PREMISELE STRATEGIEI DE INTERNAIONALIZARE

1.

2.

3.

Teorii ale internaionalizrii firmei i implicaiile acestui proces asupra organizaiei Motivaiile internaionalizrii Etapele premergtoare strategiei de internaionalizare

1.TEORII PRIVIND FORELE CARE DETERMIN PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE AL ORGANIZAIEI: PRINCIPIUL DETERMINISMULUI MATERIAL N CARE PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE ESTE CONSIDERAT CA REPREZENTND UN REZULTAT AL FORELOR DIN AFARA ORGANIZAIEI, FORE CARE OBLIG FIRMA S SE ADAPTEZE LA SCHIMBRILE DIN MEDIUL INTERNAIONAL DE AFACERI.

PRINCIPIUL DETERMINISMULUI COMPORTAMENTAL

N CARE PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE ESTE CONSIDERAT CA FIIND UN REZULTAT AL DECIZIILOR ADOPTATE DE CONDUCEREA ORGANIZAIEI PENTRU ADAPTAREA LA SCHIMBRILE DIN MEDIUL INTERNAIONAL DE AFACERI I DEZVOLTAREA AFACERILOR.

TEORII PRIVIND NATURA PROCESULUI DE INTERNAIONALIZARE (CONSIDERAT CA PROCES EVOLUIONIST SAU PROCES OBLIGATORIU, DE SUPRAVIEUIRE A ORGANIZAIEI): TEORIA EVOLUIEI UNILINIARE PLEAC DE LA IDEEA C TOATE FIRMELE URMEAZ, CU NECESITATE, ACELAI PROCES DE INTERNAIONALIZARE, DUP UN MODEL STANDARD I ORICE MODIFICARE N SUCCESIUNEA STADIILOR DE DEZVOLTARE ESTE EXCLUS TEORIA EVOLUIEI CICLICE PLEAC DE LA IDEEA C INTERNAIONALIZAREA FIRMEI ESTE UN PROCES SECVENIAL, N CARE PERIOADELE DE EVOLUIE STABIL ALTERNEAZ CU PERIOADELE DE TRANZIIE.

EXIST MAI MULTE OPINII CU PRIVIRE LA EVOLUIA I STADIILE INTERNAIONALIZRII: O PRIM CONCEPIE ARAT CA MECANISMUL INTERNAIONALIZRII FIRMEI DE AFACERI INTERNAIONALE PARCURGE 7 STADII:

1)

RSPUNSUL LA COMANDA EXTERN - FIRMA PLEAC DE LA EXISTENA UNEI COMENZI DIN PARTEA IMPORTATORULUI STRIN. N ACEST PRIM STADIU SE LUCREAZA PRIN COMERCIANII SAU PRIN INTERMEDIARII INTERNATIONALI. 2) EXPORTUL ACTIV ODAT CU CRETEREA EXPORTURILOR ARE LOC IMPLICAREA ACTIV A FIRMEI N VANZARILE INTERNATIONALE. CA URMARE, SE CONSTITUIE UN SERVICIU SPECIALIZAT N COMERCIALIZAREA MRFURILOR LA EXPORT

3)

EXPORTUL DIRECT - EXPANSIUNEA VNZRILOR N STRINATATE FACE CA SERVICIUL DE EXPORT S NU MAI CORESPUND CERINELOR DE OPERATIVITATE I EFICIEN I, CA URMARE, SE CONSTITUIE UN DEPARTAMENT (O DIVIZIE) DE EXPORT CARE RENUN LA INTERMEDIARI I VINDE DIRECT IMPORTATORILOR SAU CUMPRTORILOR FINALI.

4)

SUCURSALA I FILIALA DE COMERCIALIZARE - GRAD MAI RIDICAT DE INTERNAIONALIZARE COMERCIAL, ATUNCI CAND FIRMA DECIDE SA INFIINEZE STRUCTURI ORGANIZATORICE N ARA DE IMPORT (SUCURSALE, FILIALE) CE AU CA OBIECT PROMOVAREA OPERAIUNILOR DE EXPORT I NCHEIEREA I DERULAREA CONTRACTELOR DE VNZARE INTERNAIONAL.

