Sunteți pe pagina 1din 19

PLAN DE CAMPANIE DE RELATII PUBLICE

PREGATIT PENTRU INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE

REALIZAT DE:

-------------------------------GRUPA III

2012
1

1.Organizatia

a) Statutul organizatiei
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala.

b) Misiunea organizatiei
In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii,principala misiune fiind aceea de a asigura respectarea drepturilor si a sigurantei cetateanului.

c) omeniul de activitate
Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.Institutia conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economicofinanciare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte atributii date in competenta sa prin lege.

d) Istoricul organizatiei
Primele atestri privind Politia Roman dateaz din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continu cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate i reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de paz i ordine din Capital primesc denumirea generic de POLITIE.

In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe i impozite celor insrcinati s mentin ordinea public i s apere proprietatea cettenilor, iar in 1831, prin regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848 are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei efului politiei Capitalei cruia i se subordoneaz Guardia municipal. La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vod emite Cronica politieneasc prin care, in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile inaltei politii i "obinuitei politii, ceea ce a constituit momentul crerii primei structuri centrale cu atributii in organizarea i coordonarea activittilor politieneti. Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmat de Legea lui Vasile Lascr (1 aprilie 1903) i de Legea pentru organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se infiinteaz Militia, apoi, prin Decretul Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reinfiinteaz Politia Roman ale crei competente vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 i prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. Din 1990, Politia Roman a cunoscut mai multe etape de transformri menite s asigure siguranta persoanelor, a colectivittilor, drepturilor legitime ale cettenilor, precum i a altor drepturi prevzute in acte internationale la care Romania este parte.

e) Imaginea organizatiei
Programul si politicile de reform ale Ministerului Administratiei si Internelor au in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca institutie civil in folosul persoanei si comunittii locale.

f) Obiectivele organizatiei
Pentru a oferi un serviciu public de calitate, Politia Romana si-a stabilit obiectivele esentiale, necesare indeplinirii misiunii cu care a fost investita: 1.Creterea gradului de sigurant i protectie pentru cetteni, combaterea infractionalittii, a criminalittii transfrontaliere, a traficului i consumului de droguri;

2.Creterea autorittii structurilor de politie, consolidarea activittii de ordine public prin realizarea unui sistem integrat cu participarea institutiilor abilitate; In perioada de referint, managementul Politiei Romane s-a axat pe respectarea i implementarea unor principii, precum: -consolidarea capacittii operationale; -dezvoltarea conducerii pe baz de informatii; -implementarea conceptelor moderne de abordare a fenomenului infractional, bazate pe analize strategice i operationale; -eficientizarea cooperrii institutionale, dezvoltarea sistemului relational i de comunicare; -intensificarea i dezvoltarea cooperrii internationale, indeosebi in scopul combaterii cu eficient a criminalittii organizate; -reorganizarea structural a unittilor Politiei Romane pentru a asigura capacitatea de rspuns necesar realizrii obiectivelor stabilite; -dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate; modernizarea managementului institutional; -reducerea criminalittii specifice prin creterea numrului actiunilor preventive i asumarea unui rol proactiv in realizarea sistemului de ordine i sigurant public la nivel national; -intensificarea cooperrii politieneti in cadrul Uniunii Europene i cu statele terte prin realizarea de actiuni comune 3.Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri, reducerea impactului criminalittii organizate i transfrontaliere; 4.Aderarea la Spatiul Schengen i armonizarea, pe segmentul ordinii i sigurantei publice, cu Strategia U.E. de securitate intern.

