BENCHM A R KI N G Ș I

SIN E R G IA Î N P R OI E C T E
LE TA ❸ M ATE I ȘT E FA NIA CRISTINA
X A N D R U ❷ JU GĂ N A RU DENISA NICO EA N U ADRIANA
❶FOTA ALE ❹MUSCĂ C RI S TI NA ❺ O LT
• BENCHMARKING-UL ESTE O STRATEGIE CARE VIZEAZĂ ÎMBUNĂTĂŢIREA
PERFORMANŢEI , O MAI MARE EFICIENŢĂ, O CALITATE SUPERIOARĂ, TOATE ACESTEA
OBŢINÂNDU-SE PRIN ACCEPTAREA SCHIMBĂRILOR. ELE SE BAZEAZĂ PE CERCETAREA
CARE FOLOSEŞTE INDICATORI CANTITATIVI ŞI ANALIZE CALITATIVE ASUPRA „CELEI MAI
BUNE PRACTICI”.

• BENCHMARKING-UL ADUCE UN MOD SISTEMATIC DE A IDENTIFICA PRODUSE , SERVICII ,

SISTEME ŞI PROCESE SUPERIOARE , CARE POT FI INTEGRATE ŞI ADAPTATE ÎN OPERAŢIILE
CURENTE ALE UNEI COMPANII.
BENCHMARKING-UL RĂSPUNDE
LA ÎNTREBĂRI DE TIPUL :

• - CUM FUNCŢIONEAZĂ/ ACŢIONEAZĂ ORGANIZAŢIA NOASTRĂ ?

• - CUM FUNCŢIONEAZĂ/ ACŢIONEAZĂ ORGANIZAŢIILE PERFORMANTE?
• - CE MODIFICĂM / ADOPTĂM ÎN ORGANIZAŢIA NOASTRĂ , DE CE MODIFICĂM /
ADOPTĂM ŞI CUM FACEM ACESTE SCHIMBĂRI?
ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL BENCHMARKING-ULUI ŞI DE DOMENIUL SUPUS ANALIZEI , PUTEM FACE URMĂTOAREA
CLASIFICARE :

• 1. BENCHMARKING INTERN - COMPARAŢIA SE FACE ÎNTRE UNITĂŢI SAU

COMPARTIMENTE ALE ACELEIAŞI FIRME .

• 2. BENCHMARKING COMPETITIV - COMPARAŢIA SE FACE CU PRINCIPALII

COMPETITORI DIN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI.
• 3. BENCHMARKING EXTERN - COMPARAŢIA SE FACE CU LIDERII RECUNOSCUŢI DIN
DOMENIUL DE ACTIVITATE . ANALIZA SE FACE , ÎN SPECIAL , PENTRU A ÎNŢELEGE
MECANISMELE DE FUNCŢIONARE ALE ACESTORA ŞI PENTRU A IDENTIFICA CE ANUME SE
POATE ASIMILA LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI NOASTRE.

• 4. BENCHMARKING FUNCŢIONAL ( SAU GENERIC) COMPARAŢIA SE FACE CU LIDERII

RECUNOSCUŢI DIN ALTE DOMENII DE ACTIVITATE. ANALIZA SE FACE , ÎN SPECIAL ,
PENTRU A ÎNŢELEGE MECANISMELE DE FUNCŢIONARE ALE ACESTORA ŞI PENTRU A
IDENTIFICA PRACTICI CE POT FI ASIMILATE LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI NOASTRE.
• 5. BENCHMARKING DE PROCES - COMPARAŢIA SE FACE PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI
OPERAŢII SAU PROCESE CRITICE CU LIDERII RECUNOSCUŢI DIN DOMENIUL DE
ACTIVITATE. ANALIZA SE FACE PE BAZA HĂRŢILOR DE PROCES , PENTRU FACILITAREA
COMPARAŢIEI ŞI A ANALIZEI.

