ORGANIZATIA SI MEDIUL AMBIANT

1.1 Agentii economici. Definire si clasificare AGENTII

SIMILARE. ECONOMICI SUNT PERSOANE SAU GRUPURI DE PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE CARE, IN

CALITATE DE PARTICIPANTI LA VIATA ECONOMICA, INDEPLINESC ROLURI SI AU COMPORTAMENTE ECONOMICE

FORME DE ORGANIZARE SI FOLOSIREA FACTORILOR DE PRODUCTIE, SFERA SAU DOMENIUL DE ACTIVITATE ETC.

GRUPAREA

AGENTILOR ECONOMICI SE FACE PE BAZA MAI MULTOR CRITERII: SUBIECTI DE PROPRIETATE,

DUPA

CRITERIUL INSTITUTIONAL, AGENTII ECONOMICI SE GRUPEAZA ASTFEL:

A) INTREPRINDERI DE PIATA.

ACESTEA

GRUPEAZA TOATE

UNITATILE

INSTITUTIONALE

AVAND

CA

FUNCTIE

PRINCIPALA

PRODUCEREA DE BUNURI MATERIALE SI SERVICII DESTINATE PIETEI, ALCATUIND SECTORUL PRODUCTIV AL ECONOMIEI

VENITURILE

ACESTOR AGENTI ECONOMICI PROVIN DIN VANZAREA PRODUCTIEI, SCOPUL FIIND OBTINEREA

DE PROFIT. B) GOSPODARII

(MENAJE)

REPREZENTATE DE FAMILII, FERMIERI, DIFERITE COMUNITATI CONSUMATOARE ETC.

ACESTEA SUNT AGENTI ECONOMICI AVAND CALITATEA DE CONSUMATORI DE BUNURI PERSONALE. EFECTUATE DE CELELALTE SECTOARE. C) INSTITUTII DE CREDIT SI SOCIETATI DE ASIGURARI ECONOMICI. D) ADMINISTRATII PUBLICE

MENAJELOR PROVIN DIN SALARIZAREA PERSOANELOR, DIN TITLURI DE PROPRIETATE, PRECUM SI DIN TRANSFERURILE

VENITURILE

(PRIVATE,

PUBLICE, MIXTE)

ACESTEA SUNT AGENTI

ECONOMICI CE AU CA FUNCTIE PRINCIPALA PE ACEEA DE INTERMEDIAR FINANCIAR INTRE CEILALTI AGENTI

REDISTRIBUIRE A VENITURILOR PE BAZA SERVICIILOR NONMARFARE PRESTATE. CATEGORII DE AGENTI ECONOMICI; PRIMITE DIRECT SAU INDIRECT;

CARE

REPREZINTA

ACEL

AGENT

ECONOMIC

CARE

EXERCITA

FUNCTIA

DE

VENITURILE

ACESTOR AGENTI

ECONOMICI PROVIN DIN VARSAMINTELE OBLIGATORII EFECTUATE DE CATRE UNITATILE CARE APARTIN CELORLALTE

E) ADMINISTRATII PRIVATE REPREZINTA AGENTUL ECONOMIC CARE GRUPEAZA OR-GANISMELE PRIVATE FARA SCOP SPECULATIV

(ORGANIZATII,

ASOCIATII, FUNDATII ETC.).

VENITURILE

ACESTORA PROVIN, IN PRINCIPAL, DIN

CONTRIBUTII VOLUNTARE, COTIZATII, VENITURI DIN PROPRIETATI ETC. F) ADMINISTRATII STRAINE SI INTERNATIONALE AFLATE PE TERITORIUL TARII DE REFERINTA, CU CARE AGENTII ECONOMICI AUTOHTONI FAC TRANZACTII ECONOMICE.

1.2 ABORDAREA POTRIVIT DICTIONARULUI EXPLICATIV

CONCEPTULUI DE INTREPRINDERE AL

ECONOMICA DE PRODUCIE, DE PRESTAII DE SERVICII SAU DE COMER.

LIMBII ROMANE,

PRIN INTREPRINDERE SE INTELEGE: UNITATE

DIMENSIUNE, FORMA DE PROPRIETATE SI ORGANIZARE PIATA, SCOPUL FIIND OBTINEREA DE PROFIT.

IN

SENS ECONOMIC,

O INTREPRINDERE

(INTREPRINDERE) CA AGENT ECONOMIC - INDIFERENT - PRODUCE BUNURI SI SERVICII DESTINATE VANZARII

DE PE

INTREPRINDEREA

ESTE VERIGA ORGANIZATORICA UNDE SE DESAVARSESTE FUZIUNEA INTRE FACTORII DE

PRODUCTIE CU SCOPUL PRODUCERII DE BUNURI ECONOMICE IN STRUCTURA, CALITATEA SI CANTITATEA IMPUSE DE CEREREA DE PE PIATA SI OBTINERII UNUI PROFIT.

INTREPRINDEREA

SUPORTA COSTURI CORESPUNZAND REMUNERARII FACTORILOR DE PRODUCTIE UTILIZATI CARE

TREBUIE COMPENSATI PRIN REZULTATELE PRODUCTIEI SALE. SUPERIOARA COSTURILOR SALE.

DECI

INTREPRINDEREA TREBUIE SA PRODUCA O VALOARE

DENUMITA INTREPRINDERE COMERCIALA.

UNIUNE DE INTREPRINDERI, CONSTITUITA SUB O SINGURA CONDUCERE SI GESTIUNE FINANCIARA, ESTE

INTREPRINDEREA
ACEEASI ZONA.

COMERCIALA

POATE

CUPRINDE

MAI

MULTE

UNITATI

CARE

EFECTUEAZA

ACTIVITATI

IDENTICE LOCALIZATE IN MAI MULTE ZONE GEOGRAFICE SAU FILIALE CARE FAC AFACERI DE GENURI DIFERITE IN

ARTA

MANAGERILOR CONSTA IN A REALIZA CONCURENTA SCOPURILOR ACESTORA, ASTFEL INCAT ANGAJATII

SA FIE MOTIVATI PENTRU A PARTICIPA ATAT LA REALIZAREA SCOPURILOR GENERALE ALE INTREPRINDERII CAT SI ALE CELOR PERSONALE.

ACTIVITATEA

INTREPRINDERII GENEREAZA DOUA GRUPURI DE FLUXURI:

A) INTRARI DE FACTORI DE PRODUCTIE; B) IESIRI DE BUNURI, SERVICII ETC., PRODUSE SI PUSE LA DISPOZITIA CELORLALTI AGENTI ECONOMICI.

INTREPRINDERILE

ORGANIZATE IN ORICE DOMENIU DE ACTIVITATE AU IN COMUN CATEVA REGULI SI ANUME:

PENTRU A PRODUCE, INTREPRINDEREA TREBUIE SA UTILIZEZE FACTORI DE PRODUCTIE; FACTORII DE PRODUCTIE TREBUIE UTILIZATI CAT MAI BINE; PENTRU A SUPRAVIETUI SI A SE DEZVOLTA INTREPRINDEREA TREBUIE SA FIE RENTABILA; ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARA TREBUIE BINE CONDUSA.

PROCESUL

DE CONSTITUIRE SI DARE IN FUNCTIUNE A UNEI INTREPRINDERI PRESUPUNE MAI MULTE ETAPE;

INTOCMIREA FORMALITATILOR DE INFIINTARE A INTREPRINDERII;

ACHIZITIONAREA SI INSTALAREA ECHIPAMENTULUI TEHNIC, RECRUTAREA SI ANGAJAREA PERSONALULUI; ORGANIZAREA INTERNA A INTREPRINDERII PRIN CARE SE PROIECTEAZA SI SE ELABOREAZA REGULAMENTUL DE FUNCTIONARE INTERIOARA, STRUCTURA ORGANIZATORICA SI SE ELABOREAZA REGULAMENTUL DE FUNCTIONARE INTERIOARA.

MEDIUL EXTERIOR CU CARE POATE FI IN RELATIE, SI ORIENTAT CATRE REALIZAREA ANUMITOR OBIECTIVE.

INTREPRINDEREA,

CA SISTEM SOCIAL, ESTE UN ANSAMBLU DE ELEMENTE INTERDEPENDENTE, DISTINCT DE

INTREPRINDEREA

CA SISTEM SE CARACTERIZEAZA PRIN:

O FRONTIERA CARE O SEPARA DE MEDIUL SAU; ELEMENTELE CARE O COMPUN SI CARE FORMEAZA STRUCTURA SA; RELATIILE EXISTENTE INTRE ELEMENTE CARE ASIGURA INTERDEPENDENTA LOR; OBIECTIVELE SALE.

1.3 TRASATURI INTREPRINDERILE

DEFINITORII ALE INTREPRINDERII SI ABORDAREA SISTEMICA

DEFINESC OBIECTIVELE LOR SI NIVELUL ATINS IN TRANSPUNEREA PRACTICA A ACESTORA. ESTE: A) SISTEM COMPLEX

ABORDATE INTR-O CONCEPTIE SISTEMICA REPREZINTA UN ANSAMBLU DE TRASATURI CARE

ASTFEL,

INTREPRINDEREA

REUNIND RESURSE UMANE, MATERIALE SI FINANCIARE;

B) SISTEM SOCIO-ECONOMIC OBIECTIVE-PIATA.