5)

ASAMBLAREA N STRINTATE - ACEAST DECIZIE SE POATE BAZA PE RAIUNI ECONOMICE (COSTURI MAI REDUSE DE TRANSPORT PENTRU PRODUSELE NEASAMBLATE, TAXE VAMALE MAI REDUSE, COSTURI SALARIALE MAI MICI N ARA DE IMPORT, ALTE FACILITI). PRODUSELE ASAMBLATE N UNA SAU MAI MULTE RI POT FI COMERCIALIZATE PE PIEELE LOCALE DIN RILE RESPECTIVE, DAR POT FACE I OBIECTUL EXPORTULUI N TERTE RI SAU CHIAR N ARA E ORIGINE. 6) PRODUCIA N STRINTATE - REPREZINT, DE FAPT, DELOCALIZAREA PRODUCIEI N STRINTATE. ACEASTA DECIZIE PRESUPUNE ELABORAREA UNEI STRATEGII DE AFACERI PE TERMEN LUNG, AVND LA BAZ STUDII DE PIA, PROGRAME DE PROMOVARE I DISTRIBUIE, ANALIZE DE IDENTIFICARE A UNOR NIE PE PIAA RESPECTIV.

7) INTEGRAREA FILIALELOR STRINE - PRESUPUNE INTEGRAREA DIFERITELOR FILIALE DIN STRINTATE NTR-UN SISTEM CORPORAIONAL MULTINATIONAL.

ALT OPTIC PRESUPUNE C MECANISMUL INTERNAIONALIZRII CUPRINDE 3 STADII ALE DEZVOLTRII FIRMEI PE PLAN INTERNAIONAL:
1) INTERNAIONALIZAREA INIIAL FIRMA VALORIFIC PE PLAN INTERNAIONAL AVANTAJELE SALE SPECIFICE, ADIC ACELE COMPETENE I ABILITI CE AU CONSACRAT-O PE PIAA INTERN: AVANTAJUL TEHNOLOGIC, AVANTAJE FINANCIARE, AVANTAJE DE MARKRTING, PUTERE FINANCIAR.

2) IMPLANTAREA N RILE TERE SUNT VALORIFICATE AVANTAJELE DE LOCALIZARE N STRINTATE, FIRMA DEZVOLTNDU-I CAPACITILE COMERCIALE I DE PRODUCIE PE PIEELE LOCALE I STRINE I ADAPTNDU-I STRATEGIA I MODUL DE OPERARE N FUNCIE DE SPECIFICUL ACESTOR PIEE.
3) MULTINAIONALIZAREA I GLOBALIZAREA - SE BAZEAZ PE AVANTAJELE UNEI STRATEGII GLOBALE CE ABORDEAZ PIAA GLOBAL CA UN SPAIU ECONOMIC GLOBAL, UNITAR (TOTAL). ACEST STADIU PRESUPUNE NFIINAREA UNEI REELE MULTINAIONALE DE SUBCONTRACTANI I INTEGRAREA FILIALELOR DIN STRINTATE.

2. MOTIVAIILE INTERNAIONALIZRII MOTIVAIILE PROACTIVE SUNT REPREZENTATE DE:

ACCESUL LA RESURSE, REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCIE I OBINEREA DE AVANTAJE COMPETITIVE, AVANSUL TEHNOLOGIC DE CARE DISPUNE FIRMA RESPECTIV GRADUL DE IMPLICARE MANAGERIAL.: MOTIVAIILLE REACTIVE SUNT REPREZENTATE DE: PRESIUNEA CONCURENEI, SCDEREA VNZRILOR PE PIAA INTERN, EXCESUL DE CAPACITATE DE PRODUCIE, SUPRAPRODUCIA,

PROXIMITATEA GEOGRAFIC FA DE CLIENI.

