Analiza Comparativa SCMI

GUVERNUL ROMÂNIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Dezvoltării Regionale Instrumente Structura

Fondul Social European şi Administraţiei Publice 2007-2013
„Îmbunătățirea eficacității organizaționale a MEN și a instituțiilor subordonate prin dezvoltarea sistemului de control managerial intern (SCMI)”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”
SMIS 37635
ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND

ACI SISTEMUL DE CONTROL MANAGERIAL INTERN
Document elaborat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea eficacității organizaționale a MEN și a

instituțiilor subordonate prin dezvoltarea sistemului de control managerial intern (SCMI)” –
SMIS 37635 - proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operațional
„Dezvoltarea Capacității Administrative”
0
GUVERNUL ROMÂNIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Dezvoltării Regionale Instrumente Structurale
SMIS 37635
ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND
SISTEMUL DE CONTROL MANAGERIAL INTERN
Document elaborat în cadrul proiectului

„Îmbunătățirea eficacității organizaționale a MEN și a instituțiilor subordonate prin dezvoltarea
sistemului de control managerial intern (SCMI)” – SMIS 37635
Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operațional

„Dezvoltarea Capacității Administrative”
1
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Cuprins
Introducere.............................................................................................................................................................. 5
1.1 Istoric ..........................................................................................................................6
1.2 Curtea de Conturi ........................................................................................................8
1.3 Sistemul de control intern/managerial ........................................................................9
1.3.1 Controlul Intern Managerial ......................................................................................11
1.3.2 Componentele Controlului Intern .............................................................................14
1.3.3 Standardele SCIM .....................................................................................................17
1.4 Consecințele neimplementării S.C.I.M .....................................................................26
Capitolul II: Dezvoltarea sistemului de control intern managerial ..................................................... 31

2.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice .............................................................36
2.2 Stabilirea activităților și acțiunilor pentru realizarea obiectivelor specifice .............39
2.3 Descrierea modului de organizare și funcționare a sistemului de control

intern/managerial .........................................................................................................................41
2.4 Identificarea elementelor de disfuncționalitate și a riscurilor ce pot afecta realizarea

obiectivelor ..................................................................................................................................43
2.5 Elaborarea procedurilor de sistem și operaționale: ...................................................47
2.6 Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații care intră/ies din

organizație……...........................................................................................................................52
2.7 Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control managerial ...............57
2.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare al desfășurării activităților și acțiunilor .......59
2
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2.9 Autoevaluarea realizării obiectivelor generale și a celor specifice ...........................60
2.10 Considerații și recomandări de bună practică pentru implementarea S.C.I.M. ........62
Capitolul III: Studiu de caz ............................................................................................................................. 79

1. Austria .......................................................................................................................................................... 81
2. Belgia ........................................................................................................................................................... 85
3. Bulgaria ....................................................................................................................................................... 89
4. Croația .......................................................................................................................................................... 92
5. Cipru ............................................................................................................................................................. 96
6. Republica Cehă.......................................................................................................................................... 98
7. Danemarca ............................................................................................................................................... 102
8. Estonia....................................................................................................................................................... 105
9. Finlanda .................................................................................................................................................... 107
10. Franța .................................................................................................................................................... 110
11. Germania .............................................................................................................................................. 114
12. Grecia .................................................................................................................................................... 116
13. Irlanda ................................................................................................................................................... 118
14. Italia ....................................................................................................................................................... 120
15. Letonia .................................................................................................................................................. 123
16. Lituania................................................................................................................................................. 125
17. Luxemburg .......................................................................................................................................... 127
18. Malta ..................................................................................................................................................... 129
19. Marea Britanie .................................................................................................................................... 132
20. Olanda ................................................................................................................................................... 134
21. Polonia .................................................................................................................................................. 137
22. Portugalia ............................................................................................................................................. 140
23. Slovacia ................................................................................................................................................ 142
24. Slovenia ................................................................................................................................................ 144
25. Spania ................................................................................................................................................... 146
3
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
26. Suedia ................................................................................................................................................... 149

27. Ungaria ................................................................................................................................................. 152
Concluzii ........................................................................................................................................................... 155
Bibliografie....................................................................................................................................................... 170
4
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Introducere
Sectorul public trebuie să asigure integritate, transparență și responsabilitate.

Solicitările de transparență guvernamentală au crescut ca urmare a crizei financiare și
economice, iar integritatea aparatului guvernamental ocupă rolul central pe agenda bunei
guvernări la nivel mondial, iar rolul Controlului intern în prevenirea corupției și asigurarea
transparenței, este recunoscut în convențiile internaționale împotriva corupției.
Sistemul de control intern managerial este o componentă integrantă și esențială a
managementului instituției care vizează întreaga activitate, având un impact uriaş asupra
credibilităţii unui guvern şi a operaţiunilor pe care le derulează.
Sistemul de control intern managerial este un angajament asumat al României în
cadrul capitolului 281 „Control financiar” de negociere cu Uniunea Europeană, actualul capitol
32.
Ca urmare a negocierilor desfășurate de Romania pentru aderararea la Uniunea
Europeană, intră în vigoare în 2005, Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 946 completat
cu OMFP nr. 1649 din 17 februarie 2011 pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial, implementarea standardelor de control intern/managerial la nivelul entităţilor
publice din România devenind obligatorie. Ordinul a fost abrogat prin emiterea de către
Secretariatul General al Guvernului a ordinului nr. nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea
Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice.
Cercetarea s-a axat pe de o parte, pe analiza literaturii de specialitate române şi
străine şi a legislaţiei în domeniul Sistemului de control intern managerial ,realizând o
abordare teoretică și practică a acestora, iar pe de altă parte, am considerat oportună realizarea
unui cercetări privind aplicarea sistemului de control intern managerial în statele membre ale
Uniunii Europene.
1
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_20.pdf
5
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Capitolul I: Sistemul de control intern/managerial
1.1 Istoric
Implementarea unui sistem de control intern a apărut ca o necesitate în urma

globalizării și liberalizării pieţelor financiare, libera circulaţie a capitalurilor, informaţiilor,
persoanelor şi mărfurilor prin aplicarea de standarde recunoscute în plan internaţional şi care să
fie înţelese în mod unitar. Prin implementarea unui proces de control intern managerial,
managerii se asigură că resursele sunt obținute și folosite eficient pentru realizarea obiectivelor.
Scopul oricărei instituții este acela de a avea un management prin care să se pună în
aplicare politicile publice, programele și proiectele având ca obiectiv îndeplinirea misiunii
instituției și a obiectivelor programului de guvernare, prin utilizarea rațională a resurselor (de
cele mai multe ori limitate) și în același timp să satisfacă cerințele părților interesate.
Ministerul Finanțelor Publice2 a fost autoritatea administraţiei publice centrale de

specialitate care a pus bazele elaborării şi implementării politicii în domeniul sistemelor de
control intern/managerial, Conceptul de Control Intern Managerial a fost creat, dezvoltat şi
promovat în vederea stabilirii unui model structural şi operaţional care să sprijine ţările aflate în
curs de aderare la Uniunea Europeană în construirea unui mediu propriu de control intern şi
actualizarea sistemelor de control din sectorul public, în concordanţă cu standardele
internaţionale şi cele mai bune practici ale Uniunii Europene.
Cadrul legal existent prezintă controlul intern/managerial ca reprezentând ansamblul

formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice asupra utilizării fondurilor publice şi
administrării patrimoniului public cu eficienţă, eficacitate şi economicitate şi stabileşte
2
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/raport_2012_controlintern.pdf (raport privind controlul
intern pe anul 2012)
6
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
responsabilitatea conducătorului entităţii publice pentru dezvoltarea propriului sistem de

control intern/managerial, prin implementarea standardelor de control intern/managerial. Pentru
a permite națiunilor să înțeleagă în mod unitar şi să comunice nivelul de încredere al națiunii a
fost necesară dezvoltarea unor standarde de control intern oferind linii directoare pentru
implementarea sistemului de control intern managerial, pe care toate entităţile publice trebuie
să le urmeze.
Standardele definesc un minimum de reguli de management pe care trebuie să le

urmeze toate entităţile publice. Acestea au ca obiectiv crearea unui model de referinţă, uniform
şi coerent, în raport cu care se evaluează/autoevaluează sistemele de control intern/managerial,
la nivelul fiecărei entităţi publice, se identifică zonele de risc şi direcţiile viitoare de acţiune.
Controlul intern/managerial se referă la toate activităţile, programele şi procedurile, la întreg
patrimoniul, la toţi membrii unei entităţi şi în acelaşi timp, acţionează permanent. Managerul
având obligaţia de a organiza, îmbunătăţi şi actualiza permanent sistemul de control
intern/managerial.
Conform ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015
pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice.(art. 4.)
programele elaborate și actualizate, inclusiv actele administrative de constituire și modificare a
structurilor, vor fi transmise în vederea informării și armonizării, la entitățile publice ierarhic
superioare, la termenele stabilite de acestea, dar nu mai târziu de data de 15 martie a fiecărui
an. Conform aceluiași ordin, instituţiile publice în care se exercită funcţia de ordonator
principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului
oricărui fond special transmit Secretariatului General al Guvernului - Direcţia de control intern
managerial şi relaţii interinstituţionale situaţiile centralizatoare semestriale/anuale, până la data
7
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
de 25 a lunii următoare fiecărui semestru încheiat, respectiv până la 20 februarie a anului

următor, pentru anul precedent.
1.2 Curtea de Conturi
Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din
Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii de Conturi, republicată, denumită în continuare ”legea” şi ale Regulamentului de
Organizare şi Funcţionare a Curţii de Conturi a României, intrat în vigoare la data de 1
ianuarie 2011.
„Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar, ulterior, extern asupra
modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al
statului și al unităților administrativ-teritoriale''.
Curtea de Conturi acordă o mare importanță respectării principiului transparenței în

activitatea pe care o desfășoară zi de zi. Misiunea acesteia fiind de-a lungul timpului legată de
promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în gestionarea
performantă a banului public. Prin rapoartele şi recomandările pe care le furnizează, Curtea de
Conturi oferă autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale valoarea adăugată în ceea ce
priveşte managementul financiar şi contribuie la creşterea performanţei utilizării resurselor
financiare ale sectorului public. Evaluarea externă a Sistemului de Control Intern/Managerial se
realizează de către auditorii publici externi (Curtea de Conturi) în raport cu standardele de
management şi control intern pentru entităţile publice.
8
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
1.3 Sistemul de control intern/managerial
Adoptarea sistemului de control intern/managerial este responsabilitatea

managementului fiecărei entităţi publice. Proiectarea și implementarea unui sistem de control
intern managerial al unei organizații are la bază standardele elaborate de Secretariatul General
al Guvernului prin ordinul nr. 400 din 12.06.2015 pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial al entităților publice și sunt influențate de:
 mediul său organizațional, de schimbările în acel mediu și de riscurile asociate
acelui mediu;
 obiectivele sale specifice;
 serviciile/produsele pe care le furnizează;
 procesele pe care le utilizează;
 mărimea și structura sa organizațională.
Nu există nici un model unic care ar putea servi drept referintă pentru toți, întrucât
diversitatea organizărilor este la fel de mare pe cât poate fi diversitatea entităților publice:
mărimea, natura activității, obiectivele, cadrul legal aplicabil, modul de finanțare, mediul etc.,
sunt tot atâtea variabile care vor genera organizări diferite. Principiul esențial este că
organizarea trebuie să fie “adaptată” de fiecare dată acestor elemente specifice.3
Sistemul de control intern/managerial este format dintr-un ansamblu de politici și

proceduri concepute și implementate de către o entitate publică și are ca scop furnizarea de
dovezi privind:
 atingerea obiectivelor entităţii publice într-un mod economic, eficient și eficace;

 respectarea regulilor externe şi a politicilor şi regulilor managementului;
3
Ministerul Finanțelor Publice,”Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice”
http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/indrumar.pdf
9
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 respectarea standardelor în ceea ce priveşte calitatea documentelor;

 protejarea bunurilor şi a informaţiilor;
 prevenirea şi depistarea fraudelor și greșelilor;
 creşterea performanţei organizaționale;
 producerea în timp util de informații de încredere, referitoare la segmentul
financiar şi de management.
Realizarea unui Sistem de Control Intern/Managerial este un proces complex și

adoptarea unei abordări procesuale în definirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea lui
implică:
 Definirea proceselor pentru a obține rezultatele dorite;

 Identificarea interfețelor procesului (procese amonte și aval);
 Identificarea părților interesate ale procesului;
 Identificarea metodelor de măsurare și monitorizare a datelor de intrare și ieșire
din proces;
 Evaluarea posibilelor riscuri, consecințe și impactul proceselor asupra tuturor
părților interesate ale proceselor;
 Stabilirea clară a responsabilităților și autorității pentru conducerea proceselor.
Sistemele de control intern/managerial trebuie dezvoltate ținând cont de specificul

legal, organizațional, de personal, de finanțare etc. al fiecărei entități publice în parte. Aceste
sisteme reprezintă nu numai formulare, proceduri, tehnici, programe, instrucțiuni, manuale de
politici ci și oameni la fiecare nivel al organizației.
Controlul intern este un proces realizat de către personalul de la toate nivelele, fiind
efectuat atât de managementul de la vârf, dar și de managementul de linie, adică responsabilii
10
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
de compartimente, cât și de toți ceilalți angajați, fiecare fiind responsabil de controlul lui
intern.4
1.3.1 Controlul Intern Managerial
Etimologia cuvântului “control”5 provine din expresia din limba latină “contra rolus”
ceea ce înseamnă verificarea unui act duplicat realizat după unul original. Controlul este o
analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații, pentru a urmări mersul ei şi
pentru a lua măsuri de îmbunătățire. În literatura de specialitate există însă mai multe accepțiuni
pentru control:
 în cea francofonă, controlul reprezintă o verificare, o inspecție atentă a

corectitudinii unui act;
 în accepțiunea anglosaxonă, controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a
ceva, o examinare minuțioasă cu scopul de a cunoaște sau de a reglementa funcționalitatea unui
mecanism.
Din practică rezultă faptul că operațiunea de control este un atribut al managementului,

un mijloc de analiză a realității și de corectare a erorilor, sensul cel mai comun asociat
controlului este acela de verificare, care frecvent se asociază cu activitatea de cunoaștere ce va
permite managementului să coordoneze activitățile din organizație într-un mod cât mai
economic și eficient posibil.6
pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice controlul
4
Emil Ghiță, „Audit Public Intern”,Editura Sitech, Craiova 2007, p.7
5
Curtea de Conturi, “Ghid de evaluare a sistemului de control intern în enititățile publice”,2011, p. 10
6
Emil Ghiță, Op. Cit. , p. 1
11
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
intern/managerial este definit ca reprezentând ansamblul formelor de control exercitate la

nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu
obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor
publice în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile
organizatorice, metodele şi procedurile. În pofida faptului că definițiile date pe plan național şi
internaţional controlului intern sunt numeroase, acestea nu sunt contradictorii în esență, toate
precizând că nu este vorba de o singură funcție, ci de un ansamblu de dispozitive implementate
de către responsabilii de la toate nivelurile organizației pentru a deține controlul asupra
funcționării activităților lor.
Controlul intern7 cuprinde ansamblul măsurilor întreprinse la nivelul unei instituții

publice cu privire la structurile organizatorice, metodele, procedurile și sistemele de control și
de evaluare, instituite în scopul:
- Realizării atribuțiilor la un înalt nivel calitativ și îndeplinirii cu regularitate, în
mod economic, eficace și eficient a politicilor adoptate:
- Respectarea legalității și a resurselor:
- Protejarea activelor și a resurselor:
- Furnizării la timp de informații corecte și complete pentru fundamentarea
deciziilor conducerii.
Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, emise de Consiliul pentru Standarde

Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB) al Federaţiei Internaţionale a Contabililor IFAC),
controlul intern este definit ca fiind „procesul conceput, implementat şi menţinut de către
persoanele însărcinate cu guvernanţa, conducere şi alte categorii de personal cu scopul de a
furniza o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea obiectivelor unei entităţi cu privire la
7
Ana Morariu, Gheorghe Suciu, „Contabilitatea instituțiilor publice”, Editura Universitară, București 2004, p.19
12
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
credibilitatea raportării financiare, eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor şi conformitatea cu

legile şi reglementările aplicabile. Termenul de „controale” face referire la orice aspecte ale
uneia sau mai multor componente ale controlului intern.”
Conform Cărții Galbene a Comisiei Europene, controlul intern modern este orientat
spre transparență, responsabilități clare, metodologie și standarde armonizate la nivelul Uniunii
Europene. Transparența reprezintă manifestarea principiului de guvernare care ține de
responsabilitatea pe care societatea civilă a desemnat-o/atribuit-o administrației statului pentru
a crește veniturile și a efectua cheltuieli în numele/interesul său. Transparența presupune că
deciziile luate şi implementarea acestora este în concordanţă cu regulile şi normele existente,
implicând circulaţia liberă a informaţiei şi disponibilitatea acesteia celor care sunt vizaţi de
deciziile în cauză şi implementarea acestora. Informaţia este comprehensivă şi furnizată în
forme şi prin mijloace uşor inteligibile.8
Controlul este considerat ca fiind un complex de acțiuni, strâns corelate între ele, cu o
derulare succesivă, concepută și realizată în interdependență. Această verificare permanentă, a
modului cum se desfășoară activitățile în concordanță cu programele fixate, sesizând și
măsurând abaterea de la conținutul acestora, indică și corecțiile ce se impun în vederea
înlăturării lor.9
Scopul organizării controlului intern este acela de a oferi o asigurare responsabilă

împotriva riscurilor și nu o asigurare absolută, de la controlul intern conducerea entității
așteaptă asigurări rezonabile bazate pe evaluarea riscurilor, prin concentrarea pe cele trei
principii ale performanței (economicitate, eficiență și eficacitate). În organizarea controlului
8
9
Marcel Ghiță, Sorinel Domnișoru, Nicolae Pelinaru, „Control financiar bancar și fiscal”, Reprografia
Universității din Craiova, 1998, p.37
13
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
intern se impune o mare flexibilitate, deoarece nu se pot da reguli pentru fiecare situație
întâlnită și de asemenea, o regulă dacă nu este de actualitate sau este prea rigidă
obstrucționează procesul și conduce la ineficacitate10
1.3.2 Componentele Controlului Intern
Emise inițial în anul 1992, “Liniile directoare INTOSAI11 pentru standardele de

control intern în sectorul public” (activitate realizată de către grupul operativ al Comitetului
Standardelor de Control Intern al INTOSAI) au fost actualizate în urma deciziilor de la
Congresul Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INCOSAI) din 2001.
“Liniile directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în sectorul public”, fac parte
din categoria INTOSAI GOV (ghid/îndrumar pentru buna guvernanță) și sunt considerate
extrem de utile atât managerilor din sectorul public care trebuie să implementeze sistemul de
control intern, cât și auditorilor publici externi, care trebuie să cunoască acest sistem și să îl
evalueze.
Controlul intern în organizațiile din sectorul public trebuie înțeles prin prisma
caracteristicilor specifice ale acestora, cum ar fi spre exemplu:
 îndeplinirea obiectivelor sociale sau politice;

 modul în care se utilizează fondurile publice;
 importanța procesului bugetar;
 răspunderea managerilor din sectorul public referitor la implementarea
sistemului de control intern.
10
Marian Năstase, Vasile Zecheru, „Managementul „obiect” de audit intern”, Editura Economică,București 2005,
pp 304-305
11
INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Intitutions (Organizația Internațională a Instituțiilor
Supreme de Audit). http://www.intosai.org/about-us.html
14
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Potrivit Liniilor directoare INTOSAI privind standardele de control intern în sectorul

public (INTOSAI GOV 9100), controlul intern este format din cinci componente
interdependente (pe care le vom prezenta pe larg în subcapitolul 1.3.3) :12
 Mediul de control adecvat presupune ”o definire clară a responsabilităţilor,

resurse şi proceduri adecvate, modalităţi şi sisteme de informare, instrumente şi practici
corespunzătoare”.
 Evaluarea riscului presupune crearea unui ”sistem care să analizeze, pe de o
parte, principalele riscuri identificate în ceea ce priveşte obiectivele entităţii, iar pe de altă
parte, să asigure existenţa procedurilor de gestionare adecvate a riscurilor identificate”.
 Activitățile de control reprezintă ”activităţile corespunzătoare de control pentru
fiecare proces, concepute astfel încât să asigure reducerea riscurilor care pot afecta realizarea
obiectivelor entităţii”.
 Informare și comunicare presupune ”difuzarea internă de informaţii pertinente,
fiabile, a căror cunoaştere permite fiecăruia să-şi exercite responsabilităţile”.
 Monitorizare implică „o supraveghere permanentă a dispozitivului de control
intern, precum şi o examinare a modului de funcţionare”.
Fiecare din cele cinci componente conține numeroase forme de control, deoarece
esența unei organizații eficient controlate este atitudinea managementului acesteia.13
Există o relaţie directă între obiectivele generale (ceea ce își propune să realizeze o
instituţie) şi cele cinci componente ale controlului intern (ceea ce este necesar pentru a le
atinge).
12
Ministerul Finanțelor Publice-Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern, „Îndrumar-
Evaluarea controlului intern în scopul realizării misiunilor de audit public intern”, București 2014, p. 7
13
Arens Loebbecke, Traducere Rodica Levitchi „Audit, o abordare inteligentă”, Editura ARC 2003, p. 337
15
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Cele patru obiective generale ale controlului intern – răspundere (raportare),

conformitate (cu legile şi reglementările), operațiuni (sistematice, cu caracter etic, economice
şi eficace) şi protejarea resurselor – sunt reprezentate în schema de mai jos prin coloane
verticale. Cele cinci componente sunt reprezentate prin rânduri orizontale, iar instituţia sau
entitatea şi departamentele acesteia sunt prezentate prin a treia dimensiune a matricei, din
partea laterală.14
Controlul intern este conceput pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la

atingerea obiectivelor generale ale instituţiei. De aceea, obiectivele clar stabilite de către
conducătorii entității și planificarea corespunzătoare a bugetului constituie o condiţie
obligatorie pentru un control intern eficace.
14
16
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Controlul intern este un atribut nedelegabil al managementului, o funcție a conducerii,

un mijloc de cunoaștere și de stăpânire a realității, precum și de corectare a disfuncționalităților,
erorilor. Fiecare manager pe treapta sa ierarhică este titularul unui ansamblu de responsabilități
și competențe specifice prin care se realizează controlul intern.15
1.3.3 Standardele SCIM
La elaborarea standardelor interne s-a ținut cont de experiența în domeniu a Comisiei

Europene, INTOSAI, Comitetului Entităților publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway,
etc.
Ca reguli de conducere de sine-stătătoare, standardele de control intern/managerial

constituie un reper util, de permanentă sensibilizare a managementului pe fiecare din domeniile
pe care aceste reguli le reprezintă.16
Standardele de control intern/managerial definesc un minimum de reguli de
management, pe care toate entitățile publice trebuie să le urmeze.
Fiecare standard este structurat pe 3 componente:

 Descrierea standardului - prezintă trăsăturile definitorii ale domeniului de
management la care se referă standardul, domeniu fixat prin titlul acestuia;
 Cerințe generale – anunță direcțiile determinante în care trebuie acționat, în
vederea respectării standardului;
 Referințe principale - listează actele normative reprezentative care cuprind
prevederi aplicabile standardului.
15
Marian Năstase, Vasile Zecheru, Op, Cit, p. 303
16
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/raport_2012_controlintern.pdf
17
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Elaborarea standardelor a avut ca obiectiv:

 crearea unui model de control intern/managerial uniform şi coerent;
 aplicarea acestora de către toate organizațiile, indiferent de tipul, mărimea și
produsul/serviciul furnizat.
 realizarea unui sistem de referinţă și utilizarea acestora de părți interne și
externe pentru:
o a evalua capabilitatea organizației de a satisface cerințele sistemului de control
intern/managerial;
o identificarea zonelor şi direcţiilor de schimbare și/sau de îmbunătățire.
În contextul acțiunilor pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemelor de control

managerial, entitățile publice au obligația actualizării permanente a listei actelor normative
reprezentative, cuprinse în componenta “referințe principale” a fiecărui standard, precum și a
completării acesteia cu orice alte reglementări care cuprind prevederi aplicabile fiecărui
standard.
Standardelor de control intern/managerial17 le este caracteristică o puternică
interdependenţă, ele nu acţionează separat, în mod individual, ci, dimpotrivă, acțiunea lor este,
de fiecare dată, conjugată în funcție de corelaţiile existente între diferite standarde. În
consecinţă, managerul general în acțiunea sa de întărire a sistemului de control intern/
managerial, ar trebui să adopte decizii şi să iniţieze acţiuni care să conducă la valorificarea şi
maximizarea influenţelor potenţial benefice ale acestor interdependenţe şi implicit la
implementarea tuturor standardelor.
17
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Standard_2.pdf
18
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Începând din anul 2005, implementarea standardelor de control intern/managerial la

nivelul entităţilor publice din România a devenit obligatorie odată cu intrarea în vigoare a
Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 946 pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi
pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, au fost preluate cele 5 elemente ale
controlului intern (mediul de control, evaluarea riscului, activitățile de control, informare și
comunicare, monitorizare) şi s-au dezvoltat, în baza lor, un număr de 25 de standarde de
management/control intern aplicabile în entităţile public, însă acesta a fost abrogat conform
ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea
Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, fiind promovate 16 standarde,
grupate în cadrul a cinci elemente cheie ale controlului intern, după cum urmează:
1. Mediul de control: ce grupează probleme legate de organizare, managementul

resureselor umane, etică, deontologie și integritate.18
Existența unei organizații eficient controlate este atitudinea managementului acesteia.
Mediul de control :
 cuprinde atitudinea generală, conștientizarea și măsurile luate de conducere și de
cei însărcinați cu guvernanța privind sistemul intern de control și importanța sa în cadrul
entității;
 stabileşte tonul organizației, influenţând conştiinţa controlului la nivelul
personalului;
 este un instrument eficient în prevenirea corupției și a fraudei;
 reprezintă baza tuturor celorlalte componente ale controlului intern.
Cele mai importante elementele secundare care definesc mediul de control sunt19:
18
Curtea de Conturi, “Ghid de evaluare a sistemului de control intern în enititățile publice”,2011,p. 14
19
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Integritatea și valorile etice sunt produsul normelor și regulilor etice și

comportamentale ale entității, precum și al modului în care acestea sunt comunicate și aplicate.
Ele cuprind acțiunile întreprinse de management în scopul înlăturării sau reducerii motivațiilor
sau tentațiilor care ar putea determina angajații sa se implice în fapte ilicite sau imorale.
 Angajamentul față de competență, o preocupare continuă a conducerii pentru
competență la nivelul întregului personal, ce cuprinde luarea în considerare de către
management a nivelurilor de competență pentru posturile specifice și a modului în care aceste
niveluri se traduc în aptitudini și cunoștințe necesare.
 “tonul dat de sus” (filozofia și stilul de activitate ale conducerii);
 Structura organizatorică a entității definește nivelurile ierarhice de
responsabilitate și autoritate existente;
 Politica și practicile privind resursele umane, deoarece este cel mai important
aspect al controlului intern, dacă angajații sunt competenți și demni de încredere, alte tipuri și
mecanisme de control ar putea lipsi.
Standardele elaborate pentru mediul de control:
 Standardul 1 - Etica, Integritatea

 Standardul 2 - Atribuţii, Funcţii, Sarcini
 Standardul 3 – Competența, Performanța
 Standardul 4 - Structura Organizatorică
2. Performanţe şi managementul riscului:20
Conform INTOSAI GOV 9130, scopul gestionării riscului entității este acela de a
permite managementului unei organizații să identifice elementul de nesiguranţă privind
19
Arens Loebbecke, Traducere Rodica Levitchi, Op. Cit., pp. 338-340
20
Idem p. 15
20
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
atingerea obiectivelor stabilite şi riscul asociat acestuia (deciderea acțiunilor care să îl limiteze
sau să îl înlăture) și să aibă oportunitatea de a spori capacitatea de adăugare de valoare, sau, în
termeni utilizați în sectorul public, de a oferi servicii mai eficiente, economice şi eficace şi de a
ţine cont de valori cum ar fi echitatea şi dreptatea. Riscul poate fi considerat în sens negativ de
incertitudine, amenințare, obstacol sau în sens pozitiv, de oportunitate. Riscurile trebuie
identificate la orice nivel unde se sesizeaza că există consecinţe asupra atingerii obiectivelor şi
pot fi luate măsuri specifice de soluţionare a problemelor, ridicate de respectivele riscuri.
Riscurile nu pot fi identificate şi definite decât în raport cu obiectivele a caror realizare este
afectata de materializarea lor. Din această cauză existenţa unui sistem de obiective clar definite
în organizaţie constituie premisa esentială pentru identificarea şi definirea riscurilor.21 Acest
element cheie vizează problematica managementului legată de fixarea obiectivelor, planificare
(planificare multianuală), programare (planul de management) și performanțe (monitorizarea
performanțelor).22
Standardele elaborate pentru evaluarea riscurilor:

 Standardul 5 Obiective
 Standardul 6 - Planificarea
 Standardul 7 - Monitorizarea Performantelor
 Standardul 8- Managementul Riscului
21
Ministerul Finanțelor Publice, „Metodologia de implementare a standardului de control intern „Managementul
Riscului”, p 18http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/metodologie_risc.pdf
22
Conform ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial al entităţilor publice
21
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
3. Activităţi de control23
Controlul constă în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor care

determină abaterile (pozitive sau negative) constatate și luarea măsurilor cu caracter corectiv
sau preventiv necesare.
Implementarea acestei funcții presupune ca organizația/entitatea publică să își

elaboreze propria strategie de control, în vederea evitării riscurilor ce pot determina abateri
nedorite de la politicile și obiectivele stabilite.
Activitățile de control trebuie să se desfășoare în întreaga organizație, la toate
nivelurile și funcțiile acesteia.
O dată cu adoptarea de noi tehnologii, complexitatea protejării informațiilor continuă

să crească. Utilizarea sistemelor automatizate de procesare a informaţiilor introduce mai multe
riscuri care trebuie avute în vedere de organizație. O preocupare majoră a conducerii unei
organizații o reprezintă siguranţa şi securitatea datelor informatice şi a sistemelor care
procesează, stochează şi raportează aceste date.
Activitățile de control au rol:

 Preventiv – cu un caracter de depistare
 Detectare – cu un caracter de a descoperi anomaliile în funcționarea SCIM sau
pentru a se asigura că aceste anomalii nu există.
Pentru atingerea obiectivelor, în urma activităților de control sunt necesare inițieri de
acțiuni corective și preventive.
23
Idem , p. 16
22
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Decizia de a acționa trebuie bazată pe prioritățile stabilite pentru a atinge ținta, luând
în considerare costurile/beneficiile anticipate. Eficacitatea este atinsă dacă rezultatele dorite /
beneficiile sunt atinse încadrându-se în costurile planificate sau anticipate și în termenul de
timp propus.
Se face de multe ori confuzie între corecție, acțiune corectivă și acțiune preventivă:
 Corecția este acțiunea de eliminare a unei neconformități detectate.
 Acțiunea corectivă este acțiunea de eliminare a cauzei ce a dus la detectarea unei
neconformități pentru a preveni reapariția ei.
 Acțiunea preventivă este acțiunea de eliminare a cauzei unei neconformități
potențiale, pentru a preveni apariția ei.
Standardele grupate în acest element cheie al controlului intern/managerial se

focalizează asupra: documentării procedurilor; continuităţii operaţiunilor; înregistrării
excepţiilor (abaterilor de la proceduri); separării atribuţiilor; supravegherii etc. În sprijinul
organizațiilor pentru implementarea activităților de control au fost elaborate următoarele
standarde:
 Standardul 9- Proceduri
 Standardul 10- Supravegherea
 Standardul 11 - Continuitatea Activităţii
4. Informarea şi comunicarea24 - sunt esențiale pentru realizarea tuturor

obiectivelor de control intern dintr-o organizație
În această secţiune sunt grupate problemele ce ţin de crearea unui sistem informaţional
adecvat şi a unui sistem de rapoarte privind execuţia planului de management, a bugetului, a
24
Curtea de Conturi, “Ghid de evaluare a sistemului de control intern în enititățile publice”,2011,p.17
23
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
utilizării resurselor, precum şi a gestionării documentelor;25 Informațiile pertinente trebuie

identificate, obținute și comunicate într-o formă și într-un interval de timp care să permită
personalului să realizeze controlul intern și responsabilitățile care îi revin (comunicare oportună
persoanelor autorizate). De aceea, sistemul de control intern în sine și toate operațiunile
economice și evenimentele semnificative trebuie integral documentate.
Capacitatea conducerii de a lua decizii adecvate este afectată de calitatea informațiilor,
ceea ce presupune că informațiile trebuie să fie adecvate, oportune, actuale, corecte și
accesibile.
Trebuie stabilite și implementate canale de comunicare eficiente pentru:
 comunicarea internă între diferite niveluri și funcții ale organizației;

 primirea, înregistrarea și răspunsul la comunicările relevante din partea părților
interesate.
Organizația trebuie să:
 se asigure ca, atunci când este cazul, de consultarea părților externe interesate cu
privire la aspecte relevante ale sistemului de management;
 stabilească ce informații relevante despre sistemul de management se vor
comunica (intern /extern), când se vor comunica și cine comunică.
 Intern - de sus în jos, de jos în sus;
 Extern.
Informarea și comunicarea cuprinde 3standarde ce țin de constituirea unui sistem
informațional adecvat și a unui sistem de raportare eficient:
 Standardul 12 - Informarea
 Standardul 13 – Gestionarea documentelor
25
Conform ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial al entităţilor publice
24
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Standardul 14 – Raportarea contabilă și financiară

5. Evaluare și audit26
Sistemele de control intern trebuie monitorizate pentru a evalua calitatea performanței
sistemului în timp. Monitorizarea se realizează prin activități de rutină, evaluări separate sau o
combinare a acestor două metode. Deficiențele constatate în urma monitărizării trebuie
raportate nivelului corespunzător de conducere.
Monitorizarea trebuie să asigure rezolvarea adecvată și promptă a constatărilor și
recomandărilor efectuate de către auditul intern din cadrul entității respective.
Pentru implementarea procesului de monitorizare au fost elaborate două (2) standarde:
 Standardul 15- Evaluarea Sistemului de Control intern/managerial