2. Analiza situatiei
In anul 2009 Inspectoratul General al Politiei Romane a desfasurat cu succes urmatorele operatiuni: POLITIA IN ALERTA, care a avut drept scop asigurarea unui climat de siguranta civica; STRADA 2009 cresterea autoritatii politiei si asigurarea respectarii legii; TUNETUL destramarea gruparilor infractionale; SIGURANTA IN SCOLI asigurarea unui climat de siguranta si securitate publica in incinta si zona adiacenta unitatilor de invatamant; Anul 2010 a cunoscut i anumite evolutii negative, indeosebi in ceea ce privete comportamentul unor polititi, cu implicatie direct la imaginea Politiei Romane. Intrirea autorittii politistului pentru aplicarea cu fermitate a prevederilor legii trebuie s se realizeze concomitent cu intrirea disciplinei acestuia, prin revizuirea modului de comportament, indeosebi in relatia cu cetteanul. De asemenea se impune creterea calittii activittii polititilor in toate domeniile de activitate, cu o atentie indreptat ctre cercetarea penal. Astfel c, in pofida dificulttilor i obstacolelor datorate dinamicii i noilor valente ale fenomenului infractional, Politia Roman, prin rezultatele obtinute, a dovedit c este o politie modern, european, adaptabil la schimbare, ce detine potentialul necesar asigurrii tempo-ului impus de problematica complex cu care s-a confruntat. Politia Roman ii va continua propriul demers reformator, circumscris coordonatelor conceptuale, structurale i functionale, pentru indeplinirea scopului fundamental al activittii de politie, respectiv, protejarea i slujirea comunittii In anul 2011, Politia Roman, ca urmare a efectelor crizei economice i pe cale de consecint a politicilor guvernamentale, a trecut printr-un proces de restructurare destul de dificil, care a urmrit incadrarea numrului de indicatori in limitele stabilite la nivelul Ministerului Administratiei i Internelor, urmrindu-se totodat neafectarea structural i functional a structurilor operative, pentru a se asigura in conditii optime indeplinirea scopului fundamental al activittii de politie, respectiv, protejarea i slujirea comunittii. Caracteristica principal a acestei perioade a fost aceea de reaezare i intrire a locului i rolului Politiei Romane in spatiul public al institutiilor statului, care s contribuie

la ridicarea parametrilor serviciului public politienesc la cerintele cetteanului i nevoile comunittilor locale.

Analiza SWOT
Puncte tari Puncte - existenta unui personal calificat cu dispozitie spre autoperfectionare continua; - performanta sistemului informatic. -criminalitate stradal la un nivel sczut fat de anii anteriori. -deficit relativ redus de personal la nivelul dispozitivului de sigurant public i patrulare, existenta unei logistici adecvate (auto, tehnic I.T., spatii de lucru). -numr mare de lucrtori tineri al cror potential, pe msur ce este pus in valoare, va conduce la creterea eficientei activittii. -angajarea unor polititi din randul societtii civile(surs extern) a dus la creterea diversittii specializrilor i viziunii la nivelul echipelor politieneti i la o posibilitate mai mare de intelegere a perceptiei comunittii vis a vis de actul politienesc. -stadiul avansat al implementrii conceptului politiei de proximitate care a contribuit la schimbarea atitudinii polititilor i modului de abordare a problemelor comunittii. -creterea permanent a gradului de informatizare i posibilitatea accesrii bazelor de date ale institutiei de ctre toti polititii. 6 -lipsa consistentei rezultatelor PdP in imbunttirea imaginii institutiei, pe fondul utilizrii deficitare a potentialului uman de ctre managerii unor subunitti. -lipsa capacittii de viziune i planificare strategic a unor manageri de nivel mediu. -persistenta la unele subunitti a unui stil de management tributar statisticilor i cifrelor in detrimentul urmririi creterii sigurantei publice prin adoptarea unei atitudini proactive de prevenire a criminalittii. -salariile politistilor sunt nemotivante; Puncte slabe Puncte - imaginea negativa a politiei;