ETAPELE PRELIMINARE FORMULRII I IMPLEMENTRII STRATEGIEI DE INTERNAIONALIZARE

ANALIZA INFORMAIILOR REFERITOARE LA MEDIUL DE AFACERI EXTERN (IDENTIFICAREA OPORTUNITILOR I EVALUAREA RISCURILOR EXISTENTE PE PIAA INTERNAIONAL) ANALIZA POTENIALULUI DE CARE DISPUNE I POATE DISPUNE FIRMA (ANALIZA DIAGNOSTIC) DETERMINAREA OBIECTIVELOR FIRMEI PE PLAN INTERNAIONAL, SELECIA PIEELOR I A PARTENERILOR SELECTAREA FORMELOR DE INTERNAIONALIZARE N FUNCIE DE SITUAIA SPECIFIC A UNEI ANUMITE FIRME

IDENTIFICAREA OPORTUNITILOR EXISTENTE PE PIAA INTERNAIONAL N SCOPUL LOCALIZRII ACTIVITILOR POTENIALE ALE ORGANIZAIEI: ACEASTA PRESUPUNE REALIZAREA DE STUDII PERMANENTE DE FEZABILITATE PRIN CERCETAREA UNOR SURSE DOCUMENTARE ADECVATE DESPRE PIAA RESPECTIV (DESK RESEARCH) I DESFURAREA UNOR ACTIVITI DE CE CERCETARE PE TEREN PE PIEELE INT. (FIELD RESEARCH) SCOPUL ACESTEI ANALIZE ESTE DE A: ANALIZA NEVOILE I CEREREA SOLVABIL DE PE PIAA RESPECTIV (STRUCTURA, POTENIALUL, CAPACITATEA I VOLUMUL PIEEI); ANALIZA CONCURENA DIN MEDIUL DE AFACERI RESPECTIV (NATURA CONCURENEI, FIRMELE DOMINANTE PE PIA); DETERMINA RESTRICIILE PRIVIND ACCESUL PE PIAA ALEAS

EVALUAREA RISCURILOR LEGATE DE PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE RESPECTIV: RISCURI POLITICE, RISCURI ECONOMICE, RISCURI LEGATE DE INFRASTRUCTURA EXISTENT, CALITATEA FOREI DE MUNC, INSTABILITATEA ECONOMIC SAU LEGISLATIV ETC.)

ELABORAREA ANALIZEI DIAGNOSTIC PRIVIND PUNCTELE FORTE I PUNCTELE SLABE ALE ORGANIZAIEI (PRIN ANALIZA EFECTUAT DE MANAGEMENT) ARE DREPT SCOP EVALUAREA RESURSELOR I RESTRICIILOR COMPANIEI N PERIOADA INTERNAIONALIZRII.
- ANALIZA DIAGNOSTIC ARE CERINE I FINALITAI DIFERITE N FUNCIE DE FAZA DE INTERNAIONALIZARE LA CARE SE REFER:

DIAGNOSTICUL INTERNAIONALIZRII INIIALE

ESTE DESTINAT FIRMEI CU DESCHIDERE REDUS SPRE EXTERIOR SAU FR EXPERIEN INTERNAIONAL, CARE NCEARC S INTRE PE PIAA INTERNAIONAL. ANALIZA ARE DREPT SCOP EVALUAREA POTENIALULUI DE DEZVOLTARE AFACERILOR INTERNAIONALE N VEDEREA ADAPTRII OFERTEI, A METODELOR I TEHNICILOR DE OPERARE N RAPORT CU PRACTICA INTERNAIONAL.

