Identificați benchmarking-ul pentru urmatoarele

servicii si institutii publice:

MOTRESCU C-TIN TUDOREL

1.Serviciul de stare civilă;

2.Eficiența strategiilor antocurpție;

3.Cariera funcționarului public;

4.Sisteme de promovare în funcția publica

1.Serviciul de stare civila

Ipoteze
- O baza de date usor accesibila pentru autoritățile și instituțiile publice ale statului, prin
organizarea și realizarea activității de înregistrare a actelor și faptelor de stare civilă
asigurandu-se cunoaşterea permanentă a numărului şi structurii populaţiei, precum și situaţia
demografică
Indicatori de comparatie
- Cetățeni care utilizează sistemele serviciilor de stare civila;
Entități publice care utilizează, accesează, actualizează bazele de date;
Servicii publice aferente evenimentelor de viață ;
Număr de acte de stare civilă procesate de fiecare unitate administrativa competenta;
 
2.Eficiența strategiilor antocurpție UE- Romania
Ipoteze
-fenomenul corupţiei produce economiei Uniunii Europene un prejudiciu anual de 120 de
miliarde Euro, reprezentând 1% din PIB-ul Uniunii;
- strategiile anticorupţie rămân inegale în statele membre UE, nesatisfăcătoare în general,
legislaţia anticorupţie a UE nefiind transpusă în toate statele membre UE. 
-combaterea anticoruptiei la nivel international, european si national ;
-institutiile reprezentative insuficient de reformate si independente;
-Indexul de Integritate Publică  elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and
[

State-Building (ERCAS) şi Hertie School of Governance evidențiază faptul că, în 2012, România
era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce
priveşte integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să
progreseze, având cea mai mare îmbunătăţire a scorului de integritate în ultimul an (0.63
puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă şi digitizare a unor servicii publice,
devansând Croaţia, Bulgaria, Grecia,Slovacia şi urcând pe locul 24 în UE
INDICATORI DE COMARATIE
-mecanisme europene de monotorizare a celor 28 state;
-situatia nationala in cadrul celor 28 state -Eurobarometrul
-– comunicare privind combaterea corupţiei în UE;
– înfiinţarea unui mecanism UE de raportare în materie de anticorupţie pentru evaluări
periodice („Raportul anticorupţie al UE”);
– Raport privind punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului privind
combaterea corupţiei în sectorul privat;
– Raport privind modalităţile de participare a UE la GRECO,
-Raportarile MCV
Obiective la nivel national
- Strategia Națională Anticorupție în corelare cu MCV și politicile sectoriale de integritate;
-stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma
alocării resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (DNA, ANI, DGA),
contribuie la explicarea eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de
combatere, răsplătită de încrederea în creștere a cetățenilor în instituțiile anticorupție
-punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang
înalt, pe baza unor criterii clare și transparente
- necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a
celor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale; 
-educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră;
-prevenirea corupției în mediul politic;

3.Cariera funcționarului public;

Excellence in public administration for competitiveness in EU member states,

Taking the Pulse of European Public Administrations Key Findings of the European Public Sector
Award 2009
EUPAN Strategy Paper July 2019 – June 2022 Adopted at the EUPAN Directors General Meeting 3-4
June 2019, Bucharest, Romania
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
ANFP
Obiective
-cariera functionarului public din Romania vs Uniunea Eeuropeana
-imbunătăţirea calităţii administraţiei publice este un obiectiv subordonat ţintelor principale ale
Strategiei Europa 2020

Aspectele privind funcţia şi funcţionarul public caracteristici ale altor sisteme de drept
Europene ce constituie adevărate modele pentru procesul de reformă şi modernizare a
funcţiei şi funcţionarului public din sistemul românesc.
Ipoteze
-Adoptarea normelor europene în materie de democraţie, stat de drept şi economie de piaţă, are
desigur repercusiuni şi asupra funcţiei publice,
-Numai funcţionarii publici stabili pot contribui la reali - zarea unei administraţii publice capabile să
joace un rol esenţial în procesul de integrare în Uniunea Europeană şi în dezvoltarea unei naţiuni
moderne, democratice şi avansate din punct de vedere eco - nomic şi socio-cultural. Un program
care să fie destinat tinerilor profesionişti are în vedere recrutarea în rândurile funcţionarilor publici a
persoanelor capabile, chiar din universităţi, care au perspective pentru o carieră pe termen lung.
Formarea profesională a funcţionarilor publici, obiectivele acesteia, trebuie să raspundă scopurilor
principale ale modernizării serviciului public şi anume: să furnizeze funcţionarilor publici cunoştinţele
juridice şi administrative şi tehnicile necesare pentru a-şi indeplini funcţiile şi a moderniza
administraţia; să amelioreze capacitatea de a 9 lua decizii şi de a furniza mijloacele necesare analizei
politicilor publice; să sporească eficacitatea funcţiei publice; să evid

-Statutul funcţionarilor Uniunii Europene3 a influențat regimul general al funcției publice

europene, deoarece după cum se susține în mod întemeiat despre statutul funcționarilor
naționali, aserțiune valabilă și pentru funcționarii europeni, „Statutul general este un cadru
 global, în interiorul căruia se integrează corpuri sau cadre de funcționari”. Regimul
funcționarilor publici europeni a împrumutat unele din dimensiunile regimurilor naționale
ale țărilor ce aparțin Uniunii Europene în privința funcțiilor publice, peste care s-au suprapus
elemente deduse din faptul că ele se realizează într-un spațiu pe care doctrina îl denumește
teritoriu european sau spațiu administrativ european. Regimul funcției publice a Uniunii
Europene este guvernat de normele de drept deduse din reglementările Uniunii Europene4
și completate cu principiile jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene

INDICATORI DE COMARATIE
Provocări anticipate în domeniul funcţiei publice: - Corelarea remuneraţiei cu performanţa (Polonia),
- Creşterea flexibilităţii programului de lucru (Polonia), - Promovarea eticii (Polonia), - Îmbunătăţirea
imaginii (creşterea atractivităţii) domeniului funcţiei publice (Polonia, Ungaria), - Simplificarea
procedurilor administrative (Ungaria), - Îmbunătăţirea balanţei muncă-viaţă în cadrul sectorului
public (Franţa), - Mobilitate, dezvoltarea carierei și îmbunătăţirea remuneraţiei (Franţa), - Gradul de
îmbătrânire în rândul funcţionarilor publici; Recrutarea, formarea, perfecţionarea profesională și
păstrarea personalului (Germania), - Descentralizarea și devoluţia (Marea Britanie).

Tendinţele în domenii de interes privind funcţia publică şi funcţionarii publici, în ţările

membre UE şi OECD

Sub aspectul duratei timpului de lucru numărul de ore de lucru pe săptămână variază de

- În ţările europene avute în vedere, managementul funcţiei publice la nivel central este
asigurat de o singură instituţie care este fie subordonată cancelariei Primului Ministru
(Polonia), Ministerului Finanţelor (Estonia), Oficiului privind Administraţia Publică și Justiţie
(Ungaria), Directoratului General pentru Administraţie şi Funcţia Publică (Franţa),
Ministerului Muncii (Marea Britanie) sau Ministerului de Interne (German

Sisteme de promovare in functia publica

La nivel european sunt abordări diferite cu privire la recrutare și carieră, de la sistem de carieră
(Germania, Franţa), la sisteme mixte (Polonia, România) și sisteme de tip post (Estonia, Ungaria,