• 6. BENCHMARKING INTERNAŢIONAL - COMPARAŢIA SE FACE CU FIRME SITUATE ÎN

ALTE ŢĂRI , ÎN SPECIAL CÂND INFORMAŢIILE NECESARE NU SUNT DISPONIBILE PE
PLAN INTERN SAU CÂND SE DOREŞTE CA FIRMA SĂ FIE COMPETITIVĂ ŞI PE PLAN
INTERNAŢIONAL.
 CELE TREI TIPURI PRINCIPALE DE COSTURI
IN BENCHMARKIING
• COSTURI DE VIZITARE 
• COSTURI DE TIMP 
• COSTURILE BAZEI DE DATE BENCHMARKING 
 

• COSTUL BENCHMARKING-ULUI POATE FI REDUS SUBSTANȚIAL PRIN UTILIZAREA

NUMEROASELOR RESURSE REGASITE PE INTERNET, APĂRUTE ÎN ULTIMII ANI. ACESTEA
URMĂRESC SĂ CAPTEZE REPERE ȘI CELE MAI BUNE PRACTICI DE LA ORGANIZAȚII,
SECTOARE DE AFACERI ȘI ȚĂRI PENTRU A FACE PROCESUL DE COMPARARE MULT MAI
RAPID ȘI MAI IEFTIN.
 ÎN APLICAREA BENCHMARKING-ULUI EXISTĂ RISCURI DATE DE :

• - ALEGEREA GREŞITĂ A MODELELOR DE REFERINŢĂ;

• - SELECTAREA UNUI SET DE MĂSURI INADECVATE CAPABILITĂŢILOR INTERNE ALE FIRMEI ;
• - SELECTAREA UNUI SET DE MĂSURI INADECVATE DOMENIULUI DE ACTIVITATE AL FIRMEI;
• - DIFICULTĂŢILE ÎNTÂMPINATE ÎN IMPLEMENTAREA „CELEI MAI BUNE PRACTICI A
ALTCUIVA ÎN PROPRIA FIRMĂ.
BENCHMARKING-UL INTERN EVITĂ ACESTE RISCURI DEOARECE :

• SCHIMBĂRILE REZULTATE SUNT DE MAI MICA AMPLOARE , ASTFEL ÎNCÂT SUNT MAI
BINE ASUMATE ŞI TOLERATE;

• ACCESUL LA INFORMAŢIE ESTE MAI FACIL;

• COMUNICAREA INTERNĂ ŞI COOPERAREA SUNT UŞOR DE OBŢINUT
 Ce ar
Ce este in Ce ar putea
trebui sa
prezent? sa fie?
fie?
 MODELE DE REFERINŢĂ POT FI CONSTRUITE
PE BAZA DIFERENŢEI DINTRE :
• - PERFORMANŢELE UNITĂŢILOR TERITORIALE ;
• - PRACTICILE INTERNE ŞI DOTAREA TEHNICĂ DISPONIBILĂ;
• - DOTAREA TEHNICĂ INTERNĂ ŞI NIVELUL TEHNOLOGIC AL MOMENTULUI;
• - NIVELUL DE PREGĂTIRE AL PERSONALULUI ŞI NECESARUL DE PREGĂTIRE IMPUS DE NIVELUL TEHNOLOGIC ;
• - AŞTEPTĂRILE MANAGEMENTULUI ŞI PERFORMANŢA PERSONALULUI;
• - AŞTEPTĂRILE PERSONALULUI ŞI PERFORMANŢA MANAGEMENTULUI ;
• - AŞTEPTĂRILE CLIENŢILOR ŞI MODUL ÎN CARE ACESTEA SUNT SATISFĂCUTE;
• - COMPETITIVITATEA FIRMEI ŞI COSTURILE LA CARE SE ASIGURĂ ACEASTĂ COMPETITIVITATE ;
• CUVÂNTUL “SINERGIE” ESTE DE ORIGINE GREACĂ, FIIND FORMAT DIN CUVÂNTUL “SIN”,
CARE ÎNSEAMNĂ ”CU” SAU “IMPREUNĂ CU” ŞI DIN CUVÂNTUL “ERGON” CARE SE
TRADUCE PRIN ”MUNCĂ”. ÎN TRADUCERE LITERARĂ, CUVÂNTUL “SINERGIE” SEMNIFICĂ
“MUNCA ÎMPREUNĂ” ŞI DEFINEŞTE EFECTUL SPORIT CE SE POATE OBŢINE PRIN
ACŢIUNEA SIMULTANĂ A MAI MULTOR ELEMENTE PSIHOLOGICE, FIZICE, BIOLOGICE,
ECONOMICE, SOCIALE ETC.
DE CE UNEORI UNU PLUS UNU FAC TREI?

• RĂSPUNSUL ESTE SIMPLU: PENTRU CĂ INTERVINE SINERGIA.