-utilizarea mijloacelor moderne de abordare a fenomenului infractional (analiz tactic, strategic, operational, maparea criminalittii). -experienta pe linie de ordine public a echipelor manageriale de la toate nivelele institutiei. Oportunitati Oportunitati - legaturile operative dintre autoritatile romane competente si autoritatile de aplicare a legii din strainatate: INTERPOL, EUROPOL i, in viitor, SIS/SIRENE; - aderarea la spatiul Schengen, care va avea ca efect: ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre; -colaborare cu Serviciul Roman de Informatii, Jandarmeria Romana. -posibilitti de participare a unor ofiteri la cursuri de pregtire in strintate i folosire a experientei astfel acumulate in materia bunelor practici. Amenintari -tendinta mass media de a responsabiliza politia pentru aspecte sociale negative ce tin de competenta de solutionare a altor institutii sau sunt generate de lipsa de implicare a institutiilor abilitate, ce face ca gradul de incredere a populatiei in politie s fie mai sczut decat in alte tri europene. -fluctuatia polititilor in cadrul structurii de ordine public, facilitat de posibilitatea trecerii in alte structuri prin promovarea concursurilor organizate in acest sens(comp. relatii cu publicul, corpul ofiterilor, etc.). -existenta unei tendinte de cretere a manifestrilor de violent de toate genurile(verbal, fizic, atitudinal) la nivelul intregii societti romaneti, generate in principal de lacune legislative. -absenta contiintei i atitudinii civice a populatiei Capitalei ce duce la lipsa de implicare a cettenilor in prevenirea sau sesizarea fenomenului infractional. -creterea influentei ideologiilor extremiste externe, pe fondul crizei economice ce va genera manifestri antiglobalizare specifice, de genul celor intalnite i in alte orae europene. 7

Pe fondul alterarii relatiilor de munca, prin cresterea somajului, scaderea veniturilor, obtinerea de numerar cu orice pret, chiar si prin acte antisociale precum talharii, furturi, delapidari, totul a dus la o lupta cotidiana usor de remarcat prin simpla lecturare a ziarelor sau vizionarea emisiunilor informative. Iar mass-media, prin nuantarea faptelor negative ale politistilor a facut ca acestia sa fie responsabili de starea natiunii. Insa politistul devine fara indoiala o victima usor de doborat prin prisma dificultatii adresabilitatii(nu poate raspunde atacurilor decat intr-un cadru institutional organizat de purtatorul de cuvant ) si a tendintei exagerate a mass-mediei de a prezenta actul politienesc ori in deradere prin utilizarea cliseelor sau mediatizarea excesiva a cazurilor izolate de coruptie ori folosind tonalitati incarcate de repros in legatura cu insuccesele ivite in munca de politist. Politistii sunt vinovati atunci cand infractorii ataca banci, cand societatile ce administreaza case de schimb valutar isi inseala clientii, cand infractionalitatea stradala cunoaste trenduri ascendente, sau cand soferii inconstienti provoaca tragedii rutiere, uitandu-se insa eforturile uneori la limita suportabilitatii fizice si familiale depuse de acestia, absenta resurselor necesare desfasurarii actului politienesc, nesiguranta produsa de iminenta scadere a veniturilor salariale sau neplata unor drepturi. Politistii isi fac datoria, iar eforturile lor laudabile in conditiile actuale sunt directionate intr-un singur sens, acela de a produce starea de siguranta si incredere populatiei.

3. Publicurile organizaiei
Marele public al acestei campanii il costituie personalul Politiei Romane din domeniul relatiilor publice, mass-media si cetatenii. 8