PENTRU OBTINEREA DE BUNURI MATERIALE, CONFORM OBIECTIVELOR FIXATE IN FUNCTIE DE RAPORTUL CERERE-

IN CADRUL ACESTUI SISTEM ARE LOC COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE

ACEST

LUCRU

(PUNEREA

DE

ACORD

COMPONENTELOR

OBIECTIVE-PIATA)

PRESUPUNE

IERARHIZAREA OBIECTIVELOR INTREPRINDERII SI ARTICULAREA LOR INTR-UN ANSAMBLU UNITAR PRIN PROGRAMELE DE ACTIVITATE. MAXIMA. C) SISTEM TEHNICO-MATERIAL UTILIZATE, SE CREEAZA

MECANISMUL

ECONOMIC AL INTREPRINDERII PRESUPUNE UTILIZAREA UNUI SISTEM DE REGULI,

METODE SI INSTRUMENTE PENTRU ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATII ASTFEL INCAT EFICIENTA SA FIE

IN SENSUL CA, INTRE MIJLOACELE DE MUNCA, MATERIILE PRIME SI MATERIALELE CONEXIUNI CONCRETIZATE IN DEPENDENTA TEHNOLOGICA DINTRE

ANUMITE

COMPARTIMENTELE UNDE SE REALIZEAZA PRODUCTIA.CRITERIILE PRIN CARE INTREPRINDEREA SE MANIFESTA CA UN ORGANISM UNITAR TEH-NICO-PRODUCTIV SUNT:

OMOGENITATEA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN SECTIILE PRODUCTIEI DE BAZA; OMOGENITATEA PRODUCTIEI FABRICATE.

D) SISTEM ORGANIZATORIC-ADMINISTRATIV

PERSOANA JURIDICA, ARE O DENUMIRE PRECISA, UN SEDIU SI UN OBIECT DE ACTIVITATE BINE DETERMINAT.

IN MOMENTUL INFIINTARII INTREPRINDEREA OBTINE STATUTUL DE

INTREPRINDEREA

ISI DEFINESTE PROPRIA STRUCTURA ORGANIZATORICA SI DISPUNE DE UN REGULAMENT PROPRIU DE

ORGANIZARE SI FUNCTIONARE. E) SISTEM DINAMIC ORGANIC ADAPTIV

ENDOGENI SI/SAU EXOGENI, ADAPTANDU-SE PERMANENT LA

ACTIVITATEA INTREPRINDERII ESTE INFLUEN-TATA DE DIFERITI FACTORI

MODIFICARILE MACROSISTEMELOR CAT SI LA CERINTELE GENERATE DE DINAMICA ELEMENTELOR INCORPORATE. F) SISTEM DESCHIS

INTREPRINDEREA MANIFESTANDU-SE CA O COMPONENTA, IN IN-TERACTIUNEA CONSTANTA CU

CELELALTE ELEMENTE ALE SISTEMULUI CARUIA II APARTINE. G) SISTEM AUTOREGLABIL

INTREPRINDEREA ARE CAPACITATEA DE A-SI MODIFICA ACTIVITATEA IN SCOPUL

REALIZARII OBIECTIVELOR PROPUSE.

1.4 ROLUL ROLUL ROLUL

INTREPRINDERII IN CADRUL ECONOMIEI

INTREPRINDERILOR IN VIATA UNEI ECONOMII ESTE DUBLU: ECONOMIC SI SOCIAL.

ECONOMIC SE CONCRETIZEAZA IN: INTREPRINDERILE ATRAG SI COMBINA FACTORII DE PRODUCTIE. PENTRU OPTIMIZAREA COMBINARII FACTORILOR DE PRODUCTIE; SCOPUL INTREPRINDERILOR ESTE DE A EXECUTA BUNURI

MANAGERII

ACTIO-NEAZA PERMANENT INTREPRINDERII

SI SERVICII.

MANAGERUL

URMARESTE SA PRODUCA LA COSTURI MINIME; INTREPRINDERILE DISTRIBUIE VENITURILE, ADICA REMUNERAREA FACTORILOR DE PRO-DUCTIE UTILIZATI.

INSTRUMENTELE

DE REPARTITIE, PE CATEGORII DE BENEFICII, SE PREZINTA ASTFEL:

Beneficiari Personal angajat Organisme sociale Statul Creditori si banci

Instr mente !e re"artitie Salarii Cotizatii sociale Impozite si taxe Dobanzi, comisioane

Asociatii Intreprinderea ROLUL

Dividende Autofinantare

SOCIAL CONSTA IN FAPTUL CA INTREPRINDERILE SUNT AGENTI ECONOMICI A CAROR ACTIVITATE NU POATE FI

STUDIATA DECAT IN CONTEXTUL SOCIAL EXISTENT. SALARIATI, CAT SI FATA DE CONSUMATORI.

INTREPRINDEREA MANIFESTA UN ROL SPECIFIC ATAT FATA DE MANAGERII INTREPRINDERII TREBUIE SA FAVORIZEZE PROMOVAREA PERSONALULUI SI PARTICIPAREA LUI LA RECICLAREA IMPUSA DE MODERNIZAREA TEHNICII SI TEHNOLOGIEI, SA CREEZE CONDITIILE PENTRU PROMOVARE CULTURALA (DISTRACTII, EXCURSII, ASOCIATII DIVERSE ). INTREPRINDEREA TREBUIE SA CAUTE CEA MAI BUNA ADAPTARE A BUNURILOR SI SERVICIILOR PRODUSE LA SOLICITARILE CLIENTILOR. TOATE
ACESTEA SUNT GREU DE REALIZAT, CEEA CE DUCE LA O SERIE DE CONTRADICTII: INTRE INTERESELE SALARIATILOR SI CELE ALE PROPRIETARILOR DE CAPITALURI; INTRE INTERESELE TITULARILOR DE VENITURI CARE DORESC SA CASTIGE CAT MAI MULT SI CELE ALE CONSUMATORILOR, CARE CAUTA SA CUMPERE LA UN PRET CAT MAI REDUS.

1.5 TIPOLOGIA INTREPRINDERILE I. DUPA

INTREPRINDERILOR

SE POT GRUPA DUPA UN SISTEM COMPLEX DE CRITERII:

FORMA DE PROPRIETATE: INTREPRINDERE PARTICULARA, INDIVIDUALA, PERSONALA SAU FAMILIALA; INTREPRINDERE PARTICULARA IN ASOCIATII; INTREPRINDERE PUBLICA; INTREPRINDERE A ADMINISTRATIEI CENTRALE; INTREPRINDERE A ADMINISTRATIEI LOCALE; INTREPRINDERE MIXTA

(PARTICULARA

SI PUBLICA, AUTOHTONA SI STRAINA).

UNITATILE

ECONOMICE PROPRIETATE PUBLICA SE ORGANIZEAZA SI FUNCTIONEAZA SUB FORMA DE REGII

AUTONOME SAU SOCIETATI COMERCIALE.

REGIA

AUTONOMA REPREZINTA ACEA FORMA DE INTREPRINDERE CARE SE ORGANIZEAZA SI FUNCTIONEAZA

IN RAMURILE STRATEGICE ALE ECONOMIEI NATIONALE

ETC.), ESTE PERSOANA JURIDICA SI FUNCTIONEAZA PE BAZA DE GESTIUNE ECONOMICA SI AUTONOMIE FINANCIARA.

(ENERGETICA,

TELECOMUNICATII, INDUSTRIA DE ARMAMENT

COMBINA SI SE UTILIZEAZA FACTORII DE PRODUCTIE CU EFICIENTA CAT MAI RIDICATA. IMPARTASITE INTRE MEMBRII SOCIETATII SUB DIFERITE FORME REPREZINTA FORMA PRINCIPALA DE INTREPRINDERE.

SOCIETATEA

COMERCIALA, CA INTREPRINDERE, REPREZINTA O ENTITATE ECONOMICA COLECTIVA UNDE SE

EA

POATE FI:

(DIVIDENDE,

PRIME).

REZULTATELE OBTINUTE SUNT SOCIETATEA COMERCIALA

A. SOCIETATE

COMERCIALA DE PERSOANE, CARE , LA RANDUL EI, POATE FI:

IN NUME COLECTIV; IN COMANDITA SIMPLA.

B. SOCIETATE

COMERCIALA DE CAPITALURI POATE FI:

IN COMANDITA PE ACTIUNI; SOCIETATI DE CAPITALURI PE ACTIUNI.

COMERCIALA CARE ESTE O FORMA COMBINATA A CELOR DE PERSOANE SI A CELOR DE CAPITALURI. FORMA DE ORGANIZARE CEA MAI LARG RASPANDITA.