DIAGNOSTICUL IMPLANTRII SE APLIC FIRMELOR

CARE DORESC IMPLANTAREA PE UNA SAU MAI MULTE PIEE EXTERNE. ELEMENTELE ANALIZATE SUNT: CAPACITATEA FIRMEI DE A APECIA RISCURILE I NEVOILE DE RESURSE ASOCIATE ABORDRII UNEI ANUMITE FORME DE INTERNAIONALIZARE, CAPACIATEA DE A MOBILIZA RESURSELE TEHNOLOGICE, FINANCIARE, MANAGERIALE NECESARE; CAPACITATEA DE A DEFINI I DEZVOLTA O STRATEGIE INTERNAIONAL INND CONT DE VALORILE CUTURALE ALE FIRMEI CAPACITATEA FIRMEI, CARE ESTE DEJA IMPLANTAT PE MAI MULTE PIEE EXTERNE, DE A INTEGRA NTR-UN SISTEM GLOBAL DIFERITELE SALE FORME DE PREZEN N STRINTATE (FILIALE, SUCURSALE, LINII DE MONTAJ ETC).

DIAGNOSTICUL MULTINAIONALIZRII EVALUEAZ

DEFINIREA OBIECTIVELOR ORGANIZAIE LA NIVEL INTERNAIONAL

DECURG DIN OBIECTIVELE STRATEGICE ALE ORGANIZAIEI, I REFLECT DORINA ACESTEIA DE INTERNAIONALIZARE.

OBIECTIVELE STRATEGICE SE POT REFERI LA ALEGERI NTRE: CRETEREA EXTENSIV (LRGIREA PIEELOR) SAU CRETEREA INTENSIV (VALORIFICAREA RESURSELOR, CRETEREA PROFITABILITII), CRETEREA INTERN (ACUMULAREA CAPITALULUI) SAU CRETEREA EXTERN (IMPLANTRI, ACHIZIII), DEZVOLTAREA AUTONOM A ORGANIZAIEI SAU PRIN PARTENERIAT, ORIENTAREA PE TERMEN SCURT SAU ORIENTAREA PE TERMEN LUNG, CONCENTRAREA SAU DIVERSIFICAREA ACTIVITILOR ETC.

OBIECTIVELE TACTICE SAU CONCRETE ALE INTERNAIONALIZRII POT FI FORMULATE SUB FORMA UNOR INDICATORI CE SE REFER LA: RENTABILITATEA CAPITALULUI INVESTIT I NIVELUL PROFITULUI ATEPTAT; REALIZAREA CIFREI DE AFACERI PROIECTAT I ATINGEREA COTEI DE PIA ESTIMAT; REALIZAREA SISTEMULUI DE CRETERE PREVZUT; ATINGEREA PARAMETRILOR PROGNOZAI PRIVIND PONDEREA BUNURILOR I SERVICIILOR PRODUSE N STRAINTATE SAU ACHIZIIONATE DE PE PIA EXTERN, N TOTALUL CIFREI DE AFACERI; REALIZAREA DISPERSIEI SAU CONCENTRRII ACTIVITILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE.

SELECTAREA PIEELOR I A PARTENERILOR

MODELE DE SELECIE: ABORDAREA SISTEMIC SE BAZEAZ PE UN PROCES FORMAL DE LUARE A DECIZIILOR, N BAZA UNOR DATE STATISTICE PENTRU EVALUAREA POTENIALULUI PIEELOR. MODELE: SISTEMUL PIETRELOR (MODEL ELIMINATORIU PE BAZA UNOR INDICATORI), SISTEMUL INDICILOR DE PIA (FOLOSIND DATE FURNIZATE DE AGENIILE DE RISC), SISTEMUL MULTIVARIABILELOR PONDERATE (AVND LA BAZ UN SET DE INDICATORI PROPRII ORGANIZAIEI RELEVANT PENTRU PRODUSELE CE PREZINT INTERES PENTRU ACEASTA).

ABORDAREA NESISTEMIC, DE NATUR DESCRIPTIV, ARAT DE FAPT MODUL N CARE ORGANIZAIILE EFECTUEAZ SELECTAREA PIEELOR PRIN APELAREA LA CRITERII SUBIECTIVE, CA DE EXEMPLU, DISTANA PSIHIC FA DE O ANUMIT AR. ESTE O ABORDARE SPECIFIC NDEOSEBI ORGANIZAIILOR MAI MICI, CARE SUNT TENTATE S ABORDEZE MAI DEGRAB RI VECINE. ABORDAREA RELAIONAL PUNE ACCENTUL PE SELECTAREA CLIENILOR (I NU A PIEELOR, RESPECTIV A RILOR), APELND LA UN SISTEM DE FILTRARE A CELOR MAI PUINI ATRACTIVI PARTENERI POTENIALI DE AFACERI. LA O ASTFEL DE ABORDARE SE APELEAZ MAI ALES N CAZUL PIEELOR INDUSTRIALE.