 Standardul 16 Auditul Intern
În tabelul următor sunt prezentate standardele SCIM, cerințele acestora, minimul de

acțiuni necesare implementării, rezultate așteptate în urma implementării și modul de
evaluare (exemplu de indicatori de performanță).
Standardele și referințele principale asociate constituie pachetul reprezentativ al

normelor de reglementare - Codul controlului intern/managerial care guvernează obiectivele,
organizarea și funcționarea sistemelor de management financiar și control (control
intern/managerial) la organizațiile/entitatile publice.
Acţiunile necesare sunt definite la nivel general, ca şi cerinţe de îndeplinit şi nu au în

vedere situaţiile particulare existente la nivelul unei entităţi. Din aceste considerente, acest
model/îndrumar poate fi adaptat/modificat corespunzător, dar cu menţinerea/respectarea
cerinţelor şi justificarea/fundamentarea abaterilor.
26
Idem, p.17
25
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Pentru acţiunile generale trebuie stabilită o Comisie generală de implementare a

standardelor la nivelul entităţii, care ulterior poate desemna structurile sau structura
responsabilă pentru fiecare acţiune şi termenele de implementare.
1.4 Consecințele neimplementării S.C.I.M
Pentru a vedea consecințele neimplementării SCIM, trebuie să cunoaștem mai întâi

responsabilii cu implementarea conform prevederilor legale ale OUG 119/1999 privind
controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare și ale ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12
iunie 2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, aceștia
sunt:
 Conducătorul organizației/entității publice;

 Membrii Comisiei de implementare a SCIM;
 Președintele Comisiei de implementare a SCIM;
 Conducătorii compartimentelor componente ale organizației/entității publice;
 Restul salariaților - prin extrapolare.
În scopul implementării şi dezvoltării SCIM, în funcție de nivelul ierarhic, se

constituie şi funcţionează, după caz, următoarele structuri:
a. la nivelul organizației, Comisia - cu atribuţii de monitorizare, coordonare şi
îndrumare metodologică a implementării şi dezvoltării SCIM, structură de specialitate, care să
asigure atingerea obiectivelor generale și specifice ale acesteia într-un mod eficient, eficace și
economic.
b. la nivelul structurilor/ microstructurilor organizației, Subcomisii / Grupuri de
lucru - cu atribuţii în procesul de realizare a implementarii/dezvoltarii SCIM.
26
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Structura exactă a grupurilor de lucru, precum și componența acestora se stabilește de

către managerul organizației, prin decizie. Grupurile de lucru se instruiesc în funcție de
specificul activităților ce trebuie să desfășoare, astfel încât să se poată înțelege cât mai bine
procesele din zona de interes.
Se recomandă ca grupul de lucru sa fie format cel puțin din persoanele cu funcție de
conducere din entitate, având:
 responsabilitatea conducerii compartimentelor la care au fost numite
 competența profesională adecvată acestei sarcini
 prezumția că sunt persoanele cel mai bine informate.
Coordonarea activităților grupului de lucru este în responsabilitatea conducătorului

organizației/entității publice, care poate fi asistat/substituit temporar de înlocuitorul de drept.
Rolurile și responsabilitățile se stabilesc corelat cu “Programul de dezvoltare a SCIM”.
Dintre atribuțiile Comisiei SCIM enumerăm, dar fără a se limita:

 coordonează elaborarea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă ai
organizației;
 coordonează inventarierea activităților din cadrul organizației, pe domenii de
activitate;
 analizează, avizează și supune aprobării procedurile de sistem ale organizației și
revizuiește aceste proceduri atunci când hotărăște acest lucru;
 analizează, avizează și prezintă managerului organizației, spre aprobare,
„Inventarul funcţiilor sensibile”, „Lista cu salariaţii care ocupă funcţii sensibile” şi „Planul
pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor din funcţii sensibile”;
27
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 coordonează activitatea de stabilire a măsurilor de management al riscurilor și

hotărăște măsurile adecvate de management al riscurilor;
 analizează, avizează și supune spre aprobare „Registrul general de riscuri” şi
„Planul general privind implementarea măsurilor de management al riscurilor”;
 monitorizează şi coordonează permanent activităţile de punere în aplicare a
măsurilor de management al riscurilor;
 vizează, la solicitarea conducătorilor structurilor/ microstructurilor, noi acţiuni
sau revizuiri de termene, atunci când apar disfuncţii în implementarea măsurilor de
management al riscurilor;
 hotărăște asupra modului de gestionare a riscurilor ce au fost raportate de
conducătorii structurilor/ microstructurilor ca fiind imposibil de controlat prin măsuri interne la
nivelul fiecărui departament sau direcție, după caz, stabilind mecanismele de gestionare a
acestora pe cale ierarhică, până la nivelul ierarhic care poate asigura managementul acestora;
etc.
Subcomisia / grupul de lucru se constituie la nivel de structură și la nivel de

microstructură, adică la nivel de departament, direcție, serviciu, birou, compartiment și este
condusă/condus de înlocuitorul conducătorului departamentului sau direcției și, respectiv, de
către conducătorii microstructurilor, adică ai serviciului, biroului, compartimentului, după caz.
Pe linia implementării şi dezvoltării SCIM, conducătorii structurilor organizației,

adică directorii / șefii departamentelor care au și calitatea de membri ai Comisiei și șefii de
serviciu, birou, compartiment, au în principal, și fără a se limita, următoarele atribuţii, la nivelul
ierarhic pe care îl coordonează:
 aplică principiile controlului intern/ managerial în actul de conducere;
28
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 propun membrii subcomisiei / grupului de lucru și desemnează un responsabil pe

linia controlului intern / managerial, inclusiv in activitatea de gestionare a riscurilor;
 conducătorii structurilor au obligația de a își delega, în scris, un înlocuitor, care
ocupă funcția de conducător al subcomisiei / microstructurii în cauză;
 stabilesc obiectivele specifice și indicatorii de performanță ai structurii/
microstructurii;
 identifică, analizează, evaluează și prioritizează riscurile care pot afecta
atingerea obiectivelor specifice ale structurii/ microstructurii și formulează Comisiei propuneri
privind măsurile de management al riscurilor;
 dispun elaborarea proiectului privind „Registrul de riscuri” și „Planul privind
implementarea măsurilor de management al riscurilor”;
 stabilesc și aplică măsurile adecvate de management al riscurilor în calitate de
responsabili de riscuri;
 reevaluează riscurile anual, sau ori de câte ori situația o impune, semnalează
apariția unor noi riscuri și fac propuneri Comisiei în sensul eliminării sau diminuării acestora;
 propun Comisiei noi acţiuni sau revizuiri de termene, atunci când apar disfuncţii
în implementarea măsurilor de management al riscurilor;
 raportează Comisiei riscurile pe care le consideră ca fiind imposibil de controlat
prin măsuri interne la nivelul fiecărui departament sau direcție, stabilind mecanismele de
gestionare a acestora, pe cale ierarhică, până la nivelul ierarhic care poate asigura
managementul acestora;
 prezinta Comisiei spre avizare Inventarul funcțiilor sensibile, Lista cu salariații
care ocupă funcții sensibile și Planul pentru asigurarea rotației salariaților care ocupă funcții
sensibile; etc.
29
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
În ceea ce privește neimplementarea SCIM, conform OG 119/1999 privind controlul

intern și controlul financiar preventiv cu modificările și completările ulterioare și ordinului
Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial al entităţilor publice, aceasta poate duce la:
1. Utilizarea nelegală și cu ineficiență a fondurilor publice.

2. Nelegalitatea actelor administrative și de gestiune.
3. Exercitarea unui management nelegal.
4. Înregistrarea de sancțiuni datorate neimplementării SCIM, din partea UE în
vederea recuperării fondurilor nerambursabile.
30
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Capitolul II: Dezvoltarea sistemului de control intern managerial
Crearea și introducerea unui sistem de control intern/managerial (SCIM) în organizație

se realizează, în mod ideal, sub forma de proiect, managerul fiind responsabil de implementarea
acestuia. Conducerea entităţii este responsabilă de conceperea şi implementarea întregului
sistem de control intern, asigurându-se că acesta acoperă riscurile principale, este coerent şi
eficient. Conducerea structurilor funcţionale ale entităţii trebuie să elaboreze politica de control
intern la nivelul compartimentelor funcţionale cărora le asigură funcţia de management şi care
depind ierarhic şi funcţional de acesta. Restul personalului implementează măsurile de control
intern stabilite de management. 27
Metodologia propusă pentru implemntarea SCIM urmărește ciclul de viață PDCA (Un
instrument utilizat pentru a arata îmbunătățirea continuă a tuturor proceselor din cadrul
sistemului în timpul executării activităților, (Plan –Do- Check –Act). Conceptul a fost dezvoltat
de Shewhart în anii ’20 ai secolului XX și a fost preluat și popularizat ulterior de W. Edwards
Deming, motiv pentru care este menționat de multe ori cu titulatura “Ciclul lui Deming”.
Aplicarea modelului PDCA tuturor proceselor din cadrul unui sistem de Control
Intern/Managerial conduce la îmbunătățirea rezultatelor28.), având ca date de intrare rezultatele
unei analize SWOT și a unei evaluări inițiale. Analiza SWOT reprezintă momentul cheie al
procesului de proiectare și implementare a SCIM în organizații și are ca scopdentificarea:
 punctelor tari, astfel încât acestea să fie consolidate pe parcursul proiectului de
implementare;
 punctelor slabe, oportunităților pentru a le transforma în puncte tari;
 amenințările pentru a le putea transforma în oportunități/puncte tari.
27
Ministerul Finanțelor Publice-Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern, „Îndrumar-
Evaluarea controlului intern în scopul realizării misiunilor de audit public intern”, București 2014, p.
28
http://asq.org/learn-about-quality/project-planning-tools/overview/pdca-cycle.html
31
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
29
Mai jos vom realiza o descriere despre cum ar putea fi elementele principale ale unui
sistem de control intern legate de fazele PDCA, subliniind aspecte importante, care ar putea fi
luate în considerare la fiecare stagiu.
1. Plan/Planifică
• Obiectivele sunt definite și transformate în obiective clare, măsurabile.
• Procese și proiecte sunt lansate pentru a atinge aceste obiective.
• Resursele sunt definite și responsabilitățile sunt atribuite.
În serviciile publice, sarcinile și obiectivele strategice nu se schimba foarte mult în timp,

dar obiectivele anuale se pot schimba pentru a satisface prioritățile actuale sau pentru a face față
noilor provocări și cerințele părților interesate (societatea civilă etc.).
În această fază, controlul intern presupune:
29
Modelul PDCA (Plan –Do- Check –Act)
32
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Procesele noi sunt descrise și cele existente sunt actualizate, dacă este necesar.
 Măsuri noi sunt dezvoltate, pe baza unei analize de risc, precum și măsurile
existente sunt îmbunătățite (dacă este cazul).
 Elaborarea de indicatori (cum ar fi indicatori-cheie de performanță) pentru a
urmări evoluția proiectelor.
 Resursele alocate pentru proiecte și procese trebuie să fie luate în considerare și
monitorizate la intervale definite.
Trebuie avut în vedere faptul că obiectivele trebuie să fie de tip SMART (specifice,
măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp)30. Toate aceste cerințe trebuie să fie
îndeplinite pentru a atinge obiectivele. Obiectivele ar trebui să fie în cascadă la toate nivelurile
organizației.
2. Do/Implementează
Această fază include executarea activităților normale de lucru, executarea proceselor și
finalizarea proiectelor. Modul în care activitățile sunt efectuate în timpul acestei faze este critică
pentru calitatea activităților.
Pentru a obține un rezultat bun, o primă condiție este să se urmeze procedurile și
cerințele în timpul executării activităților. În acest sens, orientările clare și susținerea superiorilor
direcți și alte categorii de personal de management sunt necesare. Măsurile dezvoltate privind
controlul în faza de planificare vor fi executate împreună cu activitățile.
În unele cazuri, organizația sau factorii culturali sunt susceptibile de a interveni,
controalele pot fi ignorate sau chiar în mod deliberat eludate de oameni.
30
http://www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere/ce-sunt-obiectivele-smart/
33
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
3. Check/Verifică
Organizația va examina în mod regulat:
 progresele înregistrate în procese și proiecte;
 dacă obiectivele sunt realizate;
 modul de utilizare al resurselor;
 ce alți factori pot afecta buna funcționare a organizației.
În timpul acestei faze, are loc examinarea atentă a obiectivelor parțial realizate, fiind
una dintre sarcinile executivului.
În acest moment al implementarii modelului PDCA are loc descrierea riscurilor
preliminare prezentate în faza de planificarea (Plan) comparate cu informațiile colectate în
timpul fazei de implementare (Do), aceste informații oferă o bază ciclică pentru o analiză
aprofundată a rezultatelor și a riscurilor aferente acestora.
Informații cu privire la performanță arată dacă au fost evenimente care au făcut
obținerea rezultatelor dorite sau dacă au existat factori care au permis progrese. Noi riscuri pot
apărea, circumstanțele se schimbă, de aceea este important să se revizuiască periodic ciclul de
risc.
Pentru a gestiona un risc este necesar să se abordeze cauzele sale profunde. Dacă factori
care generează un anumit risc au fost deja luați în considerare, atunci măsurile existente ar trebui
corectate sau extinse. Dacă problema este nouă, o nouă măsură de a abordare este necesară.
Informațiile elaborate trebuie să fie corecte, relevante și în timp util. Dacă descrierea
rezultatelor obținute este nerealistă sau neclară, aceasta reprezintă un risc pentru conducerea
executivă, care este nevoită să ia decizii bazate pe o situație neclară.
Un decalaj de management nu este întotdeauna rezultatul unui incident operațional. Pot
exista și cauze structurale, cum ar fi:
• lipsa de obiective SMART;
• sisteme de măsurare incomplete;
34
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
• nerespectarea procedurilor etc.
În astfel de cazuri, poate fi necesar să se concentreze atenția pe îmbunătățirea formulării
obiectivelor, responsabilitatea personală etc.
În următoarea faza de planificare ar fi oportun să reformuleze obiectivele sau realizarea
unui proiect pentru a informa personalul despre ceea ce se așteaptă de la ei.
4. Act/Acționează
Pe baza informațiilor colectate se iau deciziile pentru a depăși problemele sau exploata
oportunitățile. Managerul va lua măsuri pentru a minimiza impactul evenimentelor neașteptate și
va lua în considerare costurile și beneficiile măsurilor atunci când va lua deciziile.
În această fază, activitățile de control adecvate vor fi definite pe baza informațiilor
colectate în timpul fazei de verificare, în care sunt aprofundate cauzele problemelor identificate
Entitățile publice sunt sub o presiune considerabilă de a lucra mai eficient și a obține un
nivel mai mare de eficiență. Obiectivele sunt definite de opțiuni politice. În consecință,
obiectivele vor trebui revizuite periodic, iar acest lucru va duce la începutul unui nou ciclu de
administrare.
Combinația dintre PDCA si sistemul de control intern poate contribui la reducerea

"Lacunelor de management" și permite unei organizații să se dezvolte pe baza feedback-ului
primit ca urmare a activităților și rezultatelor. O abordare structurată oferă perspectiva unei mai
bune performanțe dacă atingerea obiectivelor este monitorizată în permanență, în colaborare cu
utilizarea resurselor.
Dezvoltarea unui sistem de control intern este un proces care implică îmbunătățirea
performanțelor și a guvernării, mai degrabă decât introducerea unui sistem nou, suplimentar.
Un sistemul de control este conceput pentru a sprijini conducerea unei entități publice în
gestionarea operațiunilor efectuate pentru atingerea obiectivelor organizației, gestionarea
activităților sale, prin metode mai eficiente de pe fiecare nivel al entității.
35
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Dezvoltarea unui sistem de control intern la nivelul entității nu trebuie să conducă la
sarcini administrative suplimentare, structurile existente ar trebui evaluate, iar acestea ar trebui să
fie integrate în controlul mecanismelor în funcție de nevoile funcționale identificate. Provocarea
pentru șefii entități publice este de a găsi cea mai bună modalitate de a îmbunătăți sistemele
actuale.
Abordarea pe etape a proiectului este o metodologie care conduce la uniformitate în

planificarea proiectului. Un alt beneficiu al folosirii etapelor în derularea proiectelor este
controlul pe fiecare etapă. În funcție de realizările fiecărei etape se decide asupra modului în care
se va continua.
Spre deosebire de celelalte proiecte, implementarea SCIM nu este un proiect care se

încheie, ci este un proces permanent și complex , urmat de măsuri corective pentru înlăturarea
abaterilor. Aceasta nu înseamnă doar a urmări pe parcurs modul de înfăptuire al sarcinilor, ci mai
ales posibilitățile de îmbunătățire a rezultatelor, deși ca orice proiect are restricții privind aria de
acoperire, timpul și costurile.
2.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice
Obiectivele entității publice pot fi grupate în trei categorii:31
1) Eficacitatea și eficiența funcționării
Această categorie cuprinde obiectivele legate de scopurile entității publice și de

utilizarea eficientă a resurselor. De asemenea, tot aici sunt incluse și obiectivele privind
protejarea resurselor entității publice de utilizare inadecvată sau de pierderi.
31
Ministerul Finanțelor Publice, Codul Controlului Intern
http://www.ansvsa.ro/documente/admin/Standarde_de_Control_Intern_11425ro.pdf
36
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2) Fiabilitatea informațiilor interne și externe
Această categorie include obiectivele legate de ținerea unei contabilități adecvate, ca și

de fiabilitatea informațiilor utilizate în entitatea publică sau difuzate către terți. De asemenea, în
această categorie sunt incluse și obiectivele privind protejarea documentelor împotriva a două
categorii de fraude: disimularea fraudei și distorsionarea rezultatelor.
3) Conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne
Această categorie cuprinde obiective legate de asigurarea că activitățile entității publice

se desfășoară în conformitate cu obligațiile impuse de lege și de regulamente, precum și cu
respectarea politicilor interne.
Descompunerea și formularea obiectivelor în entitatea publică, obiectivele generale se
descompun în obiective derivate, care, la rândul lor, se descompun în obiective specifice
(individuale), formând un ansamblu coerent. Aceste obiective generale reprezintă țintele spre
care își va orienta activitatea fiecare persoană, din vârful până în baza piramidei ierarhice.
Construirea unui bun SCIM este un proces de durată, ce reclamă importante eforturi colective și
individuale.
Având în vedere aceste obiective generale ale controlului intern, conducatorul
organizației le va particulariza, in concordanță cu obiectul de activitate și atribuțiile specifice ale
entității, în obiective globale, precise și clar formulate, cuprinse într-un document de politică și
strategie, ce va fi aprobat și adus la cunostința întregului personal. Este important ca personalul
să le cunoască și să înțeleagă rolul pe care trebuie să îl îndeplinească în realizarea acestor
obiective globale.32
Obiectivele sunt efectele pozitive pe care conducerea încearcă să le realizeze sau

evenimentele/efectele negative pe care conducerea încearcă să le evite.
32
Ministerul Finanțelor Publice, „Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice”,
p. 4. http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/indrumar.pdf
37
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Pentru realizarea obiectivelor trebuie să se asigure un echilibru între sarcini, competenţă
(autoritate decizională conferită prin delegare) şi responsabilităţi (obligaţia de a realiza
obiectivele) şi să se definească proceduri.
Firma privată îşi poate defini obiectivele strategice, tactice şi operaţionale în funcție de
propriile preferinţe. Instituția publică are obiectivele şi misiunile stabilite de acte normative (legi,
reglementări) care îi restrâng din start spaţiul de acţiune şi flexibilitatea. Ea poate să se ocupe de
ceea ce a fost îndreptăţită prin lege să facă – un minister nu poate să se „reprofileze” brusc pe un
alt domeniu pentru că acesta este mai interesant la un moment dat.33
Redactarea obiectivelor are rolul de a le face verificabile. Obiectivele trebuie scrise în
aşa fel încât la sfârşitul unei perioade stabilite de timp, atât managerul cât şi subalternul să poată
verifica în ce măsură au fost atinse rezultatele dorite. De-a lungul timpului, practicienii au
întocmit următoarea listă de reguli utile în redactarea obiectivelor:
- Obiectivele trebuie să fie precise şi măsurabile.
- În declararea obiectivelor trebuie inclus elementul temporal.
- Obiectivele trebuie să fie clare şi lipsite de ambiguităţi.
- Obiectivele trebuie să constituie o provocare, dar să nu depăşească posibilităţile
subalternului.
- Obiectivele trebuie să fie orientate spre rezultate.
- Obiectivele trebuie să fie în acord cu obiectivele şi politicile organizației.34
De preferat ar fi ca formularea obiectivelor să fie făcută astfel încât să asigure:

 definirea clară, pentru a se înțelege sensul acţiunii ce trebuie întreprinsă pentru
obţinerea rezultatelor dorite;
33
Management și leadership în organizații publice, Suport de curs.
http://www.apubb.ro/wpcontent/uploads/2011/03/Management_si_leadership_in_organizatii_publice.pdf
34
Manangement de la teorie la practică, http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap2.htm
38
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 ierarhizarea, astfel încât realizarea obiectivelor generale să poată fi urmărită până la
nivelul fiecărui post, prin descompunerea lor într-un sistem de risc piramidal, de la general la
particular; se asigură astfel sarcinile, responsabilităţile și cerințele de calificare și limite de
competenţă pentru fiecare membru al organizației;
 convergenţa (participarea obiectivelor subsecvente la realizarea obiectivelor de nivel
superior până la nivelul misiunii);
 măsurabilitatea (asocierea unor indicatori de rezultat cuantificabili, ce pot fi
monitorizaţi);
 monitorizarea (lipsa monitorizării face imposibilă coordonarea şi introducerea
măsurilor corective);
 încadrarea în timp (planificarea pe orizonturi de timp determinate şi corelate);
2.2 Stabilirea activităților și acțiunilor pentru realizarea obiectivelor specifice
Obiectivele odată stabilite nu sunt realizate de la sine. Organizația trebuie să

demonstreze că a implemetat acțiuni pentru atingerea obiectivelor.
Managementul prin obiective reprezintă unul dintre sistemele de planificare şi control
cu cea mai largă utilizare în organizaţii, acesta constă din stabilirea obiectivelor, planificarea
pentru atingerea acestora, un proces de autocontrol şi un sistem periodic de revizuire, urmat de o
evaluare a performanţelor. 35
Pentru stabilirea acţiunilor şi activităților pentru realizarea obiectivelor, organizația

trebuie să identifice reglementările în baza cărora se stabilește planul de realizare al acestora (ex:
Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv,
republicată,etc).
35
Management de la teorie la practică, http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap2.htm
39
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Organizația trebuie să identifice resursele necesare atingerii obiectivelor, acesta fiind un
element de intrare în realizarea bugetelor.
Stabilirea activităților și acțiunilor pentru realizarea obiectivelor (planificarea) este o
activitate orientată spre viitor şi reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor şi a ceea ce trebuie
făcut pentru a atinge aceste obiective. Managerii decid ce trebuie făcut, când trebuie făcut, cum
trebuie făcut şi cine trebuie să o facă.36
Pentru atingerea unui obiectiv sunt necesare mai multe acțiuni, dar pentru fiecare
acțiune este necesar să se stabilească responsabil și termen.
Obiectivele și acțiunile de realizare a acestora trebuie monitorizate, astfel încât, atunci
când apar abateri de la program să se poată analiza cauza și iniția acțiuni corective pentru ca ele
să se realizeze la timpul stabilit și cu resursele stabilite.
Model privind programul de acțiuni pentru atingerea obiectivelor.
Nr. Frecvența
Obiectiv Ținta Activități Responsabil Timp Resurse
Crt urmăririi
Perioada
Intervalul de
de
timp pentru
atingere Ce acțiuni De ce resurse
analiza Până
a sunt (financiare/
stadiului de Cine este când
Ce ne-am obiectivul necesare umane) avem
implementare responsabil trebuie
propus? ui pentru nevoie pentru
a acțiunilor pentru acțiune realizată
(termen atingerea implementarea
de acțiunea
lung/medi obiectivelor acțiunilor
îndeplinire a
u/
obiectivelor
scurt)
36
Idem
40
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2.3 Descrierea modului de organizare și funcționare a sistemului de control

intern/managerial
Această etapă a sistemului de control managerial este menită să exprime descrierea

modului de organizare si functionare a sistemului de control managerial al Organizației,
respectiv a direcțiilor generale / direcțiilor aflate în structura sa.37
Realizarea sa reprezintă unul dintre pașii necesari în vederea elaborării manualelor de

proceduri pentru toate activitățile care determină utilizarea acestor instrumente, la nivelul
organizației.
La parcurgerea Etapei 3, a fost avută în vedere definiția controlului intern adoptată de

Comisia Europeană. Potrivit acesteia, controlul intern reprezintă ansamblul politicilor și
procedurilor concepute și implementate de catre managementul și personalul entității publice, în
vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru:
- atingerea obiectivelor într-un mod economic, eficient si eficace;
- respectarea regulilor externe si a politicilor si regulilor managementului;
- protejarea bunurilor si informațiilor;
- prevenirea si depistarea fraudelor si greșelilor;
- calitatea documentelor contabile si producerea in timp util de informatii de încredere,
referitoare la segmentul financiar si de management.
SCIM este instrumentul care ne ajută să obţinem, să menţinem şi să îmbunătăţim

performanța organizației. El permite transpunerea în practică a politicii organizației şi ne oferă
posibilitatea să atingem obiectivele propuse. Elementele practice ale unui sistem sunt un
37
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/Anexa_2_Etapa_3.pdf
41
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
ansamblu de: procese din cadrul organizației, resurse materiale şi umane asociate şi structuri
organizatorice.
Pe baza proceselor individuale delimitate și definite se elaborează, în etapa de
concepere, un model al proceselor, sub formă de rețea. Se stabilesc interacțiunile și
interdependențele între procesele individuale ale realizării de performanță, procesele referitoare
la resurse, procesele suport, respectiv procesele de măsurare și evaluare.
Evaluarea capabilității de performanță a proceselor survine pe bază de măsurători.
Factorii de succes decisivi reprezintă baza pentru stabilirea indicatorilor. Transpunerea
îmbunătățirilor procesului bazat pe ciclul PDCA38 este efectuată de factorii de conducere și de
angajati.
Urmărirea fluxului de activități din organizație conduce la creșterea eficienței și
eficacității în atingerea obiectivelor stabilite.
La dezvoltarea metodelor și instrumentelor necesare analizei procesului trebuie să se

țină cont de dovezile obiective rezultate din:
 Planificare – prin care se confirmă stabilirea obiectivelor asociate procesului analizat

și asigurarea resurselor necesare îndeplinirii acestora. Se va pune accent pe: asigurarea resurselor
umane în ceea ce privește competența, instruire, conștientizare, asigurarea resurselor de
infrastructură, mentenanță.
 Realizare – prin care se confirmă funcționarea procesului examinat luând în
considerare: deciziile adoptate de către proprietarul de proces și aplicate de către ceilalți membri;
ansamblul datelor informaționale, interfețelor, procedurilor și mijloacele de tratare a
informațiilor aplicabile și care au ca scop să asigure suportul informațional necesar de a obține
rezultatele planificate.
 Control – prin care se asigură atingerea obiectivelor planificate prin analize statistice.
38
Modelul PDCA (Plan –Do- Check –Act)
42
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Îmbunătățirea continuă – prin care se confirmă inițierea de acțiuni pentru creșterea
eficientizării și eficacității procesului.
Prin stabilirea modului de organizare și funcționare, organizația realizează o corelare
între structura organizatorică de management (funcţională) și structura operațională (procesuală).
2.4 Identificarea elementelor de disfuncționalitate și a riscurilor ce pot afecta

realizarea obiectivelor
Managementul riscului este piatra de temelie a bunei guvernări și poate duce la

îmbunătățirea performanței globale, rezultată dintr-o mai bună livrare de servicii, utilizarea
resurselor mai eficient, precum și o mai bună gestionare a proiectului.
Implementarea cu succes a managementului riscului și de control intern, în
Conformitate cu cadrele internaționale precum COSO și INTOSAI are un impact pozitiv asupra
angajamentelor de performanță din cadrul guvernului.
Este important să se facă distincția între gestionare riscurilor sociale, care se
concentrează pe așa-numitele riscuri publice și de management al riscului organizațional, care se
concentrează pe riscurile strategice, operaționale, financiare și de conformitate, acesta din urmă
fiind mai frecvente în sectorul privat, deși în ultima perioadă încep să se manifeste din ce în ce
mai vizibil și în sectorul public.
Deși controlul intern este în mod tradițional asociat cu menținerea organizației sub
control, în principal prin activități de control (exemplu procedurile de măsuri de performanță,
separarea sarcinilor), sistemul de control intern managerial este mult mai legat de luarea de
decizii strategice și aplicate în toate procesele și unitățile unei organizații.
De exemplu, Australia si-a stabilit un control central, modelul face referire în mod
explicit la cele cinci componente ale COSO. În cadrul guvernului federal al Statelor Unite ale
43
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Americii, standardele de control intern au și ele la baza cadrul COSO. Pe de altă parte, Consiliul
de secretariat din Canada (2001) a dezvoltat un cadru de management al riscului integrat.
Aplicarea acestui cadru este de așteptat să permită angajaților și organizațiilor să înțeleagă mai
bine natura riscurilor și de a le gestiona mai sistematic. Prin urmare, acest cadru necesită o
evaluare în cursul desfășurării riscurilor potențiale pentru a facilita stabilirea priorităților și
îmbunătățirea luării deciziilor.
Fiecare entitate publică are obligaţia de a analiza sistematic, cel puţin o dată pe an,
riscurile legate de desfăşurarea activităților sale, să elaboreze planuri corespunzătoare în direcţia
limitării posibilelor consecinţe ale acestor riscuri şi să numească responsabili pentru aplicarea
planurilor respective.39
Identificarea riscurilor și funcționalităților care pot afecta obiectivele înseamnă
responsabilitatea asumată.
Identificarea riscurilor încă din faza de planificare reprezintă un element al SCIM cu
ajutorul căruia organizațiile pot iniția acțiuni pentru a menține amenințările la un nivel acceptat.
Atingerea obiectivelor stabilite sau obţinerea rezultatelor aşteptate este grevată de

incertitudine, care poate deveni o barieră în calea succesului sau o oportunitate. 40
Oricând pot
apărea situații sau evenimente, acţiuni sau inacţiuni, care au drept consecinţă neatingerea
obiectivelor sau se pot constitui în oportunităţi ce trebuie exploatate.
Identificarea riscurilor presupune identificarea tuturor evenimentelor care pot afecta
pozitiv sau negativ realizarea obiectivelor organizației. Riscurile trebuie identificate şi evaluate,
din perspectiva combinaţiei dintre probabilitatea ca ceva (riscul) să se întâmple şi impactul
(consecinţa asupra obiectivului) pe care materializarea respectivei posibilităţi îl va avea.
39
Ministerul Finanțelor Publice, ”Metodologie de implementare a standardului de control intern Managementul
Riscurilor”, p.2
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/manuale/METOD_IMPLEMENTARE_RISC.pdf
40
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Standard_18.pdf
44
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Riscurile trebuie identificate la orice nivel unde se sesizează că există consecinţe asupra
atingerii obiectivelor şi pot fi luate măsuri specifice de soluţionare a problemelor, ridicate de
respectivele riscuri.41
Riscul apare atunci când există posibilitatea (probabilitatea) ca o amenințare să

exploateze o vulnerabilitate a unui bun, informație (obiectiv, rapoarte, etc) și prin aceasta să
producă pagube (pierderi financiare prin neatingerea obiectivelor) în organizație.
Vulnerabilitatea este o slăbiciune, un gol al unei organizații. Nu produce rău, este doar o
condiție care permite unei amenințări să afecteze bunurile.
Prin bun se înțelege orice are valoare pentru organizație: personal, echipamente,
informații (obiective, contracte, etc).
Cunoaşterea ameninţărilor permite managementului organizației o ierarhizare a acestora
în funcție de eventualitatea materializării lor, de amploarea impactului asupra obiectivelor şi de
costurile pe care le presupun măsurile menite de a reduce șansele de apariţie sau de a limita
efectele nedorite. Impactul poate fi cuantificat prin indicatori calitativi, financiari (costuri), de
timp, efort.
Organizația trebuie să definească clar sistemul de obiective, începând cu cele generale şi

terminând cu cele individuale, şi numai după aceea încercaţi să identificaţi ameninţările şi
oportunităţile.
Organizația trebuie să-și concentreze eforturile spre ceea ce este cu adevărat important
pentru ea, şi nu să-şi disperseze resursele în zone nerelevante pentru obiectivele sale. Impactul
reprezintă consecinţa asupra rezultatelor (obiectivelor), dacă riscul s-ar materializa.
O sursă de ameninţare nu reprezintă un risc atunci când nu există o vulnerabilitate care
să poată fi folosită, amențările există și nu pot fi eliminate.
41
http://www.ub.ro/files/scim/Managementul-Registrul_riscurilor.pdf
45
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Riscurile nu pot fi “zero”. Vulnerabilitățile pot exista și în absența amenințărilor.
Incertitudinea nu poate fi eliminată, ci numai controlată. Riscurile au o cauză şi un efect asupra
obiectivelor.
În management se disting două concepte: riscul şi incertitudinea. Când o decizie este

luată în condiţii de risc, aceasta presupune o cunoaştere a riscului asumat, respectiv cunoaşterea
probabilităţii apariţiei riscului. În cazul unei decizii luate în condiţii de incertitudine nu sunt
cunoscute riscurile, deşi acestea sunt asumate.42
Gestionarea riscurilor are ca obiectiv atingerea unui echilibru optim de risc al