SOCIETATEA

CU

RASPUNDERE

LIMITATA

ESTE

SOCIETATE

EA

ESTE

II. IN

RAPORT CU DOMENIILE DE ACTIVITATE, INTREPRINDERILE POT FI : INTREPRINDERI AGRICOLE; INTREPRINDERI INDUSTRIALE; INTREPRINDERI COMERCIALE; INTREPRINDERI PRESTATOARE DE SERVICII; INTREPRINDERI FINANCIARE, DE CREDIT, DE ASIGURARI ETC. RAPORT CU APARTENENTA LA UNA DIN RAMURILE INDUSTRIALE DE ACTIVITATE, INTREPRINDERILE

III. IN

SE POT CLASIFICA ASTFEL:

IV. IN V. IN

DUPA CARACTERUL MATERIEI PRIME CONSUMATE: INTREPRINDERI EXTRACTIVE; INTREPRINDERI PRELUCRATOARE ; DUPA DESTINATIA ECONOMICA SI CARACTERUL PRODUCTIEI FINITE: INTREPRINDERI PRODUCATOARE DE BUNURI DE CAPITAL; INTREPRINDERI PRODUCATOARE DE BUNURI DE CONSUM; DUPA CONTINUITATEA PROCESULUI TEHNOLOGIC: INTREPRINDERI CU PROCESE TEHNOLOGICE CONTINUE; INTREPRINDERI CU PROCESE TEHNOLOGICE DISCONTINUE. RAPORT CU TIMPUL DE LUCRU IN CADRUL ANULUI CALENDARISTIC, INTREPRINDERILE POT FI: INTREPRINDERI CE FUNCTIONEAZA TOT TIMPUL ANULUI; INTREPRINDERI SEZONIERE. RAPORT CU NIVELUL DE SPECIALIZARE, SE DEOSEBESC: INTREPRINDERI SPECIALIZATE; INTREPRINDERI UNIVERSALE;

 VI. IN VII. IN

INTREPRINDERI MIXTE. RAPORT CU TIPUL DE PRODUCTIE SUNT: INTREPRINDERI CU PRODUCTIE DE SERIE INTREPRINDERI CU PRODUCTIE DE MASA. RAPORT CU METODELE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI SE DEOSEBESC: INTREPRINDERI CU PRODUCTIA ORGANIZATA IN FLUX; INTREPRINDERI CU PRODUCTIA ORGANIZATA DUPA MODELELE SPECIFICE PRODUCTIEI DE SERIE SI UNICATE. FUNCTIE DE AMPLOAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE UTILIZATI, DE MARIMEA REZULTATELOR

(MICA,

MIJLOCIE, MARE);

VIII: IN

ECONOMICO-FINANCIARE, INTREPRINDERILE POT FI:

INTREPRINDERI MICI; INTREPRINDERI MIJLOCII; INTREPRINDERI MARI; GRUPURI DE CONGLOMERATE DE INTREPRINDERI.

IN ROMANIA,
LEGALE.

CONFORM

LEGII

!/!""#,

PUBLICATA IN

MONITORUL OFICIAL

AL

ROMANIEI,

PERSOANELE

JURIDICE ISI POT DESFASURA AFACERILE INTR-O VARIETATE DE FORME, TOATE FIIND, CONFORM LEGII, FORME

ASTFEL, !. $. . %. &.

LEGEA DEFINESTE CINCI DIFERITE TIPURI DE SOCIETATI COMERCIALE CE POT FI CONSTITUITE.

SOCIETATI SOCIETATI SOCIETATI SOCIETATI SOCIETATI

IN NUME COLECTIV IN COMANDIDA PE PE ACTIUNI

IN COMANDIDA SIMPLA

- S.N.C. - S.C.S. ACTIUNI - S.C.A. - S.R.L. (IN

- S.A.

CU RASPUNDERE LIMITATA

SOCIETATI
NUMELE SOCIETATII. ASOCIAT.

IN NUME COLECTIV

- S.N.C.

ARE DREPT CARACTERISTICA OBLIGATIA SOLIDARA

EGALA

MASURA) SI NEMARGINITA

HOTARAREA

(CU

INTREGUL PATRIMONIU) A ASOCIATILOR PENTRU OPERATIUNILE DESFASURATE IN JUDECATOREASCA OBTINUTA IMPOTRIVA SOCIETATII ESTE OPOZABILA FIECARUI

SIMPLA S.C.S. ARE DOUA TIPURI DE FATA DE ASOCIATII COMANDITARI, ACOCIATII COMANDITATI AU IN PLUS DREPTUL DE ADMINISTRARE A SOCIETATII. DIN PUNCT DE VEDERE AL OBLIGATIEI PENTRU OPERATIUNILE SOCIETATII, COMANDITATII RASPUND SOLIDAR SI NEMARGINIT, IN TIMP CE RISCUL COMANDITARILOR SE LIMITEAZA LA CAPITALUL SUBSCRIS. COMANDITARUL ARE DEPTUL DE A CERE O COPIE A BILANTULUI CONTABIL SI A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE, PRECUM SI DREPTUL DE A VERIFICA AUTENTICITATE ACESTORA PE BAZA DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE. IN COMANDIDA ASOCIATI SI COMANDITARI.

SOCIETATI : COMANDITATI

SOCIETATI
ASOCIAT COMADITAT.

IN COMANDIDA PE ACTIUNI

- S.C.A.

PASTREAZA

CARACTERISTICILE

SOCIETATII IN POT FI REVOCATI

COMANDITA SIMPLA, CU MENTINEREA DIVIZARII CAPITALULUI SOCIAL PE ACTIUNI.

DE CATRE ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR, IAR UN ASOCIAT ALES DE ADMINISTRATOR DEVINE AUTOMAT

ADMINISTRATORII

ACTIONAR.

SOCIETATI PE DREPTUL DE

ACTIUNI

PROPRIETATE ASUPRA ACTIUNILOR NOMINATIVE SAU LA PURTATOR SE TRANSMITE LIBER,

- S.A.

PASTREAZA LIMITAREA RASPUNDERII LA CAPITALUL SUBSCRIS DE FIECARE

FARA CONSIMTAMANTUL CELORLALTI ACTIONARI.

SOCIETATI
RASPUNDERII ACTIONAR.

CU RASPUNDERE LIMITATA OBLIGATIILE

- S.R.L.

ARE DREPT PRINCIPALA CARACTERISTICA LIMITAREA LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS DE FIECARE

ACTIONARILOR PENTRU

SOCIETATII

CAPITALUL

ESTE IMPARTIT IN PARTI SOCIALE CARE SUNT LIBER TRANSFERABILE NUMAI INTRE ASOCIATI.

TRANSMITEREA

CATRE PERSOANE DIN AFARA SOCIETATII TREBUIE APROBATA DE ASOCIATII CARE REPREZINTA CEL

PUTIN TREI PATRIMI DIN CAPITALUL SOCIAL.

1.6 DIMENSIUNEA LOCUL DIMENSIUNEA

INTREPRINDERII.

SI ROLUL INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII IN ECONOMIA DE PIATA

INTREPRINDERII STRUCTURALA SI DIMENSIUNEA ORGANIZATORICA A UNEI INTREPRINDERI POT FI

CONFIGURATIA

INFLUENTATE DE URMATOARELE DIMENSIUNI PRIMARE: A) SPECIALIZAREA

DIVIZIUNEA MUNCII IN CADRUL INTREPRINDERII;

B) STANDARDIZAREA C) FORMALIZAREA D) CONFIGURATIA

PROCEDURILE DE FORMALIZARE ALE INTREPRINDERII;

GRADUL DE EXTINDERE A PROCEDURILOR; ORGANIZAREA GENERALA A INTREPRINDERII;

E) TRADITIONALISMUL

PONDEREA PROCEDURILOR STANDARDIZATE, DAR NESCRISE. DIFERITELOR DIMENSIUNI PRIMARE ALE STRUCTURII CONDUCE LA DI-MENSIUNILE

FUNDAMENTALE ALE INTREPRINDERII, CARE POT FI:

COMBINAREA

STRUCTURA ACTIVITATILOR; CONCENTRAREA AUTORITATII; CONTROLUL FLUXULUI MUNCII; DIMENSIONAREA RELATIVA A ACTIVITATILOR AUXILIARE SI FUNCTIONALE DIN CADRUL INTREPRINDERII.

CAPACITATII PIETEI, TINAND SEAMA, IN PRIMUL RAND, DE MARIMEA CERERII, DE MARIMEA SI VOLUMUL VANZARILOR.

DIMENSIUNEA

OPTIMA A INTREPRINDERII PRESUPUNE CUNOASTEREA SI APRECIEREA CAT MAI EXACTA A

CEEA CE PREZINTA INTERES PENTRU ANALIZA COMPARATIVA A FACTORILOR DE COMPETITIVITATE SI RENTABILITATE.

DIMENSIUNILE

DIFERITE ALE INTREPRINDERILOR CONDUC LA OBTINEREA DE BUNURI LA COSTURI DIFERITE,

FIECARE CU AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE LOR.

INTR-O

ECONOMIE MODERNA POATE SI TREBUIE SA COEXISTE INTREPRINDERI MARI, MIJLOCII SI MICI,

INTREPRINDERILE ABORDARE
CONCEPTUALA.

MICI SI MIJLOCII IN ECONOMIA CONTEMPORANA DE APRECIERE.

CONTRIBUTII SI LIMITE

CRITERII

SI CLASIFICARE ESTE CEL AL NUMARULUI DE SALARIATI, SI ANUME:

INTREPRINDERILE

MICI SI MIJLOCII SUNT ENTITATI ECONOMICE IN CARE CRITERIUL DE BAZA DE DEFINIRE

INTREPRINDERI MICI

DE LA

LA

%"

DE SALARIATI;

INTREPRINDERI MIJLOCII INTREPRINDERI MARI

DE LA LA

&#

LA

""
LA

DE SALARIATI;

DE

!##

!###

DE

SALARIATI

(ACEST

LUCRU

ESTE

VALABIL

DOAR

PENTRU TARA NOASTRA).