SELECIA OPORTUNIST REFLECT EVIDENIEREA UNOR SITUAII FAVORABILE APRUTE PENTRU ORGANIZAIE OARECUM NTMPLTOR, FR DERULAREA VREUNUI PROCES EVALUATIV DIN PARTEA ACESTEIA; DE EXEMPLU, N URMA PRIMIRII DE LA UN PARTENER EXTERN A UNOR COMENZI NESOLICITATE PENTRU OFERTA NTREPRINDERII, SAU PRIN VALORIFICAREA PE O PIA EXTERN A UNOR SITUAII CONJUNCTURALE. SELECIA SISTEMATIC A UNOR PIEE SITUATE N AFARA SPAIULUI RII DE ORIGINE SE FACE N BAZA UNUI PLAN LOGIC CUPRINZND: STABILIREA CRITERIILOR CARE URMEAZ S FIE UTILIZATE N CADRUL PROCEDURII SELECIEI, IDENTIFICAREA PROCEDURILOR I A INSTRUMENTELOR DE PRESELECIE A PIEELOR, CERCETAREA POTENIALULUI PIEELOR RESPECTIVE, CLASIFICAREA PIEELOR ANALIZATE N RAPORT DE CRITERIILE STABILITE I, N FINAL, SELECIA EFECTIV A PIEELOR.

PRINTRE CRITERIILE LUATE N CONSIDERARE SE REGSESC: CARACTERUL ACTIVITII FIRMEI; CONSIDERENTE ECONOMICE LEGATE DE ZONA GEOGRAFIC RESPECTIV (POTENIALUL ECONOMIC PIEEI, STRUCTURA I GRADUL DE PREGTIRE AL RESURSELOR UMANE, SISTEMUL BANCAR, ACCESUL LA SURSELE DE FINANARE ETC.); REGLEMENTRILE JURIDICE, FISCALE I ADMINITRATIVE (REGIMUL DREPTULUI DE PROPRIETATE, REGIMUL PRIVIND LIBERA CIRCULAIE A PRODUSELOR I SERVICIILOR, REGIMUL CURSULUI DE SCHIMB, FACILITI FISCALE PENTRU INVESTITORI ETC); RISCUL N AFACERI (RATINGUL DE AR, NIVELUL DE NDATORARE A RII, REGIMUL POLITIC ETC).

SELECTAREA PARTENERILOR N ARA SAU ZONA INT SE EFECUEAZ INND CONT DE EXPERIENA ACESTORA N AFACERI INTERNAIONALE, DE EXISTENA SAU INEXISTENA UNOR AFACERI ANTERIOARE, DE NIVELUL TEHNOLOGIC DE CARE DISPUNE POTENIALUL PARTENER, DE SITUAIA SA ECONOMICO-FINANCIAR, DE GRADUL DE RISC PE CARE ACESTA L PREZINT (SOLVABILITATE, INSOLVABILITATE) ETC.

STABILIREA METODELOR DE OPERARE N PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE A AFACERILOR. FORME DE INTERNAIONALIZARE

ETAPA DE STABILIRE A METODELOR DE OPERARE N CONDIIILE MEDIULUI INTERNAIONAL DE AFACERI REPREZINT ALEGEREA DIFERITELOR FORME DE INTERNAIONALIZARE A AFACERILOR I ANUME: EXPORTUL DIRECT SAU INDIRECT INVESTIII STRINE DIRECTE IMPLANTARE N STRINTATE FORME DE ALIANE I COOPERARE ETC