rezultatelor companiei, eforturile de gestionare fiind analizate prin prisma eficienţei economice.
Registrul riscurilor este un rezultat al procesului de management al riscului, realizat de
organizație în vederea elaborării unui plan de acțiune pentru monitorizarea acestuia.
La nivel de organizație, trebuie să existe:
 Registru de riscuri pentru fiecare compartiment/departament, iar responsabilitatea
elaborării și actualizării revine fiecărui nivel al managementului de linie.
 Registrul riscurilor (centralizat) la nivelul general al organizației. Completarea și
actualizarea Registrului de riscuri (centralizat) se realizează numai de către o persoană
desemnată ca responsabilă din cadrul organizației.
Registrul de riscuri trebuie să fie ușor de examinat și accesibil pentru managementul
organizației. Acesta trebuie să ofere elemente necesare pentru luarea deciziilor adecvate pentru
diminuarea riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor stabilite.
Fiecare organizație/compartiment/departament are anumite caracteristici proprii și în
funcție de specificul ei se pot evidenția diferite riscuri.
Registrul de riscuri trebuie să fie un document dinamic și actualizat ori de câte ori apare
un risc nou. Identificarea riscurilor trebuie să capete un caracter permanent.
42
Managementul Riscuui http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
46
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Identificarea continuă a riscurilor este necesară pentru cunoaşterea riscurilor care nu s-
au manifestat anterior datorită circumstanţelor, a schimbării circumstanţelor în care se manifestă
riscurile identificate anterior, precum şi pentru stabilirea riscurilor care s-au manifestat în trecut,
dar care nu mai prezintă în prezent importanţă pentru organizaţie.43
În cadrul organizației este necesar să se creeze o cultură organizațională a riscului astfel
încât personalul să conştientizeze importanţa pe care gestionarea riscurilor o are în atingerea
propriilor obiective.
2.5 Elaborarea procedurilor de sistem și operaționale
Documentația unui SCIM se referă atât la documentația internă a organizației cât și la

documentația externă a ei (standarde, legi). Elaborarea documentației de implementarea SCIM
are o structură piramidală și cuprinde obiective, programe de dezvoltare, proceduri de sistem,
descrierile proceselor, respectiv proceduri operaționale, instrucțiuni de lucru și înregistrări.
O procedură, este o secvenţă de paşi pentru a efectua o sarcină obişnuită. Este un mod
specificat de efectuare a unei activități. Aceasta prescrie cum trebuie procedat în circumstanţele
date pentru a obţine rezultatul dorit.
Documentația internă a unei organizații reprezintă regulile unui SCIM (obiectivele,
politicile, procesele, etc) respectate atât de angajați (inclusiv conducerea organizației) cât și de
colaboratori (furnizori, beneficiari, alte părți externe interesate) și trebuie stabilită prin
documente scrise.
Documentația SCIM poate fi pe orice tip de format sau orice tip de mediu de stocare.
Volumul documentației depinde de:
43
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Studii/6_Studii_PODCA/1_Reguli_generale_Identificarea_riscurilor.pdf
47
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Mărimea organizației, cultură și SCIM;
 Complexitatea serviciilor prestate și a proceselor interne;
 Standardele aplicate;
 Cerințele legale și alte cerințe;
 Educația, experiența și instruirea personalului;
 Fluctuația de personal;
 Probleme de SCIM anterioare (riscuri identificate).
La dezvoltarea documentației SCIM trebuie avut în vedere că aceasta este utilizată

pentru a face dovada implementării, funcționării sistemului, deci a face dovada “unui sistem
documentat” și nu pentru a crea “un sistem de documente”.
Pentru cerințele fiecărui standard trebuie dezvoltată câte o procedură, numită și
procedură de sistem. O parte din aceste cerințe sunt introduse în procedurile ce descriu procesele
de realizare a serviciului. Acest lucru face ca documentația sistemului să nu fie foarte
voluminoasă, iar pentru angajat este mult mai ușor de înțeles cum activitatea lui poate conduce la
realizarea obiectivelor SCIM.
Procedurile au un rol esențial în documentarea SCIM. Forma procedurilor este stabilită

de fiecare organizație în parte, în funcție de necesitățile acesteia și respectarea prevederilor din
ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial al entităţilor publice. Se recomandă ca redactarea procedurilor să se
realizeze pe formular tipizat având pe prima pagină elementele de identificare a organizației și
dovezi privind verificarea și aprobarea formularului ca document oficial. Pe lângă aceste
elemente, o procedură trebuie să cuprindă:
 o identificare unică a documentului (cod/revizie/versiune);
 tipul documentului (procedură/instrucțiune/politică/ghid);
48
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 caracterul documentului (public, confidențial, restricționat, etc);
 minimul de cerințe obligatorii privind structura (conținutul) documentului.
Cerințele minime pentru structura unei proceduri sunt (vom dezbate pe larg subiectul în
capitolul 3):
1. SCOP – secțiune unde printr-o frază scurtă și la obiect se declară ce se urmărește

prin elaborarea procedurii.
2. DOMENIUL – se menționează entitatea organizatorică unde se aplică documentul
și/sau asupra căror produse și/sau servicii.
3. DEFINIȚII și ABREVIERI – se definesc orice termeni ce se consideră necesari
pentru înțelegerea documentului și se identifică și explică abrevierile utilizate în document.
4. REFERINȚE NORMATIVE - se precizează orice document care este necesar a fi
consultat în vederea aplicării procedurii (standarde, contracte, reglementări, norme juridice,
manuale de utilizare, instrucțiuni, etc).
5. IDENTIFICAREA RESPONSABILITĂȚILOR - se indică funcțiile ce desfășoară
activitățile descrise. Forma de prezentare poate fi sub formă de text sau matriceală.
6. DESCRIEREA PROCESULUI - se prezintă activitățile în succesiunea lor. Modul
de descriere trebuie să fie CLAR, CONCIS, PRIETENOS (evitarea diatezei pasive, propoziții
scurte care să înceapă cu verbul, utilizarea numerotării și/sau a spațiilor de separare).
7. ÎNREGISTRĂRI – se vor prezenta toate înregistrările generate de activitățile
descrise în proces, precizându-se:
o denumirea înregistrării și codul;
o caracterul înregistrării (informației);
o durata, suportul și locația de păstrare;
o durata de arhivare;
o modul de eliminare și autoritatea de eliminare;
49
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
8. ANEXE - se indică formulare, tabele, grafice, hărți de proces/diagramă flux
generate. Se vor completa „Lista reviziilor documentului” și „Lista de difuzare”.
Pregătirea procedurilor necesită timp şi o planificare atentă pentru a obţine rezultatele

dorite. Atribuirea acestei sarcini unei singure persoane presupune câteva dezavantaje: nici o
persoană nu cunoaște chiar totul despre organizaţie; vor fi diferenţe între practică şi ceea ce se
scrie; contribuţia şi satisfacţia salariaţilor este minimă.
Cea mai bună metodă se bazează pe lucrul în echipă, planificarea elaborării, stabilirea
regulilor privind controlul acestor documente în toate fazele de elaborare, analiză, revizuire,
difuzare, retragere, formă utilizată, etc.
Cel mai important lucru pentru aceste instrucţiuni şi proceduri îl reprezintă
implementarea lor, adică punerea în practică a ceea ce conţin ele. Dacă în descrierea procedurii
sau instrucţiunii sunt elemente care nu pot fi aplicate din diverse motive (nu corespund modului
de desfăşurare a activităţii sau au intervenit modificări tehnologice în desfăşurarea activităților)
atunci acestea trebuie modificate.
Un alt aspect care determină ne-implementarea lor îl reprezintă faptul că cei care sunt
beneficiarii acestor proceduri nu sunt instruiţi cum să le utilizeze. Prin grija şefului
compartimentului trebuie asigurată instruire şi accesul la document pentru consultarea acestuia
atunci când este nevoie pentru reîmprospătarea cunoştinţelor.
Procedura este mai amplă decât o instrucţiune şi răspunde la toate întrebările necesare
pentru efectuarea unei activități. Cel mai important delimitează responsabilităţile. Respectarea
prin punerea în practică a conţinutului procedurii ne conduce la rezultate predictibile şi
uniformizarea activităţii dacă aceasta se desfăşoară în mai multe locuri.
Instrucţiunile de lucru se referă mai curând la activități în cadrul unei singure funcţii.
Instrucţiunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizării acelor activități, care ar fi
50
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
afectate de lipsa unor astfel de instrucţiuni. 44
Detaliile, care nu conduc la un control sporit al
activităţii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce nevoia de instrucţiuni detaliate, sub rezerva că
personalul afectat deține informaţiile necesare pentru a-şi executa corect sarcinile. Indiferent de
format sau combinaţia aleasă, instrucţiunea de lucru trebuie să fie în ordinea operaţiilor, trebuie
să reflecte cerinţele şi activităţile relevante.
Înregistrarea oricărei activități se poate face pe formulare, iar acestea pot fi generate de
proceduri/instrucțiuni sau pot fi neprocedurale (generate numai de o autoritate).
Trebuie reținută diferența între formular și înregistrare:
 Formular = document necompletat
 Înregistrare = document completat (formular completat).
Înregistrările au importanța lor pentru că ele pot constitui elemente de intrare sau de
analiză pentru alte activități. Ele mai sunt utilizate și de persoane abilitate de a efectua control,
audit.
Înregistrările sunt dovezi obiective ale aplicării și implementării elementelor SCIM.
Înregistrările pot fi grupate în:
 Înregistrări specifice serviciului și se referă la:
o Părțile scrise și desenate elaborate pentru o anumită lucrare;
o Înregistrarea rezultatelor activității/măsurării;
o Neconformități, reclamații și acțiuni de remediere.
 Înregistrări privind funcționarea SCIM:
o Analiza efectuată de management;
o Controlul proceselor;
o Pregătirea, calificarea, instruirea angajaților și altor părți interesate;
o Rezultatele auditurilor;
44
Ghid pentru managementul calității http://194.169.191.252/grant/resources/pdf/Ghid_MC_ID.pdf
51
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
o Acțiuni corective și preventive;
o Satisfacția clientului/cetățeanului și altor părți interesate.
Elaborarea conținutului documentelor este începută o dată ce sunt cunoscute indicațiile

referitoare la proceduri, respectiv descrierile cerințelor standardelor, proceselor.
La elaborarea documentației trebuie să avem grijă ca aceasta să nu:

 fie rigidă astfel încât să sufoce creativitatea;
 fie greu de aplicat îngreunând activitatea descrisă;
 existe contradicții.
Documentația SCIM trebuie:
 elaborată de o echipă în care să fie incluși și utilizatorii și nu de o singură persoană;
 să respecte cerințele privind “Controlul documentelor” și “Controlul Înregistrărilor”
2.6 Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații care intră/ies din

organizație
Pentru a se asigura protejarea informațiilor în interiorul organizației, împotriva:

 acțiunilor de “Inginerie Socială”,
 compromitere sau acces neautorizat,
 modificării conținutului acestora,
 sabotajelor ori distrugerilor neautorizate,
organizația trebuie să identifice, să clasifice și să stabilească nivelul de acces și flux
pentru toate documentele rezultate din procesele pe care le desfășoară și intrări/ieșiri. (exemplu:
documente de informare, documente reprezentând elaborarea de proiecte de acte normative,
documente care necesită analiză şi puncte de vedere scrise (rapoarte de constatare), documente
52
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
care vizează fundamentarea necesităţii realizării activităților pentru îndeplinirea obiectivelor
specifice).
„Ingineria socială”45 este o metodă asemănătoare cu phishingul care influențează

persoanele în vederea obținerii datelor confidențiale. Phishing-ul este un proces fraudulos prin
care se încearcă obținerea (furtul) unor informații, nume de utilizator, parole, detalii despre
carduri bancare sau alte date cu caracter personal, printr-un mesaj sau altă metodă de comunicare
electronică, în care se pretinde că autorul este o entitate de încredere.
La clasificarea documentelor organizația are în vedere, dar fără a se limita:

 Constituţia României, republicată;
 H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a
informaţiilor clasificate in România, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi
completările ulteriore;
 Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu
modificările si completările ulterioare;
 Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile
publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
Prin clasificarea informaţiilor se înţelege încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de

secretizare. Termenul informații defineşte orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent
de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie.46
Informațiile clasificate sunt informațiile, datele, documentele de interes pentru
securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca
urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.
45
http://www.securitatea-informatica.ro/securitatea-informatica/ingineria-sociala/
46
http://www.orniss.ro/ro/notiuni.html
53
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Acestea se împart în:
 secrete de stat,
 secrete de serviciu.
Accesul la informații clasificate este permis, cu respectarea principiului "necesității de a

cunoaște", numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile
pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Necesitatea de a cunoaște este principiul conform căruia accesul la informații clasificate se
acordă, în mod individual, exclusiv persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
trebuie să aibă acces la acestea.
Principalele instituţii care deţin sau utilizează informații clasificate sunt47:

 Administraţia Prezidenţială;
 Senatul şi Camera Deputaţilor;
 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;
 Guvernul şi Ministerele;
 Banca Naţională a României;
 Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe;
 Serviciul de Protecţie şi Pază;
 Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
 Institutul Naţional de Statistică;
 Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;
 Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
47
https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/legea182.pdf
54
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Aceste informații sunt clasificate în baza legislației din România și sunt în afara
scopului "Inventarierii documentelor, a fluxului de informații și a proceselor".
Cu scopul de a prioritiza eforturile de protejare a informațiilor, documentele organizației
trebuie să fie clasificate în categorii, fiecare categorie având nivelul sau de clasificare.
Proprietarul (autorul) informației sau al documentului decide clasificarea informației

Nivelurile de clasificare pot fi urmatoarele:
1) PUBLIC: informația care este destinată pentru difuzare publică. Nu este necesară
etichetare sau se va eticheta „Public”.
Informația publică este acea informație care poate fi publicată în întregime, disponibilă
cetățenilor și presei (ex. declarația politică, comunicate de presă, obiective, etc).
Directorul/conducătorul organizației autorizează și controlează transmiterea
informațiilor publice.
2) UZ INTERN: Informația care aparține organizației și care nu trebuie transmisă

publicului, exceptând cazul în care dezvăluirea acestora poate aduce beneficii organizației.
Accesul extern neautorizat trebuie prevenit.
Etichetarea „UZ INTERN” este obligatorie.
Aceste informații sunt destinate uzului intern al organizației de către un număr mare de
UTILIZATORI, așteptările în ceea ce-i privește pe receptorii acestora fiind de a utiliza
informațiile cu grijă și simț practic.
Divulgarea acestui tip de informație nu conduce în mod obișnuit la pierderi financiare și
nu afectează, de regulă, interesele organizației sau ale utilizatorilor.
3) LIMITAT – Clasificare internă: Informația aparține organizației și este destinată

uzului intern al acesteia de către un număr restrâns de Utilizatori. Nu este publică.
55
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Dezvăluirea acestui tip de informație poate duce la pierderi minore, la pierderea unor
oportunități, a credibilității sau la pierderea reputației și/sau poate afecta interesele organizației
sau ale Utilizatorilor.
Un utilizator autorizat nu trebuie să divulge informația fară o autorizație prealabilă din
partea proprietarului informației/documentului. Informația nu poate fi găsită prin alte mijloace/
resurse.
Eticheta «LIMITAT –clasificare internă » este obligatorie.
4) STRICT LIMITAT – Clasificare internă: Informația aparține organizației și este

destinată uzului intern doar de către un număr foarte restrâns de Utilizatori și nu poate fi făcută
publică.
Dezvăluirea acestui tip de informație poate conduce la pierderi importante, pierderea
profitabilității sau oportunității, a credibilității sau la pierderea reputației și/sau poate afecta
interesele societății sau ale Utilizatorilor și/sau poate reprezenta un avantaj pentru concurență.
Un utilizator autorizat trebuie să nu divulge nimănui informația, în lipsa unui
„angajament de divulgare” prealabil (scris) din partea proprietarului informației/documentului,
în general același cu creatorul informației. Informația nu poate fi găsită prin alte
mijloace/resurse.
Eticheta este obligatorie.
Modelul de mai sus poate fi îmbunătățit potrivit necesităților obiective ale organizației.
Dacă este necesar pot fi introduse mai multe niveluri de risc de securitate și poate fi introdusă o
varietate largă de măsuri de control al riscului pentru fiecare categorie de clasificare a
informației.48
În cazul informațiilor/documentelor clasificate limitat sau strict limitat:
48
http://www.e-birouvirtual.ro/sites/default/files/articole_bv/120609_clasificarea%20informatiei_0.pdf
56
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Distrugerea – se realizează numai cu acordul proprietarului.
 Copiere – numai copii controlate.
 Transmisie fax – este interzisă.
 Stocarea – numai în baza deciziilor proprietarului.
 Etichetarea este obligatorie.
 Divulgarea – o poate face numai un utilizator autorizat.
La nivel de organizație trebuie să existe:

 O listă de inventariere a documentelor și înregistrărilor pentru fiecare
compartiment/department iar, responsabilitatea elaborării și actualizării revine fiecărui nivel al
managementului de linie.
 O listă de inventariere a documentelor și înregistrărilor (centralizat) la nivelul
general al organizației. Completarea și actualizarea se realizează numai de către o persoană
desemnată ca responsabilă din cadrul organizație.
Lista de inventariere a documentelor și înregistrărilor trebuie să fie o listă dinamică,
actualizată ori de câte ori apar modificări privind valoarea informației. Informațiile (documentele
/ înregistrările) pot fi reclasificate în funcție de valoarea (importanța) informației în timp și
personalul asociat. Responsabilitatea reclasificării revine proprietarului de informație.
2.7 Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control managerial
Dezvoltarea sistemului de control managerial al organizației prin raportarea la

standardele de management/control intern se realizează prin elaborarea și actualizarea
procedurilor de lucru specifice activităților care se desfăşoară. 49
49
57
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Concomitent cu elaborarea şi dezvoltarea cadrului procedural trebuie să se realizeze și
completarea fişelor posturilor salariaţilor şi coroborarea acestora cu atribuţiile stabilite prin
regulamentul de organizare și funcționare.
O preocupare majoră a conducerii organizației ar trebui să o reprezinte dezvoltarea în

permanenţă a competenţelor personalului în domeniile de specialitate. Perfecţionarea sistematică
a pregătirii profesionale a personalului se poate realiza prin elaborarea ghidurilor practice pe
funcţiile suport ale entităţilor publice şi a manualelor de audit intern, dar şi prin implementarea
acestora în cadrul entităţilor în vederea îmbunătăţirii lor.
În domeniul managementului riscurilor se impune identificarea şi cuantificarea acestora
pe baza expertizei existente şi elaborarea Registrului riscurilor pentru fiecare
serviciu/compartiment din cadrul organizației şi prin centralizarea lor.
Un alt aspect al dezvoltării și îmbunătăţirii SCIM îl vor reprezenta comunicarea şi

relaţionarea mai completă a serviciilor din cadrul organizației, atât prin schimbul documentaţiilor
realizate, cât şi prin realizarea unor activități comune.
Totuşi, un element esenţial pentru dezvoltarea SCIM îl reprezintă elaborarea,
implementarea şi formalizarea procedurilor de lucru şi urmărirea respectării lor de către
personalul organizației cu scopul realizării obiectivelor.
Separarea atribuţiilor trebuie realizată și specificată prin fişele posturilor şi va fi întărită
prin elaborarea procedurilor de lucru.
Producerea unor eventuale abateri de la cadrul normativ şi procedural se va soluţiona de
nivelul superior de management.50
În domeniul strategiilor de control ale organizației, este recomandat să se solicite
evaluări externe pentru analiza activităților desfăşurate şi atingerea ţintelor propuse.
50
58
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare al desfășurării activităților și
acțiunilor
Organizația trebuie să măsoare și să monitorizeze SCIM pentru a se asigura că acesta

este în conformitate cu obiectivele stabilite. Inspecția, evaluarea, observațiile etc sunt
componente ale unui sistem eficient de monitorizare și de măsurare.
Organizația poate realiza cel mai bine acest lucru prin determinarea:
 a ce trebuie să fie măsurat și monitorizat pentru a identifica măsura în care
obiectivele și cerințele aplicabile sunt îndeplinite;
 metodelor de monitorizare, măsurare, analiză și evaluare, pentru a asigura rezultate
valide;
 când trebuie să fie efectuate inspecțiile, monitorizarea și măsurarea;
 când se analizează și evaluază procesele de inspecție, monitorizare și măsurare;
 rezultatelor ce trebuie păstrate.
Organizația trebuie să păstreze înregistrări adecvate, documentate ca dovadă a acestor

rezultate.
Organizația ar trebui să:

 ia măsuri pentru a aplica principiul prevenirii;
 păstreze înregistrări relevante ale rezultatelor;
 monitorizeze eficacitatea controalelor pentru SCIM;
 ia măsuri proactive de performanță;
 ia masuri reactive de performanță.
59
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2.9 Autoevaluarea realizării obiectivelor generale și a celor specifice
Auto-evalurea are rolul de a:

o concentra atenţia managerilor din organizație către implementarea unor controale
interne eficace şi menţinerea continuă a unui mediu de control intern pozitiv.
o accentua importanţa rolului de prevenire a unor întreruperi în funcţionarea
controalelor interne.
o furniza managementului organizației, încredere că SCIM este ținut sub control și
continuă să satisfacă condiţiile specificate.
"Autoevaluarea nu poate fi nici confundată şi nici substituită de evaluarea sistemului de
control intern/managerial pe care o realizează compartimentul de audit public intern, pe baza
unei metodologii specifice, în aplicarea standardului 16 "Auditul intern" şi a normelor care
reglementează activitatea în acest domeniu".(Ordin nr. 1423/2012)
Criteriile care stau la baza autoevaluărilor sunt standardele SCIM, obiectivele și documentele
(proceduri/norme/regulamente/înregistrări) organizației.
Autoevaluarea trebuie realizată la nivelul fiecărei structuri din cadrul organizației.
Prin autoevaluare la nivelul fiecărei structuri se realizează o asumare de către
conducătorul compartimentului/departamentului a realității datelor, informațiilor şi constatărilor
înscrise în acesta.
Realizarea autoevaluării constituie principala formă de implementare a regulii de
management definită de standardul 15 „Evaluarea SCIM” din Codul controlului
intern/managerial, conform căreia organizația trebuie să instituie o funcție de evaluare a
propriului SCIM, a cărei exercitare este în responsabilitatea fiecăreia dintre persoanele care
ocupă o funcție de conducere în organizație.51
51
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Fisa_St_24.pdf
60
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Autoevaluarea trebuie să fie o acțiune periodică. La planificarea activității de evaluare,
conducerea organizației împreună cu structura cu atribuții de monitorizare, coordonare şi
îndrumare metodologică privind SCIM trebuie să:
 Aleagă metoda de notare a rezultatelor chestionarului.
 Realizeze o planificare detaliată a auto-evaluării.
 Organizeze și să formeze membrii grupurilor de auto-evaluare cu privire la
metoda aleasă, colectarea informațiilor (documente suport și date relevante).
Chestionarele de autoevaluare trebuie să cuprindă referiri la indicatorii de performanță
stabiliți.
Răspunsurile la întrebările din chestionarele de autoevaluare trebuie să se bazeze pe
dovezi.
Stabilirea măsurilor de organizare şi realizare a operațiunii de autoevaluare se realizează

de către structura cu atribuții de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică privind
SCIM, numită prin decizia conducătorului organizației.
Această structură are responsabilitatea centralizării informațiilor din chestionarele de
autoevaluare, semnate şi transmise de conducătorii de compartimente/departamente.
pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, aprecierea gradului
de conformitate a SCIM propriu cu standardele de control intern/managerial, în raport cu
numărul de standarde implementate se realizează astfel:
 sistemul este conform dacă sunt implementate toate cele 16 standarde;
 sistemul este parțial conform dacă sunt implementate între 9 şi 15 standarde;
 sistemul este neconform dacă sunt implementate mai puțin de 9 standarde.
Autoevaluarea nu trebuie să se limiteze doar la elaborarea unui raport.
61
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Autoevaluarea ar trebui să conducă la un plan de acțiuni pentru a îmbunătăți
performanța organizației. Rezultatele autoevaluării trebuie să fie date de intrare în planificarea
acțiunilor de îmbunătățire a organizației.
Comisia cu atribuții de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică privind
SCIM adună propunerile de îmbunătățire și le grupează pe idei/teme comune. Propunerile sunt
analizate luând în considerare obiectivele strategice ale organizației.
Planul de acțiuni ar trebui să furnizeze informații pentru elaborarea strategiei
organizației.
Acțiunile din planul de îmbunătățire trebuie prioritizate și structurate în funcție de
obiectivele strategice ale organizației.
Planul de acțiuni trebuie să cuprindă termene și responsabili.
Planul de acțiuni trebuie monitorizat
2.10 Considerații și recomandări de bună practică pentru implementarea

S.C.I.M.
Conformitatea cu standardele nu reprezintă singurul „obiectiv” pentru SCIM.

Când discutăm despre cerințele unui SCIM luăm în considerare și recomandări
generale:
1) Înțelegerea regulilor privind SCIM. Pentru aceasta trebuie să:

 citim cerințele standardelor SCIM pentru o bună înțelegere a lor și a modului de
abordare;
 implementăm soluțiile rezonabile care au sens pentru activitatea organizației și au
la bază riscurile specifice organizației;
62
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 identificăm cerințele legale aplicabile organizației;
2) Dezvoltarea unui management al riscului prin:

 determinarea de acțiuni ce trebuie întreprinse în urma riscurilor identificate
(tratare sau acceptare risc);
 utilizarea analizei riscurilor pentru a explica principiile și modul de tratare a
cerințelor SCIM și implementare a măsurilor.
3) Pentru un management eficace al riscurilor, identificarea riscurilor trebuie să

capete un caracter permanent. Identificarea continuă a riscurilor este condiţia necesară racordării
la schimbare.
4) Gestionarea riscurilor, prin implementarea unor instrumente de control care să

menţină riscurile în limite tolerabile în cazul în care rotaţia personalului (cu funcţii sensibile) nu
se poate realiza din lipsă de personal calificat în domeniul respectiv, fie ar determina costuri
foarte mari.
5) Dezvoltarea și implementarea de proceduri de întreținere a SCIM.

Acest lucru presupune:
 trecerea în revistă a politicilor, procedurilor, formularelor, planurilor de
securitatea informației existente și implementate pentru realizarea conformității cu standardul;
 elaborarea și actualizarea procedurilor, formularelor, după cum este necesar;
 furnizarea unui acces ușor la proceduri/politici și acces dedicat celor implicați în
proceduri, planuri;
 impunerea și constrângerea respectării documentației SCIM prin aplicarea de
procesului disciplinar.
63
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
6) Cerințe referitoare la controlul documentelor și controlul înregistrărilor.
7) Dezvoltarea și utilizarea instrumentelor de lucru (metode de măsurare și

monitorizare, formulare).
8) Obiectivele entităţii publice trebuie astfel stabilite încât să răspundă pachetului de

cerinţe S.M.A.R.T.
9) Alocarea de responsabilități prin:

 crearea fișelor de post conținând și aspecte legate de SCIM;
 numirea prin decizie a unei echipe responsabile cu SCIM;
 difuzarea acestei decizii precum și informațiile oficiale a persoanelor din comisia
SCIM și întregului personal.
10) Raportarea și răspunsul la semnalarea neregulilor se realizează cu ajutorul:

 unui proces de raportare pentru salariați a neregulilor identificate;
 unui formular/raport pentru neregulile identificate;
 unei proceduri de răspuns la neregulile identificate și o echipă care să preia și să
trateze aspectele raportate;
 unui sistem de încredere care să asigure protejarea/confidențialitatea persoanei
care a raportat.
11) Conștientizarea pro -SCIM și instruire prin:

 stabilirea unui program formal de instruire pentru SCIM și de conștientizare a
importanței acestuia pentru toți angajații;
 realizarea de instruiri specifice activităților și departamentelor din organizație;
64
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 documentarea participărilor, conținutul și metodele de instruire și conștientizare
(programul cursurilor, foi prezență, rapoarte de evaluare);
12) Evaluarea SCIM prin:

 stabilirea și corelarea indicatorilor de performanță pentru procese, personal și
sistem;
 stabilirea unui program de audit pentru SCIM implementat;
 realizarea de audituri atunci când apare o problema;
 determinarea activităților utilizatorilor și evenimentelor care ar putea să genereze
o intrare în audit;
 implementări de proceduri de analiză periodică și de arhivare;
 păstrarea dovezilor de audit în scopuri juridice.
13) Să ne asigurăm de suportul managementului prin:

 informarea lui asupra riscurilor;
 propunerea de reducere a riscurilor pe baza unor mijloace cu costuri eficiente și
cu obținerea rezultatelor operaționale planificate;
 furnizarea de rapoarte cost- beneficii sau calcularea randamentul investiției pentru
implementarea măsurilor.
14) În cadrul entităţii publice trebuie întocmit:

 inventarul funcţiilor sensibile;
 lista cu salariaţii care ocupă funcţiile respective;
 planul pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor care ocupă funcţii sensibile, astfel
încât un salariat să nu activeze, de regulă, mai mult de 5 ani într-o astfel de funcție.
65
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
15) Completarea chestionarului de autoevaluare revine fiecărui compartiment care,
conform organigramei aprobate, nu intră în componenţa unui compartiment de rang superior.
16) Standardele sunt aplicabile fiecărui compartiment din entitate cu excepția

standardului 16„Auditul intern”.
17) Actualizarea permanentă a listei actelor normative reprezentative, cuprinse în

componenta "referințe principale" a fiecărui standard, precum și a completării acesteia cu orice
alte reglementări care cuprind prevederi aplicabile fiecărui standard.
18) Implicarea întregului personal în dezvoltarea, menținerea SCIM.
19) Realizarea unui sistem transparent și corect de evaluare a performanţelor

salariaților.
Indicatorii negativi (ceea ce nu trebuie să facem) pentru un SCIM pot fi considerați:
 Neînțelegerea cerințelor cu adevărat importante prevăzute de standarde cum ar fi

evaluarea și tratarea riscurilor, instruire etc;
 Presupunerea că organizația va efectua analiza riscului doar o singură dată;
 Rezultatele evaluării riscurilor nu sunt compatibile și reproductibile;
 Încercarea de a soluționa toate riscurile fără o prioritizare;
 Nedocumentarea deciziilor responsabililor (comisiei) SCIM sau a
managementului organizației;
 Cautarea unei soluții „de-a gata” (security in a box) nepersonalizată necesității
organizației;
66
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Stabilirea planurilor de tratare a riscurilor fără numirea responsabilităților, fără
termene de realizare a sarcinilor și fără urmărirea acțiunii și a rezultatelor ei;
 Lipsa de susținere a acestor planuri de către managementul organizației;
 Angajații nu pot indica clar autoritatea pentru SCIM din cadrul organizației;
 Persoanele responsabile cu SCIM (persoanele din comisie) raportează prea jos în
organigrama și nu au autoritatea legală;
 Realizarea de programe de instruire pentru toți angajații fără o evaluare a
necesității de instruire;
 Căutarea de vinovați pentru fiecare neregulă semnalată, în loc de a căuta măsuri
corective și preventive;
 Crearea unui mediu propriu de intimidare în care angajații se tem să raporteze
neregulile;
 „Cumpărarea” de proceduri tipizate adăugând doar denumirea organizației;
 Nu sunt definite cerințele și criteriile de audit și nu sunt planificate activitățile ce
implică verificarea tuturor compartimentelor organizației;
 Verificarea se realizează numai când apar probleme;
 Se încearcă păstrarea tuturor dovezilor de audit pe termen nelimitat fără a ține
cont de legislație;
 Existența unei proceduri care stabilește că organizația trebuie să dețină planuri
pentru continuitatea activității și în caz de dezastru, dar nu există planuri;
 O abordare de tipul „nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla niciodată”;
 Necorelarea măsurilor de tratare a riscurilor cu obiectivele operaționale;
 Managementul organizației face afirmații de genul „Nu trebuie să ne îngrijoram în
legatură cu ............ pentru că .......”;
 Elaborarea de politici/proceduri pentru fiecare activitate (de câte proceduri este
nevoie cu adevărat?).
67
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Următoarele puncte ar trebui luate în considerare:
 Entitățile cu un sistem de control intern mai puțin dezvoltat ar trebui să se
concentreze în primul rând pe precondițiile de bază pentru orice sistem de control intern, în
special mediul de control.
 Toate entitățile au elemente ale unui sistem de control intern, acestea ar trebuie
acum să fie structurate și formalizate, îmbunătățite conform nevoilor identificate.
 Sistemul de control intern nu ar trebui să funcționeze separat de operațiunile
existente în organizație, sistemul de control intern ar trebui să fie integrat ciclului de
management.
Pentru o mai eficientă implementare a SCIM, consideram oportună elaborarea unor fișe
de implementare si a unui plan de implementare a standardelor deoarece, permit identificarea
necesitaţilor manageriale la nivelul entităţii publice, precum si la nivelul fiecărui compartiment/
birou al acesteia.
Fișele de implementare și planul de implementare ca instrumente de implementare a

SCIM, îşi doresc să ghideze şi să concentreze efortul de implementare al directorilor
generali/directorilor în găsirea de soluţii personalizate pentru fiecare compartiment.
Întrebările din fișa de implementare sunt menite să ajute managerii unităţilor în a
identifica necesităţile de îmbunătățire din propriile compartimente. Pe baza răspunsurilor pe care
aceştia sau reprezentaţii lor în grupul de lucru le vor identifica, se vor găsi soluţii personalizate
de implementare pentru fiecare compartiment în parte.
68
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Exemplu Fișa de implementare

Fişa de implementare
Standardului 1. Etica şi integritatea

Conform Ordinului SGG nr.0400 din 12/06/2015
1. Obiectiv
Conducerea Ministerului……. şi personalul instituției împărtăşesc şi respectă

valorile etice şi de integritate atât individual cât prin intermediul proceselor la care iau
parte.
2. Cerinţe
 Conducerea ministerului sprijină şi promovează în mod activ valorile etice,

integritatea profesională şi personală a angajaţilor;
 Salariaţii acţionează şi au un comportament care respectă prevederile unei
conduite etice în entitatea publică;
 Managerul şi salariaţii au o abordare pozitivă faţă de controlul intern, a cărui
funcţionare o sprijină;
 Este asigurată la toate nivelele Ministerului… implementarea integrală a
prevederilor specifice (legislative şi de politică internă) ce reglementează etica şi integritatea;
 Conducerea ministerului supervizează respectarea valorilor etice
organizaționale, în special codul de etică, evitarea conflictului de interese, transparenţa în
activitate, prevenirea şi raportarea fraudelor şi a neregulilor.
69
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
3. Întrebări de verificare a implementării standardului
 Este valorificată şi promovată transparenţa în activitate, respectiv declararea

averilor şi intereselor, implementarea codului de conduită şi a codurilor specializate (pentru
auditorii interni, controlorii delegaţi sau pentru personalul contractual)?
 Codul de conduită a funcţionarilor publici este reglementat de către legea nr.