IN ROMANIA,
ASTFEL:

DEFINIREA INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII CU ACTIVITATE INDUSTRIALA SE FACE

PE

INTREPRINDERI MICI

CELE CU MAXIMUM

$##

DE SALARIATI;

INTREPRINDERI MIJLOCII

CELE CU UN NUMAR DE SALARIATI CUPRINS INTRE

$#!

SI

&##.

LANGA CRITERIUL

,,NUMARUL

DE SALARIATI', SE MAI POT INTALNI SI ALTE CRITERII SUPLIMENTARE, CUM AR FI:

CIFRA DE AFACERI; MARIMEA CAPITALULUI INVESTIT; MARIMEA PROFITULUI; MARIMEA ACTIVELOR.

#riteriile !e a"reciere s nt$ criteriul economic - criteriul determinant criteriul te!nic-te!nologic - criteriul de conditionare criteriul teritorial - criteriul favorizant criteriul utilitatilor - criteriul de functionalitate criteriul social - criteriu de impact"

Intreprinderile mici au urmatoarele caracteristici# AVANTAJELE managementul de independent, managerul fiind de regula proprietarul intreprinderii capitalul este asigurat de o persoana sau de cativa asociati care sunt proprietarii intreprinderii aria geografica de activitate este in primul rand aria locala intreprinderea este mica in comparatie cu cei mai importanti concurenti din ramura respectiva"
INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII SUNT: GRADUL MARE DE ADAPTABILITATE LA CERERILE PIETEI; CAPACITATEA MARE DE INOVARE DETERMINATA DE COMPETITIE SI CONCURENTA; STRUCTURA ORGANIZATORICA SIMPLIFICATA, CARE CONDUCE LA UN COST SCAZUT,;

 TENDINTE

CLIMAT DE CREATIVITATE, CIRCULATIA CORECTA A INFORMATIILOR SI DECIZIILOR; EXISTENTA UNUI SISTEM DE INFORMARE DIRECT; O MAI BUNA GESTIUNE A RESURSELOR UMANE; CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCA; AMENAJAREA TERITORIALA ECHILIBRATA. ACTUALE SI PERSPECTIVE ALE INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII IN LUME.

PROBABILE IN

ROMANIA

TENDINTE

SE

POATE EVIDENTIA O SERIE DE TENDINTE ANALIZAND EXPERIENTA TARILOR, SI ANUME: MICI SI MIJLOCII IN MAJORITATEA TARILOR DEPASIND

!. CRESTEREA SPECTACULOASA A PONDERII INTREPRINDERILOR "#( DIN TOTALUL INTREPRINDERILOR EXISTENTE, ASTFEL: - JAPONIA "", ( - FRANTA ")( - CANADA "*( - GERMANIA "%( - ITALIA "+( - AUSTRIA "+,&( $. IMAGINEA

POTENTIALULUI ECONOMIC ESTE DATA DE APORTUL INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII IN REALIZAREA

UNOR INDICATORI, CUM AR FI EFECTIVELE DE SALARIATI, VOLUMUL DE INVESTITII, VALOAREA ADAUGATA, CIFRA DE AFACERI, EXPORTUL.

. DATELE

STATISTICE INDICA DOMINATIA ACTIVITATII INTREPRINDERILOR MICI SI MIJ-LOCII IN COMERT SI

SERVICII, AVAND INSA O POZITIE MAI SLABA IN INDUSTRIE SI TRANSPORTURI.

%. TENDINTA

DE ASOCIERE A ACESTOR INTREPRINDERI PENTRU A FACE FATA DIFICULTATILOR FINANCIARE. CONTURAT UNELE TENDINTE SPECIFICE, AR FI:

IN ROMANIA S-AU !. INTREPRINDERILE

MICI SI MIJLOCII FUNCTIONEAZA IN SECTORUL TERTIAR DATORITA FAPTULUI CA NECESITA

CAPITAL DE PORNIRE MIC SI SE POATE OBTINE PROFIT INTR-UN TIMP RELATIV REDUS SI DATORITA FAPTULUI CA SECTORUL SERVICIILOR PENTRU POPULATIE ESTE INCA DEFICITAR.

$. INTREPRINDERILE INDEPENDENTE. . UNELE

MICI SI MIJLOCII SE PREZINTA SUB FORMA ASOCIATILOR FAMILIALE SAU CREATE DE PERSOANE

ANUME PRIN:

INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII S-AU CONSTITUIT PRIN RESTRUCTURAREA MARILOR INTREPRINDERI SI

DIVIZAREA SI CREAREA DE UNITATI AUTONOME; CREAREA DE SOCIETATI MIXTE CU CAPITAL DE STAT SAU PRIVAT; AUTONOMIZAREA UNITATILOR DISPERSATE TERITORIAL. IN CEEA CE PRIVESTE DEZVOLTAREA SECTORIALA SI TERITORIALA.

%. PARTICULARITATI

DE URMATORII FACTORI:

PARTICULARITATEA

DEZVOLTARII TERITORIALE A INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII ESTE DETERMINATE

CERINTELE DE COMPLETARE A PROFILELOR EXISTENTE; TRADITIILE ZONEI GEOGRAFICE; POSIBILITATILE DE DEZVOLTARE A RELATIILOR CU MARILE INTREPRINDERI; POSIBILITATI DE VALORIFICARE A RESURSELOR EXISTENTE IN ZONE; FACILITATI SAU RESTRICTII GUVERNAMENTALE ; DE ASOCIERE PROFESIONALA DATORITA FRAGILITATII, A LIPSEI DE EXPE-RIENTA SI A GRADULUI DE

&. TENDINTA

SINDICALIZARE SCAZUT.

ETAPE

IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE A ACTIVITATII INTREPRINDERII

INTREPRINDERII POATE PARCURGE MAI MULTE ETAPE:

PROCESUL

DE RESTRUCTURARE IMPUS DE DINAMISMUL FACTORILOR DE MEDIU IMPLI-CATI IN VIATA

!. DETERMINAREA $. IDENTIFICAREA . ANALIZA

CONDITIILOR NECESARE PENTRU EVALUAREA PATRIMONIULUI INTREPRINDERII; FACTORILOR CARE OPEREAZA ASUPRA VALORII INTREPRINDERII;

ECOLOGIC).

PREALABILA A PATRU DOMENII, NUMITE

,,AUDIT' (INDUSTRIAL,

CONTABIL SI FINANCIAR, JURIDIC SI

%. STABILIREA

DIFERITELOR DOCUMENTE CONSTITUIND SURSE DE DATE SI INFORMATII ASUPRA FIECARUI

AUDIT.

&. EFECTUAREA

UNUI DIAGNOSTIC DE RESTRUCTURARE CARE SA CUPRINDA REDEFINIREA RELATIILOR INTRE

PRINCIPALII PARAMETRI

(INDICATORI)

AI INTREPRINDERII.

). ELABORAREA +. ANALIZAREA

STRATEGIEI DE APLICARE A POLITICII DE RESTRUCTURARE. OPTIUNII DE APLICARE A PLANULUI STRATEGIC CE URMEAZA A FI REALIZAT AUTONOM SAU CEA DE

STABILIRE A UNEI ALIANTE STRATEGICE CU UN PARTENER NATIONAL SAU STRAIN.

1.7 MEDIUL ABORDAREA

AMBIANT AL ORGANIZATIEI

MEDIULUI AMBIANT SI A INTERDEPENDENTELOR DINTRE ACESTA SI ORGANIZATIA ROMANEASCA,

IN CONTEXTUL TRANZITIEI SPRE ECONOMIA DE PIATA, CONSTITUIE O PROBLEMA DE MAXIMA IMPORTANTA, LA A CAREI REZOLVARE MANAGEMENTUL STIINTIFIC ESTE CHEMAT SA AIBA UN ROL DECISIV.

ACEASTA

CU ATAT MAI MULT CU CAT

CUNOASTEREA IN DETALIU A MULTITUDINII DE VARIABILE EXOGENE SI ENDOGENE CE INFLUENTEAZA ORGANIZATIA ESTE DE NATURA SA-I ASIGURE O FUNCTIONALITATE EFICIENTA, INTR-UN MEDIU CONCURENTIAL DIN CE IN CE MAI ACERB.

1.

