CONSILIUL SUPERIOR AL

MAGISTRATURII
( CSM )

MUSCA CRISTINA

BUCURESTI, 2019
1. ARGUMENT
 Am ales aceasta institutie publica, Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece este una dintre
cele mai importante institutii din Romania, instituția fara de care independența justiției in
Romania nu ar fi garantata.

2. PREZENTARE

2.1 ADRESA
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Telefon: 021 311 69 02

Fax: 021 311 69 01
Adresă: Calea Plevnei, nr. 141B.
Cod Poştal: 060011
E-mail: secretar_general@csm1909.ro
Pagină web: http://www.csm1909.ro
https://www.facebook.com/csm1909.ro/

Relaţii cu presa/mass-media:
Purtător de cuvânt
+(40)21-311.69.02, int. 2026
csm-presa@csm1909.ro

Program funcţionare: Luni-Vineri, 08.00-16.00

Program audienţe: Luni-Vineri, 10.00-14.00
Petiţii:
Fax: +(40)21-311.69.01
relatiicupublicul@csm1909.ro

2.2 SCURT ISTORIC

Consiliul Superior al Magistraturii s-a înființat în anul 1909 ca o instituție menită să
funcționeze pe lângă Ministerul de Justiție, având atribuții consultative asupra confirmării,
numirii și înaintării magistraților de orice grad, atribuții de a judeca infracțiunile magistraților
inamovibili săvârșite în îndeplinirea îndatoririlor profesionale, precum și alte atribuții date prin
lege. În primii ani de funcționare, CSM a avut ca membri 3 judecători și un supleant de la Curtea
de Casație; 2 judecători și un supleant de la Curtea de Apel București; inspectorul curților de apel
sau în lipsa lui, un al patrulea membru ales de Curtea de Casație privind probleme ce vizau
Curtea de Casație și curțile de apel; un inspector al tribunalelor, desemnat de ministru; un delegat
al Ministerului de Justiție. Ministrul de justiție putea convoca Consiliul ori de câte ori aprecia că
era nevoie.
Prin Legea pentru organizarea judecătorească din anul 1924 și cu modificările din anul 1925,
au fost aduse completări referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, completări ce vizau
componența, cvorumul necesar ședințelor și votului și modul de înlocuire a membrilor. De
asemenea, s-a prevăzut ca funcția de secretar al CSM să fie îndeplinită de directorul general al
personalului din cadrul Ministerului Justiției sau de către înlocuitorii săi. În anul 1952, Consiliul
Superior al Magistraturii a fost desființat, dispozițiile privind Consiliul fiind abrogate.
După schimbarea de regim care a avut loc în anul 1989, instituția Consiliului
Superior al Magistraturii și-a găsit din nou locul în spațiul public românesc,
activității instituției fiindu-i consacrate două articole din Constituția din anul 1991.

2.3 MISIUNE
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este instituția cu rol de garant al independenței
justiției, care propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor și
veghează la buna desfășurare a activității profesionale a acestora.
Consiliul este instituția competentă în ceea ce privește recrutarea, promovarea, transferarea,
detașarea, sancționarea disciplinară și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor.

2.4 OBIECTIVE
Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi
etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

2.5 PRINCIPII SI VALORI

• Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii
fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune
separaţia puterilor în stat.

• Principiul prevenirii săvârşirii actelor de corupţie, conform căruia identificarea

anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor de apariţie a faptelor de corupţie sunt
prioritare şi imperative.

• Principiul eficienţei în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a

activităţii, atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete cât şi al managementului
instituţional.

2.6 MANAGEMENT SUPERIOR

Consiliul este alcătuit din 19 membri, care compun Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii, denumit în continuare Plen.
Din Consiliu fac parte
: a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi
procurorilor;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se
bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;
c) 3 membri de drept, respectiv: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
reprezentant al puterii judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul

1. PREŞEDINTE
Lia SAVONEA, Judecător
2. VICEPREŞEDINTE
Nicolae-Andrei SOLOMON, Procuror

Secretar general
Judecător Badea Marius TUDOSE
 
Secretar general adjunct
Procuror Paula Despina GEORGESCU
2.7 ORGANIGRAMA

3. ANALIZA SUBSISTEMELOR DE MANAGEMENT

3.1 SUBSISTEMUL ORGANIZATIONAL
  
  Departament în cadrul CSM Funcţia
Direcţia resurse umane şi organizare
3. Judecător Cristian Olteanu Direcţia resurse umane şi organizare Director
4. Procuror Constantin MICU Direcţia resurse umane şi organizare Director adjunct
5. Cristina Alexandra PERA Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti Şef serviciu
6. Procuror Nicoleta PANTILIE   Serviciul resurse umane pentru parchete Şef serviciu
7. Judecător Stela Florentina IVAN Biroul concursuri Şef birou
8. Post vacant Serviciul formare profesională şi statistică judiciară Şef serviciu
Direcţia economică şi administrativ
 9. Rodica ZAHARIA MOTOC Direcţia economică şi administrativ Director
10. Sofia GHEORGHIU Direcţia economică şi administrativ Director adjunct
Manuela Clementina
11. Serviciul salarizare şi buget Şef serviciu
ŞTEFĂNESCU
12. - Compartimentul contabilitate -
13. Florin MESTECĂNEANU Serviciul administrativ şi aprovizionare Şef serviciu
Direcţia legislaţie, documentare şi contencios
14. Judecător George-Cătălin ŞERBAN Direcţia legislaţie, documentare şi contencios Director
Judecător Andreea Simona
15. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios Director adjunct
UZLĂU 
16. Judecător Constantin Nicolae Serviciul legislaţie şi documentare Şef serviciu
Judecător Elena Roxana
17. Serviciul contencios Şef serviciu
POPESCU
Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe
18. Judecător Diana EPURE Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe Director
19. Marius Daniel TUDOR Serviciul programe europene şi internaţionale Şef serviciu
20. Alina BĂRBULESCU Serviciului afaceri europene și relaţii internaţionale Şef serviciu
Serviciul sinteze, pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii
Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului
21. Robert IMECS Şef serviciu
Superior al Magistraturii  
Biroul grefa secţiilor
22. Judecător Diana Maria MARIAN Biroul grefa secţiilor Şef birou
Serviciul relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi arhivă
23. Procuror Florin Cristinel ŢÎRLEA Serviciul relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi arhivă Şef serviciu
24. Graţiela STĂNESCU Biroul relaţii cu publicul Şef birou
25. - Compartiment registratură, secretariat şi arhivă -
Compartimentul de audit public intern
Biroul informatică
26. Marius Gabriel DUMITRU Biroul informatică Şef birou
Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media
Judecător Daniela Ioana-
27. Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media Şef birou
STĂNCIOI
Biroul de achiziţii publice şi protocol
28. Judecător Daniela CĂLINESCU Biroul de achiziţii publice şi protocol Şef birou
Compartimentul de documente clasificate
3.2. SUBSISTEMUL DECIZIONAL
Art. 15 - Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin
acestora
Art. 10 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un
vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit.
Preşedintele Consiliului stabileşte atribuţiile vicepreşedintelui, având în vedere dispoziţiile alin.
(1), (8) şi (9).
Vicepreşedintele Consiliului coordonează activitatea Compartimentului de documente
clasificate. (11) În lipsa preşedintelui Consiliului, atribuţiile prevăzute la alin. (8) şi (9) se
exercită de vicepreşedinte.

3.3 SUBSISTEMUL INFORMATIONAL

ART. 5 din Legea nr.544/2001 prevede:

(1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele
informaţii de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei
publice;
b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de
audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale
funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul,
numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care
persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public
solicitate.
3.4 METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020 vizeaza modernizarea