7/2004. Separat de acesta, este recomandabil ca o entitate publică să aibă un cod etic,
suplimentar, care să conţină prevederile legislative specifice într-o formă succintă şi concisă,
cod care să fie pus la dispoziția tuturor salariaților. Aveți cunoștință de existența unui
asemenea cod la nivelul Ministerului … . Dacă nu considerați utilă realizarea acestuia?
 Prin intermediul sesiunilor de formare se are în vedere creşterea gradului de

conştientizare a valorilor etice specifice unei instituţii. Au beneficiat funcţionarii din direcţia
dumneavoastră în 2014 de formare în domeniul eticii şi conduitei în funcţia publică? Daca
nu, consideraţi utile realizarea unor sesiuni de formare anuale în acest domeniu?
 Monitorizarea respectării normelor de conduită, întocmirea rapoartelor

trimestriale precum şi consilierea în domeniul eticii sunt atribuţii derulate de către un
funcţionar public desemnat de către conducerea ministerului. Sunt cunoscute la nivelul
direcţiei dumneavoastră rapoartele de monitorizare şi atribuţiile funcţionarului public
însărcinat cu consilierea în domeniul eticii?
 Este asigurat un mediu adecvat de comunicare a preocupărilor in materie de

etică între angajaţi şi conducerea direcţiei?
70
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Apreciaţi ca fiind suficiente modalităţile prin care sunt implementate în
direcţia dumneavoastră politicile specifice eticii şi integrităţii?
71
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
PLAN DE IMPLEMENTARE STANDARDUL NR. 1; DENUMIRE: ETICA ŞI INTEGRITATEA

DIRECŢIE:
DIRECTOR:
Activităţi Riscuri aferente
planificate în Nivel
Nr. Indicatori
Scop vederea Descrierea acţiunii Termen estimat Responsabil(i)
crt. realizare Risc identificat
realizării
obiectivelor
1. Conştientizarea Funcţionarii
normelor publici vor primi Fiecare persoană ce se Proces verbal 1. Ca personalul să
interne (etice şi o copie după încadrează în această de parcurgă superficial
de integritate) Codul de categorie va primi în documentul.
72
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
specifice conduită a format electronic distribuire şi 2. Ca personalul să nu
funcţionarului documentul şi după luare la se adreseze
public. parcurgerea cunoştinţă funcţionarului public
lui va semna de luare semnat. desemnat prin Ordin
la cunoştinţă. ,în cazuri de încălcare
a normelor etice.
2. Respectarea Includerea unor Se prevăd drepturile şi Fişele de post 3. Ca personalul să
normelor prevederi obligaţiile atât ale semnate de aplice superficial
interne (valorile specifice în fişa angajatorului cât şi ale ambele părţi. prevederile din fişa
etice şi de postului. angajatului. postului.
integritate) 4. Ca personalul să nu
specifice se adreseze
funcţionarului public
desemnat prin Ordin,
în cazuri de încălcare a
normelor etice.
73
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Completarea Datele se preiau din Permanent Declaraţiile 5. Eliberarea fişei
declaraţiilor de fişa fiscală a , în caz de de avere, fiscale cu întârziere
avere, de interese angajatului încetare a Declaraţiile poate duce la
de către raporturilo de interese, depunerea
funcţionarii r de depuse la în documentelor după
publici, anual sau serviciu. termenul termenul stabilit.
la încetarea specificat. 6. Completarea cu
raporturilor de date eronate a
serviciu. declaraţiilor.
7. Completarea
documentelor şi
depunerea lor. după
termenul stabilit prin
lege, fără justificare.
74
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Discuţii în cadrul Acţiuni de Permanent Minuta 8. Ca personalul să
şedinţelor conştientizare: se . întâlnirii. trateze superficial
direcţiei comunica informații tema.
despre activitatea
consilierului de etică.
La solicitarea
angajaţilor se pot
discuta probleme
specifice în colectiv.
75
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
3. Monitorizarea, Supervizarea În cadrul evaluării Număr de 12. Ca ambele părţi să
evaluarea respectării anuale, se verifică reclamaţii cu trateze superficial
procesului valorilor etice şi dacă drepturile şi privire la această tema ca urmare
de integritate obligaţiile au fost respectarea a noutăţii sale.
respectate de ambele drepturilor şi
părţi. obligaţiilor,
formulate de
către fiecare
dintre părţi şi
consemnate
sub semnătură
la rubrica
specifică din
formularul de
evaluare.
76
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Constituirea şi Conţine toate Decembrie Dosar De monitorizare slabă
actualizarea documentele a.c., constituit . a procesului.
dosarului pentru completate din (constituir
Standardul 1 coloana Indicatori de e).
monitorizare. Permanent
,
(actualizar
e).
77
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Instrucțiuni privind completarea tabelului:
Obiective:: precizarea obiectivelor care contribuie la implementarea standardelor;
Acţiuni planificate în vederea realizării obiectivelor: enumerarea detaliată a acţiunilor care urmează a fi implementate pentru fiecare
obiectiv în parte;
Riscuri: identificarea riscului/riscurilor proprii unui obiectiv/acţiuni se realizează prin formularea răspunsului la următoarea întrebare: ce
probleme (situații, evenimente etc.) pot să apară pe parcursul implementării şi care să reprezinte ameninţări pentru obţinerea rezultatelor?
Un risc astfel identificat va fi descris succint;
Estimarea mărimii riscului se va face prin aprecierea calitativă: grav (G), mediu (M) sau redus (R);
Observaţii: precizări suplimentare legate de obiective, acţiuni, termene, rezultate, probleme organizatorice, etc.
78
GUVERNUL ROMÂNIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Dezvoltării Regionale Instrumente Structura
SMIS 37635
Capitolul III: Studiu de caz
Problema de control și supraveghere a economiei și în special a fondurilor publice,

este un subiect care ridică preocupări importante . Probabil știți expresia atribuită lui Lenin : "
Încrederea este bună, controlul este mai bun " Eu aș spune" Controlul este bun, încrederea este
încă mai buna, dar cu un gram de control".
Controalele interne reprezintă un element esențial în toate procesele manageriale, fie
financiare sau operaționale. Aceste structuri de control intern, care au rolul de a asigura
funcționarea eficientă a departamentelor pentru realizarea obiectivelor, devin din ce în ce mai
importante, mai puternice, eficiente și eficace.
În scopul de a promova un management eficient în sectorul public a fost implementat

Controlul financiar public intern, care include: sistemul de control intern de management, audit
intern, coordonarea și armonizarea tuturor componentelor.
Controlul public intern a existat întotdeauna în toate țările, iar în ultimul timp a fost
dezvoltat ca un concept recunoscut și folosit pe scară largă, utilizând elemente ale sistemului de
management modern.
Controlul public intern s-a modernizat în ultimii 10-15 ani peste tot în UE. În unele
țări modernizarea a început în anii '80, dar mai multe reforme au fost începute din 2000, iar
ascensiunea reformelor a fost declanșată de valurile de aderare la Uniunea Europeană din 2004
și 2007. Procesul de modernizare a fost inițiat deoarece era nevoie de reforme administrative
(descentralizarea competențelor centrale), nevoia de a gestiona riscul și nu în ultimul rând
nevoia de a reduce deficitului bugetar, ca urmare a crizei financiare.
Majoritatea statelor membre au inițiat reforme pentru a îmbunătăți managementul în
79
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
sectorul public. Inițiativele de obicei au fost legate de introducerea și promovarea sistemului de
control public intern .Ele sunt axate pe implementarea unor principii de bază, inclusiv un model
de control intern recunoscut la nivel internațional. În majoritatea cazurilor, sistemele de control
intern la nivel național au la bază COSO/ INTOSAI2.
Aceast studiu oferă o imagine detaliată a sistemului de control intern managerial,
având la bazează o analiză aprofundată în cele 28 de țări membre ale UE. Obiectivul acestui
efort de cercetare este de a sprijini învățarea reciprocă (identificarea celor mai bune practici la
nivelul UE) cu privire la aplicarea sistemului de control intern managerial. Pentru a atinge
scopul propus în cadrul acestui studiu am analizat structurile și agențiile existente responsabile
cu proiectarea, gestionarea și implementarea sistemului de control intern managerial în statele
membre UE (acolo unde ele există), studiind modul în care guvernul a pus în aplicare structuri
organizatorice, legi, politici și proceduri pentru acest domeniu.
În cadrul studiului, pentru fiecare stat membru UE am facut o scurtă prezentare a celor
mai importante instituții care au responsabilități privind realizarea, gestionarea și aplicarea
sistemului de control intern managerial, apoi am realizat o scurtă trecere în revistă a modului în
care este aplicat controlul intern managerial la nivelul întregului sistem public, în special cum
este proiectat acesta în cadrul Ministerului Educației (acolo unde este cazul), de asemenea am
încercat să furnizăm o privire de ansamblu asupra celor mai importante legi, politici naționale și
reglementări cu privire la sistemul de control intern managerial.
80
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
1. Austria
Austria este o republică federală, formată din nouă landuri, fiecare land are propria sa
constituție, parlament, guvern propriu. Responsabilitățile legislative și administrative sunt
împărțite între Federație și landuri în concordanță cu prevederile Constituției Federale, de fapt
principala atribuție a Federației este aceea de a elabora legi.
Ca urmare a implementării ineficiente a proiectelor majore de construcții din sectorul

public (Cheltuieli excesive și / sau inexplicabile), a apărut în Austria în anii ”70 o discuție cu
privire la caracterul adecvat și eficiența mecanismelor de evaluare convenționale din
administrația publică și întreprinderile din sectorul public (întreprinderi de stat). Bazându-se pe
modelul de organizare a sectorului privat corporatist, funcțiile auditului intern au fost stabilite
la toate nivelurile teritoriale (federal guvern, provincii, municipalități) și pentru toate tipurile de
activități din sectorul public (administrație publică și întreprinderile din sectorul public). Pentru
a asigura structuri și responsabilități uniforme, recomandările Curții Austriece de Audit au fost
în mare măsură puse în aplicare, fiind creat astfel un organism de audit care devenit între timp
parte integrantă a administrației publice.
Evoluțiile economice din ultimii ani (deficite bugetare mari, șomaj), au dus la nevoia
urgentă în sectorul public de reduceri bugetare, iar pentru a restaura echilibru între cheltuielile
publice și venituri, instrumentele de control bugetar și de personal s-au dovedit prea inflexibile
și / sau ineficiente în realizarea obiectivelor specifice. La fel cum s-a făcut în momentul în care
a fost implementat sistemul de audit intern, administrația publică încearcă să adopte metode și
tehnici care sunt aplicate cu succes în sectorul privat. Astfel agențiile guvernamentale au decis
să introducă Controlul intern în practica administrativă austriacă ca fundamentament al
managementului și principiu de control.
81
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Deși este la început introducerea sistemului de control intern în administrația

austriacă, Curtea de Audit salută introducerea controlului intern (denumit "Controlling"), ca o
chestiune de principiu, întrucât se așteaptă ca acest pas să ducă la orientarea sporită a
Administrației Publice spre principiile eficienței și eficacității.
În administrația publică din Austria diferențele dintre auditul intern și controlul intern
("Controlling") ar fi următoarele:
Auditul este înțeles ca o examinare posterioară efectuată de organisme care nu au

participat la procedura examinată. Auditorul sau examinatorul, nu trebuie, așadar, implicați în
vreun fel în procesele administrative care urmează să fie examinate. Atâta timp cât procesul
administrativ nu a fost finalizat, acesta nu poate fi auditat. Prin urmare acțiunea de audit - chiar
dacă urmărește îndeaproape măsurile luate - va fi întotdeauna post-acțiune și va detecta prin
urmare, orice comportament neadecvat numai după ce a fost comis.
Auditorii interni sunt de obicei parte a unităților administrative sau corporative în care
își efectueză activitatea. Organismele de audit stabilite în afara entități administrative, inclusiv
Curtea de Audit, se numesc auditori externi.52
În ceea ce privește termenul de "control" trebuie să se constate că scopul acestuia nu
este de verificare a auditului sau a activităților. Scopul controlului este acela de a monitoriza și
controla continuu activitățile pentru a identifica dacă obiectivele specifice sunt realizate sau,
dacă este descoperit faptul că acestea sunt de neatins, înlocuite la timp de obiective nou
convenite. 53
Stabilirea obiectivelor, precum și monitorizarea și controlul realizării acestora este o
funcție a managmentului. Pentru a reduce excesiv volumul de lucru, managerii atribuie uneori
52
Internal Control System in candidate countries
http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/COOP_PUBLI006/COOP_PUBLI006_EN.PDF
53
Dr. Gertrud Schlicker, General Secretariat of INTOSAI Austrian Court of Audit Vienna
http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/un/unpan001596.pdf
82
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
sarcina de monitorizare și control, către o funcție specială, controlerul. Acesta este într-o relație
directă cu managerul și nu are autoritatea de a se angaja în orice activitate de management.
Auditorul nu are nici un rol în activitățile administrative de zi cu zi, el trebuie să

examineze, în numele angajatorului (de exemplu, un ministru) dacă măsurile luate au fost
efectuate în mod corespunzător, eficient și eficace. Controlerul, pe cealaltă parte, este implicat
în procesul administrativ de zi cu zi și raportează managerului despre starea actuală și realizare
obiectivelor și face propuneri referitoare la controlarea operațiunilor.
Având în vedere că introducerea unui sistem de control intern în Administrația
austriacă cunoaște o dezvoltare relativ recentă, pentru a identifica abordări adecvate, a fost
înființat un grup de coordonare, alcătuit din reprezentanți ai diferitelor departamente
guvernamentale și persoane nominalizate de la Curtea de audit. Ca un prim proiect, Grupul a
decis să studieze metodele folosite în sectorul public din alte țări, fiind găsite modele
sustenabile în special în zona OCDE.
Ca un pas următor este planificat să se numească un consultant extern pentru a

investiga cantitatea activităților și modalitățile de raportare deja existente în departamentele cu
un număr mare de agenții subordonate ca Finanțe, justiție, afaceri sociale, educație, etc.. După
studierea acestor date se poate determina dacă pot fi folosite în dezvoltarea unor Standarde de
referință, iar ca un pas următor, procedura ar trebui extinsă pentru a acoperi toate
departamentele într-un efort de a descrie serviciile (produsele) furnizate de administrația
publică.54.
Rolul sistemului de control intern:55

• sprijinirea respectării reglementărilor aplicabile şi a orientărilor strategice;
54
Dr. Gertrud Schlicker, General Secretariat of INTOSAI Austrian Court of Audit Vienna
55
Comisia Europeană, Compendiul sistemelor de control public intern în Statele Membre ale Uniunii Europene
2012, p. 28
83
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
• sporirea eficienţei activităților administrative;
• acoperirea cerinţelor legate de cheltuielile publice;
• administrarea eficientă a fondurilor publice;
• garantarea legalităţii şi fiabilităţii activităților de administrare;
• protejarea informaţiilor supuse cerinţelor legale ale confidenţialităţii.
De exemplu, Ministerul Federal al Educației și Femeilor de Afaceri (The Federal

Ministry of Education and Women’s Affairs )56 ca urmare a recomandărilor formulate de către
Curtea de Audit în ceea ce privește controlul în sistemul școlar federal, în 2011 a implementat
jumatate din aceste recomandări. Acesta a stabilit un sistem de management al calității în
învățământul secundar, procesele și metodele de control bugetar au fost armonizate și se
dorește introducerea uni program uniform de management electronic folosit în toate școlile de
stat din Austria de la începutul anului școlar 2014/15.57
56 https://www.bmbf.gv.at/enfr/index.html
57
http://www.rechnungshof.gv.at/en/audit-reports/view/detail/controlling-im-bundesschulwesen-follow-up-
ueberpruefung.html
84
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2. Belgia
Belgia este un stat federal format din entități federale cu autonomie și suveranitate în
domeniile lor de competență: trei comunități lingvistice (flamandă, franceză și germană) și trei
regiuni (Flandra, Valonia și Capitala Bruxelles). La nivel local, există alte două niveluri de top
de putere, care constituie servicii publice: municipiu și provincie.
În ultimii ani, ca parte a modernizării administrației, o atenție sporită a fost acordată

conceptului de bună guvernare și gestionării mai eficiente a resurselor financiare, umane, de
mediu etc. Aceste principii au fost definite în Decretul regal din 17 august 2007, referitoare la
sistemul de control intern în anumite departamente ale executivului federal, subiect pe care îl
vom dezvolta mai pe larg în cele ce urmează.
Gestionarea și controlul riscurilor în cadrul organizației au dus la dezvoltarea
instrumentelor de management în toate activitățile, astfel încât să poată fi atinse obiectivele cu
cea mai mare eficiență posibilă.
Prin Decretul Regal din 17 august 200758, care reglementează sistemul de control
intern în unele servicii ale executivului federal, se încearcă sporirea responsabilităţii în rândul
managementului şi stabilirea condiţiilor pentru un management mai bun al riscurilor, acest
decret nu acoperă sectorul federal executiv în totalitatea sa. Reglementările se aplică tuturor
serviciilor publice programatice şi federale precum şi tuturor serviciilor care depinde de acestea
, Ministerului Apărării, Agenției Federale pentru siguranța Alimentelor, Agenției Federale
pentru primirea solicitărilor de azil, Serviciului Public de Pensii, Agenției Federale pentru
58
Arrêté royal relatif au système de contrôle interne dans certains services du pouvoir exécutif federal
http://www.ejustice.just.fgov.be/cgi_loi/loi_a1.pl?sql=%28text%20contains%20%28%27%27%29%29&language
=fr&rech=1&tri=dd%20AS%20RANK&value=&table_name=loi&F=&cn=2007081760&caller=image_a1&fromt
ab=loi&la=F#texte
85
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Medicamente și Produse pentru sănătate. Fiecare organizație din cadrul serviciului public
federal trebuia să pună în aplicare această circulară la propriul nivel de activități.
Decretul Regal din 17 august 2007 privind sistemele de control intern prevede în mod
explicit cadrul de referinţă care este COSO/INTOSAI, ce cuprinde cinci elemente: Mediu de
control, Managementul riscului, Controlul activităților, Informarea și comunicarea,
Monitorizarea.59
Decretul prevede de asemenea că întreg personalul ar trebui să contribuie la buna
funcţionare a sistemului de control intern în maniera corespunzătoare postului pe care îl ocupă.
În ceea ce priveşte stabilirea unui nivel de risc acceptabil, se face deosebirea între
nivelul strategiilor politice şi nivelul strategiilor/politicilor în sectorul administraţiei publice.
Nivelul de risc acceptabil pentru riscurile asociate obiectivelor la nivelul strategiilor politice
este determinat de ministru prin consultări cu managerul. Managerul stabileşte nivelul
acceptabil de risc în ceea ce priveşte riscurile legate de strategiile/politicile în rândul
funcţionarilor publici şi informează apoi ministrul în această privinţă.60
Pentru riscurile legate de nivelul politic al obiectivelor, fiecare ministru stabilește

nivelurile acceptabile de risc in fiecare dintre serviciile pe care le are în atribuțiile sale. Nivelul
de risc acceptabil pentru riscurile asociate obiectivelor la nivelul strategiilor politice este
determinat de ministru prin consultări cu managerul. În schimb pentru riscurile legate de
obiectivele pe care le are în responsabilitate, managerul stabileşte nivelul acceptabil de risc în
ceea ce priveşte riscurile legate de strategiile/politicile în rândul funcţionarilor publici şi
informează apoi ministrul în această privinţă. Fiecare ministru trebuie să se asigure că sistemul
de control intern se dezvoltă în fiecare dintre serviciile pe care le are în atribuțiile sale. Pentru
riscurile legate de procesele financiare bugetare, contabilitate, atunci când se consideră necesar,
59
http://www.slideshare.net/SIGMA2013/mariscal-p-4nov14jordaneng
60
2012
86
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Regele stabilește, prin decret deliberat în cadrul Consiliului de Miniștri, la propunerea
ministrului buget nivelurile de riscuri acceptabile aplicabile uniform.
De la instalarea ACFO (Comitetul unic de audit al Guvernului Federal –Auditcomité

voor de Federale Overheid) în aprilie 2010, a crescut conştientizarea instituţiilor guvernului
federal cu privire la controlul intern şi auditul intern. Chiar şi aşa, există încă o mare suspiciune
în rândul managementului în ceea ce priveşte aceste principii de guvernanţă în sectorul public,
fiind nevoie încă de eforturi pentru a trezi interesul managerilor şi personalului operaţional.61
Managerii au obligaţia de a transmite către ACFO în data de 15 februarie a fiecărui an
un raport care tratează performanţa propriilor sisteme de control intern. Ar trebui de asemenea
ca raportul să includă şi o menţiune în privinţa îmbunătăţirilor care se doresc implementate în
anul care urmează. Conform reglementărilor, trebuie abordate cel puţin următoarele subiecte:
sarcinile, obiectivele şi resursele serviciului sectorului public; confirmarea de către manager a
responsabilităţilor legate de buna funcţionare a sistemului de control intern; aplicarea
obiectivelor generale pentru controlul intern al serviciului; o descriere şi evaluare a sistemului
de control intern în conformitate cu standardele COSO/INTOSAI; comentarii ale persoanelor
responsabile cu implementarea activităților de audit intern şi ale organismelor de control extern,
precum şi răspunsul la aceste comentarii; şi, în fine, o descriere a structurilor şi procedurilor de
monitorizare şi evaluare a sistemului de control intern utilizate de manager pentru a se informa
cu privire la calitatea propriilor sisteme de control intern.62
Familiarizarea funcționarilor cu valori precum respectul, imparțialitate, integritate
profesională și loialitate sunt parte integrantă a managementului federal. De asemenea se
61
Idem
62
Idem
87
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
dorește creșterea sentimentul de responsabilitate în rândul managerilor pentru acțiuni și să se
stabilească condiții pentru un management mai eficient al riscului în organizație. 63
Filozofia de control intern tradițional (cu accent pe conformitate) este mai răspândită
decât filosofia recentă de management al riscului (focalizare asupra performanței). Acesta ar
putea fi un motiv pentru care cerințele de performanță nu sunt tot timpul îndeplinite.
63
Second Evaluation Round Addendum to the Compliance Report on Belgium Adopted by GRECO at its
42ndPlenary Meeting(Strasbourg, 11-15 May 2009)
https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round2/GrecoRC2%282006%299_Add_Belgium_EN.pdf
88
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
3. Bulgaria
Bulgaria64 este o republică parlamentară, președintele este șeful statului, fiind ales în
mod direct, la fiecare cinci ani pentru maximum două mandate, acesta fiind asistat de către un
vice-președinte. Executivul este prerogativa Consiliului de Miniștri, prezidat de către prim
ministru. Acesta este ales de către Adunarea Națională pentru o perioadă de patru ani și i se
încredințează formarea cabinetului. Puterea legislativă este atributul Adunării Naționale, care
este aleasă prin vot universal pentru un mandat de patru ani.
În conformitate cu legea, controlul intern este stabilit ca un proces integrat al

activităţilor unei organizaţii şi este efectuat de către managerul şi angajaţii organizaţiei.
Controlul intern este alcătuit din cinci componente inter-relaţionate – mediul de control,
managementul riscului, activităţi de control, sisteme de informare, comunicare şi monitorizare
în conformitate cu legea. Auditul intern este un instrument managerial pentru monitorizare..65
Responsabilitatea în ceea ce privește controlul intern revine departamentului "Unitatea

centrală de armonizare pentru managementul financiar și control" care asistă Ministerul
Finanțelor în coordonarea și armonizarea managementului financiar, control și audit intern în
organizațiile din sectorul public. Direcția conduce, coordonează și supraveghează politica de
stat în domeniul controlului intern și asigură legătura cu Comisia Europeană în acest sens, fiind
responsabilă pentru: dezvoltarea și actualizarea sistemelor de management financiar și control
în conformitate cu standardele acceptate la nivel internațional de control intern; oferirea de
asistență metodologică organizațiilor din sectorul public în legătură cu aplicarea unor modele
moderne de sisteme de control intern, sisteme de gestionare a riscurilor de monitorizare și
64
http://www.bulgaria.mfa.md/sistem-politic-bulgaria/
65
2012
89
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
raportare, etc.; observarea și analizarea managementului financiar și de control în organizațiile
din sectorul public și pregătirea unui raport anual privind statutul lor; promovarea formării
profesionale în domeniul managementului financiar și control și responsabilitate managerială în
organizațiile din sectorul public.66
Responsabilitatea managerială reprezintă elementul central al controlului public intern.
Legea impune asupra managerilor organizaţiilor responsabilităţi manageriale de atingere a unor
obiective şi administrarea fondurilor publice într-o manieră legală, economică, eficientă şi
eficace. Pe parcursul îndeplinirii responsabilităţilor lor, managerii trebuie să stabilească şi să
îmbunătăţească permanent sistemele de management şi control financiar în cadrul organizaţiei
relevante, în linie cu prevederile legii, metodologia Ministerului Finanţelor, elementele
specifice ale activităţii şi rezultatele monitorizării.
Prin noua lege a Finanțelor Publice, intrată în vigoare în ianuarie 2014, sunt introduse
reguli fiscale stricte pentru organisme guvernamentale centrale și locale și ajută la consolidarea
tuturor aspectelor de gestionare și utilizare a resurselor publice. Aceasta definește anumite
principii de bază care trebuie să fie respectate în gestionarea finanțelor publice, cum ar fi:
responsabilitate, adecvare, economie, eficacitate și eficiență, transparență, durabilitate și
legalitate. Aceasta stabilește norme fiscale care vizează definirea clară și limitele transparente
pentru politica fiscală pe termen lung, de asemenea oferă o reglementare cadru pentru structura
bugetului, relațiile bugetare naționale și relațiile financiare cu bugetul general al altor programe
și acorduri internaționale UE .
Legea conține o dispoziție privind responsabilitatea managerilor din sectorul public în

ceea ce privește înființarea, funcționarea și raportarea financiară a sistemului de management și
control în conformitate cu legislația existentă, prin urmare asigurarea legăturii cu
66
http://www.minfin.bg/bg/page/48
90
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
managementul financiar și controlul în Legea sectorului public și Actul de audit intern în
sectorul public.
Anual managerii (miniștri, primari și manageri de alte organizații) oferă Ministrului
Finanțelor informații despre performanța, adecvarea, eficacitatea și eficiența managementului
financiar și a sistemelor de control. Formularul standard, conținutul, procedura și termenele de
furnizarea de informații sunt stabilite într-o ordonanță adoptată de Consiliul de Miniștri. În
fiecare an, Ministerul Finanțelor pregătește / actualizează un chestionar cu privire la starea de
management financiar și sisteme de control cu liniile directoare de raportare, care este aprobat
prin ordin al ministrului și apoi transmise managerilor. Ministrul Finanțelor impune o amendă
în cazul în care această obligație de a furniza un raport anual la termenul stabilit nu este
îndeplinită.67
67
Compendium of the public internal control systems in the EU Member States, second edition 2014
91
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
4. Croația
La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene,
după ce la 30 iunie 2011 a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9
decembrie 2011, a avut loc semnarea Tratatului de Aderare.
Țara este împărțită în 20 de diviziuni administrative și orașul Zagreb. Croația este o

republică parlamentară democratică, Președintele este șeful statului, ales prin vot direct pe un
mandat de cinci ani, fiind limitat de constituție la maxim două mandate. Pe lângă rolul de
comandant suprem al forțelor armate, președintele are atribuția de a numi primul ministru, cu
aprobarea parlamentului, și are influență asupra politicii externe. Guvernul este condus de
primul ministru, fiind format din patru vice-prim-miniștri și 17 miniștri cu portofoliu. Puterea
executivă are atribuțiile de a propune legi și bugetul, de a aplica legile, de a dirija politicile
interne și externe ale republicii. Parlamentul este corpul legislativ unicameral.
Crearea și dezvoltarea sistemului de control intern în Croația a început în 2003.
Perioada care a urmat 2004-2007 a fost marcată de adoptarea primelor documente strategice
pentru dezvoltarea sistemului intern de control financiar și pregătirea, elaborarea și adoptarea
legislației, în timp ce activitățile practice de punere în aplicare au fost îndreptate în primul rând
spre stabilirea și dezvoltarea auditului intern.68
Conform regulamentului privind implementarea managementului financiar69 şi de

control în sectorul public care reglementează implementarea și coordonarea punerii în aplicare
a managementului financiar și de controlul, raportarea de management financiar și de control,
asigurarea calității de management și control financiar, controlul în sectorul public se
68
69
http://www.mfin.hr/adminmax/docs/Zakon%20o%20sustavu%20unutarnjih%20financijskih%20kontrola.pdf
92
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
desfășoară în toate unitățile organizaționale și la toate niveluri de utilizatori de buget, inclusiv
toate tranzacțiile de afaceri, în special cele referitoare la planificarea și executarea bugetului și
a planului financiar, achiziții, contabilitate și raportare.
Raportul anual privind sistemul de management financiar și control este prezentat

Unităţii Centrale de Armonizare a Ministerului Finanțelor la data de 31 ianuarie, a anului curent
pentru anul precedent. Forma, conținutul, procedurile și termenele de depunere a raportului
anual asupra sistemului financiar de gestiune și control sunt reglementate de instrucțiunile
pentru întocmirea raportului anual privind controlul intern .
Controlul intern se realizează conform cadrului metodologic de aplicare al

managementului financiar şi de control, anexă la Ordonanța privind punerea în aplicare a
managementului financiar de gestionare și control în sectorul public ("Monitorul Oficial", nr.
35/08), după modelul COSO care se bazează pe cinci componente:
Mediul de control ce cuprinde integritatea personală și profesională și valorile etice

ale angajaților, stilul de Operare și gestionare, determinarea misiunii, viziunii și a obiectivelor,
structura organizatorică, inclusiv alocarea competențelor și responsabilităților și raportarea
corespunzătoare, practica managementului resurselor umane și competența angajaților.
Gestionarea riscurilor - aici regăsim activități legate de dezvoltarea gestionării

riscurilor ca parte integrantă a procesului de management, în special de planificare și de luare a
deciziilor.
Activități de control, ce includ în special reguli scrise, inclusiv proceduri interne

(regulamente, instrucțiuni, ghiduri). Elaborarea acestor proceduri ajută la definirea
competențelor și responsabilităților tuturor părților, procedurilor de
93
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
control, în special în procesele legate de planificarea, dezvoltarea și implementarea planului de
atingere a obiectivelor.
Informare și comunicare conţine activități legate de crearea și dezvoltarea

comunicării prin care se furnizează informații în timp util, exacte si complete pentru
management și comunicare eficientă în cadrul structurii organizatorice.
Monitorizarea și evaluarea de management financiar și de control acesta acoperă