Exista insa doua mari categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern. Publicul intern este reprezentat de: - lucratorii care ii desfaoara activitatea in cadrul M.A.I., I.G.P.R, I.P.J sau pana la cea mai mica subunitate sau post de politie sau jandarmerie; - pot fi lucratori, conducatori, manageri, administratori, personal contractual, personal civil, Corpul National al Polititilor. Publicul extern vizat poate fi impartit in mai multe categorii: -comunitatea toti cetatenii care traiesc intr-o societate, intr-o zona i sunt sau nu afectati de modul in care polititii ii desfaoara activitatea; cetateanul in general, contribuabilul obinuit; orice organizatie comunitara, coli, biserici, banci, lideri locali bogati sau saraci, cinstiti sau necinstiti; -publicul special cei certati cu legea, inconjurati de rudele, prietenii i adepti ai acestora, cat i partile vatamate. Cat am incerca sa-i inglobam in categoria numita ,,comunitate, acetia au facut i fac o categorie speciala, deosebita atat pentru institutia politiei, cat i pentru cetateni; -mass-media presa locala i nationala, scrisa i audiovizuala, specializata sau generalista, internet etc. -institutiile i organismele puterii de stat i ale administratiei de stat (preedintie, parlament, guvern, prefecturi, primarie, administratie financiara, garda financiara i alte organisme care administreaza treburi publice i impun respectarea de acte normative; -partidele politice i orice alte grupari de interese politice i civice, care au un mod special de a se exprima in functie de interesele pe care le au; - Asociatia Internationala a Polititilor Sectia Romana.

4. Contextul
Contextul in care se desfasoara campania este unul national,deoarece activitatile realizate de aceasta institutie vizeaza toti locuitorii tarii,si de ce nu,si unul international,necesar pentru a reabilita imaginea Romaniei in celelalte tari.

5. Cercetarea
Au fost efectuate analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta care au aratat ca cetatenii isi impun restrictii de libertate, se izoleaza si nu isi mai parasesc locuintele foarte des, in special dupa lasarea intunericului, datorita anumitori factori care influenteaza aceasta temere a populatiei, cum ar fi: - delincventa criminalitatea vizbile, declarate (furturile, jafurile, agresiunile asupra persoanelor fizice); - traficul si consumul de droguri, traficul de persoane, prostitutia, fenomenul de banda ( tineri - drogati - prostituate), mediul inconjurator degradat, sentimentul unei politii ineficiente in actiunile de retinere a tuturor acestor delicventi, circulatia rutiera si pericolele sale etc.; - reclamatiile si parerile cetatenilor, scrisorile de doleante, interpelarile reprezentantilor locali si ai altor responsabili sociali, numarul de infractiuni constatate; - anumite categorii de indivizi manifesta teama prntru ca isi inchipuie ca teoretic sunt mai expusi, si in special: persoanele in varsta ( smulgerea gentii, agresiune, jaf), femeile ( tentativa de viol, viol, violente conjugale), adolescentii (racket, droguri, viol); -criminalitatea supraprezentata de mass- media sub forma ingrijoratoare, cazuri in care politia este cotata ca ineficienta; - mica infractionalitate, intrucat pe cetateanul obisnuit il deranjaza delicte marunte, in care este direct implicat in calitate de victima.Gama micilor infractiuni, foarte diversificata de altfel, ar putea fo foare mult redusa daca membrii comunitaiii ar avea in permanenta pe cineva aproape care sa-i previna; - factorii socio-economici care impun o noua viziune asupra relatiilor dintre politie si comunitate. Au fost monitorizate 15 publicatii (11 cotidiene si 4 saptamanale) din presa scrisa. Astfel in graficele obtinute s-a urmarit: reflectarea evenimentelor referitoare la institutia Politiei Romane in presa scrisa pe zile, interesul acordat de presa temelor urmarite in vederea elaborarii analizei, interesul principalelor cotidiene acordat institutiei, reactia publicului la actiunile intreprinse in cadrul campaniei.