NECESITATEA

ABORDARII MEDIULUI AMBIANT PENTRU

MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI

EVOLUTIA

INTREPRINDERII MODERNE ESTE MARCATA, IN PREZENT, DE AMPLIFICAREA INTERDEPENDENTELOR

CU MEDIUL IN CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA; EXPRESIA ACESTEI EVOLUTII O REPREZINTA ACCENTUAREA CARACTERULUI DESC!IS AL ORGANIZATIEI CONCEPUTE CA SISTEM, REFLECTAT ATAT PE PLANUL FACTORI DE PRODUCTIE SI INFORMATII, CAT SI PE CEL AL

'INTRARILOR' -

'IESIRILOR' -

BUNURI MATERIALE, INFORMATII SI SERVICII

PRIN CARE SE INTEGREAZA IN MEDIUL AMBIANT NATIONAL SI INTERNATIONAL SI CARE CUNOASTE O VARIETATE SI

INTENSITATE CU MULT SPORITE FATA DE PERIOADA ANTERIOARA. STAT, PRIVATE SI MIXTE PRIN ORGANISMELE LOR DE

CUNOASTEREA

IN DETALIU DE CATRE FIRMELE DE SI MUTATIILOR

MANAGEMENT,

A CARACTERISTICILOR

INTERVENITE IN MEDIUL AMBIANT ESTE FOARTE NECESARA IN ACTUALA ETAPA DACA AVEM IN VEDERE CEL PUTIN URMATOARELE ELEMENTE:

LUAREA IN CONSIDERARE A EVOLUTIILOR MEDIULUI AMBIANT REPREZINTA O CONDITIE FUNDAMENTALA A SATISFACERII, CANTITATIVE SI INTREPRINDEREA RESPECTIVA. CALITATIVE, A UNEI ANUMITE CATEGORII DE TREBUINTE DE CATRE

ELABORAREA DE STRATEGII SI POLITICI REALISTE CU UN GRAD RIDICAT DE FUNDAMENTARE STIINTIFICA. ASIGURAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE, FINANCIARE SI INFORMATIONALE FARA LUAREA IN CONSIDERARE A FACTORILOR DE MEDIU.

[1] DE CARE ORGANIZATIA

ARE NEVOIE PENTRU FUNCTIONAREA SI DEZVOLTAREA SA NU ESTE POSIBILA, CANTITATIV SI CALITATIV, ASIGURAREA UNOR SUBSISTEME ORGANIZATORICE SI INFORMATIONALE EFICACE .

1.1 DEFINIREA IN

MEDIULUI AMBIANT AL ORGANIZATIEI

ULTIMII ANI, O SERIE DE LUCRARI DE SPECIALITATE S-AU OCUPAT, DIRECT SAU INDIRECT, DE

PROBLEMATICA MEDIULUI AMBIANT AL ORGANIZATIEI, DE IMPACTUL PE CARE ACESTA IL ARE ASUPRA UNITATII ECONOMICO-SOCIALE. MEDIULUI

UN

ASPECT INCA INSUFFICIENT ELUCIDAT PE PLAN TEORETIC IL CONSTITUIE DEFINIREA

INTERDEPENDENTELE DINTRE ELE.

AMBIANT, CATEGORIE DEOSEBIT DE

COMPLEXA, DATE

FIIND MULTIPLELE SALE

COMPONENTE SI

DEFINITIE A MEDIULUI AMBIANT TREBUIE SA SURPRINDA COMPLEXITATEA

SI MULTIDIMENSIONALITATEA ACESTUIA, CONCOMITENT CU RELIEFAREA DINAMISMULUI SAU, GENERAT IN PRINCIPAL DE REVOLUTIA ABORDARII MEDIULUI AMBIANT INTR-O VIZIUNE DINAMICA, CUPRINZATOARE, CAPABILA SA SURPRINDA ATAT EVOLUTIILE CONVERGENTE, CAT SI DIVERGENTE DINTRE COMPONENTELE SALE, DE NATURA SA FAVORIZEZE SAU SA IMPIEDICE DERULAREA ACTIVITATILOR MICROECONOMICE. TEHNICOSITIINTIFICACONTEMPORANA.

PRINTR-O

ASEMENEADEFINIRE

REZULTA

NECESITATEA

TEHNICA, POLITICA, DEMOGRAFICA, CULTURALA, STIINTIFICA, ORGANIZATORICA, JURIDICA, PSIHO-SOCIOLOGICA, EDUCATIONALA SI ECOLOGICA CE MARCHEAZA STABILIREA OBIECTIVELOR ACESTEIA, OBTINEREA RESURSELOR NECESARE , ADOPTAREA SI APLICAREA DECIZIILOR DE REALIZARE A LOR

ASTFEL,

MEDIUL AMBIANT INCLUDE TOATE ELEMENTELE EXOGENE ORGANIZATIEI, DE NATURA ECONOMICA,

ACESTUIA ASUPRA FIRMELOR ROMANESTI SUNT DE NATURA SA FACILITEZE, PE DE O PARTE, INTELEGEREA MECANISMULUI DE CONSTITUIRE, FUNCTIONARE SI DEZVOLTARE A ACESTORA SI, PE DE ALTA PARTE, DEPENDENTELE COMPLEXE ALE UNITATILOR ECONOMICO-SOCIALE FATA DE MEDIU.

STUDIEREA

PROBLEMATICII MEDIULUI AMBIANT SI PRECIZAREA MULTIPLELOR ELEMENTE DE IMPACT ALE

CONCOMITENT,

POATE FI RELIEFATA INFLUENTA

MAJORA PE CARE MEDIUL AMBIANT O ARE ASUPRA ORGANIZATIEI, ASUPRA EFICIENTEI ECONOMICO-SOCIALE, INFLUENTA TOT MAI EVIDENTA IN PREZENT SI DE CARE TREBUIE SA SE TINA CONT IN FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR SI POLITICILOR MICROECONOMICE.

IN

ALTA ORDINE DE IDEI, RAPORTURILE DINTRE MEDIU SI ORGANIZATIE SE

MANIFESTA CU INTENSITATE SI IN CEEA CE PRIVESTE CONCEPEREA SI EXERCITAREA PROCESULUI DE MANAGEMENT INTR-O VIZIUNE DESCHISA, CAPABILA SA ASIGURE O VALORIFICARE SUPERIOARA A POTENTIALULUI MEDIULUI.

1.2 FACTORII FIGURA !.

DE INFLUENTA AI MEDIULUI AMBIANT ASUPRA ORGANIZATIEI

ILUSTREAZA PRINCIPALELE CATEGORII DE FACTORI DE MEDIU CARE AU O INFLUENTA MAJORA

ASUPRA ORGANIZATIEI SAU A UNOR COMPONENTE AL ACESTEIA.ASEMENEA FACTORI ESTE RECOMANDABIL SA FIE ABORDATI INTR-O VIZIUNE SISTEMICA, DATE FIIND MULTIPLELE INTERDEPENDENTE CE SE STABILESC INTRE EI SI COMUNITATEA DOMENIULUI INFLUENTAT.

FIG. !. FACTORII ASTFEL,

MEDIULUI AMBIANT

ECONOMICA, TE!NICA, POLITICA, DEMOGRAFICA, CULTURALA , STIINTIFICA, ORGANIZATORICA, JURIDICA, PSI!O-SOCIOLOGICA, EDUCATIONALA SI ECOLOGICA CE MARC!EAZA STABILIREA OBIECTIVELOR ACESTEIA , OBTINEREA LOR. RESURSELOR NECESARE, ADOPTAREA SI APLICAREA DECIZIILOR DE REALIZARE A

MEDIUL AMBIANT INCLUDE TOATE ELEMENTELE E"OGENE ORGANIZATIEI, DE NATURA

INFLUENTEAZA ORGANIZATIA SI MANAGEMENTUL ACESTEIA INTR-UN MOD SPECIFIC.

PRINCIPALELE

CATEGORII DE FACTORI RESPECTIVI, DATORITA NATURII SI CARACTERISTICILOR PROPRII,

FACTORI PRIMA

ECONOMICI.

SI CEA MAI IMPORTANTA CATEGORIE DE FACTORI AI MEDIULUI AMBIANT, CU IMPACT SEMNIFICATIV

ASUPRA ORGANIZATIEI, O REPREZINTA FACTORII ECONOMICI. ECONOMIC IN CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATILE ORGANIZATIILE CAT SI FUNCTIONAREA SI DEZVOLTAREA ACESTORA.

FACTORII ECONOMICI- CE DETERMINA MEDIUL - INFLUENTEAZA DECISIV ATAT CONSTITUIREA,

FACTORII

ECONOMICI REPREZINTA ANSAMBLUL ELEMENTELOR DE NATURA ECONOMICA DIN MEDIUL AMBIANT

CU ACTIUNE DIRECTA ASUPRA ACTIVITATILOR MICROECONOMICE: PIATA INTERNA, PIATA EXTERNA, PARGHIILE ECONOMICO-FINANCIARE, SISTEMUL BANCAR, BURSA DE VALORI, REGIMUL INVESTITIILOR.

TRECEREA
ANUMITA

LA ECONOMIA DE PIATA, CA DE ALTFEL INSUSI SISTEMUL ECONOMIEI DE PIATA, PRESUPUN O A STATULUI PRIN MIJLOACE EXCLUSIV ECONOMICO-FINANCIARE NUMITE PARG!II CADRUL LOR, O

INTERVENTIE

ECONOMICO-FINANCIARE, CARE SA ASIGURE PROMOVAREA PLURALISMULUI ECONOMIC SI INFAPTUIREA UNUI MECANISM ECONOMICOFINANCIAR ADECVAT, CENTRAT PE PRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIATA.

IN

POZITIE CENTRALA O DETINE MOTIVAREA MATERIALA, REALIZATA IN PRINCIPAL PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI DE SALARIZARE SI PROFITULUI CARE, CA FACTOR ECONOMIC DE MEDIU, ESTE CONCEPUTA SI SE OPERATIONALIZEAZA CU AJUTORUL UNOR ACTE NORMATIVE.