în special monitorizarea continuă a activităților care au loc în timpul operației, și include de
obicei activități de control și monitorizare, precum și alte acțiuni întreprinse de angajați în
exercitarea sarcinilor.
Pe baza sistemului de control intern în sectorul public, Ministerul Finanțelor a adoptat

un program de pregătire profesională pentru managementul financiar și de control pe baza
cărora se realizează formarea profesională a persoanelor responsabile de coordonarea,
dezvoltarea de management și control financiar.
În plus față de formarea profesională, Unitatea Centrală de Armonizare organizează
diferite seminarii și ateliere de lucru pentru a îmbunătăți pregătirea profesională a utilizatorului
de buget, șefi de unități organizaționale interne care sunt responsabile pentru managementul
financiar și control, precum și persoanele responsabile de coordonarea, dezvoltarea
managementului financiar şi de control.
Unele modificări la cultura organizațională, inclusiv o abordare managerială privind
furnizarea de servicii publicului, sunt în curs de aplicare. Aceste modificări sunt orientate spre
dezvoltarea managementului și controlului financiar în întreaga organizație, care necesită ca
responsabilitățile și competențele de gestionare a bugetului să fie clar definite în cadrul
94
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
structurii organizatorice, costurile și veniturile să fie controlate în mod adecvat în cadrul
organizației.70
70
95
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
5. Cipru
În Cipru, puterea executivă îi revine preşedintelui, care este ales pe un mandat de cinci
ani prin vot universal, şi este exercitată de un Consiliu de Miniştri numit de către acesta.
Puterea legislativă a Republicii este exercitată de Camera Reprezentanților, membrii acesteia
fiind aleşi prin vot universal o dată la cinci ani.71 Oraşele mari sunt administrate de consilii
municipale, iar cele mici sunt guvernate de un conducător numit mukhtar ajutat de o organizaţie
a persoanelor mai în vârstă, un fel de “sfat al bătrânilor”, numită azas.
Sistemul de control financiar intern în Cipru se bazează pe o legislație relevantă,

norme financiare și regulamente, precum și instrucțiunile financiare și circulare emise din timp
în timp de către Ministerul Finanțelor și Trezorerie72, însă nu există o definiție legală cu privire
la controlul intern. Responsabilitatea pentru administrarea şi supravegherea tuturor
operaţiunilor financiare cu privire la banii plătiţi sau primiţi aparţine Contabilului General
(şeful trezoreriei) care este desemnat de către Preşedintele republicii şi are rolul în ceea ce
priveşte administrarea şi supravegherea tuturor operaţiunilor contabile.73
Activităţile de control relaţionate cu alte aspecte ale administraţiei publice sunt
stabilite şi iniţiate de fiecare minister/departament în conformitate cu operaţiunile lor zilnice.
Nivelul acestor controale variază de la un departament la altul şi depinde de managementul
fiecărui departament.
71
http://www.ccfiscali.ro/content/anexe_seminarii/seminar_rom_cipru/2.pdf
72
Internal Control System in candidate countries
73
2012
96
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
În ceea ce priveşte managementul şi evaluarea riscului, nu există o metodologie sau
linii
directoare unificate. Evaluările sunt efectuate la nivelul şi la iniţiativa fiecărui
minister/departament. Nivelul de detaliere şi calitatea evaluărilor riscului variază în cadrul
diferitelor departamente.
Nu există o legislație națională care să prevadă unități de control intern la nivel
ministerial sau departamental. Totuși, anumite ministere au creat astfel de unități de control din
proprie inițiativă. Natura, întinderea și detaliile cu privire la activitățile de control efectuate de
aceste unități variază de la minister la minister și sunt guvernate de reguli și proceduri interne.
97
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
6. Republica Cehă
Puterea executivă este exercitată de Președinte și Guvern, iar puterea legislativă revine
Parlamentului bicameral (constituit din Camera Deputaților și Senat). Președintele este ales de
către Parlament cu un mandat de 5 ani. Guvernul este compus din Primul Ministru, Vice-prim
Miniștri și Miniștri desemnați de Președinte. În calitatea sa de organ colectiv Guvernul poartă
primordial răspunderea pentru guvernarea țării și crearea legislației acesteia.
Sistemul de control din Republica Cehă a fost stabilit în cadrul reuniunilor de

negociere în 2001 privind aderarea la Uniunea Europeană, prin Legea nr. 320/2001 Privind
controlul financiar în administrația publică și consolidată prin modificarea Actului din 2003.
În ceea ce privește controlul, Guvernul ceh supraveghează îndeplinirea sarcinilor în
toate domeniile de guvernare. Controlul se realizează prin ministere, precum și prin alte organe
ale administrației de stat a Republicii Cehe stabilit prin Legea nr. 2/1969, privind stabilirea
ministerelor și a altor organisme guvernamentale centrale, cu modificările și completările
ulterioare.
Biroul de Audit Suprem al Republicii în conformitate cu art. 97 din Constituție, este

un organism independent responsabil de controlul gestionării proprietății de stat și a bugetului
de stat. Acesta este unul din elementele democrației parlamentare și în măsura maximă sunt
eliminate influențele politice asupra muncii sale. Acesta este un organism independent
constituțional, Președintele și vicepreședintele sunt numiți de către Președinte, la propunerea
Camerei Deputaților. Statutul, competența și structura organizatorică este determinată de Legea
nr 166/1993 pentru Oficiul Suprem de Audit.
Rezultatul activităților de inspecție conțin un rezumat și evaluare a faptelor stabilite în
timpul inspecției. Rapoartele de audit sunt trimise la Camera Deputaților, Senatului, guvernului
98
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
și ministerelor la cerere. În fiecare an, Biroul de Audit Suprem al Republicii publică un raport
anual.
Și Ministerul educației este supus legii 320 / 2001, cu privire la controlul financiar în
administrația publică, cu modificările ulterioare. Directorul organizației școlare este responsabil
pentru înființarea și funcționarea propriului sistem de control și este responsabil pentru el,
întregul sistem de control fiind realizat conform realităților interne.
Potrivit unui raport al Curții Europene de Justiție în 2011 din cauza eșecului privind
sistemul de control intern Cehia a avut probleme cu atragerea fondurilor UE și a trebuit să
plătească miliarde în compensație. De aceea în Republica Cehă se pregătește în prezent o nouă
lege cu privire la gestionarea și controlul intern în administrația publică destinat să înlocuiască
Legea nr. 320/2001. Privind controlul financiar. Prin această lege, Ministerul Finanțelor74 își
propune să simplifice în mod semnificativ și să îmbunătățească sistemul de management intern
și controlul banilor publici, care a fost mult timp criticat de regiuni, municipalități și Comisia
Europeană. Scopul noii legi este de a revizui baza legală pentru eliberarea de management și
control, astfel încât să fie adus în conformitate cu standardele acceptate pe plan internațional
actualizate interne de gestiune și sistemele de control și practica europeană dovedită.
Standardele menționate sunt în special standardele INTOSAI pentru controlul intern al
sectorului public și a cadrului internațional pentru practica profesională a auditului intern -
standarde IIA.
Scopul proiectului de lege este de asemenea de a îndeplini obligațiile și necesitățile pe

termen lung ale Republicii Cehe ca stat membru al Uniunii Europene, să ia în considerare
concluziile de la aplicarea legislației existente. Eficiența planificată a noii legi este din 2016.75
74
http://www.mfcr.cz/cs/aktualne/tiskove-zpravy/2014/novy-zakon-podstatne-zlepsi-kontrolu-ver-19747
75
http://www.mfcr.cz/cs/verejny-sektor/smart-governance/vnitrni-financni-kontrola/zakon-o-vnitrnim-rizeni-a-
kontrole
99
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Proiectul de lege introduce noi practici de management care împiedică risipa de
fonduri publice. Administrația publică va funcționa datorită instrumentelor moderne, cum ar fi
gestionarea riscurilor și evaluarea completă a proiectelor. Noi reguli pentru gestionarea și
finanțarea proiectelor care sunt dovedite a fi benefice pentru contribuabili și a căror punere în
aplicare nu va depăși posibilitățile reale ale managerilor și bugetele publice
Proiectul de lege se bazează pe cele mai bune practici din Europa și din țările
dezvoltate fiind utilizate informațiile conținute în standardele și normele recunoscute pe plan
internațional ca de exemplu: COSO, INTOSAI etc.
Simplificarea și eficientizarea procesului de inspecție și consolidare a răspunderii

manageriale este o condiție prealabilă pentru o luptă eficientă împotriva corupției.
În prezent, responsabilitatea revine adesea subordonaților, de multe ori sub
amenințarea de a pierde locul de muncă, semnând deciziile superiorilor. Stabilirea de proceduri
clare și transparente de gestionare și control vor preveni situațiile în care deciziile sunt luate
fără legături cu responsabilitatea personală a persoanei care a decis cu privire la caz.
Banii publici ar trebui să servească interesul public. Proiectul de lege prevede
mecanisme pentru prevenirea risipei și utilizarea abuzivă a fondurilor publice, fraudă,
detectarea și corectarea situațiilor nedorite.
Responsabilitatea pentru crearea unui cadru de coordonare pentru gestionare și control

va reveni Ministerului Finanțelor, prin Unitatea Centrală de Armonizare. Prin urmare, noua
legislație clarifică responsabilitatea Unității Centrale de Armonizare în pregătirea documentelor
conceptuale, legislative și metodologice, programul de formare uniform și cadrul de certificare
pentru sisteme de control și supraveghere prin introducerea unor elemente ale sistemelor de
control la toate nivelurile organizațiilor administrației publice, inclusiv supravegherea
verificării calității și competența profesională a verificatorilor. Ministerul Finanțelor în calitate
de administrator al bugetului de stat trebuie să aibă, de asemenea,
100
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
mecanisme adecvate de autentificare pentru punerea sa în aplicare. Coordonarea acestora va fi
făcută de către ministrul adjunct al finanțelor pentru audit.
"În general, simplificarea controalelor este un lucru pozitiv. Sistemul actual, care vine
în control pe un singur lucru și ajunge la concluzii diferite nu este bun", a declarat purtătorul de
cuvânt al Uniunii Orașelor și Comunelor Štěpánka Filipova.76
76
http://www.mfcr.cz/cs/aktualne/v-mediich/2014/analyza-ct-novy-zakon-o-vnitrnim-rizeni-19957
101
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
7. Danemarca
Regatul Danemarcei77 este o monarhie constituțională organizată sub forma unei

democrații parlamentare, în care monarhul este șeful „simbolic” ala statului, iar primul ministru
este numit formal de acesta, în urma consultărilor cu liderii partidelor după alegeri sau după
căderea guvernului anterior. Parlamentul este autoritatea legislativă supremă, ales prin vot o
dată la patru ani. Danemarca propriu-zisă este împărțită în cinci regiuni și acestea în total în 98
de comune.
Sistemul danez fiind foarte descentralizat, Ministerul Finanțelor emite un cadru larg de
reguli și îndrumări privind procedurile contabile și de control pentru ministere și agenții cărora
li se cere după aceea să dezvolte propriul sistem în funcție de caracteristicile proprii.
Sistemul de control dezvoltat de ministere/ agenții este deschis controlului public. Nu
există un sistem de monitorizare sau evaluare centralizat al sistemelor de control din ministere-
acest lucru se face prin intermediul procedurilor de audit intern dezvoltate în cadrul
ministerelor/agențiilor în cauză.78
Danemarca pune accent din ce în ce mai mare asupra obiectivelor și managementului

performanței pentru a îndeplini responsabilitățile în mod eficient și a implementa obiectivele de
performanță. Acest lucru este realizat prin acordarea și monitorizarea contractelor de
performanță cu agențiile ministeriale, ceea ce a consolidat utilizarea controlului intern și a
monitorizării.79
77
http://rumaenien.um.dk/en/about-denmark/politics/
78
Management Control in Modern Government Administration SOME COMPARATIVE PRACTICES OECD, p.
21
http://www.oecdilibrary.org/docserver/download/5kml6gb4gn32.pdf?expires=1432112695&id=id&accname=gues
t&checksum=B4D0958E8DAC34262AE69C1144101F40
79
2012
102
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Statul danez nu a stabilit cadrul controlului public intern printr-un document separat
sau un set de reguli. Totuși, în baza regulamentelor existente (de exemplu Ordinul privind
Contabilitatea Publică) și a liniilor directoare rescriptive („Responsabilitatea pentru
management – orientare privind managementul, de la grup la instituție”), există un cadru clar
pentru responsabilitățile alocate instituțiilor statului pentru a asigura controalele interne
adecvate și managementul instituției.
Sectorul public danez este împărțit în portofolii ministeriale, iar fiecare portofoliu are
un departament cu agenții și instituții subordonate, împreună reprezentând un grup de
portofolii. Ministrul poartă răspunderea politică finală pentru portofoliul său. Obiectivele și
cerințele privind performanța sunt stabilite în baza unui dialog dintre managementul instituției
și departamentul respectiv și în cadrul condițiilor de bază de management ale portofoliului
ministerial, ale legislației aplicabile și ale cerințelor legale.
Statul danez nu are unități centrale de coordonare înființate pentru a armoniza

controalele interne în cadrul statului sau a evalua funcționalitatea sistemelor de control intern
sau a auditurilor interne în cadrul statului. Instituţiile de stat au obligaţia de a stabili obiective
de activitate şi de a monitoriza rezultatele prin intermediul rapoartelor anuale pe care le
întocmesc.80
Exemplu de sarcini ale controlului intern81
Ministerul Alimentației Ministerul Educației Ministerul Culturii
-Dezvoltarea sistemelor de • măsurarea -Monitorizarea generală
administrare performanței, cifrele • Asistență și asigurarea calității controlului
• Consilierea direcțiilor cheie, departamental și supravegherea ulterioară
•consultanță față de • Sarcini de analiză și • analize transversale (ad-hoc)
80
Idem
81
http://www.modst.dk/~/media/Files/ØAV/Vejledninger/Arkiv
materiale/Økonomistyringsområdet/Controlling_staten pdf.ashx
103
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
contabilitate raportare în domenii • raportarea zonelor selectate
relevante • consultanță în ceea ce privește
• Urmărirea erorilor / managementul financiar al instituției
problemelor
104
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
8. Estonia
Estonia82 este o republică parlamentară împărțită în 15 subdiviziuni, denumite

individual maakond. Guvernul regional (Maavalitsus) al fiecărei regiuni este condus de un
guvernator regional (Maavanem), care reprezintă guvernul național la nivel de regiune.
Guvernatorii sunt numiți de guvernul central și au mandate de cinci ani. Parlamentul Estoniei
(în estonă Riigikogu) este ales de cetățeni prin vot direct pentru un mandat de patru ani.
Riigikogu numește mai mulți oficiali ai statului, inclusiv președintele. Riigikogu numește și, la
propunerea președintelui, pe președintele Curții Naționale, pe președintele Comisiei Băncii
Estoniei, pe Auditorul General și pe comandantul suprem al Forțelor de Apărare. Guvernul
Estoniei (în estonă Vabariigi Valitsus), ramura executivă, este formată din primul ministru al
Estoniei, nominalizat de președinte și aprobat de parlament și este format din 12 miniștri,
inclusiv primul ministru.
O parte semnificativă a mediului de control din Estonia, este formată din diverse acte
legislative, orientările și normele interne ale unei organizații. Diferitele sisteme IT, de
asemenea, joacă un rol foarte important în organizarea administrației de stat și modelarea
mediului de control.
Sistemul de control intern, cuprinde un set de măsuri puse în aplicare de agențiile
guvernamentale și agențiile de stat administrate de către agențiile guvernamentale. Conform
Legii privind Guvernul83, capitolul 6, art 92 un sistem de control intern reprezintă un sistem
cuprinzător de măsuri implementate pentru direcţionarea autorităţilor guvernamentale şi a
autorităţilor de stat administrate de autorităţile guvernamentale pentru a realiza legalitatea şi
oportunitatea şi de a asigura:
1) respectarea legislației;
82
http://www.mae.ro/bilateral-relations/1696#811
83
https://www.riigiteataja.ee/akt/115032011023
105
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2) protecția proprietății, deteriorarea proprietăților cauzate de risipă, utilizarea non-
scop, management incompetent, etc.;
3) finalitatea activităților agențiilor în exercitarea funcțiilor lor;
4) colectarea, depozitarea și publicarea de informații veridice, actualizate și de
încredere în ceea ce privește activitățile agențiilor.
Șeful unei agenții guvernamentale sau o agenție de stat administrată de o agenție
guvernamentală trebuie să pună în aplicare sistemul de control intern în cadrul agenției și
răspunde de eficiența sistemului.84
Ministerul de Finanțe răspunde de coordonarea implementării sistemului de control

intern al guvernului. Datorită aceste responsabilități, departamentul de Control Financiar al
Ministerului de Finanțe a dezvoltat în 2003, un document de orientare, de evaluare a
riscurilor în sectorul public, performanță și beneficiile procesului de management al riscului
agențiilor. De asemenea, subliniază, care sunt principalele probleme în punerea în aplicare a
conceptului de management al riscului. Acest ghid este orientativ, deși oferă pentru prima dată
liniile directoare pentru evaluarea riscurilor în sectorul public din Estonia.
Responsabilitatea managerială finală în cadrul sectorului public este alocată șefului

autorității respective prin lege (care este desemnat politic la nivel de minister). Lanțul de
responsabilitate este de așa natură încât managerul de la nivelul inferior este răspunzător față de
un manager de la un nivel superior. Nu există o separare clară a puterilor administrative și
politice (în special la nivel de minister).85
84
85
2012
106
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
9. Finlanda
Finlanda este formată din 19 regiuni, guvernate de consilii regionale ce servesc ca

forumuri de cooperare pentru comunele unei regiuni. Principalele sarcini ale regiunilor sunt
planificarea și dezvoltarea regională, precum și dezvoltarea afacerilor și educației. Finlanda este
o democrație parlamentară, iar funcția de prim ministru este cea mai influentă funcție politică.
Conform Constituției, șeful statului este președintele, ales prin vot direct, pentru un mandat de
șase ani (maxim două mandate). Parlamentul finlandez86 unicameral, cu 200 de membri, ales pe
o perioadă de patru ani exercită autoritatea legislativă supremă. După alegerile parlamentare,
partidele negociază între ele formarea unui nou cabinet (Consiliul de Stat Finlandez), care
trebuie aprobat cu majoritate simplă în parlament. Cabinetul poate fi demis printr-un vot
parlamentar de neîncredere, deși aceasta se întâmplă rar (ultima oară în 1957). Cabinetul
exercită majoritatea puterilor executive, și inițiază majoritatea legilor dezbătute și votate de
parlament.
Începând87 cu anii 1990, controlul intern al finanțelor publice centrale și conexe a

suferit reforme și dezvoltare semnificativă. Conceptele de control intern și, într-o anumită
măsură, principiile sale, au fost reformate în această perioadă. În zilele noastre control intern
este o parte integrantă de management și de gestionare a riscurilor legate de guvernare și ca
atare, este un element esențial al managementului performanței și sistemului de
responsabilitate.
La începutul anilor 2000, au fost incluse cerințe de bază pentru controlul intern. Cu
toate acestea, există încă deficiențe în ceea ce privește control intern și funcționarea uniformă a
86
87
107
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
acestuia. În practică, controlul intern nu a fost încă suficient integrat în sistemele și procedurile
de management, ca parte a performanței de management.
În cadrul capitolului 4 (tratamentul economic, controlul și controlul intern) Secțiunea

24b privind controlul intern, din Legea privind bugetul de stat se prevede că agențiile
guvernamentale trebuie să se asigure că aceste controale interne sunt organizate în mod
corespunzător propriilor activități, precum și activităților în care agenția sau instituția este
responsabilă.88 Procedurile de control intern trebuie să țină cont de activitatea organizației, dar
și de standardele generale și recomandările privind controlul intern. De asemenea Articolul 65
din Legea bugetului, prevede că parte a situațiilor financiare ale agenției din raportul anual
trebuie să includă evaluarea gradului de adecvare al managementului de control și risc intern pe
care le conține, precum și o declarație cu privire la starea de control intern și nevoile de
dezvoltare esențiale (evaluare de control intern și declarație de confirmare).
Direcția Audit Intern a pregătit un scurt model cadru de evaluare care poate fi utilizat,
de exemplu, în birouri mici sau agențiile care doresc să stabilească cerințe minime de control
intern Agențiile sau instituțiile pot utiliza, de asemenea și alt cadru de evaluare general
acceptate (de exemplu: COSO, COSO ERM ) pentru evaluarea eficacității controlului intern și
managementul riscului. Utilizarea cadrului de evaluare general acceptat susține o evaluare de
control intern sistematică și documentată. Cadrul de evaluare trebuie să se adapteze întotdeauna
pentru a se potrivi nevoilor agenției.89 Această publicație conține un cadru bun de recomandare
și evaluare practică pentru agențiile guvernamentale, sau instituții, în ceea ce privește control
intern și evaluarea riscurilor. Control intern eficace și gestionarea riscurilor pentru a promova
performanța aparatului este o parte integrantă a bunei guvernări. Recomandarea clarifică natura
controlului intern și managementul riscului, ca parte a planificării și gestionării operațiunilor.
88
https://www.finlex.fi/fi/laki/ajantasa/1988/19880423
89
http://www.2014.vm.fi/vm/fi/09_valtiontalous/045_tuloksellisuus/03_sisainen_valvonta_ja_riskienhall/index.jsp
108
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Cadrul de evaluare sprijină agenția sau instituția la evaluarea sistematică a statutului de
controale interne și ajută la identificarea zonelor potențiale de dezvoltare. Folosirea cadrului de
evaluare nu este obligatorie, existând și alte metode de comun acceptate ce pot fi folosite pentru
evaluarea managementului de control și riscul intern.
Managementul fiecărei organizații este responsabil pentru controalele interne necesare
pentru a asigura legalitatea și eficiența financiară, gestionarea fondurilor și activelor, precum și
o informare reală și corectă necesară pentru conducerea organizației. Managementul agenției
organizează, de asemenea, funcția de audit intern, în cazul în care există o nevoie justificată
pentru procedurile de control intern. Funcția de audit intern este de a examina gestionarea
relevantă și adecvată a controlului intern și pentru a îndeplini sarcinile de inspecție atribuite de
conducere.
Ministerul educației și culturii, este cea mai înaltă autoritate în domeniul său, având
responsabilitatea de supraveghere și control, fiecare minister fiind responsabil pentru pregătirea
în domeniul său de expertiză. Controalele interne sunt organizate în mod corespunzător
propriilor activități, de care agenția sau instituția este responsabilă.90
De exemplu sistemul de luare a deciziilor în cadrul universităților este foarte
independent, deoarece activitățile lor se bazează pe autonomie universitară și libertate.
Universitățile beneficiază de auto-administrare, incluse fiind și drepturile de decizie privind
aspectele care țin de managementul intern (conform art. 3 din Legea Universităților).
Obiectivele instituţionale ale universităților şi resursele necesare atingerii lor se
stabilesc în urma negocierilor dintre Ministerul Educaţiei şi fiecare instituţie de învăţământ
superior în parte. Fiecare instituţie de învăţământ superior încheie acorduri de performanţă cu
ministerul din trei în trei ani şi trebuie să creeze strategii în care să fie specificate obiectivele
acţiunilor universitare. 91
90
http://www.minedu.fi/export/sites/default/OPM/Linjaukset_ja_rahoitus/tulosohjaus_netra/tilinpaatos_2009/liittee
t/2009_tilinpxtxs.pdf
91
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/091RO.pdf
109
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
10. Franța
Franța este o republică, șeful statului și șeful executivului este președintele, ales prin
vot universal. Acesta numește și îl poate destitui pe primul ministru și de asemenea numește
miniștri la propunerea premierului.
Administrația publică franceză are o tradiție lungă de control al afacerilor publice,

bazată în special pe principiile Declarației privind Drepturile Omului și consacrată în
Constituție, care este reflectată și în regulile juridice prevăzute, de exemplu, în reglementările
generale și reglementări specifice privind funcționarii publici și în Codul privind Contractele de
Achiziții Publice.92
Controlul intern este un dispozitiv al organizației, definit și pus în aplicare sub

responsabilitatea sa. Acesta include un set de resurse, comportamente, proceduri și acțiuni,
adaptate la caracteristicile specifice ale fiecărei organizații. Controlul intern nu se limitează la
un set de proceduri sau numai proceselor financiare contabile, iar responsabilitatea principală
pentru eficacitatea sistemului de control intern revine managerilor. Pentru a însoți
implementarea și monitorizarea acestui aparat, unele organizații au ales să pună în aplicare
funcții precum "responsabil pentru controlul intern" sau chiar "controlor de afaceri interne."
Titlurile acestor poziții variază în funcție de organizații.
Controalele interne aplicabile statului și cadrul de implementare au fost specificate în

decretul din 28 iunie 2011 privind auditul intern în administrație, unde93 :" control intern
reprezintă ansamblul acordurilor formalizate și permanente, decise de fiecare ministru,,
92
2012
93
http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000024278160&categorieLien=id
110
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
implementat de către oficialii de la toate nivelurile, coordonat de secretarul general al
ministerului, care urmăresc să controleze riscurile la realizarea obiectivelor din fiecare
minister."
Pentru Ministerul Apărării într-un mod special, controlul intern nu reprezintă numai
rapoartele Secretarului General pentru Administrație, dar în egală măsură și cel al șefului
Statului Major al Apărării și delegatul general pentru Armament, fiecare în domeniile lor de
competență
Ambele definiții menționate mai sus sunt foarte aproape și în cele din urmă reflectă
faptul că acest control intern nu înseamnă numai funcție de control, ci un set de dispozitive
înființate de către o organizație pentru a controla activitățile sale, implementat de toți agenții
din această organizație pentru a oferi o asigurare rezonabilă și nu o garanție absolută că
obiectivele organizației sunt îndeplinite.94
Ca atare, unele ministere (Afaceri Externe, Afaceri Sociale, Educație, Cercetare,
Justiție, Finanțe) au creat un caz particular, un "comitet de risc", prezidat de Secretarul General
cu responsabilitatea de a asigura dezvoltarea controlului intern și a stabili politica
departamentului de gestionare a riscurilor.
Prin decretul nr. 2012-567 din 24 aprilie 2012 privind controlul și auditul intern,
Ministerul Educației, Învățământului Superior și Cercetării dorește stabilirea unui sistem de
control și audit intern în cadrul ministerului Educației Naționale, Învățământului Superior și
Cercetării. Decretul, care se încadrează în cadrul stabilit prin Decretul nr. 2011-775 din 28 iunie
2011 privind auditul intern în guvern, creează o comisie de audit intern ministerial. Acest
comitet, cu două formațiuni, una specială pentru învățământul școlar și cealaltă pentru
învățământul superior și cercetare, definește departamente de politici de audit și asigură
94
http://www.performance-publique.budget.gouv.fr/performance-gestion-publiques/controle-interne/essentiel/s-
informer/controle-interne-outil-maitrise-risques#.VXbj_s-qqko
111
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
calitatea sistemului de control intern și controlul riscului. Decretul de asemenea creează, în
Ministerul Educației, Învățământului Superior și Cercetării, un comitet comun de control intern
și managementul riscului. Aceasta stabilește comisiilor, îndrumarea necesară pentru a
implementa controlul intern în serviciile centrale și descentralizate și urmărește punerea în
aplicare a procesului de control intern de către operatori, în special în instituțiile de educație
superioară.95
Controlul intern este disponibil pentru toate activitățile, inclusiv cele de contabilitate
fiscală a statului (cf. controlul bugetar intern - IBC) și cele ale contabilității generale (controlul
contabil intern - CIC). Obiectul și punerea în aplicare a controlului intern în aceste două
domenii au fost specificate în Decretul din 7 noiembrie 2012 privind gestiunea bugetară și
contabilitatea publică (Decretul GBCP).
În fiecare departament se constituie un sistem de control intern bugetar și de control
intern contabil. Scopul controlului intern este de a controla riscurile, de a nu atinge obiectivele
definite anterior. Controlul intern bugetar este subsetul de control intern axat pe obiectivele de
calitate pentru contabilitatea fiscală și de management durabil.
Controlul intern contabil acoperă toate dispozitivele organizate, formalizate și puse în

permanent în aplicare de către toate părțile interesate, pentru a controla funcționarea
activităților financiare ale statului. Ministrul pentru Buget definește cadrul controalelor interne
bugetare și contabile și asigură punerea lor în aplicare.
Curtea de conturi este organul de control suprem al Franței, a căror funcție de bază
care rezultă din Constituția franceză este de a asista Parlamentul și Guvernul în monitorizarea și
punerea în aplicare a legilor financiare. Curtea desfășoară, de asemenea, audituri de
performanță și are acces la documentele organelor și instituțiilor statului. De asemenea, este
95
http://www.legifrance.gouv.fr/jopdf/common/jo_pdf.jsp?numJO=0&dateJO=20120426&numTexte=49&pageDe
but=&pageFin=
112
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
autoritatea de apel împotriva deciziilor instanțelor de audit regionale care efectuează audit al
autorităților locale și regionale.
În administrația publică franceză, controlul intern este un mijloc de a atinge
obiectivele, nu un scop în sine și joacă un rol-cheie în desfășurarea activităților de monitorizare.
113
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
11. Germania
Preşedintele Germaniei (Bundespräsident) este şeful statului german, pe scara

ierarhică cel mai înalt organ constituţional al Germaniei. Totuşi, conform constituţiei, puterea
sa este limitată, funcţiile sale fiind doar de reprezentare. Forma de guvernământ este
parlamentară, în care şeful guvernului – cancelarul – este ales de parlament, numit bundestag,
şi confirmat de către preşedintele federal. Germania este caracterizată de o structură
administrativă policentrică, un sistem de cooperare la nivel federal şi o puternică poziţie a
cancelarului federal. Aparatul administrativ german are trei niveluri:
 Nivelul federal;
 Nivelul landurilor;
 Nivelul local.
Fiecare land german are propria Constituţie (în plus faţă de Constituţia Germaniei),
propriul guvern şi miniştri la nivel de land, propriul prim-ministru, propria reprezentare în
Parlamentul de la Berlin, propria legislaţie în domeniile care ţin de competenţa landurilor
(cultura, învăţământul, poliţia etc.) şi altele.
Conform legii, controlul federal se extinde asupra legalităţii şi oportunităţii
executării legilor de către landuri.
Sistemul german96 de controalele de management este foarte diferit față de celelalte

țări. Nu există acorduri prescrise stabilite de guvern pentru dezvoltarea și promulgarea
standardelor pentru sistemele de control de gestiune. Fiecare sector de guvern, și fiecare
organizație guvernamentală, este responsabil pentru dezvoltarea propriilor aranjamente de
control de gestiune.
96
Management Control in Modern Government Administration SOME COMPARATIVE PRACTICES OECD,p.
21
t&checksum=5459B356310E0D3376D559927BBB563D
114
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Având în vedere structura ierarhică a administrației publice germane, autoritatea
pentru luarea deciziilor se împarte între diferitele niveluri ale administrației. Autoritatea de
nivel superior este în măsură să instruiască de obicei Autoritatea de nivel inferior pentru a
introduce sisteme specifice de gestionare și control pentru supravegherea și aplicarea acestora.
Curtea Federală de Conturi (Bundesrechnungshof) joacă un rol important în asigurarea
dezvoltarii sistemelor eficiente de control de gestiune. În cazul în care Curtea a descoperă
deficiențe în controalele de gestiune în cursul auditurilor sale periodice a organizațiilor
guvernamentale, se poate recomanda schimbarea conducerii.
Managerii de top își asumă responsabilitatea pentru stabilirea unui sistem de control
intern adecvat prin înființarea și susținerea unei unități organizaționale de control numită
„Interne Revision”- audit intern. Răspunderea managerială aparține șefului autorității.
Auditurile pot lua forma unor audituri de conformitate, audituri de inventar, audituri bazate pe
sistem, în special audituri motivate sau audituri de inspecție. În funcție de elementul pe care se
concentrează, auditurile sunt efectuate conform următoarelor criterii, în mod special:
legalitatea, corectitudinea, securitatea, eficiența costurilor, durabilitatea, utilitatea/eficiența și
impactul. Fiecare autoritate are doar o singură unitate de audit intern. Unitatea de audit intern
raportează direct șefului unității. Acesta nu poate delega competența sa de supraveghere, a
auditului intern, unei alte persoane. Nu există alte unități care să acționeze drept unități centrale
de coordonare sau armonizare în gestionarea unor chestiuni de control public intern.97
97
2012
115
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
12. Grecia
Grecia este o republică parlamentară98, puterea executivă este exercitată de președinte

și de guvern.. Rolul președintelui este redus la unul în mare parte ceremonial; puterea politică
se află astfel în principal în mâinile primului ministru. Președintele numește formal primul
ministru și, la recomandarea sa, numește și eliberează din funcție alți membri ai guvernului.
Puterea legislativă este exercitată de un parlament unicameral.
Structura administrației publice din Grecia se distinge prin complexitate și

fragmentare, la nivel guvernamental dezvoltând un număr mare de ministere, care la rândul lor
includ multe portofolii de vice-miniștri, secretari generali și secretari speciali.
Întărirea capacității administrative a organizațiilor moderne depinde de consolidarea
funcției de control. Eficacitatea unei structuri guvernamentale depinde de modul de gestionare
al problemelor critice cu care se confruntă structurile guvernamentale, cum ar fi de exemplu,
pericol și incertitudine ridicată.
Legea 3492/200699 (Monitorul Guvernului Nr. 210 din 5.10.06) a instituit organizarea
unui sistem de control pentru salvgardarea unui management financiar solid al bugetului de stat
şi al agenţiilor neincluse în bugetul de stat. Legea menţionată mai sus defineşte un sistem de
control intern drept sistemul global de controale manageriale şi de alt tip, inclusiv controale ale
structurii organizaţionale, metodologii, proceduri şi audit intern, implementate de administraţie
asupra operaţiunilor unei agenţii pentru a susţine urmărirea obiectivelor sale într-o manieră
eficientă, eficace şi economică. Sistemul de control intern asigură respectarea politicilor
administraţiei, salvgardează activele şi resursele agenţiei prin certificarea caracterului complet
98
99
https://www.espa.gr/el/Pages/eLibraryFS.aspx?item=303 Art 2 alin 4
116
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
şi exactitatea documentelor contabile şi furnizează informaţii de încredere în timp util cu privire
la managementul financiar și de gestiune.100
Serviciului de Audit Intern, este autoritatea centrală responsabilă pentru efectuarea
controlului intern, precum și pentru furnizarea de rol consultativ organizațiilor auditate, astfel
încât acestea să devină mai productive și să asigure funcționarea corectă, buna administrare și
furnizarea de servicii de înaltă calitate prin minimizarea costurilor. 101
Deși rolul Controlului intern în administrația publică din Grecia este considerat foarte
important, nu ia forma celui de la nivel internațional, atât în sectorul public cât și în cel privat.
Managementul nu dispune de un instrument de control intern organizat și bine definit.
Monitorizarea și controlul sectorului public de către guvernul central s-au dovedit
insuficiente. Deficiența dezvoltării unei culturi de management este bazată mai mult pe
producerea legislație și mai puțin în punerea lor în aplicare.
Controlul intern înseamnă, potrivit legii auditului independent, a oferi asigurări privind
caracterul adecvat al sistemelor de gestionare și control ale sistemelor de gestiune și control ale
unui organism pentru a îmbunătăți funcțiile și atingerea obiectivelor sale, a exercita utilizarea
unor metodologii sistemice și structurate. Aceste metodologii sunt destinate în primul rând
pentru îmbunătățirea eficienței procedurilor privind procedurile de operare, gestionare și
control al riscurilor.102
100
2012
101
http://www.ydmed.gov.gr/wp-content/uploads/20140416_action_plan_gcr.doc Strategia Națională pentru
reforma administrative 2014 - 2016
102
http://www.nac.gov.gr/media/speeches/article/51/elegxos-nomimotitas-sti-dimosia--dioikisis-kai-katapolemisi-
tis-diafthoras-.html
117
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
13. Irlanda
Irlanda103 este o republică parlamentară, iar legislativul național este bicameral.