10

6. Stabilirea obiectivelor organizatiei


Obiectivul principal al campaniei este de a imbunatatii imaginea politiei romane printr-o cooperare stransa intre mass-media si politie. Transmiterea unui mesaj coerent, onest si credibil va crea o relatie emotionala pozitiva intre politie si cetatenii pe care ii protejeaza si va conduce la o mai mare siguranta si incredere in politisti. Activitatile ce trebuie intreprinse sunt urmatoarele: 1.Destructurarea gruprilor infractionale de crim organizat i judiciare; 2. Intensificarea actiunilor i msurilor de combatere a fenomenului infractional ce prejudiciaz bugetul consolidat al statului (evaziune fiscal, contraband, splarea banilor, criminalitatea specific achizitiilor publice); 3. Optimizarea capacittii de actiune a structurilor de sigurant public pentru creterea gradului de securitate a cetteanului; 4. Orientarea pregtirii profesionale continue in concordant cu noile concepte implementate i pentru indeplinirea obiectivelor asumate; 5. Gestionare corespunztoare a resurselor umane, financiare i logistice; 6. Creterea gradului de vizibilitate al Politiei Romane pe plan intern, european i international.

7. Axa de comunicare
Tema acestei campanii o constituie implicarea absoluta a politiei, mass-mediei si a cetatenilor pentru imbunatatirea imaginii politiei romane atat pe plan national cat si international. Sloganul acestei campanii este urmatorul: Fapte,NU Cuvinte!

8. Strategia
Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength Opportunities), construita pe punctele tari ale institutiei i profitand de oportunitatile existente.

11

Pentru a realiza o comunicare buna cu mass-media, specialitii in relatii publice din Inspectoratul General al Politiei Romane trebuie sa cunoasca specificul sistemului massmedia i sa se adapteze acestuia. Astfel, mesajul trebuie sa fie adecvat suportului mediatic, iar stilul in care este elaborat trebuie sa corespunda principiilor generale ale scriiturii jurnalistice. Practicienii din acest domeniu trebuie sa stabileasca relatii personale bune, bazate pe respect reciproc cu oamenii din mass-media. Ei trebuie sa fie capabili sa le furnizeze informatii, idei, perspective inedite asupra unui subiect de actualitate. Totodata, ei trebuie sa fie capabili sa reziste presiunilor presei i sa nu furnizeze informatii neverificate, materiale care nu au fost discutate i aprobate de conducerea organizatiei sau opinii neacoperite de fapte. In actiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei i de formare a acesteia nu vor fi neglijati nici factorii psihologici ca: emotiile, sentimentele, dorintele, deoarece acetia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor sanatoase ale acestora i la transformarea lor in norme de viata civilizata. De aceea massmedia trebuie sa acorde un interes deosebit calitatii informatiei si nu cantitatii(cum se tinde tot mai mult tn prezent). Este necesar sa se comunice i aspectele neplacute din activitatea institutiei sau a unui angajat al acesteia deoarece ascunderea sau minimalizarea unor probleme sunt de natura a duce la pierderea credibilitatii, ziaritii apeland la alte surse de informare care pot distorsiona adevarul. Se vor organiza intalniri cu presa (briefing-uri sau conferinte de presa) chiar i de doua ori pe zi daca situatia impune acest lucru asigurand, pe cat posibil, o atmosfera deschisa, propice dialogului. Se vor activa grupurile de lobby publicatii, institutii, personalitati publice sau grupuri sociale simpatizante ale institutiei in scopul exprimarii unor pozitii favorabile. Se va realiza o campanie ce se desfasoara pe o perioada de doua luni prin care se vor recruta voluntari din randul cetatenilor care vor realiza munca politistilor, cu scopul de a crea o relatie de prietenie intre politisti si cetateni.

12

Propunerea tehnicilor de comunicare


Pentru comunicarea eficienta cu mass-media Inspectoratul General al Politiei Romane va utiliza urmatoarele tehnici i instrumente de comunicare: Comunicate de presa; Dosare de presa; Conferinte de presa; Dezbateri Revista presei; Calatorii de presa; Alte modalitati (interviul);

9. Suporturile comunicrii informatiilor publice


Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program. Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele mai multe ori sunt neadevarate. Comunicarea interna, cu salariatii, administratorii, diverse comitete interne etc. Se va realiza prin urmaatoarele modalitati: mijloacele de informare in masa centrale i locale ale IGPR; ordine i buletine informative; sistemul de radioficare al unitatii; afie, postere, panouri, aviziere, tabele electronice; casete video, compact discuri. Comunicarea indirecta sau interpusa poate fi: scrisa i imprimata (presa scrisa, rapoartele, afiele, materialele publicitare); inregistrata (banda magnetica, filmul, CD-ul, DVD-ul); 13

prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, cablul).