ASA

CUM S-A MAI PRECIZAT, INFLUENTELE MULTIPLE ALE ACESTEI CATEGORII DE FACTORI DE MEDIU SE

MANIFESTA NU NUMAI ASUPRA COMPONENTELOR PROCESUALE ORI STRUCTURALE ALE ORGANIZATIEI, CI SI ASUPRA MANAGEMENTULUI SAU, IMPRIMANDU-I UN PRONUNTAT CARACTER ECONOMIC. MANAGEMENT SI FIECARE FUNCTIE IN PARTE MICROECONOMICE) LA CONTROL-EVALUARE DINAMICI SI DE MARE COMPLEXITATE.

- SUNT 'AFECTATE' DE ROLUL MANAGERILOR ESTE ACELA ACTIUNI PERTINENTE, GENERATOARE DE EFICIENTA, TINAND CONT SOCIETATILE COMERCIALE SI REGIILE NATIONALE SI LOCALE.

DE LA PREVIZIUNE

PRACTIC, INTREG PROCESUL DE (STABILIREA STRATEGIILOR SI POLITICILOR 'INTERVENTIA' ACESTOR FACTORI EXTREM DE
DE A LE VALORIFICA IMPACTUL IN DECIZII SI DE SPECIFICITATEA MANIFESTARII LOR IN

FACTORI ALATURI
CONSIDERABILA

DE MANAGEMENT.

DE FACTORII ECONOMICI, FACTORII DE MANAGEMENT EXOGENI ORGANIZATIEI AU O INFLUENTA ACESTEIA.

ASUPRA

STRATEGIA NATIONALA ECONOMICA, SISTEMUL DE ORGANIZARE A ECONOMIEI NATIONALE, MODALITATILE DE COORDONARE, MECANISMELE DE CONTROL ALE SUPRASISTEMELOR DIN CARE FACE PARTE ORGANIZATIA RESPECTIVA, MECANISMELE MOTIVATIONALE, CALITATEA STUDIILOR, METODELOR SI TEHNICILOR MANAGERIALE FURNIZATE DE STIINTA.

DIN

CATEGORIA

FACTORILOR

MANAGERIALI

FAC

PARTE,

PRINTRE

ALTII,

MANIERA

DE CONCEPERE SI OPERATIONALIZARE A FACTORILOR DE MANAGEMENT INFLUENTEAZA APRECIABIL

ATAT CONSTITUIREA ORGANIZATIILOR, CAT MAI ALES FUNCTIONALITATEA SI EFICACITATEA ACESTORA.

FACTORILOR DE MANAGEMENT INTR-O PONDERE DIN CE IN CE MAI MARE IN ANSAMBLUL FACTORILOR DE MEDIU CARE INFLUENTEAZA FIRMA ESTE DETERMINATA, IN MARE MASURA, DE MUTATIILE GENERATE DE TRANZITIA LA ECONOMIA DE PIATA, DE AMPLIFICAREA CARACTERULUI ECONOMIC AL MANAGEMENTULUI SI CELORLALTE ACTIVITATI MICROECONOMICE.

REGASIREA

Prin factori economici desemnam totalitatea elementelor manageriale ce influenteaza direct sau indirect unitatea economica" %actori te&nici si te&nologici.
ACESTIA
TEHNOLOGIILOR. EXERCITA O INFLUENTA IMPORTANTA ASUPRA FIRMELOR ROMANESTI SI MANAGEMENTULUI LOR, ISI DOUA ASPECTE AU UN ROL DECISIV IN SUSTINEREA PROCESULUI DE REFORMA DACA SE TINE PUN AMPRENTA, IN PRINCIPAL, PE GRADUL DE INZESTRARE TEHNICA SI PE RITMUL MODERNIZARII PRODUSELOR SI

CELE

CONT DE SITUATIA DEOSEBIT DE CRITICA A ECONOMIEI DIN ACEST PUNCT DE VEDERE.

CUPRINZAND

ANSAMBLUL ELEMENTELOR CU CARACTER TEHNIC SI TEHNOLOGIC DIN MEDIUL AMBIANT, CU NIVELUL TEHNIC AL UTILAJELOR

IMPACT ASUPRA FIRMEI, PRINCIPALII FACTORII TEHNICI SI TEHNOLOGICI SUNT:

DISPONIBILE PENTRU CUMPARARE, CALITATEA TEHNOLOGIILOR CE POT FI ACHIZITIONATE, CALITATEA CERCETARILOR TEHNICE LA CARE INTREPRINDEREA ARE ACCES, NUMARUL SI NIVELUL LICENTELOR SI BREVETELOR INREGISTRATE, CAPACITATEA CREATIV-INOVATIVA A SISTEMULUI DE CERCETARE-PROIECTARE S.A.

FACTORI DIN

DEMOGRAFICI.

SIMPLA ENUMERARE A PRINCIPALILOR FACTORI DE ACEST GEN A ACESTEIA , PONDEREA POPULATIEI

NUMARUL POPULATIEI , STRUCTURA POPULATIA ACTIVA, RATA

SOCIO-PROFESIONALA

NATALITATII SI MORTALITATII , DURATA MEDIE A VIETII INFLUENTEAZA UNITATEA ECONOMICA. MICROECONOMICE.

OCUPATE,

NE DAM SEAMA DE MANIERA COMPLE"A IN CARE

CARE RESURSELE UMANE LE OCUPA IN CADRUL FIRMEI, DE CALITATEA LOR DEPINZAND CALITATEA ACTIVITATILOR

ASEMENEA SITUATIE ESTE DETERMINATA DE POZITIA PRIORITARA PE

FACTORII

DEMOGRAFICI INCLUD TOTALITATEA ELEMENTELOR DEMOGRAFICE CE ACTIONEAZA ASUPRA FIRMEI,

DIRECT SAU INDIRECT.

MUTATIILE

DIN PERIMETRUL ACESTOR FACTORI SUNT NUMEROASE: DE LA DEPLASAREA SUBSTANTIALA A

POPULATIEI OCUPATE SPRE SFERA SERVICIILOR LA ORIENTAREA SCOLII ROMANESTI SPRE ASIGURAREA CANTITATIVA SI CALITATIVA A NEVOILOR DE CADRE ALE ECONOMIEI, TOATE TREBUIE CONCEPUTE SI OPERATIONALIZATE INCAT SA FACILITEZE DERULAREA UNOR ACTIVITATI MICROECONOMICE RENTABILE, DE INALTA COMPETITIVITATE.

FACTORI UN

SOCIO-CULTURALI .

STRUCTURII SOCIO-PROFESIONALE A POPULATIEI, CAT SI, MAI ALES, LA AMPLIFICAREA NIVELULUI CULTURAL AL ACESTEIA, LA FORMAREA UNEI MENTALITATI SPECIFICE ECONOMIEI DE PIATA. GRADUAL.

ROL DECISIV IL JOACA INVATAMANTUL, CARE CONTRIBUIE ATAT LA IMBUNATATIREA

(AMELIORAREA)

IN

ACEST DOMENIU TREBUIE ACTIONAT

POPULATIEI, OCROTIREA SANATATII, INVATAMANTUL, CULTURA, STIINTA, MENTALITATEA SAU INDIRECTA ASUPRA FIRMEI REPREZINTA FACTORII SOCIO-CULTURALI.

TOTALITATEA

ELEMENTELOR DE NATURA SOCIO-CULTURALA DIN MEDIUL AMBIANT

STRUCTURA SOCIALA A

CU INFLUENTA DIRECTA

FIRMELE

ROMANESTI SUNT CHEMATE PENTRU REZOLVAREA UNOR PROBLEME REALMENTE NOI, DERIVATE DIN

TRANZITIA LA ECONOMIA DE PIATA SI, PE DE ALTA PARTE, AMPLIFICAREA PONDERII POPULATIEI CU STUDII SUPERIOARE, PRIN SPORIREA CORESPUNZATOARE A CIFREI DE SCOLARIZARE IN INVATAMANTUL SUPERIOR, CU DEOSEBIRE ECONOMIC SI JURIDIC. SI MANAGEMENTULUI SAU.

SI OCROTIRII SANATATII VOR DA NOI DIMENSIUNI ROLULUI FACTORILOR SOCIO-CULTURALI IN FUNCTIONAREA FIRMEI

ASEMENEA

TRANSFORMARI, CORELATE CU ALTELE DIN SFERA STIINTEI, CULTURII

FACTORI FACTORII

POLITICI.

PRINCIPAL, IN POLITICA ECONOMICA, POLITICA SOCIALA, POLITICA STIINTEI, POLITICA INVATAMANTULUI, SI OBIECTIVELE SI MIJLOACELE DE REALIZARE A LOR.

POLITICI ACTIONEAZA DIRECT SAU INDIRECT ASUPRA INTREPRINDERILOR, REGASINDU-SE, IN

POLITICA E"TERNA, CU INFLUENTA IN CEEA CE PRIVESTE SURSELE SI MODALITATILE DE CONSTITUIRE, CAT

PRIN IMPACTUL PE CARE IL GENEREAZA ASUPRA FUNDAMENTARII STRATEGIILOR SI POLITICILOR FIRMELOR, A DECIZIILOR DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PREVAZUTE DE ACESTEA.