Președintele este șeful statului și este ales pentru un mandat de șapte ani. Șeful guvernului este
numit în funcție de președinte după nominalizarea sa de către Dáil (camera deputaților). Acesta
este de obicei liderul partidului cu cele mai multe locuri în legislativ obținute prin alegerile
naționale. Guvernul are numărul de membri limitat prin Constituție, la cincisprezece. Cel mult
doi membri au voie să fie senatori, iar vice-prim ministrul și ministrul de finanțe trebuie să fie
neapărat aleși în Dáil.
În efectuarea serviciilor publice, organismele de stat se confruntă cu o gamă largă de

riscuri strategice, operaționale și financiare, având factori interni și externi, care pot împiedica
atingerea obiectivelor.
Contextul istoric, anumite trăsături ale procedurilor financiare publice irlandeze
existente derivă din relația Irlandei cu Marea Britanie și moștenirea rezultată în momentul
obținerii independenței. Din anul 1690, politica guvernamentală a fost controlată prin subvenții
specifice.
În zona administrației centrale generarea de profit nu este un obiectiv de afaceri. În
mod tradițional, accentul s-a pus pe accesul la servicii, egalitatea de tratament, corectitudinea
proceselor și conformitatea cu regulamentele. Schimbările recente ale acestui accent către
rezultate înseamnă că în cadrul raportării, aspecte precum economia, eficiența și eficacitatea au
câștigat teren.104
Controlul intern a fost definit ca fiind întregul sistem de controale, financiare și de

altfel, instituit prin management, în scopul de a desfășura activitatea întreprinderii eficientă și
103
http://www.informatia.ie/republica-irlanda/
104
118
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
ordonată, asigura respectarea politicilor de management și protejarea activelor, fiind
responsabilitatea conducerii de a decide ce sistemul de control intern este adecvat pentru
organizație105
Fiecare organism de stat ar trebui să aibă o funcție de audit intern constituit în mod
corespunzător sau angaja expertiză externă adecvată .
Auditul intern este parte a sistemului de control intern într-o organizație. Este un
serviciu de evaluare internă, stabilit de conducerea unei organizații, care analizează sistemul de
control intern. Acesta ar trebui să examineze în mod obiectiv, să evalueze și să raporteze cu
privire la adecvarea controlului intern ca o contribuție la utilizarea eficientă și eficace a
resurselor. Funcția de audit intern trebuie să ofere o gamă nelimitată de acoperire a
operațiunilor organizației. 106
105
http://www.publicaffairsireland.com/system/ps_publication_downloads/30/original/Role%20of%20acc%20offic
ers%2003.pdf?1291982752
106
http://www.governance.ie/reference/internal_audit/
119
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
14. Italia
Italia107 este republică parlamentară unitară, președintele, este șeful statului, ales în
funcție pentru un mandat unic, de șapte ani, de către camerele Parlamentului reunite în ședință
comună. Italia are un sistem de guvernare parlamentar, cu un parlamentul bicameral. Statul
italian108 este împărțit în 20 de regiuni, dintre care cinci au statute speciale de autonomie, care
le permit să adopte la nivel regional legi în anumite domenii.
Definiția este conținută în guvernanța corporativă: Sistemul de control intern este

format din reguli și proceduri care să asigure gestionarea corectă și adecvată în conformitate cu
obiectivele predefinite, printr-un proces adecvat de identificare, măsurare, management și
monitorizare a riscului.
Sistemul de control intern existent în prezent în Italia a fost introdusă prin decretul
legislativ numărul 286 din 1999. Acest decret a reformat sistemul de control intern din cadrul
admninistrației publice, introducând patru piloni fundamentali pe care ar trebuie să se sprijine
sistemul de control intern.109
Controlul administrativ contabil, asigură legitimitatea, corectitudinea și regularitatea

actelor administrative.
Controlul de gestiune este încorporat într-un proces sistematic conceput pentru a

evalua eficacitatea, eficiența și rentabilitatea acțiunii administrative. Este încredințat unei
structuri interne unice. Acesta include analize, evaluări, decizii, proceduri și acțiuni necesare
pentru a îmbunătății desfășurarea comportamentului organizațional în concordanță cu
107
http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/italy/index_ro.htm
108
109
http://www.beniculturali.it/mibac/multimedia/MiBAC/documents/1365615773593_Presentazione_Paolo_Dange
li_MiBAC_CDG_02_03_2010_finaleWEB.pdf
120
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
obiectivele de economie, eficiență și eficacitate. Control de gestiune reprezintă procedura
directă a statului pentru a verifica starea de implementare a obiectivelor propuse prin analizarea
resursele dobândite și compararea costurile cu calitatea serviciilor oferite, funcționalitatea
organizării instituției, eficacității, eficienței și nivelului de economicitate din activitatea de
realizare a obiectivelor.
Controlul strategic care vizează monitorizarea punerii în aplicare efectivă a deciziilor

cuprinse în documentele de politici. Această formă de control este, de asemenea, responsabilă
cu identificarea factorilor care au dus la eșecul de a atinge obiectivele și la identificarea unor
posibile remedii;
Evaluarea managerilor este realizată de aceeași structură care efectuează strategia de

control, în consultare cu organul de orientare politică, cel puțin pentru manageri de top.
Instituie un set de metodologii, procese și instrumente pentru evaluarea performanțelor
personalului cu autoritate de conducere, prin intermediul evaluării performanței, precum și
comportamentele legate de dezvoltare a resurselor profesionale, organizaționale și umane.
O evaluare anuală este realizată conform articolului 5 din Decretul Legislativ 286 din
1999110, care se bazează pe elementele furnizate de organismul de evaluare şi pe controlul
strategic şi este realizată pe bază ierarhică: managerul individual al biroului unic este evaluat de
şeful biroului managerial general vizat; managerul general este evaluat de şeful
departamentului; şeful departamentului este evaluat de ministru. Dacă evaluarea este
nefavorabilă, numirea managerială nu este reînnoită sau este anulată timpuriu. În cele mai grave
cazuri, managerul poate fi, de asemenea, concediat în baza termenilor contractului de muncă
naţional.111
110
http://www.parlamento.it/parlam/leggi/deleghe/99286dl.htm
111
121
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
În sistemul italian există, de asemenea, unităţi de control al managementului,
prevăzute de Decretul Legislativ 286/1999 la articolul 4, care stabileşte la nivelul
departamentelor individuale unităţi care sunt responsabile pentru elaborarea şi implementarea
controlului managementului. Aceste unităţi conturează procesele, produsele şi obiectivele
acţiunii administrative a departamentului în ceea ce priveşte eficienţa, eficacitatea şi costul şi
coordonarea monitorizării periodice a timpului, resurselor, costurilor şi calităţii activităţilor
departamentului.
122
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
15. Letonia
Letonia112 este republică parlamentară, parlamentul leton , Saeima este unicameral, are
100 de deputaţi aleşi pentru un mandat de 4 ani.
Dezvoltarea sistemului de control public intern în Letonia este strâns legată de intrarea
în Uniunea Europeană. În cadrul discuțiilor pre-aderare, Letonia și-a asumat obligația de a
constitui un sistem de audit intern care să cuprindă toate ministerele și organismele subordonate
specificând responsabilitățile șefilor organismelor pentru înființarea sistemului de control
intern.113
La 8 mai 2012, Cabinetul de Miniștri a adoptat regulamentul privind sistemul de
control intern pentru instituțiile administrației publice directe. Acest act promoveză eficiența și
consolidează sistemul de control intern al instituțiilor administrației publice. Noul regulament
este produs al unui efort de colaborare între diverse instituții (Cancelaria de Stat, Ministerul
Finanțelor și Protecției Corupției și Biroul de Combatere). Regulamentul se bazează pe sistemul
de control intern adoptat de COSO. 114
Regulamentul115 realizat pentru instituțiile administrației publice, privind sistemul de

control intern, prescrie cerințele esențiale ale acestuia și crearea, monitorizarea și îmbunătățirea
procedurilor existente în instituțiile administrației directe și își propune să ofere o funcționare
permanentă, economică, eficientă și eficace a instituției în implementarea managementului
riscului, controlului și pachetului de guvernanță.
Sistemul de control intern este alcătuit din următoarele elemente interdependente:
- planificare operațiunilor;
112
http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/latvia/index_ro.htm
113
114
Idem
115
http://www.fm.gov.lv/lv/sadalas/iekseja_audita_politika/ieksejas_kontroles_sistema_/
123
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
- identificarea riscurilor, analiza si evaluarea;
- punerea în aplicare a măsurilor de control;
- informare și comunicare;
- supraveghere.
Conducătorul instituției este responsabil pentru sistemul de control intern, de

monitorizare și îmbunătățire, oferind o funcționare permanentă, economică, eficient și eficace a
instituției, în conformitate cu Legea privind Administrația de Stat.
Conducătorul va asigura o monitorizare periodică a sistemului de control intern, va
decide cu privire la îmbunătățirea sistemul de control intern și va lua măsurile necesare pentru a
elimina punctele slabe identificate în procesul de monitorizare.
În Letonia nu au fost înființate unități sau autorități formale pentru coordonarea
sistemului de control intern. Evaluarea sistemului de control intern este o responsabilitate a
unităților de audit intern. În cadrul raportului anual cu privire la operarea unității de audit
intern, unitățile de audit intern își prezintă opinia cu privire la operarea sistemului de audit
intern. Ministerul Finanțelor pregătește un rezumat al informațiilor oferite și include aceste
informații în raportul annual cu privire la auditul intern în cadrul administrației publice.
Raportul este prezentat cabinetului de miniștri.116
116
124
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
16. Lituania
Lituania117 este o republică parlamentară în care puterea executivă este exercitată de

un consiliu de miniștri condus de premier și numit de Parlament (numit Seim). Președintele este
ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, și poate avea doar două mandate de președinte.
Lituania a dezvoltat un sistem de control intern, inclus în Legea privind Controlul și

Auditul Intern, care definește obiectivele, principiile, responsabilitățile și răspunderea de bază
privind funcționarea controlului intern (inclusiv controlul financiar și auditul intern). La nivel
de stat, activele statului sunt auditate de instituția supremă de audit (Oficiul Național de Audit
din Lituania), care este răspunzătoare în fața Seimului. Sistemul de control intern a fost
construit și dezvoltat în conformitate cu principiile INTOSAI.
Conform Legii privind Controlul și Auditul Intern, controlul intern reprezintă întregul
set de controale creat de managementul unei persoane juridice de drept public pentru a oferi o
asigurare rezonabilă că operațiunile persoanei juridice de drept public sunt legale, economice,
eficiente și transparente, că planurile strategice și de alt fel sunt implementate, că activele sunt
protejate, că informațiile financiare și raportarea sunt de încredere și exhaustive, că
răspunderile contractuale față de terți sunt îndeplinite și că toate riscurile identificate sunt
gestionate.118
Obiectivul principal al controlului intern este de a asigura că119:
117
118
119
http://www.finmin.lt/web/finmin/teises_aktai/vidaus_audito_ta
125
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
1. Activitățile entităților publice sunt efectuate în conformitate cu legile și alte acte
juridice ale domeniului de aplicare al strategiei sau a altor planuri de acțiune, programe și
proceduri;
2. activele și pasivele de stat și municipale sunt protejate de înșelăciune,
delapidare, deturnare, posesie neautorizată sau alte activități ilegale;
3. activitățile se desfășoară în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
4. informații privind activitățile financiare ale entității publice ar fi corect
prezentate în conformitate cu legile.
Managerul trebuie să stabilească proceduri de control intern - având în vedere scopul

controalelor interne, riscul operațional, stabilitatea de control intern și performanța,
contabilitatea analitică și sistemul de informații pentru statutul de protecție a activelor și alte
criterii de control intern.
În Lituania, responsabilitatea pentru crearea și funcționarea unui control intern eficient
este alocată conducătorilor instituției. În dezvoltarea și implementarea monitorizării controlului
financiar, șefii trebuie să-și aprobe propriile reguli pentru control financiar. Regulile pentru
control financiar se bazează pe cerințele minime pentru control financiar aprobate de Ministrul
Finanțelor.120
Controlul intern asigură faptul că activitățile unei persoane juridice de drept public
sunt efectuate în conformitate cu procedura prevăzută de legi și alte acte normative, în
conformitate cu planurile strategice sau de activitate de alt tip și cu programele și procedurile
orientate către protejarea activelor statului și a celor municipale, precum și a răspunderii față de
terți împotriva fraudelor, delapidării, deturnării de fonduri, gestiunii frauduloase sau altor acte
ilegale, și că persoana juridică de drept public respectă principiile de management financiar
solid în activitățile sale.121
120
121
Idem
126
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
17. Luxemburg
Luxemburg122 este o monarhie constituțională, puterea executivă este exercitată de

Marele Duce sau de Marea Ducesă, și de cabinet, constituit dintr-un prim-ministru și mai mulți
miniștri. Marele Duce are puterea de a dizolva parlamentul și de a forma un altul. Puterea
legislativă aparține Camerei Deputaților, aleși direct pentru mandate de cinci ani. Un al doilea
corp, "Conseil d'État" (Consiliul de Stat), format din 21 de cetățeni numiți de duce, are rol
consultativ pentru Camera Deputaților în elaborarea legilor.
Responsabilitatea ministerială este inseparabilă de lipsa responsabilităţii Marelui

Duce. Pentru ca un act al Marelui Duce să producă efecte, acesta trebuie să fie contrasemnat de
un membru al guvernului, care îşi asumă responsabilitatea deplină pentru acesta. Guvernul în
ansamblu şi fiecare ministru individual sunt răspunzători din punct de vedere politic pentru
acţiunile lor în faţa Camerei Deputaţilor. 123
Sistemul Luxemburghez este caracterizat prin importanța controalelor prealabile,

acestea fiind efectuate în principal de către Departamentul de Control Financiar, cu toate că
Inspectoratul General de Finanțe poate, de asemenea, să efectueze controale la cerere. 124
Controlul are ca obiectiv principal să asigure că fondurile sunt contabilizate în mod
corespunzător și că regulamentul este respectat. Coordonarea managementul controlului
financiar, aparține Ministerulului Finanțelor.
Controlul intern reprezintă măsurile puse în aplicare de conducere care au scopul de a
asigura că: 125
122
http://www.scribd.com/doc/251758020/Statutul-Parlamentarilor-Din-Luxemburg#scribd
123
124
http://www.mf.public.lu/publications/divers/ocde_proc_budget_lux_251111.pdf
125
http://www.cssf.lu/fileadmin/files/Lois_reglements/Circulaires/Hors_blanchiment_terrorisme/iml98_143modifie
e.pdf
127
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
 Obiectivele stabilite sunt îndeplinite;
 Resursele sunt utilizate economic și eficient;
 Riscurile sunt controlate în mod corespunzător și patrimoniului protejat
 Raportarea financiară și de gestionare a informațiilor sunt complete și fiabile;
 Legile și regulamentele, precum și politicile, planurile, procedurile interne sunt
respectate.
Măsurile de organizare a controlului intern sunt integrate în fluxuri de exploatare, ceea
ce înseamnă că au loc în paralel cu activitatea. Scopul final al controlului intern rămâne
controlul riscurilor inerente în activitatea instituției și desfășurarea operațiunilor sale în modul
cel mai eficient și sigur.126
126
http://www.microfinance.sn/docs/Guide_methodologique_du_controle_interne_des_SFD_dans_les_pays_de_la
_zone_UEMOA.12.09.pdf
128
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
18. Malta
Malta este o republică parlamentară, parlamentul Maltei este monocameral şi are 65 de

fotolii.127 , țara este divizată în 7 regiuni.
Nu există o definiție legală a sistemului de control intern, cu toate acestea, Manual de

Audit elaborat de Oficiul Național de Audit din Malta definește controlul intern ca reprezentând
"toate politicile și procedurile concepute și puse în aplicare de conducerea unei entități de a
asigura:
 realizarea economică, eficientă și eficace a obiectivelor entității;
 aderența la normele externe (legi, regulamente, etc) și a politicilor de gestionare;
 protejarea activelor și a informațiilor;
 prevenirea și detectarea fraudelor și erorilor; precum și
 calitatea înregistrărilor contabile și producerea în timp util a informații
financiare și de gestionare de încredere. 128
Managerii sunt responsabili nu numai pentru deciziile de natură financiară, ci și pentru

acțiunile lor (de exemplu de natură organizațională) și calitatea guvernării. Înalți oficiali,
trebuie să-și asume responsabilitatea pentru stabilirea unui sistem adecvat de control public
intern. Sistemul ar trebui să fie în concordanță cu legislaţia, cu bunele practici și cu directivele
care pot fi emise pe baza angajamentelor internaționale.
Conceptul de responsabilitate managerială nu se aplică doar liderului ci şi celorlalţi
angajații, care au un impact semnificativ asupra funcționării sistemului de control intern. Prin
urmare, fiecare lucrător are obligația de a lua măsuri pentru a se asigura și sprijini punerea în
aplicare efectivă a misiunii organizației.
127
http://www.apd.ro/files/publicatii/25plus2_Modele_electorale_I_Sisteme_electorale.pdf
128
129
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Codul de Management al Sectorului Public aduce laolaltă, într-o formă concisă, toate
regulamentele permanente, circularele şi politicile din cadrul serviciilor publice. Prevederile
sale încearcă să susţină valorile esenţiale ale serviciilor publice aşa cum sunt prevăzute de
Legea Administraţiei Publice. Codul de Management al Sectorului Public este obligatoriu
pentru funcţionarii publici în conformitate cu Articolul 15(2) din Legea Administraţiei
Publice.129
Şeful fiecărei unităţi efectuează o procedură anuală de management al performanţei
referitoare la funcţionarii din subordinea sa pentru a le măsura eficacitatea, productivitatea şi
necesitatea de instruire.
Contractul privind Serviciile Publice este semnat de fiecare minister. Acest contract
are rolul de a stabili într-o manieră mai directă rezultatele aşteptate din fiecare minister şi
identifică persoanele responsabile pentru atingerea acestor obiective.
Acordul de Performanţă pentru poziţiile de management de top îşi are originea în
Contractul privind Serviciile Publice şi coboară cel puţin până la nivelul de asistent al
directorului, acest acord prevede obiectivele şi ţintele managementului de top şi puterile
decizionale ale acestuia. Pentru funcţionarii în funcţie, acordul de performanţă identifică
funcţiile şi obiectivele poziţiei. Pentru toţi funcţionarii cu grade de servicii generale (cu
excepţia funcţionarilor din clasa managerială) care nu au încheiat un acord de performanţă, a
fost introdus un sistem bazat pe o procedură de management al performanţei, pentru a le
măsura eficienţa, productivitatea şi necesitatea de instruire. Fişele de post sunt folosite de
asemenea pentru a evidenţia rolurile şi responsabilităţile fiecărui funcţionar. 130
129
130
Idem
130
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Cabinetul (primul-ministru şi miniştrii) este responsabil pentru dezvoltarea politicii şi
deţine coordonarea generală şi controlul administraţiei publice. Cabinetul este responsabil faţă
de parlament şi pentru orice activitate a guvernului din Malta, inclusiv administrarea oricărui
departament guvernamental.131
131
Idem
131
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
19. Marea Britanie
Regatul Unit este o monarhie constituţională, în care puterea executivă este

atribuită Guvernului ("Guvernul Maiestăţii Sale") .Este una din puţinele ţări actuale care
nu au o Constituţie. Primul ministru este Şeful Guvernului şi este responsabil în faţa
Camerei Comunelor, camera inferioară a Parlamentului. Acest sistem de guvernare a fost
emulat şi în alte părţi ale lumii şi este cunoscut sub numele de modelul Westminster.
Miniştrii Guvernului sunt aleşi prin convenţie dintre membrii Camerei Comunelor,
deşi unii provin şi din Camera Lorzilor. Miniştrii sunt învestiţi cu putere executivă, dar şi
legislativă. Primul-ministru este, în general, şeful partidului cu cei mai mulţi reprezentanţi
132
în Camera Comunelor.
În 2004, în Marea Britanie (UK), o fost actualizat cadrul pentru guvernanța corporativă
prin care au fost definite principiile care ar trebui să stea la baza guvernării din fiecare
autoritate locală în cinci dimensiuni ale activității sale, dintre care unul este managementul
riscului și control intern . Acest cadru prevede faptul că buna guvernanță înseamnă luarea
deciziilor în cunoștiință de cauză, transparent și prin gestionarea riscurilor. Gestionarea
riscurilor este importantă pentru livrarea cu succes a serviciilor publice.133
Controlul public intern în Marea Britanie se efectuează conform unui cadru de
guvernanţă şi disciplină financiară elaborat special pentru mediul administrației centrale. Se
aliniază la cerinţele de guvernanţă corporativă utilizate în mediul privat, însă au fost adaptate
astfel încât să reflecte structurile unice de răspundere din sectorul guvernamental. În acest sens,
datoria de a supraveghea fondurile publice este fundamentală.134
132
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Arhiva studii si prezentari/Studiu sisteme adm-ter.doc
133
http://financien.belgium.be/nl/binaries/BdocB_2010_Q3e_deVisscher_Sarens_vanGils_tcm306-251623.pdf
134
132
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Organismele care au ca principală preocupare sistemele de control sunt : Trezoreria,
Oficiul Național de Audit (NAO) și Comitetul Conturilor Publice (PAC). Trezoreria este
departamentul guvernamental responsabil pentru determinarea cheltuielilor publice ca un
întreg; Oficiul Național de Audit (NAO) este responsabil pentru auditul extern al cheltuielilor
publice de guvernul central; iar Comitetul Conturilor Publice (PAC) este responsabil, în numele
Parlamentului, pentru supravegherea menținerii unui control adecvat al cheltuielile publice.135
Ministrul este responsabil de politica guvernului, însă nu este o parte executivă a

organizaţiei responsabilă de implementarea şi execuția politicilor. De obicei, directorul
executiv cu cea mai mare vechime în organizaţie este desemnat Funcţionar Contabil şi pe lângă
sprijinul acordat ministrului, este răspunzător separat şi personal în faţa parlamentului şi opiniei
publice pentru fezabilitatea activităţii organizaţiei. Funcţionarul Contabil trebuie să stabilească
un sistem de control intern adecvat şi solid, care să includă şi un cadru robust privind
managementul riscului. Orientările de la centru privind principiile unui bun management al
riscului sunt stabilite la nivel central în Cartea Portocalie a trezoreriei.136 Aflându-se la
conducerea organizaţiei acesta trebuie să semneze o declaraţie anuală prin care să ateste faptul
că acest aspect a fost revizuit în permanenţă, semnalând orice slăbiciune semnificativă în
declaraţia privind controlul intern care este inclusă în Raportul şi Conturile Anuale.137
Activităţile de control variază în funcţie de departament şi de tipul serviciilor prestate,
fiecare organizaţie va implementa aranjamente şi politici specifice pentru controlul activităţilor
lor, incluzând aici adoptarea deciziilor, monitorizarea rezultatelor, reacția la fraudă,
managementul financiar, aranjamentele privind managementul riscului etc.138
135
Management Control in Modern Government Administration SOME COMPARATIVE PRACTICES OECD,
136
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/220647/orange_book.pdf
137
138
Idem
133
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
20. Olanda
Olanda139 este o monarhie constituțională, teoretic regele numește membrii guvernului,

practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul, urmând ca
acesta să fie recunoscut de rege. Parlamentul este compus din două camere, membrii celei de-a
doua camere sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani, iar senatul,care este prima cameră are
o importanță mai mică. Reprezentanții acesteia fiind aleși indirect de către parlamentele
provinciale.
În sistemul politic olandez, miniștrii sunt responsabili individual în faţa parlamentului

nu se aplică conceptulde răspundere colectivă a guvernului. Miniștrii au responsabilitatea de
planificare strategică, iar managerii de mijloc sunt responsabili pentru dezvoltarea politicilor,
programelor și planificarea operațională. Directorii departamentelor și funcţionarii publici sunt
responsabili pentru punerea în aplicare a politicilor publice și a activităților operaționale. Cea
mai înaltă autoritate de control managerial în guvernul olandez este Parlamentul.
Sistemul public olandez este predominant descentralizat, bazându-se pe tradiția

istorică. Guvernele regionale (provinciile) și guvernele locale (municipalitățile) își gestionează
singure activitatea, aceasta incluzând gestiunea financiară independentă. Controlul extern este
realizat de propriile consilii democratice. Supervizarea de către guvernul central este limitată și
indirectă. Cu toate acestea, elaborarea politicilor este predominant centralizată. Guvernul
central stabilește obiectivele sociale și politice, instrumentele și bugetul, însă implementarea
politicilor este în mare parte descentralizată și revine guvernelor regionale și locale, precum și
agențiilor externe.140
139
http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/1789-olanda-harta-
geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html
140
134
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Ministerul Finanțelor are responsabilitate, în conformitate cu Legea bugetului și de
contabilitate, stabilirea standardelor generale pentru conturile financiare și controalele de
management. Cu toate acestea, în cadrul ministerelor de resort este necesară dezvoltarea
procedurilor detaliate, de către funcționarul public cel mai înalt (Secretarul General), acesta
fiind direct responsabil de calitatea și eficacitatea sistemelor ministerului său. Fiecare minister
are de asemenea un Comitet de Audit, cu responsabilitate pentru managementul organizației
financiare, control de gestiune și audit departamental.
Curtea de Conturi din Olanda nu are un rol oficial în dezvoltarea sau promulgarea
standardelor de control de gestiune. Rolul său este de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea
funcțiilor guvernamentale. Astfel auditurile financiare efectuate de către Curtea de conturi în
ultimii ani au fost extinse pentru a include sistemele administrative și financiare management.
În practică, auditurile Curții se bazează în principal pe rezultatele serviciului de audit intern a
ministerelor de resort.141
În cadrul unui minister, se delimitează trei niveluri de control:142
 managementul de top/nivelul strategic – ministru, secretar de stat, secretar
general (SG) și directori generali (DG), care sunt responsabili de planificarea strategică;
 managementul mijlociu/nivelul tactic - șefii direcțiilor (directorii), care sunt
responsabili de dezvoltarea programelor de politici și de managementul operațional;
 managementul executiv/nivelul operational-șefii departamentelor, unităților și
agențiilor interne, care sunt responsabili de implementarea politicilor și activitățile de
management operațional.
Ministrul sau secretarul de stat ia deciziile strategice, după consultări cu
managementul de top, deciziile care nu sunt luate de către ministru sau secretarul de stat au fost
141
22
142
135
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
delegate Secretarului General( SG) și sub-delegate Directorilor Generali (DG), aceștia au fost
autorizați să acționeze în numele ministrului. În funcție de natura activităților, se acordă o sub-
delegare nivelului doi (directorilor) și uneori nivelului trei (șefilor de departamente etc.). Cu
toate acestea, ministrul rămâne răspunzător în fața parlamentului pentru toate deciziile luate de
el sau în numele său.
136
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
21. Polonia
Polonia143 este o republică parlamentară, parlamentul este puterea legislativă, fiind

împărțit în două camere, ales prin vot universal, direct, egal, secret pentru o perioadă de 4 ani,
îndatorirea sa principală este stabilirea drepturilor prin aprobarea legilor și ratificarea
convențiilor internaționale. Puterea executivă este reprezentată în Polonia prin Președinte care
este ales pentru o perioada de 5 ani prin alegeri generale, egale si directe si poate fi reales
pentru un mandat consecutiv doar încă o singura data. Președintele este cel mai înalt
reprezentant al statului. El numește Președintele Consiliului de Miniștri si - la propunerile sale -
miniștrii.
Reforma sistemelor de control în sectorul public a fost una din provocările asociate cu
aderarea Poloniei la Uniunea Europeană în 2004. Având în vedere că sectorul public polonez
devenea astfel un beneficiar major al fondurilor structurale ale UE, Comisia Europeană a
solicitat ca distribuirea acestor fonduri și efectele utilizării acestora să fie controlate în mod
sistematic.
Rolul cheie în implementarea şi coordonarea sistemului a fost acordat Ministrului
Finanţelor, care îndeplinește sarcinile corespunzătoare cu ajutorul Auditorului Intern General şi
al Departamentului de Coordonare a Controlului Financiar şi Auditului Intern din cadrul
Ministerului Finanţelor. 144
În conformitate cu prevederile Legii din 27 august 2009 privind Finanţele Publice,

controlul de management cuprinde un set general de activităţi întreprinse pentru asigurarea
implementării obiectivelor şi sarcinilor într-o manieră eficientă, economică şi la timp, conform
prevederilor legale, referinţele cheie pentru controlul managementului sunt obiectivele iar
143
http://kiszyniow.msz.gov.pl/ro/c/MOBILE/cooperare_bilaterala/informaii_despre_polonia/structura_politic/
144
137
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
atingerea lor este criteriul de bază pentru evaluarea eficienţei soluţiilor adoptate în cadrul
entităţii.145
Controlul de management privind funcționarea unităților din sectorul public polonez,
se referă la conceptul de control intern, astfel cum este definit de COSO si INSTOSAI.
Noul sistem de control (introdus prin legea din 27 august 2009 privind Finanţele
Publice) este o inovație majoră, dacă nu o revoluție, asociată cu modernizarea metodelor de
management în sectorul public și cu un accent sporit pe eficacitate.
Anterior, cuvântul "control" era folosit pentru a fi asociat cu un control institutional,
efectuat de organizații specializate, de exemplu, Biroul de Audit Suprem sau departamente de
control intern, în schimb, noul sistemul este axat pe controlul funcțional, care este efectuat de
către manageri operaționali în întreaga organizație.
În locul inspecțiilor obișnuite și audituri, managerii trebuie să evalueze riscurile și să

aplice măsurile adecvate pentru a asigura atingerea obiectivelor planificate. Întrucât anterior,
obiectivul controlului era de a asigura interesele financiare ale statului, acum noul sistem de
control include eficiența organizației în toate activitățile, managementul riscului și un flux
informații eficiente.
În plus, organismele care supraveghează unități mai mici, cum ar fi administrația
locală, trebuie să includă toate organizațiile subordonate în cadrul sistemului de control
managerial. Legiuitorul prescrie numai principii generale, care permit organizațiilor să adapteze
sistemul la realitatea internă.
Ministerul finanțelor publice din Polonia pentru a sprijini autoritățile, a realizat un
Compendiu de cunoștințe privind controlul managerial al finanțelor publice, unde prezintă
sintetic esența controlului, precum și sursa, contextul și scopul creării unei astfel de norme.
Într-o manieră ordonată acesta reprezintă o resursă de acte juridice de bază și alte documente
guvernamentale privind sistemul de control intern.
145
Idem
138
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Realizarea acestui Compendiu de cunoștințe, este, de asemenea, un răspuns al
Ministerului Finanțelor formulat pentru a răspunde entităților din administrația publică, care
aveau nevoie de un ghid în vederea realizării propriului sistem de control intern managerial.146
146
http://www.mf.gov.pl/c/document_library/get_file?uuid=ec119301-3422-4b56-af7d-
318b470fd973&groupId=764034
139
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
22. Portugalia
Portugalia147 este o democraţie parlamentară, o Republică de tip semi prezidenţial.

Preşedintele Republicii este şeful statului ales prin sufragiu universal direct pentru un mandat
de cinci ani, reînnoibil o singură dată. Puterile prezidențiale includ alegerea primului ministru și
a Consiliului de Miniștri, în care președintele trebuie să fie ghidat de rezultatele alegerilor.
Puterea legislativă este exercitată de un Parlament unicameral, ales prin sufragiu universal
direct pentru un mandat de patru ani.
În Portugalia, sistemul de control intern este configurat și structurat în dependență de

guvern, cu implicarea specială a Ministerul Finanțelor. În acest context, apare Decretul-lege nr
166/98, din 25 iunie148, care a fost modificat prin Decretul nr. 27/99 din 12 noiembrie149, care a
stabilit sistemul de control intern în Administrația Financiară a statului și care acordă o atenție
deosebită promovării și revizuirii sistemului de control, astfel decretul prevede un model
structurat, care permite o mai bună coordonare a diverșilor actori din sistem și o mai bună
utilizare a resurselor.
Decretul-lege menționat mai sus definește controlul intern ca fiind: verificarea,

monitorizare, evaluarea și raportarea cu privire la legalitatea, regularitatea și buna gestionare,
de activități, programe, proiecte sau operațiuni din entități publice sau private cu interes în
supravegherea managementului sau de a guverna asupra finanțelor publice, naționale și
comunitare, precum și alte interese financiare publice în condițiile legii.
147
http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Portugalia.pdf
148
http://www.pgdlisboa.pt/leis/lei_mostra_articulado.php?nid=1625&tabela=leis
149
http://www.pgdlisboa.pt/leis/lei_mostra_articulado.php?nid=1626&tabela=leis
140
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Articolul 4 din Decretul-lege nr. 166/98 expune faptul că sistemul de control intern
este considerat a fi împărțit în trei niveluri de control: operațional, sectorial și strategic, definite
în funcție de natura și domeniul de intervenție a serviciilor pe care îl integrează.
 controlul operațional constă în verificarea, monitorizarea și informarea, fiind

axat pe deciziile organelor de conducere ale unităților, concentrându-se pe micro-management,
adică conducerea fiecărei unități executive.
 controlul sectorial se reflectă în verificarea și monitorizarea, se concentrează pe

controlul operațional privind oportunitatea includerii fiecărei unități în sistemul de management
operativ și respectiv, planurile globale ale fiecărei regiuni;
 controlul strategic este încorporat sub formă de control și monitorizare a

obiectivelor stabilite în instrumentele de previzionare, și anume Programul guvernamental,
bugetul de stat, etc. Acest tip de control este exercitat de Inspectoratul General Finance (IGF),
Direcția Generală Buget (DGO) și Institutul de Management Financiar Social Security
(IGFSS).
Managerii trebuie să asigure, că unitățile lor utilizate în sistemul de control intern au

fost dezvoltate cu scopul de a monitoriza și asigura activitățile de conformitate cu dispozițiile
relevante legi și proceduri, pentru a proteja și conserva valoarea activele și pasivele, să asigure
utilizarea economică, eficientă și eficace a resurselor disponibile în conformitate cu principiile
bunei gestiuni financiare, să monitorizeze și să garanteze îndeplinirea obiectivelor, sarcinilor,
politicile și priorităților guvernului.
141
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
23. Slovacia
Slovacia este o republică, condusă de un președinte, ales prin vot direct și universal la
fiecare cinci ani. Puterea executivă este exercitată de către prim-ministru, care este, de obicei,
șeful partidului sau al coaliției majoritare din parlament, numit fiind de președinte. Restul
guvernului este numit de către președinte la recomandarea primului ministru. Puterea
legislativă este constituită de Consiliul Național al Republicii Slovace, format din 150 de
membri.150
Obiectivul controlului intern este de a crea un mediu care să ofere o asigurare

rezonabilă că fondurile publice sunt folosite pentru a atinge scopurile stabilite într-un mod cât
mai eficient posibil. Sistemul de control intern are și o natură preventivă, principalul său
obiectiv fiind de a asigura faptul că sunt implementate sisteme pentru prevenirea neregulilor, a
corupției și a fraudei.151
Pe lângă cele expuse mai sus, controlul intern mai are următoarele obiective:
 Fiabilitatea și integritatea informațiilor,
 Respectarea standardelor legale, orientările, rezoluții etc.
 Utilizarea eficientă și economică a resurselor,
 Atingerea obiectivelor operațiunilor și programelor. 152
Ministerul Finanțelor, coordonează planificarea controlului financiar, a auditului intern
şi auditului guvernamental şi a altor autorităţi de control ale Oficiului Suprem de Audit şi
Oficiului Guvernului pentru a evita duplicarea controalelor cât mai mult posibil şi a impune cât
mai puţin control şi pune cât mai puţină presiune asupra organismelor controlate/supuse
150
http://www.infoplease.com/country/slovakia.html
151
152
http://referaty.atlas.sk/odborne-humanitne/pravo/37987/?print=1
142
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
auditului. Scopul coordonării este de a stabili fundamentul îndeplinirii eficiente a controalelor
interne, asigurând armonizarea planurilor de audit intern între supraveghetor şi participanţii la
coordonare şi a asigura îndeplinirea corespunzătoare a controalelor. Obiectivul coordonării este
evitarea duplicării sau suprapunerii controalelor în cadrul aceleiaşi entităţi controlate şi
optimizarea utilizării resurselor umane ale supraveghetorului de coordonare şi a participanţilor
cu privire la poziţia ministerelor şi a altor autorităţi publice centrale.153
153
Compendium of the public internal control systems in the EU Member States, second edition
143
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
24. Slovenia
Slovenia este republică parlamentară, președintele slovean este ales prin vot universal
pentru un mandat de 5 ani. Parlamentul Slovean este bicameral și alegerile pentru acesta se țin
la fiecare patru ani.
Sistemul de control intern cuprinde proceduri, metode și responsabilități care vizează