OPERAIUNILE DE EXPORT - IMPORT REPREZINT OPERAIUNILE COMERCIALE DE REFERIN, CELE MAI EXTINSE I SPECIFICE FIRMEI DE AFACERI INTERNAIONALE. EXPORTATORII SE DEOSEBESC NTRE EI DUP FORMA DE OPERARE (EXPORTUL DIRECT SAU EXPORTUL INDIRECT GRADUL DE IMPLICARE A MANAGEMENTULUI PENTRU ACEST TIP DE OPERAIUNI DIFER DUP TIPUL OPERAIUNII: EXPORT PASIV (CEREREA VINE DIN STRINTATE) SAU EXPORT ACTIV (INIIATIVA REVINE VNZTORULUI) PRILE AU INTERESE DISTINCTE, CHIAR OPUSE, DAR CONVIN LA ARMONIZAREA LOR IN VEDEREA NCHEIERII UNEI AFACERI BAZA JURIDIC A OPERAIUNII O REPREZINT CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPRARE INTERNAIONAL ORIZONTUL DE TIMP AL UNEI OPERAIUNI ESTE N PRINCIPAL PE TERMEN SCURT, CHIAR DAC SE POT NCHEIA TRANZACI PE TERMEN LUNG (DE EXEMPLU EXPORTURILE COMPLEXE)

EXPORTUL DIRECT - PRODUCTORUL I REALIZEAZ

PRIN PROPRIILE MIJLOACE EXPORTUL DE BUNURI I SERVICII, CEEA CE PRESUPUNE EXISTENA N CADRUL FIRMEI A UNEI STRUCTURI ORGANIZATORICE PROPRII DE COMER EXTERIOR (COMPARTIMENT, DEPARTAMENT, DIRECIE) - EXIST CTEVA MODALITI DE REALIZARE A EXPORTULUI DIRECT: DEPARTAMENT SAU DIRECIE

INTERN DE EXPORT, SUCURSAL SAU FILIAL N STRINTATE, REPREZENTANII VOIAJORI, DISTRIBUITORI SAU AGENI AUTORIZAI STRINI

AVANTAJE: OFER PRODUCTORULUI POSIBILITATEA S PARTICIPE LA NSUIREA PROFITULUI COMERCIAL; ORGANIZAIA PRODUCTOARE ARE POSIBILITAREA DE A CONTROLA VNZRILE PE PIAA RESPECTIV EXISTENA UNUI CONTACT DIRECT CU PIAA INTERNAIONAL DIN PARTEA PRODUCTORULUI, CEEA CE L AJUT S RECEPIONEZE RAPID MODIFICRILE I SCHIMBRILE DE PE PIAA RESPECTIV; OFER POSIBILITATEA PROMOVRII MRCII DE FABRIC I CONSOLIDAREA POZIIEI PE SEGMENTUL DE PIA INTERNAIONAL CUCERIT.

DEZAVANTAJE: COSTURILE DERULRII OPERAIUNILOR DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR /SERVICIILOR SUNT RIDICATE; RISCURILE ORGANIZAIEI SUNT RIDICATE I SE RSFRNG DIRECT ASUPRA ACTIVITII ACESTEIA; NECESIT UN VOLUM RIDICAT DE INFORMAII PENTRU RERULAREA ACTIVITILOR CORESPUNZTOARE DERULRII EXPORTULUI; NECESIT CONTITUIREA UNOR STRUCTURI ORGANIZATORICE DE PROFIL CEEA CE CONDUCE LA CRETEREA COSTURILOR.

SE REFER LA FAPTUL C PRODUCTORUL INTERN VINDE MARFA UNEI FIRME COMERCIALE, CARE EXECTUEAZ OPERAIUNILE DE EXPORT N NUME I PE CONT PROPRIU, SEPARNDU-SE ASTFEL PROCESELE DE COMERCIALIZARE DE CELE PRODUCTIVE FIRMELE AU N ACEST SENS PATRU VARIANTE POSIBILE:COMERCIANT INTERN CU ACTIVITATE DE

EXPORTUL INDIRECT

EXPORT, AGENT INTERN CU ACTIVITATE DE EXPORT, ORGANIZAIE COOPERATIST, FIRMA - AGENT EXPORTATOR:

AVANTAJELE EXPORTULUI INDIRECT SUNT: CHELUIELILE CU ORGANIZAREA ACTIVITILOR DE EXPORT REVIN COMERCIANTULUI CARE PREIA NTREAGA ACTIVITATE DE PROSPECTARE A PIEEI INTERNAIONALE, DE NEGOCIERE, CONTRACTARE SAU DERULARE; IMPLIC INVESTIII MAI MICI FIRMA NEFIIND OBLIGAT S I CREEZE O STRUCTUR ORGANIZATORIC SPECIALIZAT RISCURILE GENERATE DE ACTIVITILE DE EXPORT SUNT PRELUATE DE COMERCIANT; ESTE FOARTE RSPNDIT N CAZUL FIRMELOR PRODUCTOARE MICI I MIJLOCII.

PRINTRE DEZAVANTAJELE EXPORTULUI INDIRECT SE REGSESC: LIPSA UNEI LEGTURI DIRECTE A PRODUCTORULUI CU PIAA CEEA CE CONDUCE LA O INCAPACITATE DE ADAPTARE RAPID LA SCHIMBRILE MEDIULUI DE AFACERI INTERNAIONAL; EXIST RISCUL CA OFERTA S NU CORESPUND CU CERINELE PIEEI; PRODUCTORUL RMNE ANONIM.

CONTRAPARTIDA REPREZINT UN GRUP DE OPERAIUNI N CARE IMPORTUL ESTE CONDIIONAT DE EFECTUAREA EXPORTULUI, SAU INVERS. IMBRAC MAI MULTE FORME: COMPENSAIA NTRE FIRME - SE DEOSEBETE DE EXPORTUL OBISNUIT PRIN FAPTUL C PLATA PREULUI SE FACE N NATURA, NU N BANI, FIIND UN SCHIMB DE MARF CONTRA MARF; OPERAIUNILE PARALELE REPREZINT UN PACHET TRANZACIONAT N CARE DOU OPERAIUNI COMERCIALE DE SENS OPUS SUNT LEGATE CONTRACTUAL I ECONOMIC UNA DE CEALALT, EXPORTUL ESTE CONDIIONAT DE IMPORT; CONTRAPARTIDA CU PRODUSE PLATA EXPORTULUI UNOR BUNURI DE ECHIPAMENT, PARIAL SAU TOTAL, PRIN LIVRARI DE BUNURI FABRICATE, PRIN UTILIZAREA PRODUCTIV A ECHIPAMENTELOR DE CATRE IMPORTATOR.

OPERAIUNILE DE TRANSFER TEHNOLOGIC N RAPORT CU VNZAREA INTERNAIONAL (CERERI) PRESUPUNE NU EXPORTUL PRODUSULUI FABRICAT CI VALORIFICAREA PRIN COMERCIALIZAREA UNUI AVANTAJ STRATEGIC AL FIRMEI, CONCRETIZAT N BREVETE, MRCI, EXPERTIZ TEHNIC. TIPURILE DE OPERAIUNI SE REFER LA: LICENIERE VNZAREA DREPTULUI DE FOLOSIN A CUNOTIINELOR TEHNICE BREVETATE DE UN EXPORTATOR UNUI BENEFICIAR STRIN, CONTRA UNUI PRE, CE URMEAZ S FIE PLTIT PRINTR-O SUM FORFETAR (DINAINTE STABILIT) SAU REDEVENE (PLI PERIODICE). FRANCIZ DREPTUL DE TRANSFER DE TEHNOLOGIE COMERCIAL BENEFICIARILOR, PRIN DREPTUL DE A DESFAURA ACTIVITI ECONOMICE (PRODUCIE I SERVICII) SUB O MARC RECUNOSCUT APARINND EXPORTATORULUI;