MANAGEMENTUL

MICROECONOMIC ESTE, LA RANDUL SAU, INFLUENTAT NEMIJLOCIT DE FACTORII POLITICI

CONCOMITENT
SI POLITICA

CU FACTORII MAI SUS-MENTIONATI, IN CATEGORIA FACTORILOR POLITICI SE INCLUDE STATE CARE ,ALATURI DE POLITICA ORGANISMELOR POLITICE

ALTOR

INTERNATIONALE, EXERCITA O INFLUENTA APRECIABILA ASUPRA ACTIVITATILOR MICROECONOMICE. EFICACE A FIECAREI FIRME SI A SUNT SERIOS CONDITIONATE DE ACTIUNEA ACESTOR FACTORI.

PARTICIPAREA

ROMANIEI

LA CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL DE VALORI MATERIALE SI SPIRITUALE

INFLUENTEAZA DIRECT SAU INDIRECT FUNCTIONALITATEA SI PERFORMANTELE SALE.

FACTORII

POLITICI DIN MEDIUL EXOGEN ORGANIZATIEI CUPRIND ANSAMBLUL ELEMENTELOR DE NATURA CE

FACTORI DIN IN

NATURALI.

FACTORII NATURALI

#ECOLOGICI$,

DIN CARE FAC PARTE, PRINTRE ALTII,RESURSELE NATURALE, POPULATIE SI PENTRU AGENTII ECONOMICI.

APA, SOLUL, CLIMA, VEGETATIA, FAUNA, ESENTIALE PENTRU

CONDITIILE ACTUALE, CAND CRIZA DE MATERII PRIME SI RESURSE ENERGETICE IMBRACA NOI DIMENSIUNI,

INTERDEPENDENTELE DINTRE FACTORII ECOLOGICI SI UNITATILE ECONOMICE SE MULTIPLICA SI DIVERSIFICA, RECLAMAND UN EFFORT DEOSEBIT PENTRU CUNOASTEREA SI VALORIFICAREA LOR DE CATRE MANAGEMENTUL MICROECONOMIC.RESURSELE NU NUMAI CA NU MAI SUNT PRIVITE IZOLAT DE CELELALTE FENOMENE ECONOMICE SI SOCIALE, CI AU INCEPUT SA FIE LUATE IN CONSIDERARE LA DIMENSIUNILE LOR REALE SI INTEGRATE INTR-UN SISTEM IMPREUNA CU ALTE SUBSISTEME, CA POPULATIA, INVESTITIA DE CAPITAL, POLUAREA, PRODUCTIA DE ALIMENTE, CALITATEA VIETII, TOATE FIIND PRIVITE IN EVOLUTIA LOR PE TERMEN LUNG SI IN INTERCONDITIONAREA LOR RECIPROCA.

TOTALITATEA

ELEMENTELOR EXOGENE ORGANIZATIEI, DE NATURA ECOLOGICA, CARE INFLUENTEAZA DIRECT

SI INDIRECT FUNCTIONALITATEA SI PERFORMANTELE CONSTITUIE FACTORII NATURALI. MANAGEMENTUL ACESTORA AU UN ROL IMPORTANT.

ECOLOGIC, IN ASIGURAREA UNOR CONDITII FAVORABILE DEZVOLTARII ECONOMICE, FIRMELE SI, INDEOSEBI, IMPLICAREA SI A CELORLALTE CATEGORII DE FACTORI AI MEDIULUI AMBIANT.

IN

PASTRAREA ECHILIBRULUI

DAR

IN DERULAREA UNUI ASEMENEA DEMERS ESTE NECESARA

FACTORI CEI

JURIDICI.

MAI SEMNIFICATIVI FACTORI JURIDICI SUNT LEGILE, DECRETELE, !OTARARILE GUVERNAMENTALE,

ORDINELE MINISTRILOR , DECIZIILE PREFECTURILOR SI PRIMARIILOR CARE CUPRIND O SERIE DE NORME DE DREPT DE A CAROR RESPECTARE SUNT RESPONSABILI AGENTII ECONOMICI. MANIFESTA ATAT IN CEEA CE PRIVESTE CONSTITUIREA FIRMELOR COMERCIALE ESTE PRINCIPALUL ACT NORMATIV IN ACEST DOMENIU

INFLUENTA FACTORILOR JURIDICI SE - LEGEA !/!""# CU PRIVIRE LA SOCIETATILE - CAT SI IN FUNCTIONAREA SI DEZVOLTAREA LOR.

SUNT

REGLEMENTATE PRIN ACTE NORMATIVE SPECIFICE ORGANISMELE DE MANAGEMENT PARTICIPATIV ALE REGIILOR

AUTONOME SI SOCIETATILOR COMERCIALE, MECANISMELE DECIZIONALE SI STRUCTURAL-ORGANIZATORICE DERULATE IN CADRUL ACESTORA, PRECUM SI COMPONENTA LOR.

DAR CEEA CE ESTE FOARTE IMPORTANT, O MULTITUDINE DE ALTI FACTORI AI MEDIULUI AMBIANT (ECONOMICI, DE MANAGEMENT, TEHNICI SI TEHNOLOGICI, POLITICI S.A.) ISI EXERCITA IMPACTUL PRIN INTERMEDIUL UNOR NORMATIVE, AL UNOR REGLEMENTARI DIN CARE SE DETASEAZA LEGEA SALARIZARII, LEGEA INVESTITIILOR DE CAPITAL STRAIN, LEGILE DIN DOMENIUL PRETURILOR, TARIFELOR, CREDITARII SI IMPOZITARII, LEGEA INVATAMANTULUI , LEGEA CERCETARII-DEZVOLTARII, LEGEA FINANTELOR PUBLICE ORI LEGEA CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA MINISTERELOR. CA
MEDIULUI ATARE, FACTORII JURIDICI POT FI ABORDATI CA UN COROLAR AL CELORLALTE CATEGORII DE FACTORI AI FACILITAND DE A GASI SAU CELE IMPIEDICAND MAI ACTIUNEA ACESTORA.

AMBIANT,

SARCINA

MANAGEMENTULUI INFORMATIONALE,

ORGANIZATIILOR

ESTE

ADECVATE

MODALITATI

DECIZIONALE, DE A CONCEPE SI PROMOVA UN INSTRUMENTAR MANAGERIAL EFICACE PENTRU ADAPTAREA PERMANENTA A ACESTORA LA CERINTELE MEDIULUI, AFLAT INTR-O CONTINUA TRANSFORMARE SI EVOLUTIE. RAPORTURILOR ORGANIZATIE UNUI SISTEM ECONOMIC DINAMICA.

ORGANIZATORICE,

ABORDAREA DUALA A -MEDIU FACILITEAZA EFORTURILE CE SE DEPUN IN PREZENT PENTRU 'CONSTRUIREA' COMPETITIV, EFICIENT, IN CADRUL CARUIA INTREPRINDEREA ESTE O COMPONENTA ACTIVA SI

INDIRECTA ASUPRA FIRMEI SI MANAGEMENTULUI SAU.

FACTORII

JURIDICI, CONSTITUIE DIN ANSAMBLUL REGLEMENTARILOR JURIDICE CU INFLUENTA DIRECTA SAU

1.11 COMPORTAMENTUL PRACTIC,

INCONJURATOR: POT FI

ORGANIZATIEI FATA DE MEDIUL SAU FATA DE MEDIUL

EVIDENTIATE DOUA TIPURI DE COMPORTAMENTE ATITUDINALE

PRIMUL ESTE DAT DE O ATITUDINE PASIVA CARACTERIZATA IN

#REACTIVA$

A ORGANIZATIEI FATA DE MEDIUL AMBIANT,

DE ADAPTARE PRIN SC!IMBARE LA ASEMENEA PROVOCARI. ACEST COMPORTAMENT,APARENT CONFORTABIL,

,ASTEPTAREA,

PRODUCERII MODIFICARILOR IN CADRUL ACESTUIA SI INCERCAREA

ESTE

DIN PACATE, TIPUL DE COMPORTAMENT

PREDOMINANT LA MAJORITATEA ORGANIZATIILOR DIN TOATE TARILE. DETERMINA NIVELUL FUNCTIONALITATII SI PERFORMANTELOR ORGANIZATIILOR.

DINPUNCT

DE VEDERE MANAGERIAL, NEGATIVE LA

MULTIPLE

REPERCURSIUNI

CEL DE-AL DOILEA ESTE REPREZENTAT DE ATITUDINEA APARITIEI ACESTUI UNOR GEN DISFUNCTIONALITATI COMPORTAMENT O MAJORE

%AGRESIVA% #PROACTIVA$
DE ASTFEL UNUI DE

FATA DE MEDIUL

AMBIANT, IN SENSUL ANTICIPARII SCHIMBARILOR PRODUSE IN CADRUL ACESTUIA SI PREINTAMPINARII

GENERATE

SCHIMBARI CU

ASUPRA

FUNCTIONALITATII, EFICIENTEI SI EFICACITATII ORGANIZATIEI. DE REPREZINTA

CONDITIA

FUNDAMENTALA A SUCCESULUI MANAGEMENT ADEVARAT

EXISTENTA

PROFESIONIST, ANTICIPATIV, EXERCITAT DE MANAGERI PROFESIONISTI.