10.Tipuri de relatii publice 1. Canalele de comunicare


Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program. Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele mai multe ori sunt neadevarate.

2. Suporturile scrise
-analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta -afie -postere -brosura de prezentare a I.G.P.R. -pliante -agende -realizarea i prezentarea unor chestionare pentru cetateni cu privire la imaginea dorita a politiei si gradul de multumire a acestora cu privire la serviciile oferite

3. Relatiile cu presa
-comunicatul de presa

14

-proiecte de raspuns la materialele aparute in presa centrala, care prejudiciaza in mod nejustificat imaginea institutiei; -monitorizarea materialelor publice aparute in mass-media -intocmirea de statistici cu privire la perceptia populatiei,dupa aparitia materialelor in mass-media ce redau aspecte pozitive ale Politiei Romane

4. Publicitatea
-prezenta in emisiuni radio -insertii tiparituri in ziarul local -interviuri televizate/ radiodifuzate -conferinte de presa -realizarea unei campanii: Cetateni alaturi de politisti

11. Elaborarea mesajului campaniei


Mesajul trebuie s fie simplu i in limbajul receptorului pentru simplul fapt ca este foarte important s comunici in locul potrivit i prin metode intotdeuna surprinztoare.Pentru camesajul s ajung la cat mai multe persoane e necesar ca tacticile campaniei s atrag interesul media,de aceea mesajul campaniei Inspectoratului General al Politiei Romane este cat se poate de graitor: Fapte,NU Cuvinte!

12. Stabilirea calendarului i a bugetului

15

Saptamana Activitati Conferinte de presa Proiecte de raspuns la materialele aparute in presa centrala, care prejudiciaza in mod nejustificat imaginea institutiei; Brosura de prezentare a I.G.P.R. Pliante; afise; agende; pixuri. Actualizarea permanenta a site-ului Politiei Romane Comunicatul de presa Interviuri televizate/ radiodifuzate

Mai 1 2

Iunie 1 2

Iulie 1 2

16

17

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Activitatea

Buget (RON)

Brour de prezentare a I.G.P.R Realizarea de Pliante; afise; agende; pixuri Conferine de pres Realizarea i prezentarea unor chestionare pentru cetateni cu privire la imaginea dorit a politiei si gradul de multumire a acestora cu privire la serviciile oferite Prezena n emisiuni radio

50 50

30

5.

Realizarea unei campanii: Cetateni alaturi de politisti

1000

6. Total

Interviuri televizate/ radiodifuzate 1130

Bibliografie

18

1)http://www.politiaromana.ro/prima_pagina/index.aspx 2)http://www.scritube.com/administratie/legislatie/POLITIA-ROMANA83114321.php 3)www.cdep.ro 4)http://ro.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83 5)http://b.politiaromana.ro/ 6)http://www.igpr.ro/prima_pagina/index.aspx 7)bernard dagenais-campania de relatii publice 8)Sandra Oliver-Strategii de relatii publice ,Editura: POLIROM ( 2009 ),Ora: Iasi 9)Flaviu Calin Rus -Campanii si strategii de PR ,Editura: INSTITUTUL EUROPEAN,Ora: Iasi 10)Flaviu Calin Rus- Relatii publice si publicitate,Editura: INSTITUTUL EUROPEAN (2004 )Ora: Iasi 11) Doug Newsom -Jim Haynes : Redactarea materialelor de relatii publice,Editura: POLIROM ( 2011 ),Ora: Iasi

19