să asigure conformitatea cu regulamentul, transparența, economia, eficiența și eficacitatea
acestora.154
Controlul intern este format din sistemul de proceduri și metode de a controla riscurile,
care ar putea afecta negativ legalitatea, eficacitate și eficiența în utilizarea fondurilor publice și
pune în pericol realizarea obiectivelor definite. În plus, sistemul de control intern trebuie să fie
adaptat la schimbarea scopurilor și a mediului de lucru. Ar trebui remarcat faptul că,
responsabilitatea finală pentru acțiunile și îndeplinirea obiectivelor și pentru menținerea bunei
funcționări a sistemului de control intern, revine întotdeauna șefului unității.
Realizarea obiectivelor este o parte integrantă a managementului, organizațiile trebuie

să răspundă la toate tipurile de riscuri care pot afecta atingerea obiectivelor lor.
Modele de management al riscului ar trebui să fie adaptate pentru a îndeplini cerințele
specifice ale fiecărei organizații, pentru că fiecare organizație se confruntă cu diferite
circumstanțe și riscuri.
Șeful organizației este responsabil pentru asigurarea faptului că sistemul de
management financiar, control intern și audit intern lucrează în mod adecvat și eficient,
managementul financiar cuprinzând înființarea și implementarea planificării bugetare și
implementarea planurilor financiare, a contabilității și raportării pentru a garanta utilizarea
154
144
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
legitimă, rentabilă și eficientă a resurselor publice și a atinge obiectivele care au fost stabilite.
Controalele interne constau dintr-un sistem de proceduri și metode pentru controlul acelor
riscuri care ar putea afecta legitimitatea, rentabilitatea și eficiența în utilizarea resurselor
publice și atingerea obiectivelor stabilite.155
Responsabilitatea finală pentru atingerea obiectivelor organizației și menținerea unui

sistem de control intern care să functioneze în mod adecvat aparține întotdeauna șefului
organizației respective. În plus, managerul semnează o declarație anuală (Declarația de
asigurare) privind evaluarea funcționării sistemului de control intern. Declarația trebuie să
evalueze adecvarea sistemului de control intern (care include mediul de control, evaluarea
riscurilor, controlul flux intern de informații, audit intern), precum și să identifice cele mai
importante acțiuni pentru unitatea/direcția de control intern, ce include controlul exercitat de o
entitate de nivel managerial public, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în
concordanță cu obiectivele sale și legile în vigoare, în scopul de a asigura gestionarea
economică, eficientă și eficace. Acest lucru este valabil și pentru structura organizatorică,
metodele și proceduri.
Declarația de asigurare (fiabilitate) subliniază responsabilitatea managerului sau

organismului unității de gestionare a aplicării unor măsuri adecvate pentru a se asigura că
obiectivele au fost atinse, măsurile sunt eficiente și justificate, cazurile de fraudă și corupție au
fost eliminate, rapoartele sunt realizate la timp și informațiilor conținute în acesta sunt de
încredere. Organizatiile (Centrele de cheltuieli) raportează Ministerului Finanțelor; acesta, la
rândul său, raportează guvernului și adunării naționale. Raportul de implementare a bugetului
anual este auditat de Curtea de Audit.156
155
156
http://www.unp.gov.si/fileadmin/unp.gov.si/pageuploads/zakonske_podlage/predpisi_slo/Strategija_razvoja_NN
JF_od_2011_do_2015.doc
145
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
25. Spania
Puterea executivă este exercitată de Consiliul de Miniştri, condus de un prim-

ministru, desemnat de rege şi aprobat de Adunarea Naţională. Ceilalți miniştri sunt numiţi
de primul-ministru.
Guvernul regional a fost introdus recent în administraţia spaniolă, provinciile cu

caracteristici istorice, culturale şi economice se pot organiza în comunităţi autonome,
urmărindu-se un proces care include aprobarea Parlamentului şi organizarea unui
referendum naţional. Organizarea autonomă se concretizează în următoarele organizaţii
autonome: Adunarea Legislativă, aleasă prin vot universal cu o reprezentare proporţională,
Consiliul Guvernului cu putere executivă exercitată de un Preşedinte, Şeful Consiliului de
Guvernământ, ales de Adunare, şi Superiorul Curţii de Justiţie, care este cel mai înalt grup
juridic în teritoriu al comunităţii locale.
Având o structură regională, puterea executivă Spaniei revine Guvernului, Primul -

ministru fiind persoana cea mai influentă şi cu rolul decisiv în jocul politic. Caracterul
parlamentar al formei de guvernământ indică faptul că Guvernul, deşi deţine puterea
executivă, poartă o răspundere politică în faţa Parlamentului pentru modul în care
gestionează afacerile statului. În ceea ce priveşte structura, administraţia publică din
Spania este formată din Ministerul Administraţiei Publice, care este cel care are
competenţe privind oraganizarea şi coordonarea sistemelor administrative din
comunităţile autonome. 157
157
146
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Controlul intern al administrației publice în Spania este organizat pe baza unui model
conceput în ultima treime a secolului al XIX, de-a lungul a 140 ani a fost consolidat și
îmbogățit cu noi elemente care au fost adăugate la modelul de bază.
Sistemul spaniol este caracterizat de o distincție între reprezentanții politici (care au

stabilit direcții de dezvoltare, prin elaborarea de politici publice adecvate) și managerii
responsabili de implementarea unor politici specifice. În acest din urmă caz, pozițiile acestea
sunt de obicei ocupate de funcționari cu un nivel ridicat de competențe tehnice care oferă
sprijin și consiliere pentru acțiunile individuale și deciziile de management.
Principala caracteristică a controlului intern este de a verifica gestiunea economică și
financiară a administrației, atât din punct de vedere al respectării legislației aplicabile, dar și
eficacitatea și eficiența acțiunilor lor și supunerea lor la principiile bunei gestiuni financiare.
Acesta este conceput ca o funcție specifică, a cărei exercitare este încredințată unui organ de
specialitate, care face parte din structura administrativă, dar se bucură de o autonomie
funcțională largă .
Legea prevede trei moduri de exercitare a controlului intern: funcția de audit, controlul
financiar permanent și audit public:
- Funcția de audit se realizează prin introducerea, în procedura managementului
financiar și administrativ a unui proces, care are ca scop să verifice regularitatea tuturor actelor
de management înainte de a fi aprobate, astfel încât, în cazul unor nereguli, aprobarea actului
este suspendată până când defectele constatate sunt remediate.
- Controlul financiar permanent se exercită continuu într-un organism sau o

agenție a guvernului, examinând gestiunea economică și financiară, raportarea deficiențelor și
propunerea măsurilor de îmbunătățire. Acesta este un control care se realizează pe
managementul financiar în ansamblu.
147
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
- Auditul public este o analiză sistematică a managementului de o entitate într-o

anumită perioadă, pentru a evalua adecvarea la anumiți parametri. Acesta este un control care
face întotdeauna referire la o anumită perioadă, care poate acoperi toate sau un aspect parțial al
gestiunii financiare a unei entități.158
158
http://revistasonline.inap.es/index.php?journal=DA&page=article&op=view&path%5B%5D=9670&path%5B%
5D=9739
148
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
26. Suedia
Suedia este monarhie constituţională ereditară, puterea legislativă este exercitată de un

parlament unicameral, ales prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani şi ocupă cea mai
importantă aripă guvernamentală. Acesta îşi exercită autoritatea bazându-se pe principii
democratice prin intermediul Cabinetului. În Suedia, Şeful Statului este Regele, neimplicat în
politică şi fără drept de exercitare a puterii politice. Regele are doar funcţii onorifice, cum ar fi
cea de reprezentant oficial al Statului. Puterea executivă este exercitată de Cabinet , care este
aprobat de Parlament159
În Suedia există o diviziune a responsabilităţii centrale între Cabinetul Miniştrilor şi

Agenţii sau Birouri. Responsabilităţi importante sunt atribuite guvernelor locale, respectiv
Municipalităţii şi Consiliilor la nivel de district. Guvernul este responsabil în fața Parlamentului
pentru a se asigura că acțiunile statului sunt efectuate în mod corespunzător și eficient.
Ministerul acționează ca intermediar între agenții executive și Guvern/Miniștrii. Prezintă stadiul
lucrărilor din agențiile subordonate, la o reuniune a guvernului de luare a deciziilor. Acest stil
de guvernare a devenit o practică inerentă, considerat a fi piatra de temelie a unui serviciu
public imparțial și independent.
Puterea operațională este exercitată de agenții guvernamentale executive independente.

Guvernul are o arie de acoperire extinsă pentru coordonarea operațiunilor agențiilor
guvernamentale. Totuși, nu are puterea de a interveni în deciziile agenției în chestiuni specifice
referitoare la aplicarea legii sau exercitarea corespunzătoare a autorității sale.
159
149
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Regulamentul (2007: 603)160 privind controlul intern, prezintă un cadru larg în ceea ce
privește domeniul, urmând ca Autoritatea de Management Financiar să emită reglementările
necesare pentru punerea în aplicare a regulamentului. Conform acestui regulament, controlul
intern se referă la procesul prin care autoritatea își propune să îndeplinească cerințele, de
asemenea regulamentul enumeră elementele care urmează să fie incluse în acest process:
Analiza de risc - o analiză de risc trebuie să fie făcută în scopul de a identifica

circumstanțele care constituie un risc pentru cerințele stabilite.
Măsuri de control - gestionarea măsurilor de evaluare a riscurilor trebuie să fie luate

ca necesare pentru cerințele prevăzute.
În Suedia, majoritatea instituțiilor publice folosesc o combinație formată din abordările
recomandate de guvern (pe baza cadrului COSO) împreună cu sisteme și proceduri specific
dezvoltate ținându-se cont de factori interni ai organizației (mărime, tipul activităților)161
După standardele OECD, Suedia are un sistem neobișnuit și foarte descentralizat, mai
puțin de 1%din funcționarii sunt angajați de ministere; 99% sunt angajați de agenții, având un
grad ridicat de autonomie în raport cu ministerele.
Guvernul emite orientări generale privind controalele de gestiune, în formă de

regulamente garantate de legislație. Cu toate acestea, întreaga responsabilitate pentru
managementul financiar și auditul agențiilor revine Oficiului Național de Audit Suedez, care
are un rol mai important decât în majoritatea țărilor.
Șeful fiecărei agenții este responsabil pentru monitorizarea și evaluarea eficienței
sistemelor de control de administrație al agenției, care fac obiectul auditului periodic al
160
http://rkrattsbaser.gov.se/cgi-
bin/thw?%24%7BHTML%7D=sfst_lst&%24%7BOOHTML%7D=sfst_dok&%24%7BSNHTML%7D=sfst_err&
%24%7BBASE%7D=SFST&%24%7BTRIPSHOW%7D=format%3DTHW&BET=2007%3A603%24
161
http://financien.belgium.be/nl/binaries/BdocB_2010_Q3e_deVisscher_Sarens_vanGils_tcm306-251623.pdf
150
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Oficiului Național de Audit Suedez. Când deficiențele sunt descoperite, sau atunci când se
invocă probleme semnificative de principiu sau practică, Oficiului Național de Audit Suedez
poate decide să informeze guvernul. Mai mult, Parlamentul solicită frecvent informații despre
auditurile Oficiului Național de Audit Suedez 162
162
23
151
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
27. Ungaria
Forma de stat a Ungariei este republică, o dată la 4 ani sunt alegeri parlamentare.
Președintele îl desemnează pe Primul ministru, iar acesta din urma numește miniștrii, și
desemnează Guvernul. Parlamentul Ungar are o singură cameră, inițiază legi care trebuie să
corespundă cu constituția ungară, apoi președintele le aprobă.
Reglementarea maghiară actuală a sistemelor de control intern pot fi prezentată într-o

structură cu trei niveluri. "Piramida de reglementare", care arată componentele individuale de
control intern de sus în jos, explicând-le în detaliu. Cel mai înalt nivel este reglementarea
legală, urmată de nivelul 2, decret guvernamental și explicația este prezentată în Ghidul practic.
"Piramida de reglementare" definește elementele de conținut ale sistemului de control intern și
problema responsabilității stabilite în mod clar. În cadrul stabilirii mediului de control, în
interesul asigurării funcționării corespunzătoare, conducerea organizației trebuie să definească
și să reglementeze fiecare proces necesar și componentele acestora. 163
Primul nivel - Legea164

Sistemul de control intern este un proces integral, care este conceput pentru a obține
asigurări rezonabile și pentru a asigura evaluarea riscurilor. Scopul sistemului de control intern
este să a se asigura că organizațiile bugetare publice ating următoarelor obiective:
 legalitatea tranzacțiilor, precum și cerințele de economie, eficiență și eficacitate;
 responsabilitate;
 protecția resurselor de pierderi și utilizare necorespunzătoare.
163
http://www.asz.hu/publications/2013/evaluation-of-the-internal-control-system-at-central-budgetary-
institutions/a-199-218-dorman-gorgenyi-2013-2.pdf
164
152
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Conform responsabilităţilor descrise în legea privind finanțele public, şeful unei
organizaţii bugetare publice, este responsabil pentru stabilirea sistemului de control intern al
organizației bugetare şi răspunzător pentru dezvoltarea, operarea şi, de asemenea, monitorizarea
şi analizarea funcţionării corespunzătoare a unui mediu al controlului adecvat, a politicilor de
management al riscurilor, a activităţilor de control, a informării, comunicării şi monitorizării.
Al doilea nivel - Decretul Guvernului165

Instrucţiunile detaliate privind sistemul de control intern sunt stipulate în Decretul
Guvernamental nr 28/2011. (VIII. 3.) privind regulile de operare a finanţelor publice.
Reglementările privind regulile de operare a finanţelor publice sunt legate de reglementările
Legii nr. XXXVIII din 1992 privind finanţele publice şi stabilesc clar sfera de aplicare a
îndatoririlor privind stabilirea şi operarea sistemului de control intern. Șeful organizației
bugetare publice este responsabil pentru stabilirea, operarea şi dezvoltarea sistemului de control
intern al organizaţiei, inclusiv auditul intern. Atunci când stabileşte controalele interne, Șeful
organizației bugetare publice trebuie să urmeze liniile directoare privind standardele şi
conţinutul controlului intern, astfel cum au fost publicate. Sistemul de control intern include
toate principiile, procesele şi regulamentele interne care asigură managementul în conformitate
cu principiul managementului financiar corect. Recomandările şi sugestiile din partea
organizaţiilor de audit public extern şi audit intern trebuie luate în considerare în momentul
dezvoltării sistemului de control intern.
Nivelul trei – standard și ghiduri166

Standardele maghiare ale controlului public intern se bazează pe recomandările
instituţiilor recunoscute la nivel internaţional, precum COSO şi INTOSAI. Aceste standarde
conţin principiile de bază; implementarea practică va varia în rândul organizaţiilor. Șeful
165
Idem
166
Idem
153
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
organizației bugetare publice are dreptul şi datoria de a stabili cantitatea, calitatea şi
rigurozitatea controalelor din cadrul sistemului. Legile şi decretele stabilesc doar unele dintre
acestea, directivele (nivelul trei) şi liniile directoare (nivelul patru) oferă sugestii pentru
revizuirea ulterioară. Este important să se noteze faptul că elaborarea diverselor reglementări –
denumite standarde – nu înseamnă întotdeauna că organizaţiilor bugetare publice trebuie să
stabilească unele noi, deoarece în multe cazuri acestea fac deja parte din alte documente
(precum: statute şi acte constitutive; reguli organizaţionale şi operaţionale) sau există sub altă
formă.
Sistemului de control intern al organismelor publice sunt proiectate și exploatate cu
ajutorul ghidurilor metodologice adecvate eliberate de ministrul de stat responsabil.
Pe parcursul dezvoltării sistemului de control intern trebuie să se țină seama opinia
formulată de către entitățile care efectuează auditul extern public, la nivel guvernamental și
recomandările și sugestiile auditului intern
Șeful autorității bugetare este obligat să emită astfel de politici și proceduri proiectate
și operate în cadrul organizației pentru a asigura utilizarea ordonată, reglementată, eficientă și
eficace a resurselor disponibile.
154
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Dezvoltare durabilă, egalitate de șanse și

protecția mediului
1. Dezvoltare durabilă
Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naștere ca răspuns la apariția problemelor

de mediu. Conferința privind mediul de la Stockholm din 1972 este momentul în care se
recunoaște că activitățile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurător, ceea ce
pune în pericol viitorul Planetei.
Termenul de dezvoltare durabilă a început să devină, însă, foarte cunoscut, abia

după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de
Janeiro în vara anului 1992, cunoscută sub numele de ”Summit-ul Pământului”. Aceasta a
avut ca rezultat elaborarea mai multor convenții referitoare la schimbările de climă
(reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea
speciilor) și stoparea defrișărilor masive. Tot atunci a fost elaborată și Agenda 21 – Planul
de susținere a dezvoltării durabile.
Un principiu de sustenabilitate este un principiu avut în vedere la fundamentarea

managementului strategic şi integrat al dezvoltării durabile. Un criteriu de sustenabilitate
presupune că, la un nivel minim, generaţiile viitoare nu ar putea să trăiască mai rău decât
generaţiile actuale. În afară de eliminarea ratei de discount pozitive, criteriul valorii
actuale poate fi completat cu alte criterii, cum este, de exemplu, sustenabilitatea.
Criteriul sustenabilităţii cere îndeplinirea condiţiilor necesare pentru un acces egal la baza
de resurse de către fiecare dintre generaţiile viitoare. Aceasta înseamnă o viziune holistică
asupra dezvoltării, echitabilitate bazată pe autonomie şi auto regenerabilitate realizată cu
ajutorul şi transferul tehnologiilor adecvate, participarea, valorificarea condiţiilor locale şi
a diversităţii, echitabilitatea intergeneraţională, viziunea sacră asupra vieţii.
Sustenabilitatea presupune selecţia şi desfăşurarea tehnologiilor care soluţionează
probleme cu cât mai puţine opţiuni viitoare posibile.
Biodiversitatea reprezintă o condiţie obligatorie majoră pentru un mediu durabil.

Biodiversitatea înseamnă o diversitate a speciilor, a ecosistemelor şi, în principal, a
diversităţii genetice în interiorul unei specii care garantează capacitatea de adaptare. Cu
cât este mai mare numărul de specii care compun un sistem ecologic
155
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
(formează o comunitate), cu atât este mai puternic ecosistemul să reziste împotriva
deteriorărilor de mediu.
Criteriile fundamentale ale dezvoltării durabile, stabilite de Comisia Comunităţii
Europene încă din anul 1993, sunt următoarele:
• menţinerea în totalitate a calităţii vieţii;
• menţinerea unui acces continuu la resursele naturale;
• evitarea deteriorărilor permanente asupra mediului înconjurător.
În anul 1994, Grupul de lucru asupra dezvoltării durabile de la Salzburg, Austria, a

cuprins în grupul de criterii ale dezvoltării durabile: umanismul şi calitatea ridicată a vieţii,
prezervarea diversităţii culturale şi regionale, distribuţia echitabilă a bogăţiei şi resurselor,
supravieţuirea umană, prezervarea deteriorării ireversibile sau exploatării resurselor
naturale, stabilizarea în interiorul capacităţii purtătoare a ecosistemelor, prezervarea
biodiversităţii.
Managementul strategic al dezvoltării durabile presupune, pe lângă stabilirea unor

obiective pe termen lung (15–20 ani), compatibilizate cu cele pe termenele scurt şi mediu,
şi aplicarea unui set de principii şi criterii validate eficient pe plan internaţional, astfel:
• Managementul integrat este principiul care presupune abordarea în manieră

unitară şi holistică a proceselor de producţie, procesare, transport, distribuţie, utilizare şi
depozitare, ţinând seama de ciclul de viaţă al produselor şi tehnologiilor, implicarea
stakeholderilor, coordonarea interinstituţională, sinergiile pentru cea mai bună utilizare a
resurselor şi evitarea unor duplicări nenecesare.
• Echitatea intergeneraţională este o cerinţă sine qua non potrivit căreia

generaţia prezentă are dreptul de a folosi şi beneficia de resursele pământului, cu
obligaţia de a ţine seama de impactul pe termen lung al activităţii acesteia şi de a susţine
baza de resurse şi mediul global şi în beneficiul generaţiilor viitoare.
• Precauţia reprezintă instrumentul decizional prin care se întreprind acţiuni de

răspuns (contracarare) la ameninţările legate de pagubele serioase şi ireversibile cauzate
sănătăţii umane şi/sau mediului, atunci când nu dispunem de o informaţie ştiinţifică
necesară.
• Abordarea ciclului de viaţă al bunurilor, serviciilor şi tehnologiilor evaluează

consecinţele asupra mediului generate de efectele economice legate de diferitele stadii
ale prelucrării şi valorificării produselor de piaţă.
156
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
• Prevenţia presupune stabilizarea prejudiciilor aduse sănătăţii umane şi a

capitalului natural de fenomenele şi procesele economice care ar putea fi prevenite
prin investiţii şi costuri de modernizare, reparaţii, tratare sau compensare; este cunoscut
că prevenirea unor prejudicii este cu mult mai eficientă decât înlăturarea consecinţelor
după ce acestea s-au produs.
• Substituţia presupune înlocuirea unor produse şi servicii ineficiente, mari
consumatoare de resurse de mediu cu altele mai eficiente şi cu impact ecologic mai redus
şi mai puţin dăunătoare.
• Principiul „poluatorul plăteşte” sau al internalizării costurilor marginale externe

(externalităţilor negative) stabileşte folosirea mecanismelor de piaţă pentru ca poluatorii
să suporte în totalitate costurile sociale şi de reflectate în preţurile şi tarifele bunurilor şi
serviciilor.
• Internalizarea externalităţilor pozitive (beneficiilor marginale externe) vizează

folosirea unui sistem de subvenţii corective, stimulente pentru activităţile care generează
beneficii marginale la părţile terţe, fără ca acestea să plătească (cercetare-dezvoltare,
protecţia mediului, educaţie, dezvoltare regională, întreprinderi mici şi mijlocii etc.).
• Participarea publică presupune accesul nerestricţionat la informaţia privind

mediul şi resursele sale, cu anumite excepţii justificate (informaţii confidenţiale de
afaceri), dreptul publicului de a lua parte la deciziile în domeniul mediului şi al resurselor
sale şi de a lua în considerare consecinţele acestora, posibilitatea de a reacţiona a părţilor
implicate (interesate) din societatea civilă, dreptul de a cunoaşte din timp posibile riscuri
de mediu şi asupra resurselor.
• Principiul bunei guvernări prevede ca autorităţile şi instituţiile statului să-şi

desfăşoare activitatea transparent, eficient şi onest, în condiţiile prevenirii şi penalizării
poluării şi ale promovării protecţiei mediului.
• Parteneriatele privat-public şi public-privat se bazează pe cooperarea directă,

inter şi intra-instituţională, între părţile interesate (stakeholders) reprezentate de
autorităţi şi instituţii publice, ONG, grupuri şi firme industriale, reţele şi oameni de afaceri,
care împreună pot obţine, prin cumularea expertizei şi eficienţei proprii, o valoare
adăugată superioară pentru sustenabilitatea creşterii economice la nivelurile macro şi
microeconomic.
157
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
• Cooperarea între state include responsabilități comune, dar diferenţiate, în
funcţie de nivelul de dezvoltare a ţărilor; se pot aplica o serie de abordări diferenţiate în
ceea ce priveşte obligaţiile economico-financiare pentru protecţia mediului la nivel local,
regional şi internaţional, ţările dezvoltate recunoscând faptul că le revine o
responsabilitate mai mare, inclusiv în ceea ce priveşte acordarea de asistenţă ţărilor în
curs de dezvoltare sau cu economie de piaţă emergentă.
Abordarea statelor lumii în ceea ce priveşte tipologia strategiilor dezvoltării
durabile relevă următoarele categorii:
a) strategia cuprinzătoare, multidimensională, care să încorporeze într-un singur

document şi proces pilonii economic, social şi ambiental ai dezvoltării durabile, în
conformitate cu recomandările Agendei 21 privind strategiile naţionale ale dezvoltării
durabile; de regulă, cea mai mare parte a ţărilor atât dezvoltate cât şi în curs de
dezvoltare, au elaborat acest tip de strategie;
b) strategii ale dezvoltării durabile pe domenii sau probleme (apă, aer,
ecoeficienţă, resurse, sisteme informaţionale etc.), în care se stabilesc obiective şi politici
pentru un singur domeniu în contextul întregii economii;
c) strategii sectoriale ale dezvoltării durabile (de exemplu: transport, sănătate,
educaţie etc.) care pot fi considerate substrategii ale strategiei naţionale;
d) strategiile dezvoltării economiei naţionale, care integrează dezvoltarea durabilă
în sensul includerii directe a aspectelor ecologice în procesul general de dezvoltare a ţării
din punctul de vedere al influenţării reciproce dintre diferitele domenii şi medii.
În multe ţări, strategiile dezvoltării durabile nu sunt, din păcate, consacrate legal,
oficial, printr-un for legislativ (parlamentul, guvernul etc.). În unele ţări, însă, există un mandat
legal pentru strategiile dezvoltării durabile la nivel parlamentar. În Uniunea Europeană, de
exemplu, există cerinţa de a integra problemele sustenabilităţii în politicile Uniunii (Art.6 al
Tratatului Uniunii, hotărârile reuniunii ţărilor UE de la Cardiff). Cadrul instituţional responsabil
cu elaborarea, aprobarea şi implementarea strategiei variază de la o ţară la alta, dar oricum
organismele specializate pe probleme de mediu (ministere, agenţii, centre etc.) au început să
joace un rol tot mai mare.
158
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
2. Egalitate de șanse
Promovarea egalităţii de şanse va contribui la coeziunea socială atât la nivelul

regiunilor de dezvoltare, cât şi la nivel naţional. Dezvoltarea unei culturi a oportunităţilor
egale presupune implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectorul public şi privat,
inclusiv societatea civilă. Protecţia socială şi incluziunea socială pot fi promovate prin
acţiuni de combatere a discriminării, promovarea egalităţii de şanse şi integrarea în
societate a grupurilor vulnerabile care se confruntă cu riscul de marginalizare socială.
Din perspectiva rolului pe care îl joacă egalitatea de șanse și nediscriminarea, este

bine să fie lămurite câteva aspecte legal reglementate în această materie. Conform
prevederilor art. 2, alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 137/31.08.2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, prin
discriminare se înţelege „orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de
rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare
sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o
categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice”.
Tipuri de discriminare:
Prin discriminare directă se înţelege situaţia în care o persoană este tratată mai puţin
favorabil, pe criterii de gen, rasă, naţionalitate, categorie socială, handicap, boala cronică,
etc, decât este, a fost sau ar fi tratată altă persoană într-o situaţie comparabilă.
Prin discriminare indirectă se înţelege situaţia în care o dispoziţie, un criteriu sau o

practică, aparent neutră, ar dezavantaja în special persoane aparţinând unui grup
defavorizat în raport cu persoanele majoritare, cu excepţia cazului în care aceasta
dispoziţie, acest criteriu sau această practică este justificată obiectiv de un scop legitim,
iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare şi necesare.
În conformitate cu prevederile art 1, alin. 2 din Legea nr. 202/19.04.2002 privind egalitatea de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, prin egalitate de şanse şi de
tratament între femei şi bărbaţi se înţelege „luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor şi
aspiraţiilor diferite ale persoanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al
acestora”.
159
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Conform articolului 2, punctul b) şi c) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 67/2007, prin
principiul egalităţii de tratament se înţelege „lipsa oricărui tratament discriminatoriu,
direct sau indirect, pe criteriul de sex, în special prin referirea la starea civilă sau
familială”. Prin tratament discriminatoriu se înţelege „orice excludere, restricţie ori
diferenţă de tratament, direct sau indirect, între femei şi bărbaţi”.
Egalitatea de şanse a evoluat în ultima perioadă devenind un concept mai larg care se
referă nu doar la femei şi bărbaţi dar şi la relaţia cu alte grupuri dezavantajate dintr-o
societate.
În timp ce egalitatea de şanse şi de tratament semnifică nivelul egal de vizibilitate,

autonomie, responsabilitate şi participare a majorităţii şi a minorităţii dezavantajate la şi
în toate sferele vieţii publice, discriminarea reprezintă tratamentul diferenţiat aplicat unei
persoane în virtutea apartenenţei, reale sau presupuse a acesteia la un anumit grup
social.
Putem vorbi de discriminare, atunci când o persoană este tratată „mai puţin favorabil”
decât o altă persoană în aceeaşi situaţie.
Câteva dintre cele mai importante documente privind egalitatea de şanse şi

nediscriminarea, adoptate la nivelul ONU sau al UE, sunt:
- Carta Socială Europeană revizuită din 03.05.1996, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 193/04.05.1999.
- Prin Tratatul de la Roma (1957) s-a introdus principiul remuneraţiei egale pentru
bărbaţi şi femei pentru aceeaşi muncă prestată.
- Tratatul de la Amsterdam (mai 1999) instaurează politici şi activităţi comune
menite să dea naştere egalităţii şi să combată discriminarea între bărbaţi şi femei,
să înlăture inegalităţile, să lupte împotriva oricărei forme de discriminare pe motiv
de sex, rasă sau origine etnică, religie sau credinţă, dizabilitate, vârstă sau
orientare sexuală (Articolul 13).
- Carta europeană a drepturilor fundamentale 2000 “Gender Equality
Mainstreaming” (Abordarea integratoare a perspectivei de gen). Cu ocazia celei
de-a patra Conferinţe mondiale a ONU privind femeile (1995), Uniunea Europeană
s-a
angajat ferm să aplice strategia de “gender mainstreaming” (abordarea
160
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
integratoare a perspectivei de gen), oficializată în prezent prin Tratatul de la
Amsterdam.
- Convenţia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva
femeilor (CEDAW) adoptată în 1979 şi intrată în vigoare în 1981.
- Directiva 2002/73/CE din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei
76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a
principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul
la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională, precum şi
condiţiile de muncă.
- Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în
favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de
muncă.
- Directiva 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament
între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică.
- Directiva 97/80/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind sarcina probei în
cazurile de discriminare pe motive de sex.
- Directiva 96/34/CE a Consiliului din 03 iunie 1996 privind acordul cadru referitor la
concediul pentru creşterea copilului încheiat de UNICE, CEEP şi CES.
- Directiva 92/85/CE privind introducerea de măsuri pentru promovarea
îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor
gravide, care au născut de curând sau care alăptează.
- Directiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalităţii de şanse între bărbaţi şi
femeile ce desfăşoară activităţi economice pe cont propriu, inclusiv activităţile
agricole.
- Directiva 79/7/CE privind aplicarea progresiva a tratamentului egal privind regimul
legal de securitate socială (protecţia împotriva riscurilor la îmbolnăviri, invaliditate,
bătrâneţe, accidente de munca, boli profesionale, şomaj şi asistenţă socială).
- Directiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalităţii de remuneraţie pentru
femei şi bărbaţi.
Protecția mediului
Principalii actori instituţionali ai politicii de mediu din România sunt Ministerul

Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile. Alte ministere
implicate în politica de mediu sunt Ministerul Transporturilor şi
161
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Infrastructurii şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, care sprijină procesul de consultare al
părţilor interesate pentru adoptarea de noi măsuri legislative.
În instituțiile publice trebuie avute în vedere şi introducerea unor teme specifice

pentru protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale:
 informare cu privire la Legea 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în
instituţiile publice;
 includerea elementelor de eco-eficienţă în criteriile de selecţie a proiectelor şi în

efectuarea achiziţiilor publice;
 evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementare

asupra mediului înconjurător;
 modalităţi de reducere a consumului de hârtie, energiei electrice, etc.
Prin aceste activităţi, corelate cu alte programe, se urmăreşte realizarea principiilor şi

obiectivelor dezvoltării durabile şi protecţiei mediului.
162
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Concluzii
La un moment în care managementul și controlul finanțelor publice a devenit subiect

de cercetare şi analiză națională şi internațională ,considerăm că acest studiu reprezintă o sursă
valoroasă de informații cu privire la percepția sistemului de control intern în statele membre ale
Uniunii Europene și poate contribui la îmbunătățirea calității guvernării și creșterea
transparenței instituțiilor publice.
Acest studiu, a fost elaborat având la bază Compendiumul Sistemelor de Control