RELATIILE

DINTRE MEDIU, ORGANIZATIE SI MANAGEMENTUL SAU SUNT ILUSTRATE IN FIGURA NR.

$I%" &'" (" ')*A+II*) DI&+') ,)DI-, O'%A&I.A+I) SI ,A&A%),)&+

1.1' (rinci"alele m tatii economice in me!i l am)iant al organi*atiei

ROMANESTI

,anagementul si evolutiile actuale si viitoare ale organizatiilor din 'omania, ale tuturor agentilor economici au o foarte puternica determinare contextuala, superioara situatiei din majoritatea celorlalte tari, ca urmare a trecerii la un nou sistem economic, politic si social" In consecinta, punctarea, fie si succinta, a unora din principalele procese prin care se realizeaza economia de piata in 'omania constituie premisa de la care trebuie pornit in stabilirea configuratiei si functionalitatii societatilor comerciale, a firmelor in general, in intelegerea si perfectionarea managementului acestora"
PIATA.

CA URMARE, ECONOMIA DE

PIATA ESTE UN SISTEM ECONOMIC CARACTERIZAT PRIN:

CONSIDERAM NECESAR SA PREZENTAM, FIE SI SUCCINT, CE SE INTELEGE PRIN ECONOMIA DE

OBIECTIVUL URMARIT DE CATRE AGENTII ECONOMICI ESTE MA"IMIZAREA PROFITULUI . CAT MAI MARE DE CATRE FIRMA UNDE LUCREAZA; ECONOMIA ECONOMICI NATIONALA ESTE ALCATUITA IN PROPORTIE ECONOMICI COVARSITOARE SE DIN

SCOPUL

TUTUROR DECIZIILOR SI ACTIUNILOR MANAGERILOR VIZEAZA DIRECT SI INDIRECT REALIZAREA UNUI PROFIT AGENTI FOLOSIND ELEMENTE

(NU

ADMINISTRATIVI), IN PRINCIPAL FIRME; SI FUNCTIONAREA DIRECTIVELE, AGENTILOR REALIZEAZA SI CELELALTE

MANAGEMENTUL

PREPONDERENT PARG!II ECONOMICE: PRET, SALARIU, CREDIT, DOBANDA, INVESTITIE, PROFIT ETC.

ACESTEA

INLOCUIESC

PLANURILE

BIROCRATICE,

INDICATIILE

SPECIFICE ECONOMIEI DE TIP COMMUNIST SUPERCENTRALIZATE, IN A CAREI CONDUCERE PREDOMINA ELEMENTELE ADMINISTRATIVE FUNCTIONARESTI SI POLITICE;

IN ANSAMBLUL DIRIJARII SI FUNCTIONARII ECONOMIEI NATIONALE, PIATA ARE ROLUL DECISIV.

IN

FAPT, EA CONSTITUIE PRINCIPALUL REGULATOR AL ACTIVITATII ECONOMICE.

MARIMEA

PRETURILOR, SALARIILOR, CREDITELOR, DOBANZILOR, CA SI EVOLUTIA LOR, SE STABILESC PE PIATA IN EMISE DE CATRE FACTORII DECIDENTI MACROSOCIALI.

FUNCTIE DE RAPORTURILE CERERE-OFERTA, FIRESTE IN CADRUL REGLEMENTARILOR JURIDICE SI ECONOMICE O TARA CIVILIZATA DIN LUME NU SE MAI PRACTICA SISTEMUL PIETEI SPONTANE, CARACTERISTIC SECOLULUI TRECUT, CARE FACE IMPOSIBILA FUNCTIONAREA ECHILIBRATA A ECONOMIEI;

SUBLINIEM

ACEST ULTIM ASPECT , INTRUCAT IN NICI

SUPORTUL ECONOMIC AL ECONOMIEI DE PIATA IL CONSTITUIE PROPRIETATEA PRIVATA, CARE ESTE NECESAR SA FIE PREDOMINANTA .

ASA

CUM

DEMONSTREAZA

MILENARA

ISTORIE

OMENIRII,

PROPRIETATEA PRIVATA CORESPUNDE NATURII UMANE, EA DETERMINAND MULTIPLE SI INTENSE LEGATURI, ATASAMENT SI IMPLICARE INTRE OM SI OBIECTUL ACTIVITATII SALE.

DE UZUFRUCT, FARA DE CARE NU EXISTA VERITABILI AGENTI ECONOMICI. PIATA.

PROPRIETATEA

PRIVATA ESTE CEA CARE GARANTEAZA

'DE

FACTO'DREPTUL DE A POSEDA, FOLOSI, DISPUNE

DE

ACEEA, PREPONDERENTA PROPRIETATII

PRIVATE LA NIVELUL AGENTILOR ECONOMICI, AL FIRMELOR ESTE DETERMINANTA PENTRU APARITIA ECONOMIEI DE

INTRUNIREA

CONCOMITENTA A CELOR CINCI TRASATURI CARE SE REFERA LA SCOPUL, COMPONENTELE,

MIJLOACELE, MECANISMUL SI SUPORTUL SAU ECONOMIC ESTE OBLIGATORIE PENTRU A POSEDA O VERITABILA ECONOMIE DE PIATA.

)conomia de piata este un sistem economic caracterizat prin faptul ca obiectivul economic urmarit de agentii economici, majoritari la nivel national, este maximizarea profitului, managementul si functionarea firmelor se realizeaza folosind preponderant parg!ii economice, piata are rolul decisiv in dirijarea si functionarea economiei nationale, iar proprietatea privata este predominanta"
PRINCIPALELE
DIRECTII DE REALIZARE A ECONOMIEI DE PIATA SUNT& UNUI SISTEM DE PROTECTIE SOCIALA; SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL ECONOMIEI NATIONALE;

INSTITUIREA

DESCENTRALIZAREA ELABORAREA

SI APLICAREA UNEI STRATEGII DE REFORMA ECONOMICA; UTILIZARII PARGHIILOR ECONOMICE;

LIBERALIZAREA PRIVATIZAREA ATRAGEREA

ECONOMIEI NATIONALE;

CAPITALULUI STRAIN; SISTEMULUI FISCAL; SISTEMULUI VAMAL;

REMODELAREA

RESTRUCTURAREA FORMAREA

UNEI PIETE A CAPITALURILOR; CONVERTIBILITATII LEULUI; PIETEI MUNCII; MANAGEMENTULUI PROFESIONIST;

REALIZAREA

DEZVOLTAREA

IMPLEMENTAREA

ECONOMIA
REALISTA.

DE PIATA PREZINTA, ASA CUM S-A ARATAT, O COMPLEXITATE DEOSEBITA SI CA URMARE, ARGUMENT CONVINGATOR IL REPREZINTA FAPTUL CA TOATE TARILE DEZVOLTATE ISI CONDUC

CONSTRUIREA SI FUNCTIONAREA SA, NU SE POATE REALIZA CU SUCCES, FARA O STRATEGIE CUPRINZATOARE SI

UN

ECONOMIA PE BAZA DE STRATEGII, UNELE MINISTER CU ACEST PROFIL.

ROMANIA

ARE NEVOIE DE O STRATEGIE ECONOMICA GLOBALA PROFESIONISTA,

CUM AR FI

FRANTA -

NEEZITAND IN ANUMITE PERIOADE SA AIBA UN

STRUCTURATA PE URMATOARELE ELEMENTE:

MISIUNE, PRIN CARE SA SE PREVADA TIPUL DE ECONOMIE SPRE CARE EVOLUAM;

OBIECTIVELE ECONOMICE

FUNDAMENTALE

NATIONALE PRIVITOARE LA

PIB,

PRODUCTIVITATE,

RATA INFLATIEI, DEFICIT BUGETAR, RATA A SOMAJULUI, RATA CURSULUI DE SCHIMB S.A.

OPTIUNILE STRATEGICE REFERITOARE LA AMPLOAREA SI RITMUL PRIVATIZARII, PIETELE EXTERNE SPRE CARE SE ORIENTEAZA

ROMANIA,

RAMURILE SI SUBRAMURILE PE CARE SE FOCALIZEAZA

DEZVOLTAREA ECONOMIEI, TIPURILE DE TEHNOLOGII UTILIZATE, MODALITATILE DE ATRAGERE DE CAPITALURI STRAINE, TIPURILE DE DEZVOLTARE REGIONALA;

RESURSELE PENTRU DEZVOLTARE, STRUCTURATE IN INTERNE, ATRASE SI IMPRUMUTATE; TERMENELE STRATEGIEI, DE REGULA INTRE AVANTAJELE COMPETITIVE PRIN CARE SE SI

ANI; CARE SUNT ATUURILE ECONOMIEI

PRECIZEAZA

ROMANIEI

COMPARATIV CU CELE ALE ALTOR ECONOMII NATIONALE, PRIN CARE SE ASIGURA

COMPETITIVITATEA ECONOMICA PE PLAN INTERN SI INTERNATIONAL INTEGRAREA EFICACE SI CAT MAI RAPIDA A CREAT DE

ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA. INCEPAND CU ANUL $##!, IN ROMANIA S-A MINISTERUL PROGNOZEI ECONOMICE, CARE SE OCUPA IN BUNA MASURA DE PROIECTAREA STRATEGII MACROECONOMICE.