• STRICT ARITMETIC AR FI ERONAT, DAR AICI NU ESTE VORBA DE O SIMPLĂ ARITMETICĂ.
SINERGIA NU ESTE SUMA ARITMETICĂ A FACTORILOR REUNIȚI PENTRU ÎMPLINIREA UNUI
SCOP, CI MULT MAI MULT. SINERGIA FACE PARTE DIN COMPONENTELE STRATEGIEI SI
DEFINESTE CONDITIILE CARE EXISTA ATUNCI CAND PARTILE COMPONENTE ALE
ORGANIZATIEI, INTERACTIONEAZA, PRODUCAND UN EFECT MAI MARE DECAT CEL
OBTINUT PRIN ACTIUNEA SEPARATA A PARTILOR.
• O ALTA DEFINITIE A SINERGIEI : SINERGIA REPREZINTĂ CREŞTEREA EFECTULUI OBŢINUT
PRIN UTILIZAREA UNUI ANSAMBLU DE RESURSE PESTE SUMA EFECTELOR CARE POT FI
OBŢINUTE PRIN UTILIZAREA SEPARATĂ A FIECĂREI RESURSE DIN CADRUL ANSAMBLULUI.

• LEGEA SINERGIEI: ÎN ORICE ORGANIZAŢIE EXISTĂ UN SET DE

ELEMENTE/COMPONENTE, PENTRU CARE POTENŢIALUL LOR TOTAL VA FI
ÎNTOTDEAUNA O SUMĂ MULT MAI MARE, SAU MAI MICĂ DECÂT POTENŢIALUL
FIECĂRUI ELEMENT. ROLUL CONDUCĂTORULUI/LIDERULUI ESTE DE A GĂSI VARIANTA
CEA MAI EFICIENTĂ, ÎN CARE SINERGIA AR FI DE NATURĂ POZITIVĂ.
 TIPURI DE SINERGIE
• CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ ŞI STILUL CONDUCATORULUI CONDIŢIONEAZĂ FELUL DE
SINERGIE ŞI EFICIENŢA ORICĂREI ORGANIZAŢII.

• SINERGIILE POZITIVE SE CREAZĂ DE ECHIPĂ ÎNTR-O ORGANIZAŢIE CU O CULTURĂ BINE

STABILITĂ ÎN CADRUL UNUI STIL DEMOCRATIC PARTICIPATIV DE LUARE A DECIZIILOR.

• SINERGIA POZITIVĂ NU ESTE POSIBILĂ FARĂ CULTURA (ORGANIZAŢIONALĂ, LOCALĂ,

COMUNITARĂ/SOCIALĂ, NAŢIONALĂ, POLITICĂ), IDEI CREATIVE, COMPETENŢĂ,
PARTICIPARE ŞI IMPLICARE, PRO-ACTIVITATE (CAPACITATEA DE A-ŞI PROVOCA VIITORUL ŞI
A-ŞI ASUMA RĂSPUNDERI ŞI OBLIGAŢIUNI, "DEVENIREA"), AGILITATE (CAPACITATEA DE A
REACŢIONA MAI RAPID ÎN ANUMITE SITUAŢII SAU DECÂT CONCURENŢII), STUDII ŞI
CERCETĂRI, DECIZII EFICACE ŞI PROIECTE ADECVATE.
• SINERGIILE NEGATIVE APAR ÎN GRUPURI/ECHIPE, UNDE ESTE PERMIS CA O
PERSOANĂ SĂ DOMINE LUAREA ŞI CONTROLUL DECIZIILOR ŞI CONDUCĂTORUL ARE
UN STIL AUTORITAR-OPRESIV DE CONDUCERE, ESTE CEL ÎN CARE CUVÂNTUL CHEIE
ESTE SUPUNEREA; LIDERUL POATE AVEA O COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ SCĂZUTĂ ÎN
DOMENIUL RESPECTIV. LIDERUL ESTE ÎNCONJURAT DE UN CERC DE ŞEFI DE
DEPARTAMENT OBEDIENŢI. ÎN ECHIPELE FĂRĂ EXPERIENŢĂ SAU COMPETENŢĂ ESTE
FRECVENT PREZENTĂ SINERGIA NEGATIVĂ, DECIZIILE SE IAU MAI GREU ŞI SUNT
INEFICACE ŞI INEFICIENTE.
SINERGII ACTUALE ÎN MANAGEMENT
ORGANIZAȚIILE AU CARACTERISTICI NECESARE REALIZĂRII SINERGIEI.

