberculozei, legumele pe parcursul păstrării vor fi periodic
verificate și sortate.
În chioșchiuri pot fi comercializate un sortiment mixt de mărfuri dacă sunt asigurate condițiile
corespunzătoare de păstrare și comercializare. În unitățile de comerț cu un singur vânzător se
comercializează numai produse preambalate de producător. Pâinea, produsele de cofetărie și
de panificație se livrează preambalate.
Sortarea mărfurilor poate fi caracterizată prin parametri precum:

- latitudine (toate produsele reprezentate la întreprindere);

- armonie (gradul de apropiere a produselor în diferite grupuri de sortimente, în ceea

ce privește utilizarea, producția, distribuția etc.);

- saturație (cantitatea de bunuri care formează sortimentul);

- adâncimea (variațiile produsului într-un singur grup).

Ambalarea mărfurilor
În unitățile comerciale cu profil alimentar pot fi comercializate mărfuri industriale
nealimentare în ambalajul original (cel al producătorului). Depozitarea produselor alimentare
și a mărfurilor nealimentare se efectuează în depozite separate sau în zone separate, care să
47
excludă posibilitatea contaminării produselor alimentare și/sau transmiterea mirosurilor către
produsele alimentare. În sălile de comerţ trebuie să existe zone separate pentru
comercializarea produselor alimentare şi a celor nealimentare. Comercializarea produselor
nealimentare nu se va efectua în imediata apropiere de secţiile în care se vînd produse
alimentare.
În vederea asigurării condiţiilor de igienă adecvate pentru păstrarea şi comercializarea
produselor alimentare, unităţile vor dispune de spaţiile necesare pentru circuite funcţionale
salubre:
a) Spaţii de păstrare a produselor alimentare;

b) Spaţii de preambalare a produselor alimentare, după caz;

c) Spaţii de comercializare a produselor alimentare;

d) Anexe social-sanitare.

Unităţile trebuie dotate cu spaţii suficiente de depozitare şi comercializare a produselor

alimentare, precum şi de depozitare a ambalajelor, pentru a nu permite degradarea,
impurificarea sau contaminarea produselor alimentare. Produsele alimentare trebuie să fie
recepţionate în ambalaje intacte, curate, uscate, fără mirosuri străine. Transferul produselor
alimentare din ambalajul furnizorului în alt ambalaj mai mic pe parcursul recepţionării
produselor nu se permite. Ambalarea (preambalarea) produselor alimentare sub vid în unităţile
de comerţ nu se permite.

În întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” procesul de porționare se realizează în secția de

producere, unde lucrătorii respectând toate condițiile de igienă porționează mărfurile, fiecare
grupă de mărfuri porționându-se separat. Sortarea produselor se realizează mai mult la
produsele ușor perisabile precum fructele și legumele pentru a se asigura că nu sunt alterate
sau toxice. Ajunse la întreprindere produsele alimentare cât și cele nealimentare sunt
preambalate în ambaljul producătorului. Pentru a fi comercializate în sala de comerț acestea
trebuie să fie ambalate în ambalaje corespunzătoare. Întreprinderea asigurându-se că acest
proces se realizează conform toate regulile sanitare.

48
4.6. Analizarea respectării Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul
interior, Legii nr. 105 din 13.03.2003 privind protecția consumatorului în
unitățile comerciale
Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – Legea nr. 231)
are scopul creării cadrului juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ prin
dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale în condiţiile respectării
liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale
consumatorilor.
Legea nr. 105 din 13.03.2003 prvind protecție consumatorului în unitățile comerciale (în
continuare – Legea nr. 105) are scopul de a stabili bazele juridice pentru protejarea de către
stat a persoanelor în calitatea lor de consumatori.
Aceste legi au fost elaborate pentru a asigura consumatorilor produse de calitate,
comercializate de organizații, care sunt obligate să respecte toate normele de siguranță pentru
consumatori.
În întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” respectarea acestei legi presupune anumite
proceduri. Pentru a se respecta regulile de sanitarie, sanitar-veterinare, privind siguranța
alimentelor și de protecție a drepturilor consumatorilor, sunt întocmite anumite certificate
aprobate de către Guvern, care sunt prezentate de către furnizori împreună cu recepția
mărfurilor.
În conformitate cu Legea nr. 231, toate magazinele din Republica Moldova sunt obligate să
aibă pe rafturi cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone, fapt ce poate fi cu ușurință
observat în întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis”, care, conform Legii nr. 105, activează în
calitate de producător (aplică pe produse marca lor comercială (Nr 1), fabrică produse finite,
ca produse de patiserie și culinările, importă produse), de vânzător (desfășoară activitate
comercială în relațiile cu consumatorii, expunându-și în vânzare produsele), și în calitate de
prestator (desfășoară activitate de întreprinzător, care prestează servicii, ca deservirea
consumatorilor, servicii consultații cu referire la produsul care reprezintă interes pentru
consumator, etc.).
Totodată, conform Legii nr. 231, tarifele pentru produsele oferite spre vânzare de către
întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” sunt stabilite în baza principiilor transparenţei,
nediscriminării şi al echităţii economice, mărimea tarifelor fiind calculată în raport cu
cheltuielile suportate la prestarea serviciilor pieţei. De asemenea, în conformitate cu această
Lege, au loc verificări periodice privind respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei

49
alimentelor la desfăşurarea activităţii de comerţ, precum și respectarea legislației în domeniul
sanitar la desfășurarea activității de comerț, astfel, fiind realizate verificări precum, respectarea
de către angajați a normelor sanitare, respectarea de către personal a evidenței termenelor de
valabilitate a produselor, amenajarea corectă a produselor alimentare și nealimentare în sala de
comerț, etc. În conformitate cu Legea nr.
231, comercianții sînt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse sigure pentru viaţa, sănătatea
şi securitatea consumatorilor, întreprinderea SRL “A.B.C. Gurmandis” fiind încadrată în aceste
obligațiuni, prin faptul că se convinge, în baza informaţiilor obţinute de la
producător/importator şi a pregătirii profesionale, că produsele oferite spre comercializare sînt
sigure şi informează consumatorii asupra factorilor de risc în utilizarea/consumul acestora. De
exemplu, pe ambalajul produselor de marmeladă, afară de informația despre produs și data
producerii, aceasta mai conține și informații privind daunele asupra atenției copiilor mai mici
de 6 ani, în cazul în care sunt consumate de către aceștea. Astfel, este respectată Legea nr. 231
cu privire la etichetarea, marcarea și ambalarea prin aducerea la cunoștința consumatorilor a
informațiilor corecte și utile referitoare la caracteristicile produselor. În cornformitate cu
Legea nr. 231, se interzice utilizarea pungilor din plastic, cu exepția celor care sunt utilizate ca
ambalaj, în întreprinderea în care am activat fiind utilizate și comercializate pungi
biodegradabile sau fabricate din materiale ecologice.
Conform Legii nr. 105, toate întreprinderile, care se ocupă cu comercializarea produselor
alimentare, sunt obligate să asigure respectarea condițiilor igienico-sanitare, într-un mod strict,
iar acest fapt este asigurat în întreprinderea în care am activat. De asemenea, este important de
menționat faptul că, orice întreprindere, care asigură populația cu produse alimentare, sunt
obligate să ofere spre comercializare produse inofensive pentru consumatori (Legea nr. 105),
iar în cazul în care nu se respectă acest fapt, întreprinderea este obligată, în conformitate cu
aceeași Lege, să răspundă pentru prejudiciul cauzat de produsul necorespunzător. În cazul în
care, consumatorul cere să prezinte dovezi de efectuare a controlului calității produsului,
întreprinderea, în calitate de vânzător, este obligat să le prezinte, fapt ce s-a întâmplat de câtva
ori în întreprinderea în care am efectuat stagiul de practică, dovezile fiind de fiecare dată
prezentate, totodată acestea mereu erau realizate în conformitate cu Legea. În plus, conform
Legii nr. 105, consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis,
asupra caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici astfel încât
să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între
produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în
deplină securitate; informarea consumatorilor despre produsele, serviciile oferite se realizează,
50
în mod obligatoriu, prin elemente de identificare şi prin indicarea caracteristicilor acestora,
care se înscriu la vedere şi explicit pe produs, etichetă, ambalaj sau în cartea tehnică, în
instrucţiunile de exploatare ori în altă documentaţie de însoţire a produsului, serviciului, după
caz, în funcţie de destinaţia acestora. Pe parcursul activității mele în întreprinderea SRL
“A.B.C. Gurmandis”, am informat consumatorii cu referire la produsele care prezentau
interese pentru aceștea, informația fiind prezentată prin elementele menționate mai sus, de
asemenea, certificatele de garanție, certificatele de calitate, certificate de inofensivitate,
certificate de conformitate, etc. sunt sunt dispuse consumatorilor la intrarea în filialele acestei
întreprinderi.

51