sistemului judiciar, prin implementarea unui sistem de management strategic in domeniul
justitiei, utilizarea eficienta a resurselor, recurgerea la solutii inovative de crestere a
performantei sistemului judiciar roman, precum si a accesibilitatii sale fata de cetatean.
Principalele obiective strategice si obiective specifice pentru perioada 2016-2020
sunt:
A. Eficientizarea justitiei ca serviciu public
1. Crearea si implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul
sistemului judiciar
2. Definitivarea procesului de punere in aplicare a noilor coduri (civil/penal, de
procedura civila/penala)
3. Optimizarea organizarii si functionarii instantelor si parchetelor:
4. Imbunatatirea conditiilor de detentie si cresterea sanselor de reintegrare sociala a
persoanelor private de libertate
5. Optimizarea cadrului legislativ si institutional privind organizarea si exercitarea
profesiilor juridice organizate in mod autonom
B. Consolidarea institutionala a sistemului judiciar
1. Consolidarea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar, cu respectarea
principiilor stabilitatii si predictibilitatii normelor,
2. Dezvoltarea capacitatii institutionale si decizionale a Consiliului Superior al
Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri,
3. Consolidarea capacitatii administrative a Ministerului Justitiei si institutiilor din
subordinea si din coordonarea sa,
4. Consolidarea capacitatii administrative a instantelor si parchetelor.
C. Integritatea sistemului judiciar
1. Consolidarea integritatii in cadrul sistemului judiciar prin promovarea masurilor
anticoruptie si a standardelor etice profesionale,
2. Modernizarea statutului unor profesii juridice organizate in mod autonom (arbitri,
avocati, experti, notari, practicieni in insolventa, executori judecatoresti, traducatori si
interpreti) si al mediatorilor, in scopul consolidarii standardelor etice: a. Promovarea
standardelor etice si de conduita.
D. Asigurarea transparentei actului de justitie
1. Publicarea hotararilor judecatoresti motivate15 a. Implementarea unui program
informatic imb,
2. Imbunatatirea mecanismelor de furnizare a informatiilor pentru parti si a accesului
la actele din instante in timp util.

4. ANALIZA MEDIULUI

4.1 RAMURA DE ACTIVITATE

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organismul central din cadrul sistemului judiciar
responsabil de reglementarea profesiei de procuror. Formarea profesională inițială și continuă a
judecătorilor și procurorilor este asigurată de Institutul Național al Magistraturii (INM), o
instituție publica cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al
Magistraturii

4.2 ALIANTE

Protocol de colaborare privind educaţia juridică încheiat între Ministerul Justiției,

Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și
Înalta Curte de Casație și Justiție

Părţi: Ministerul Justiției, Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii,

Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție

Dată încheiere: 20.07.2017

Obiect: Cooperarea în vederea promovării educaţiei juridice în unităţile de învăţământ

preuniversitar, de la vârsta de debut a învăţământului şcolar obligatoriu şi până la liceu inclusiv,
în cadrul învăţământului şcolar obligatoriu, prin oferirea de informaţii cu caracter juridic cadrelor
didactice şi elevilor
4.3 MEDIUL LEGISLATIV

1. Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil
2. Legea nr. 76 din 24 mai 2012 pentru punerea în aplicare Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă
3. Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor
judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010
privind Codul de procedură civilă
4. Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal
5. Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135 din 1 iulie
2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale

5. ANALIZA SWOT

Puncte tari:
- experienta crescuta a procurorilor si pregatirea profesionalizata specializata
- posibilitatea rezolvării unor situații dilematice în care se pot afla magistrații,
diminuând, astfel, riscul atragerii răspunderii disciplinare sau penale a acestora;
- posibilitatea creării unor baze de date în materia aplicării și respectării normelor de
conduită precum și a sancționării încălcării acestora, accesibilă tuturor magistraților;

Puncte slabe:
-incarcarea magistratilor cu sarcini administrative
-numarul mare de posturi vacante

Oportunități:
- existența, la nivel instituțional a preocupării de a elimina acele tipuri de comportament
care pot afecta demnitatea funcției de magistrat
- crearea unui corp de elita

Amenințări:
-perceptia publica defavorabila activitatii desafasurate de catre procurori si
neincrederea manifestata de populatie fata de actul de justitite
-coruptia
 6. PROPUNERI SI RECOMANDARI

Consider ca CSM trebuie să se implice în evaluarea în mod regulat a gradului de satisfacție a

publicului față de serviciile judiciare oferite.

7. BIBLIOGRAFIE

1. https://www.csm1909.ro/
2. https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=6aca60e6-7171-442f-ac63-13b3c6e19bd9%7CInfoCSM
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Superior_al_Magistraturii_(Rom%C3%A2nia)