SUBPRODUCIE SAU SUBCONTRACTARE TRANSFERUL PRODUCIEI DE SUBANSAMBLE CTRE ALE PIEE

EXPORTURILE DE OBIECTIVE INDUSTRIALE ESTE CEA MAI COMPLEX FORM A OPERAIUNILOR COMERCIALE INTERNAIONALE. CHIAR DACA RELAIA CONTRACTUAL DE BAZ ESTE UNA DE TIPUL CREDITOR DEBITOR, ACESTE OPERAIUNI PREZINT TRSTURI CE LE DEOSEBESC DE EXPORTURILE PROPRIU-ZISE.
SOCIETILE MIXTE (JOINT VENTURE) SUNT O FORM DE COOPERARE NTRE PRI, PRIN CARE DOI SAU MAI MULI PARTENERI DIN RI DIFERITE DESFAOAR N COMUN, N CADRUL UNEI FIRME CU PERSONALITATE JURIDIC, ACTIVITI DE PRODUCIE, FINANCIARE, COMERCIALE.

IMPLANTAREA N STRINATATE ESTE O MODALITATE DE DEZVOLTARE A FIRMEI, CE SE REALIZEAZ PRIN INVESTIII DIRECTE N STRINATATE I DUCE LA CONSTRUIREA DIFERITELOR STRUCTURI ORGANIZATORICE (FILIALELE I SUCURSALELE AFLATE N STRINATATE). - POATE FI REALIZAT EXCLUSIV PRIN EFORTURILE EXPORTATORULUI (BIROURI COMERCIALE, SUCURSALE SAU FILIALE) SAU PRIN ASOCIERE CU UN PARTENER LOCAL (CREAREA UNEI SOCIETI MIXTE).

FILIALA

ESTE O FIRM CU CAPITAL PROPRIU CONSTITUIT DE SOCIETATEA-MAM N STRINTATE POTRIVIT LEGISLAIEI RILOR DE REZIDEN. COSTITUIREA I FUNCIONAREA FILIALELOR SE DESFOAR DUP URMTOARELE PRINCIPII: STRUCTURA ORGANIZATORIC I CONDUCEREA ACTIVITII SUNT DETERMINATE DE CONDIIILE MEDIULUI ECONOMIC I REGIMUL JURIDIC DIN ARA DE REZIDEN; FILIALA SE INTEGREAZ N MECANISMUL ECONOMIC AL RII DE REZIDEN; IMAGINEA I PRESTIGIUL COMERCIAL AL FILIALELOR SUNT DETERMINANTE PENTRU STABILIREA UNOR RELAII DURABILE CU PARTENERII.

IMPLANTAT N STRINTATE, CARE DEPINDE N TOTALITATE, DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR I ADMINISTRATIV DE SOCIETATEA CARE A CREAT-O, IAR OBIECTUL SAU DE ACTIVITATE ESTE IDENTIC CU CEL AL SOCIETIIMAM. - SUCURSALA NU ARE PERSONALITATE JURIDIC, ESTE ORGANIZAT, NREGISTRAT I FUNCIONEAZ POTRIVIT LEGISLAIEI LOCALE, CHELTUIELILE NECESARE SUNT SUPORTATE DIN BUGETUL DE VENITURI I CHELTUIELI AL SOCIETII-MAM, IAR NCHEIEREA CONTRACTELOR CU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE POATE AVEA LOC NUMAI N BAZA MPUTERNICIRII DE REPREZENTARE DATE DE SOCIETATEA-MAM I CU RESPECTAREA LEGISLAIEI LOCALE.

SUCURSALA REPREZINT UN SERVICIU AL UNEI FIRME,

REEXPORTUL CONST N CUMPRAREA I REVNZAREA UNEI MRFI, N SCOPUL OBINERII UNEI DIFERENE NTRE PREUL DE CUMPARARE SI CEL DE VANZARE, CARE S ACOPERE CHELTUIELELE OCAZIONATE DE DERULAREA OPERAIUNILOR RESPECTIVE I S ASIGURE UN BENEFICIU PENTRU NTREPRINZTOR, PRECUM I N SOPUL PROMOVRII RELAIILOR COMERCIALE CU DIFERITE RI.