Public Intern din Statele Membre ale Uniunii Europene 2012/2014 realizat de Comisia
Europeană, site-urile naţionale ale celor 28 de state membre si ale Uniunii Europene dar și
studii realizate cu privire la sistemul de control intern.
Controlul intern a fost introdus de către Comisia Europeană ca un model de

managementul și controlul al finanțelor publice din mediu modern, pentru a sprijini guvernele
naționale în eforturile lor de modernizare și să consolideze sistemele de control intern în
sectorul public.
Sistemul de control intern acoperă toate metodele care ajută la realizarea obiectivelor
și contribuie la gestionarea cu succes a organizaţiei şi conţine un set de activități care sunt în
mod continuu întreprinse și construite de angajaţi ca parte integrantă din procesele care sunt
efectuate zilnic.
Sistemul de control intern este implementat de management și angajați, cu scopul de a
oferi asigurări rezonabile cu privire la realizarea obiectivelor care sunt legate de fiabilitatea
raportării financiare, cu respectarea legislație, precum și eficiența și eficacitatea operațiunilor
din cadrul organizaţiei.
163
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Activitățile de control intern și audit extern nu se exclud, ci sunt reciproc
complementare. Auditorul extern are experiență diversă de la un număr de organizații privind
întelegerea controlului auditului intern, pe când auditorul intern are cunoștințe de neprețuit
despre organizaţie, care din afară nu pot fi dobândite.
În scopul de a se proteja de posibilele efecte negative și pentru a identifica potențiale
blocaje cât mai repede posibil, organizațiile de-a lungul veacurilor au încercat să dezvolte și să
pună în aplicare o varietate de mecanisme de control în funcţie de necessitate.
Noțiunea de control intern este înțeleasă diferit în țările europene. În timp ce în unele
țări există instituții specializate de control intern, independente, în alte țări responsabilitatea
controlului intern revine entităților administrative. Unele țări au un sistem de control intern
integrat în cadrul sistemului de guvernanță, iar în cadrul sistemului de control descentralizat,
managerii au obligația de a raporta asupra funcționalității sistemelor de control intern.
În Luxemburg și Spania, noțiunea de control intern este considerată ca fiind

reprezentată de întreg sistemul de control din administrația publică și suma tuturor instituțiilor
care participă la gestionarea fondurilor publice. De asemenea, aceste țări au organisme de
control specifice, Intervención General de la Administración del Estado (IGAE) în Spain sau
Inspection Générale des Finances in Luxembourg, care sunt independente față de entitățile pe
care le controlează, economic și financiar.
În special în țări precum Danemarca, Suedia sau Marea Britanie, sistemul de control
intern reprezintă o abordare armonizată a guvernului pentru a asigura instituirea, întreținerea și
monitorizarea de către managerii tuturor entităților publice a tuturor proceselor de management
integrat. În aceste țări, control intern este inițiat cu scopul de gestionare a riscurilor.
164
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
În Franța și Portugalia, unde au fost cândva instituții puternice specializate în control,
s-a început descentralizarea controlului și prin acesta creșterea responsabilității și răspunderii
managerilor publici.
Administrația publică franceză are o lungă tradiție de control al administrației publice,

fiind reflectată în normele legale stabilite, de exemplu: reglementări specifice serviciului public
și în Codul contractelor de achiziții publice. Controlul Intern este centrat pe contabilitatea și
funcția financiară, la inițiativa Direcției Generale pentru Finanțe Publice ca parte a
responsabilităților sale legate de ținerea contabilității de stat.
În Germania, manageri de top își asumă responsabilitatea pentru stabilirea unui sistem
de control intern adecvat, prin sprijinirea unei unități de control numită „Revizuire Internă ".
În Grecia, sistemul de control intern asigură respectarea politicilor administrației

publice.
Esența sistemului de control intern din Ungaria este evidențiată de abordarea integrată
a guvernanței corporative, ce acoperă reglementări, proceduri, metode funcționale și structuri
organizatorice cu scopul de a atinge obiectivele de management. Controlul intern ar trebui să
împiedice, detecteze și / sau corecteze evenimente ce pun în pericol atingerea obiectivelor.
Sistemul de control intern este o parte integrantă care este concepută pentru a obține asigurări
rezonabile și pentru a asigura evaluarea riscurilor.
În Irlanda principiile sistemului actual de control sunt, în principal derivate din

Constituție și din relațiile instituționale și financiare dintre parlament și executiv, care s-a
dezvoltat în decursul timpului .
165
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Sectorul public olandez este descentralizat, bazat pe tradiția istorică. Guvernele
regionale (provinciile) și autoritățile locale (municipalități) își conduc „gospodăriile” proprii,
având inclusiv un management financiar independent. Supravegherea de către guvernul central
este limitată și indirectă.
Mediul de control intern în Marea Britanie funcționează într-un cadru de guvernanță și

disciplină financiară special conceput pentru guvernul central. Este aliniat la cerințele de
guvernanță corporativă care operează în sectorul privat dar a fost adaptat pentru a reflecta
structurile de responsabilizare unice în guvern.
În Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Marea Britanie regăsim un sistem de control

intern descentralizat bazat pe descentralizarea responsabilității manageriale complete și audit
intern independent și funcțional. Managerul organizației este responsabil pentru obiectivele
instituției (financiare și non-financiare). Responsabil pentru înființarea sistemului de control
intern, pentru abordarea riscurilor și pentru a oferi o asigurare rezonabilă că obiectivele sunt
atinse prin operațiuni eficace și eficiente, legale și regulamentare. Auditorii interni evaluează
adecvarea cadrului controlului intern și raportează conducerii recomandări de îmbunătățire.
În Luxemburg, Spania, Grecia, Italia avem un sistem de control intern centralizat

unde funcția de control este centralizată cu accent pe controalele ex-ante, delegarea de atribuții,
controlul intern este perceput ca o responsabilitate colectivă centralizată strâns legată de
controlul fondurilor publice. Există Organizații desemnate în mod special / controlori financiari
pentru a controla conformitatea economică și financiară, fără audit intern, ci "audit" financiar
(verificare pe bază de tranzacție) aceasta fiind realizată ex-post, de către operatorii financiari,
punându-se accentul pe controlul financiar. Controalele ex-ante efectuate de serviciile
centralizate (nu în cadrul entității).
166
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
În Belgia, Franța, Portugalia regăsim un sistem de control intern „hibrid” care
conține un mix de abordare descentralizată- centralizată cu caracteristici naționale,
evidențiindu-se diferite stadii de dezvoltare ale sistemelor de control intern. Controlul intern în
Franța este un bun exemplu de integrare a caracteristicilor sistemului de control intern
descentralizat într-o anumită cultură administrativ națională.
La nivel practic, funcționarea sistemului de control intern în cadrul unui mediu care
este mereu în schimbare, care impune adaptarea controlului la nivelul fiecărei activități este
diferit proiectat în funcție de interesele organizației și de tradiția istorică a tării în ceea ce
privește implementarea sistemelor de control intern, fiind luată în considerare structura
organizatorică a entității, stilul managerilor de conducere, influența factorilor de mediu și,
implicit, riscurile care pot afecta entitatea.
167
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Asemănări Deosebiri
25 din cele de 28 state membre au la baza sistemelor Varietate în ceea ce privește organizarea
lor de control intern controlului intern:
- Cadrul COSO (inclusiv orientări INTOSAI pentru
- Centralizată
controlul intern) - Departamental
- Standardele orientate IPPF167 - Agenții
(International
Professional Practices Framework-Cadrul
- Organisme independente
internațional de Practici Profesionale) pentru audit Sistemele de audit intern nu acoperă toate
intern părțile din sectorul public sau fiecare parte în
- Principalele modele de control, recunoscute la nivel același mod. Acoperirea controlului la nivel
internațional, concepute pentru a organiza sistemul de central variază de la țară la țară.
control intern, care corespunde cerințelor de
management sunt modelele COSO sau INTOSAI
Controlul intern este acum utilizat pe scară largă în cadrul sistemelor de guvernare, iar
părțile interesate cer rezultate mai bune de calitate, responsabilitate și transparență.
Reformele recente și creșterea profesionalismului demonstrează caracterul dinamic al
controlului public intern; controlul intern în diferite state membre este încă în tranziție iar
Comisia Europeană în parteneriat cu statele membre ajută la implementarea sistemului de
control intern prin:
- Realizarea unui Compendim al sistemelor de control public intern din Statele
Membre ale Uniunii Europene (2012, actualizat în 2014)
167
IPPF este cadrul conceptual care organizează îndrumări autorizate de Institutul Auditorilor Interni, demene de
incredere la nivel mondial
168
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
- Gestionarea unei rețele de control public intern 168
-Inițiere și gestionarea unui grup de lucru privind controlul intern169
- Co-organizarea de conferințe cu statele membre pe tema controlului intern.
Ar fi de recomandat ca toate țările să adopte un sistem de control intern, chiar dacă
necesită timp și o schimbare în cultura administrativă.
Cea mai mare provocare pentru eficacitatea controlului intern este reprezentată în mare
măsură de practicile neoficiale adânc înrădăcinate. Controlul poate fi un instrument eficient în
luptă împotriva corupției și risipei de resurse publice, atunci când acesta este independent de
puterea politică.
168
Rețea compusă din experti in ceea ce priveste controlul intern și auditul intern din sectorul public al fiecărui
stat membru, fiind o platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici pentru îmbunătățirea sistemelor
de guvernare în sectorul public
169
http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/newsletters/PICNewsNo1.pdf
169
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Bibliografie
1. http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/newsletters/PICNewsNo1.pdf
2. http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/newsletters/PICNewsNo6_pullout.pdf
http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/newsletters/PICNewsNo3.pdf
3. http://146.255.84.91/files/u16/PIC_News_No__5_0.pdf
4. http://ec.europa.eu/budget/pic/compendium/index_en.cfm
5. http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/book/compendium/HTML/index.html
6. http://ec.europa.eu/budget/pic/conference/index_en.cfm
7. http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/docs/pic_paper1_en.pdf
8. http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/docs/pic_paper2_en.pdf
9. https://www.iosco.org/library/pubdocs/pdf/IOSCOPD229.pdf
10. https://www.bundesbank.de/Redaktion/EN/Downloads/Tasks/Banking_supervision/PD
F/annex_1_minimum_requirements_for_risk_management_2005.pdf?__blob=publicationFile
11. http://www.economia.unimib.it/DATA/moduli/7_5935/materiale/9%20il%20sistema%2
0di%20controllo%20interno.pdf
12. http://www.mondadori.it/Governance/Il-sistema-di-controllo-interno-e-di-gestione-dei-
rischi
13. http://economia.unipv.it/pagp/pagine_personali/lonati/aa1112/2%20-
%20Il%20sistema%20di%20controllo%20interno2012.pdf
14. http://www.rgs.mef.gov.it/_Documenti/VERSIONE-
I/Pubblicazioni/Strumenti_e_Metodi/Il-Public-/Il-Public-Internal-Financial-Control---un-
modello-evoluto-di-Controllo-Interno.pdf
15. http://www.mef.gov.it/
16. http://www.corporategovernancecommittee.be/library/documents/final%20code/Corpor
ateGovUKCode2009.pdf
17. http://www.upm.ro/cci3/CCI-03/Eco/Eco%2003%2059.pdf
18. http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_20.pdf
170
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
19. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/raport_2012_controlintern.pdf
(raport privind controlul intern pe anul 2012)
20. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Standard_2.pdf
21. Ministerul Finanțelor Publice, ”Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului
intern în entitățile publice” http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/indrumar.pdf
22. Emil Ghiță, „Audit Public Intern”, Editura Sitech, Craiova 2007.
23. Curtea de Conturi, “Ghid de evaluare a sistemului de control intern în enititățile
publice”,2011, p. 10
24. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, „Contabilitatea instituțiilor publice”, Editura
Universitară, București 2004.
25. Marcel Ghiță, Sorinel Domnișoru, Nicolae Pelinaru, „Control financiar bancar și fiscal”,
Reprografia Universității din Craiova, 1998.
26. Marian Năstase, Vasile Zecheru, „Managementul „obiect” de audit intern”, Editura
Economică,București 2005
27. INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Intitutions (Organizația
Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit). http://www.intosai.org/about-us.html
28. Ministerul Finanțelor Publice-Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public
intern, „Îndrumar- Evaluarea controlului intern în scopul realizării misiunilor de audit public
intern”, București 2014.
29. Arens Loebbecke, Traducere Rodica Levitchi „Audit, o abordare inteligentă”, Editura
ARC 2003.
30. Ministerul Finanțelor Publice, „Metodologia de implementare a standardului de control
intern „Managementul Riscului”,
http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/metodologie_risc.pdf
31. http://asq.org/learn-about-quality/project-planning-tools/overview/pdca-cycle.html
32. http://www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere/ce-sunt-
obiectivele-smart/
171
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
33. Ministerul Finanțelor Publice, Codul Controlului Intern
http://www.ansvsa.ro/documente/admin/Standarde_de_Control_Intern_11425ro.pdf
34. Ministerul Finanțelor Publice, „Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului
intern în entitățile publice”, p. 4.
http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/indrumar.pdf
35. Management și leadership în organizații publice, Suport de curs.
http://www.apubb.ro/wpcontent/uploads/2011/03/Management_si_leadership_in_organizatii_p
ublice.pdf
36. Manangement de la teorie la practică,
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap2.htm
37. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/Anexa_2_Etapa_3.pdf
38. Ministerul Finanțelor Publice, ”Metodologie de implementare a standardului de control
intern Managementul Riscurilor”,
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/manuale/METOD_IMPLEMENTARE_R
ISC.pdf
39. http://www.ub.ro/files/scim/Managementul-Registrul_riscurilor.pdf
40. Managementul Riscuui http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
41. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Studii/6_Studii_PODCA/1_Reguli_generale_Identificarea_riscurilor.pdf
42. Ghid pentru managementul calității
http://194.169.191.252/grant/resources/pdf/Ghid_MC_ID.pdf
43. http://www.securitatea-informatica.ro/securitatea-informatica/ingineria-sociala/
44. http://www.orniss.ro/ro/notiuni.html
45. https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/legea182.pdf
46. http://www.e-
birouvirtual.ro/sites/default/files/articole_bv/120609_clasificarea%20informatiei_0.pdf
172
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
47. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/Anexa_4_Etapa_5.pdf
48. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Fisa_St_24.pdf
49. Internal Control System in candidate countries
http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/COOP_PUBLI006/COOP_PUBLI006_EN.PD
F
50. Dr. Gertrud Schlicker, General Secretariat of INTOSAI Austrian Court of Audit Vienna
51. Comisia Europeană, Compendiul sistemelor de control public intern în Statele Membre
ale Uniunii Europene 2012.
52. COMPENDIUM of the public internal control systems in the EU Member States,
second edition 2014
53. http://www.rechnungshof.gv.at/en/audit-reports/view/detail/controlling-im-
bundesschulwesen-follow-up-ueberpruefung.html
54. Arrêté royal relatif au système de contrôle interne dans certains services du pouvoir
exécutif federal
http://www.ejustice.just.fgov.be/cgi_loi/loi_a1.pl?sql=%28text%20contains%20%28%27%27
%29%29&language=fr&rech=1&tri=dd%20AS%20RANK&value=&table_name=loi&F=&cn
=2007081760&caller=image_a1&fromtab=loi&la=F#texte
55. http://www.slideshare.net/SIGMA2013/mariscal-p-4nov14jordaneng
56. Second Evaluation Round Addendum to the Compliance Report on Belgium Adopted
by GRECO at its 42ndPlenary Meeting(Strasbourg, 11-15 May 2009)
https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round2/GrecoRC2%282006%299_Ad
d_Belgium_EN.pdf
57. http://www.bulgaria.mfa.md/sistem-politic-bulgaria/
58. http://ophrd.government.bg/view_file.php/4618
59. http://www.bulnao.government.bg/files/_bg/Zvutr_odit.doc
173
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
60. http://www.mfin.hr/adminmax/docs/Zakon%20o%20sustavu%20unutarnjih%20financij
skih%20kontrola.pdf
61. http://www.ccfiscali.ro/content/anexe_seminarii/seminar_rom_cipru/2.pdf
62. Internal Control System in candidate countries
http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/COOP_PUBLI006/COOP_PUBLI006_EN.PD
F
63. http://www.mfcr.cz/cs/aktualne/tiskove-zpravy/2014/novy-zakon-podstatne-zlepsi-
kontrolu-ver-19747
64. http://www.mfcr.cz/cs/verejny-sektor/smart-governance/vnitrni-financni-
kontrola/zakon-o-vnitrnim-rizeni-a-kontrole
65. http://www.mfcr.cz/cs/aktualne/v-mediich/2014/analyza-ct-novy-zakon-o-vnitrnim-
rizeni-19957
66. http://rumaenien.um.dk/en/about-denmark/politics/
67. Management Control in Modern Government Administration SOME COMPARATIVE
PRACTICES OECD, p. 21
http://www.oecdilibrary.org/docserver/download/5kml6gb4gn32.pdf?expires=1432112695&id
=id&accname=guest&checksum=B4D0958E8DAC34262AE69C1144101F40
68. http://www.mae.ro/bilateral-relations/1696#811
69. http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/COOP_PUBLI006/COOP_PUBLI006
_EN.PDF
71. https://www.finlex.fi/fi/laki/ajantasa/1988/19880423
72. http://www.2014.vm.fi/vm/fi/09_valtiontalous/045_tuloksellisuus/03_sisainen_valvonta
_ja_riskienhall/index.jsp
73. http://www.minedu.fi/export/sites/default/OPM/Linjaukset_ja_rahoitus/tulosohjaus_netr
a/tilinpaatos_2009/liitteet/2009_tilinpxtxs.pdf
174
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
74. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/091RO.pdf
75. Comisia Europeană, Compendiul sistemelor de control public intern în Statele Membre
ale Uniunii Europene 2012
76. http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000024278160&ca
tegorieLien=id
77. http://www.performance-publique.budget.gouv.fr/performance-gestion-
publiques/controle-interne/essentiel/s-informer/controle-interne-outil-maitrise-
risques#.VXbj_s-qqko
78. http://www.legifrance.gouv.fr/jopdf/common/jo_pdf.jsp?numJO=0&dateJO=20120426
&numTexte=49&pageDebut=&pageFin=
80. https://www.espa.gr/el/Pages/eLibraryFS.aspx?item=303 Art 2 alin 4
81. http://www.ydmed.gov.gr/wp-content/uploads/20140416_action_plan_gcr.doc Strategia
Națională pentru reforma administrative 2014 - 2016
82. http://www.nac.gov.gr/media/speeches/article/51/elegxos-nomimotitas-sti-dimosia--
dioikisis-kai-katapolemisi-tis-diafthoras-.html
83. http://www.informatia.ie/republica-irlanda/
84. http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/italy/index_ro.htm
86. http://www.beniculturali.it/mibac/multimedia/MiBAC/documents/1365615773593_Pres
entazione_Paolo_Dangeli_MiBAC_CDG_02_03_2010_finaleWEB.pdf
87. http://www.parlamento.it/parlam/leggi/deleghe/99286dl.htm
88. http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/latvia/index_ro.htm
89. http://www.fm.gov.lv/lv/sadalas/iekseja_audita_politika/ieksejas_kontroles_sistema_/
90. http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/un/unpan023217.pdf
91. http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/COOP_PUBLI006/COOP_PUBLI006
_EN.PDF
175
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
92. http://www.finmin.lt/web/finmin/teises_aktai/vidaus_audito_ta
93. http://www.apd.ro/files/publicatii/25plus2_Modele_electorale_I_Sisteme_electorale.pdf
94. http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Arhiva studii si prezentari/Studiu sisteme adm-
ter.doc
95. http://financien.belgium.be/nl/binaries/BdocB_2010_Q3e_deVisscher_Sarens_vanGils_
tcm306-251623.pdf
96. http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-
romana/1789-olanda-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-
transporturi-sistem-aparare-nationala.html
97. http://kiszyniow.msz.gov.pl/ro/c/MOBILE/cooperare_bilaterala/informaii_despre_polon
ia/structura_politic/
98. http://www.mf.gov.pl/c/document_library/get_file?uuid=ec119301-3422-4b56-af7d-
318b470fd973&groupId=764034
99. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Portugalia
.pdf
100. http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Arhiva studii si prezentari/Studiu sisteme adm-
ter.doc
101. http://financien.belgium.be/nl/binaries/BdocB_2010_Q3e_deVisscher_Sarens_vanGils_
tcm306-251623.pdf
102. http://www.asz.hu/publications/2013/evaluation-of-the-internal-control-system-at-
central-budgetary-institutions/a-199-218-dorman-gorgenyi-2013-2.pdf
103. http://ec.europa.eu/budget/pic/lib/newsletters/PICNewsNo1.pdf
104. http://www.minfin.bg/bg/page/48
105. http://www.modst.dk/~/media/Files/ØAV/Vejledninger/Arkiv
materiale/Økonomistyringsområdet/Controlling_staten pdf.ashx
106. https://www.riigiteataja.ee/akt/115032011023
176
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
107. http://www.publicaffairsireland.com/system/ps_publication_downloads/30/original/Rol
e%20of%20acc%20officers%2003.pdf?1291982752
108. http://www.governance.ie/reference/internal_audit/
109. http://www.scribd.com/doc/251758020/Statutul-Parlamentarilor-Din-
Luxemburg#scribd
110. http://www.mf.public.lu/publications/divers/ocde_proc_budget_lux_251111.pdf
111. http://www.cssf.lu/fileadmin/files/Lois_reglements/Circulaires/Hors_blanchiment_terro
risme/iml98_143modifiee.pdf
112. http://www.microfinance.sn/docs/Guide_methodologique_du_controle_interne_des_SF
D_dans_les_pays_de_la_zone_UEMOA.12.09.pdf
113. https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/220647/o
range_book.pdf
114. http://www.pgdlisboa.pt/leis/lei_mostra_articulado.php?nid=1625&tabela=leis
115. http://www.pgdlisboa.pt/leis/lei_mostra_articulado.php?nid=1626&tabela=leis
116. http://www.infoplease.com/country/slovakia.html
117. http://referaty.atlas.sk/odborne-humanitne/pravo/37987/?print=1
118. http://www.unp.gov.si/fileadmin/unp.gov.si/pageuploads/zakonske_podlage/predpisi_sl
o/Strategija_razvoja_NNJF_od_2011_do_2015.doc
119. http://revistasonline.inap.es/index.php?journal=DA&page=article&op=view&path%5B
%5D=9670&path%5B%5D=9739
120. http://rkrattsbaser.gov.se/cgi-
bin/thw?%24%7BHTML%7D=sfst_lst&%24%7BOOHTML%7D=sfst_dok&%24%7BSNHT
ML%7D=sfst_err&%24%7BBASE%7D=SFST&%24%7BTRIPSHOW%7D=format%3DTH
W&BET=2007%3A603%24
121. https://www.bmbf.gv.at/enfr/index.html
177
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Membre INTOSAI
Austria E-mail: International(AT)ccrek.be

Dr. Josef Moser WWW: www.ccrek.be
Präsident des Rechnungshofes
Bulgaria
Rechnungshof
Postfach 240
Mr. Tzvetan Tzvetkov
1031 Wien
President
Austria
Smetna Palata
Tel: +43 1 71171-8455
37, Exzarh Yossif Street
Fax: +43 1 7129425
1000 Sofia
mail: office(AT)rechnungshof.gv.at intosai(
Bulgaria
AT)rechnungshof.gv.at
Tel: +359 2 9803690
WWW: www.rechnungshof.gv.at
Fax: +359 2 9810740
E-mail: intrel(AT)bulnao.government.bg
WWW: www.bulnao.government.bg
Belgium
Cyprus
M. Philippe Roland
Premier Président de la Cour des Comptes
Mr. Odysseas Ph. Michaelides
Rekenhof - Cour des Comptes
Auditor General
2, rue de la Régence
Audit Office of the Republic
1000 Bruxelles
6,Deligiorgi Street
Belgium
1406 Nicosia
Tel: +32 2 5518111, 5518347
Cyprus
Fax: +32 2 5518622
Tel: +357 22 401300
178
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Fax: +357 22 668153 mail: info(AT)rigsrevisionen.dk psc(AT)rig
E-mail: cao(AT)audit.gov.cy srevisionen.dk
WWW: www.audit.gov.cy WWW: www.rigsrevisionen.dk
Czech Republic
Estonia
Mr. Miloslav Kala

Dr. Alar Karis
President
Auditor General
Nejvyšší kontrolní úřad
Riigikontroll
Jankovcova 1518/2
Narva mnt 11a
170 04 Prague 7 - Holesovice
15013 Tallinn
Czech Republic
Estonia
Tel: +420 233 045536
Tel: +372 6400700
Fax: +420 233 044636
Fax: +372 6616012
E-mail: miloslav.kala(AT)nku.cz
E-mail: riigikontroll(AT)riigikontroll.ee
WWW: www.nku.cz
WWW: www.riigikontroll.ee
Denmark Finland
Dr. Tuomas Pöysti

Ms. Lone Lærke Strøm
Auditor General
Auditor General
National Audit Office of Finland
Rigsrevisionen
P.O.Box 1119
St. Kongensgade 45
00101 Helsinki
1264 København K
Finland
Denmark
Tel: +358 9 4325701,4325745
Tel: +45 33 928500
Fax: +358 9 4325818, 4325820
Fax: +45 33 110415
mail: president(AT)vtv.fi international.relati
179
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
ons(AT)vtv.fi sinikka.saaristo- Tel: +49 2289 97210
uotila(AT)vtv.fi Fax: +49 2289 97212610
WWW: www.vtv.fi E-mail: international(AT)brh.bund.de
WWW: www.bundesrechnungshof.de
France
M. Didier Migaud Greece

Premier Président
Cour des Comptes Mr. Nikolaos Angelaras
13 Rue Cambon President of the Court of Audit
75001 Paris Court of Audit
France 4, Vournazou & Tsoha st
Tel: +33 1 42989829 101 68 Athens
Fax: +33 1 42600159, 42985470 Greece
mail: presidence(AT)ccomptes.fr courdesco Tel: +30 210 6494836, 6494838
mptes(AT)ccomptes.fr Fax: +30 210 6466604
WWW: www.ccomptes.fr E-mail: elesyn(AT)otenet.gr
WWW: www.elsyn.gr
Germany
Hungary
Kay Scheller
Mr. László Domokos
Präsident des Bundesrechnungshofes
President
Bundesrechnungshof
Allami Számvevöszék
Postfach 12 06 03
Pf. 54
53048 Bonn
1364 Budapest
Germany
Hungary
180
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Tel: +36 1 484-9101,-9100 Corte dei Conti
Fax: +36 1 4849201,3384710 Via Baiamonti, 25
E-mail: international(AT)asz.hu 00195 Roma
WWW: www.asz.hu Italy
Tel: +39 06 38762745-2799
Ireland Fax: +39 06 38763305
mail: ufficio.relazioni.internazionali(AT)co
Mr. Seamus McCarthy rteconti.it
Comptroller and Auditor General WWW: www.corteconti.it
Office of the Comptroller and Auditor
General Latvia
Treasury Block
Dublin Castle Mrs. Elita Krūmiņa
Dublin 2 Auditor General Republic of Latvia
Ireland Latvijas Republikas Valsts kontrole
Tel: +353 1 6031000, 6031015 50 Skanstes Street
Fax: +353 1 6031010 1013 Riga
E- Latvia
mail: Seamus_McCarthy(AT)audgen.irlgov Tel: +371 67017500
.ie Fax: +371 67017673
WWW: audgen.gov.ie E-mail: lrvk(AT)lrvk.gov.lv
WWW: www.lrvk.gov.lv
Lithuania
Italy
M. Raffaele Squitieri
Dr. Arūnas Dulkys
Presidente della Corte dei Conti
181
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Auditor General Mr. Anthony C. Mifsud
Valstybes kontrole (National Audit Office) Auditor General
Pamenkalnio str. 27 National Audit Office
01113 Vilnius Notre Dame Ravelin
Lithuania Floriana FRN 1600
Tel: +370 5 2666758, 2666708 Malta
Fax: +370 5 2666761 Tel: +356 220 55555
E-mail: nao(AT)vkontrole.lt Fax: +356 220 55077
WWW: www.vkontrole.lt E-mail: nao.malta(AT)gov.mt
WWW: www.nao.gov.mt
Luxembourg
Herr Marc Gengler

Président de la Cour des Comptes
Netherlands
Cour des Comptes
2, Avenue Monterey
Ms. Saskia J. Stuiveling
2163 Luxembourg
President of the Netherlands Court of Audit
Luxembourg
Algemene Rekenkamer
Tel: +352 474456251
P.O. Box 20015
Fax: +352 474456240
2500 EA Den Haag
E-mail: cour-des-
Netherlands
comptes(AT)cc.etat.lu marc.gengler(AT)cc.
Tel: +31 70 3424138, 3424392
etat.lu
Fax: +31 70 3424411
WWW: www.cour-des-comptes.lu
E-
mail: internationalaffairs(AT)rekenkamer.nl
Malta
WWW: www.rekenkamer.nl
182
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
Romania
Poland
Mr. Nicolae Vacaroiu

Mr. Krzysztof Kwiatkowski
President
President of the Supreme Audit Office
Curtea de Conturi a României
Najwyzsza Izba Kontroli
22-24, Lev Tolstoi Street
ul. Filtrowa 57
71289, Bucharest, Sect.1
02-056 Warszawa
Romania
Poland
Tel: +40 21 3078818
Tel: +48 22 4445442
Fax: +40 21 3078875
Fax: +48 22 4445573
E-mail: rei(AT)rcc.ro
E-mail: wsm(AT)nik.gov.pl
WWW: www.rcc.ro
WWW: www.nik.gov.pl
Portugal
Slovakia
Mr. Guilherme D'Oliveira Martins
Presidente do Tribunal de Contas
Dr. Ján Jasovský
Tribunal de Contas
President
Avenida Barbosa du Bocage, 61
Najvyssi kontrolny urad Slovenskej
1069-045 Lisboa
republiky
Portugal
Priemyselna 2
Tel: +351 21 7945100, 7936035, 7974797
824 73 Bratislava 26
Fax: +351 21 7933359, 7936033
Slovak Republic
E-
Tel: +421 2 50114911, 50114402
mail: geral(AT)tcontas.pt dg(AT)tcontas.pt
Fax: +421 2 55423005
WWW: www.tcontas.pt
183
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
mail: info(AT)nku.gov.sk Igor.Ciho(AT)nk Tel: +34 91 4478766, 4458112
u.gov.sk Fax: +34 91 4467600, 5933894, 5943957
WWW: www.nku.gov.sk E-mail: tribunalcta(AT)tcu.es
WWW: www.tcu.es
Slovenia
Sweden
Mr. Tomaž Vesel
President Mr. Claes Norgren
Računsko sodišče Auditor General
Slovenska c. 50 Riksrevisionen
1000 Ljubljana Nybrogatan 55
Slovenia 11490 Stockholm
Tel: +386 1 4785811 Sweden
Fax: +386 1 4785892 Tel: +46 8 51714000
E-mail: sloaud(AT)rs-rs.si Fax: +46 8 51714111
WWW: www.rs-rs.si E-mail: int(AT)riksrevisionen.se
WWW: www.riksrevisionen.se
Spain
United Kingdom
Sr. Ramón Álvarez de Miranda
Presidente del Tribunal de Cuentas
Mr. Amyas Morse
Tribunal de Cuentas
Comptroller and Auditor General
Fuencarral, 81
National Audit Office
28004 Madrid
157-197 Buckingham Palace Road
Spain
Victoria
184
GUVERNUL ROMÂNIEI
SMIS 37635
London SW1W 9SP
United Kingdom
Tel: +44 20 77987381
Fax: +44 20 77987990, 77987466
E-mail: C&AG(AT)nao.gsi.gov.uk
WWW: www.nao.gov.uk
Croatia
Mr. Ivan Klešić
Glavni Drzavni Revizor
(Staatshauptrevisor)
Drzavni Ured za Reviziju
Tkalciceva 19
10000 Zagreb
Croatia
Tel: +385 1 4813303
Fax: +385 1 4873385, 4813304
E-mail: revizija(AT)revizija.hr
WWW: www.revizija.hr
185

Analiza Comparativa SCMI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Comparativa SCMI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL ROMÂNIEI

UNIUNEA EUROPEANĂ Ministerul Dezvoltării Regionale Instrumente Structura

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND

Document elaborat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea eficacității organizaționale a MEN și a

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND

SISTEMUL DE CONTROL MANAGERIAL INTERN

Document elaborat în cadrul proiectului

Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operațional

1.2 Curtea de Conturi ........................................................................................................8

1.3 Sistemul de control intern/managerial ........................................................................9

1.3.1 Controlul Intern Managerial ......................................................................................11

1.3.2 Componentele Controlului Intern .............................................................................14

1.3.3 Standardele SCIM .....................................................................................................17

1.4 Consecințele neimplementării S.C.I.M .....................................................................26

Capitolul II: Dezvoltarea sistemului de control intern managerial ..................................................... 31

2.2 Stabilirea activităților și acțiunilor pentru realizarea obiectivelor specifice .............39

2.3 Descrierea modului de organizare și funcționare a sistemului de control

2.4 Identificarea elementelor de disfuncționalitate și a riscurilor ce pot afecta realizarea

2.5 Elaborarea procedurilor de sistem și operaționale: ...................................................47

2.6 Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații care intră/ies din

2.7 Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control managerial ...............57

2.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare al desfășurării activităților și acțiunilor .......59

2.9 Autoevaluarea realizării obiectivelor generale și a celor specifice ...........................60

2.10 Considerații și recomandări de bună practică pentru implementarea S.C.I.M. ........62

Capitolul III: Studiu de caz ............................................................................................................................. 79

26. Suedia ................................................................................................................................................... 149

Sectorul public trebuie să asigure integritate, transparență și responsabilitate.

Capitolul I: Sistemul de control intern/managerial

Implementarea unui sistem de control intern a apărut ca o necesitate în urma

Ministerul Finanțelor Publice2 a fost autoritatea administraţiei publice centrale de

Cadrul legal existent prezintă controlul intern/managerial ca reprezentând ansamblul

responsabilitatea conducătorului entităţii publice pentru dezvoltarea propriului sistem de

Standardele definesc un minimum de reguli de management pe care trebuie să le

de 25 a lunii următoare fiecărui semestru încheiat, respectiv până la 20 februarie a anului

1.2 Curtea de Conturi

Curtea de Conturi acordă o mare importanță respectării principiului transparenței în

1.3 Sistemul de control intern/managerial

Adoptarea sistemului de control intern/managerial este responsabilitatea

Sistemul de control intern/managerial este format dintr-un ansamblu de politici și

 atingerea obiectivelor entităţii publice într-un mod economic, eficient și eficace;

 respectarea standardelor în ceea ce priveşte calitatea documentelor;

Realizarea unui Sistem de Control Intern/Managerial este un proces complex și

 Definirea proceselor pentru a obține rezultatele dorite;

Sistemele de control intern/managerial trebuie dezvoltate ținând cont de specificul

1.3.1 Controlul Intern Managerial

 în cea francofonă, controlul reprezintă o verificare, o inspecție atentă a

Din practică rezultă faptul că operațiunea de control este un atribut al managementului,

intern/managerial este definit ca reprezentând ansamblul formelor de control exercitate la

Controlul intern7 cuprinde ansamblul măsurilor întreprinse la nivelul unei instituții

Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, emise de Consiliul pentru Standarde

credibilitatea raportării financiare, eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor şi conformitatea cu

Scopul organizării controlului intern este acela de a oferi o asigurare responsabilă

1.3.2 Componentele Controlului Intern

Emise inițial în anul 1992, “Liniile directoare INTOSAI11 pentru standardele de

 îndeplinirea obiectivelor sociale sau politice;

Potrivit Liniilor directoare INTOSAI privind standardele de control intern în sectorul

 Mediul de control adecvat presupune ”o definire clară a responsabilităţilor,

Cele patru obiective generale ale controlului intern – răspundere (raportare),

Controlul intern este conceput pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la

Controlul intern este un atribut nedelegabil al managementului, o funcție a conducerii,

1.3.3 Standardele SCIM

La elaborarea standardelor interne s-a ținut cont de experiența în domeniu a Comisiei

Ca reguli de conducere de sine-stătătoare, standardele de control intern/managerial