• ELE SUNT SISTEME DESCHISE, NELINIARE, COMPLEXE, DINAMICE SI SUNT FORMATE DIN
SUBSISTEME CARE TREBUIE SA COLABOREZE PENTRU REALIZAREA SCOPULUI. SINERGIA S-
A OBȚINUT PÂNĂ ÎN PREZENT ÎN DIFERITE MODURI.

• COOPERAREA INTERNA IMPUNE DEFINIREA UNEI PIEȚE INTERNE PE CARE SĂ SE

MANIFESTE CLIENȚII INTERNI SI FURNIZORII INTERNI. ASTFEL, LA UNELE FIRME,
RESURSELE SE REPARTIZEAZĂ DUPA PERFORMANȚE, IAR UNITĂȚILE CONCUREAZA INTRE
ELE. ALTE FIRME DAU LIBERTATE UNITĂȚILOR STRATEGICE DE AFACERI SĂ-ȘI
ADMINISTREZE SINGURE AFACERILE IN RELAȚIA CU CONCURENȚII.
• SINERGIE PRIN COOPERARE EXTERNĂ.
PE LÂNGĂ EXTERNALIZARE/INTERNALIZARE, SE POT LUA IN CONSIDERARE SI UNELE
COOPERARI INTRE ORGANIZAȚII. IMPERFECȚIUNILE PIETEI SUNT UN ARGUMENT
PENTRU COOPERARE. DE ASEMENEA, APARIȚIA UNOR FIRME SPECIALIZATE INTR-O
ACTIVITATE PERIFERICA POATE DUCE LA DEZVOLTAREA UNEI COOPERĂRI.
COOPERAREA SE EFECTUEAZA PRIN ACHIZIȚII, FUZIUNI, ALIANȚE, SOCIETĂȚI MIXTE,
PARTENERIAT.
COOPERAREA POATE FI PE PIAȚA NAȚIONALĂ SAU INTERNAȚIONALĂ.
 • SINERGIA SE OBȚINE SI CÂND ESTE O
CONCORDANȚĂ INTRE RESURSE SI OBIECTIVE.
ACESTA SE REFERĂ LA MODUL DE COMBINARE A
RESURSELOR. SINERGIA DEPINDE DE CAPACITATEA
DE A MOBILIZA RESURSELE. ORICE SISTEM SE
INTERDEPENDENTA
COORDONAREAOBIECTIVELOR
INTRE MASURI POATE ADAPTA MAI BINE LA MEDIU PRIN
COMPLEMENTARITATEA INTRE MASURI SI OBIECTIVE
COOPERAREA COMPONENTELOR SALE INTERNE.

• SINERGIA UNUI SISTEM, CARE SE FORMEAZA SI SE

DEZVOLTA PRIN MIȘCARE SI ORGANIZARE, NE
POATE AJUTA SA INȚELEGEM GENEZA TUTUROR
SISTEMELOR.
 BIBLIOGRAFIE

• HTTPS://DOCUMENTE.NET/DOCUMENT/BENCHMARKING-SI-SINERGIA-IN-PROIECT.HTML
• HTTPS://WWW.SCRIBD.COM/PRESENTATION/263494569/BENCHMARKING-SI-SINERGIA-IN-PROIECT
• HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/BENCHMARKING
• HTTPS://
WWW.TTONLINE.RO/REVISTA/MANAGEMENT-CALITATE/CE-ESTE-BENCHMARKING-UL-SI-CUM-POATE-DEVENI-EL-UN
-INSTRUMENT-IN-MANAGEMENTUL-UNEI-FIRME-I

• HTTPS://WWW.RESEARCHGATE.NET/PROFILE/AMALIA_VENERA_TODORUT/PUBLICATION/46533705_BENCHMARK
ING_-_
A_STRATEGY_FOR_BETTING_OF_COMPANY'S_PERFORMANCES/LINKS/0C960528A7AC0E2C34000000.PDF?FBC
LID=IWAR2HCVJXFKXX3TIJHERUEC8EWHDGDJV80OSALBPWNNEGXK9LISLHZRYIIG4

• HTTPS://YOUTU.BE/RH01JSZB020