Sunteți pe pagina 1din 19

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE


UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA: ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENTUL SISTEMULUI BANCAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: (IF/FR/ID): IF

Vizat Aprobat,
Facultatea ŞTIINŢE ECONOMICE Director de departament,
Conf. Univ. Dr. Rădulescu Irina
Gabriela

INVESTIȚIILE STRĂINE ÎN ROMÂNIA

Conducător ştiinţific:
Conf. univ. dr. Mureşan Jianu Daniel

Soare Mariana
Anul I, Grupa 50689

PLOIEŞTI
2022
INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I –ATRAGEREA DE INVESTIȚII 2


1.1 INVESTIȚII STRĂINE – ELEMENTE DEFINITORII 3
1.2 ROLUL ISD ÎN FINANȚAREA ECONOMIILOR ÎN DEZVOLTARE 3
1.3 MOTIVAŢIA CORPORAȚIILOR TRANSNAȚIONALE 4

CAPITOLUL II –ISD ÎN ROMÂNIA 8


2.1 NECESITATEA ATRAGERII DE ISD ÎN ROMÂNIA 8
2.2 EVOLUȚIA INTRĂRILOR ISD ÎN ROMÂNIA 11
2.3 FACTORI DETERMINANȚI AI ISD ÎN ROMÂNIA 13
2.4 IMPACTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UE ASUPRA ISD 16

STUDIU DE CAZ 17

BIBLIOGRAFIE 18

INTRODUCERE

În prezent, orice activitate economică, socială, politică presupune un proces de


coordonare bine gândit şi eficient, care să conducă la atingerea scopurilor propuse într-un mod
cât mai economic şi cu rezultate maxime.
Investiţiile externe de capital cuprind o mare parte din totalul investiţiilor care se
derulează la nivel glob fiind într-o continuă creştere. Astăzi, aproape toate companiile,
indiferent de mărime sunt afectate de evenimentele şi competiţia globală, deoarece într-o
măsura mai mare sau mai mică toate depind de contextul international.

2
Ţările dezvoltate prezintă un climat investiţional favorabil, cu mult mai puţine probleme
decât ţările în dezvoltare. Acestea din urmă trebuie să-şi adapteze legislaţia, să opereze o
serie de schimbări care să faciliteze intrările de investitii. Dezvoltarea unei economii, a unei
investiţii presupune crearea unui anumit climat economic, social şi politic care să permită acest
lucru.
Fiecare guvern şi autoritate politică are obligaţia de a întreprinde acele măsuri care să
contribuie la crearea unui mediu investiţional prosper, care să permită atragerea de investiţii
externe de capital indiferent de provenienţa lor, autohtone sau străine, o creştere economică
solidă, care să conducă implicit la creşterea nivelului de trai al populaţiei.

CAPITOLUL I – ATRAGEREA DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE

1.1. Investițiile străine directe – elemente definitorii

Cunoscând o dezvoltare furtunoasă în ultimele decenii investiţiile străine directe au


devenit obiect al multiplelor întruniri, discuţii şi dezbateri. Definirea noţiunii de investiţii
străina directă comportă abordări diferite în funcţie de entitatea care defineşte aceste noţiuni.
Aceste definiţii pot fi sintetizate în modul următor:
Conform F.M.I., investiţia străină directă este „acea categorie a investiţiilor externe de
capital în care o entitate rezidentă într-o ţară deţine un anumit interes într-o firmă, rezidentă
într-o altă tară.” Acest interes implică existenţa unei relaţii durabile între investitorul direct şi
firmă, primul deţinând o influenţă majoră în managementul acesteia. Criteriul utilizat pentru
clasificarea lor constă în deţinerea a cel putin 10% din acţiunile firmei sau din drepturile de vot
ale acesteia.
Conform Băncii Naţionale a României sunt considerate: Investiţii directe: capitalul
social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor care deţine cel puţin 10% din capitalul social
subscris al unei întreprinderi, creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a investit,
precum şi profitul reinvestit de către acesta.
Investiţia straină directă este o relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă
şi o entitate nerezidentă care, de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe
manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

3
Investiția străina directă se caracterizează prin transferul către investitor aposibilităților
de control și decizie și este ceea ce o diferențiază de investițiile de portofoliu.
Atragerea investitițiilor străine directe reflectă importanţa investiţiilor în finanțarea
economiilor in dezvoltare, transferul internațional de tehnologie și fluxurile investiționale, motivatia
conrporațiilor transnaționale, precum și tendințe în economia mondială privind investițiile externe de
capital.

1.2. Rolul ISD în finanțarea economiilor în dezvoltare

Dezvoltarea firmei la scară globală este asociată cu luarea de decizii strategice cu


privire la selectarea pieţelor ţintă, a metodei de intrare şi de asemenea la modalitatea de servire
a acestor pieţe. Investiţiile directe sunt unele din formele de investiţii de expansiune străină a
firmelor. Investiţiile străine directe reprezintă prin urmare acţiuni întreprinse în principal pentru
a obţine permanent influenţa asupra activităţii într-o altă ţară. Ar mai trebui adăugat că
transferul capitalului financiar către o companie străină este de obicei însoţit de transferul
tehnicilor de management, know-how, experienţă, tehnologie, resurse.
În ceea ce priveşte rolul investiţiilor străine directe în finanțarea economiilor în
dezvoltare, putem analiza în principal crearea de noi locuri de muncă, stimularea dezvoltării
regionale, îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare şi servicii, accelerarea progresului tehnic,
promovarea activităţii economice în general. Uneori însă activitatea societăților transnaționale
poate intra în contradicţie cu prevederile programelor de dezvoltare economică din ţările gazdă,
deorece acestea urmăresc în primul rând obţinerea profitului maxim .
Efectele asupra ţării gazdă sunt diferenţiate în funcţie de categoria din care face parte
ţara respectivă. Ţările dezvoltate menifestă o preocupare sporită faţă de activitatea societăților
transnaționale, cauza principală a îngrijorării fiind pierderea controlului naţional, asupra unor
sectoare sau ramuri economice de mare anvergură. Astfel, ele acţionează pe două direcţii:
- Fie restrâng libertatea de acţiune a societăților transnaționale pe teritoriul lor (prin
introducerea unor reglementări privind controlul asupra investiţiilor străine).
- Fie întăresc capacităţile concurenţiale ale companiilor naţionale (prin subvenţionarea sau
înfiinţarea unor puternice societăţi proprietate de stat).

1.3. Motivaţia corporațiilor transnaționale

4
Există câteva motive pentru care o companie apelează la investiţii străine directe
pe pieţele străine incluzând spre exemplu:
 materiale mai ieftine, resurse non-materiale şi tehnologice mai ieftine ce vor
duce la scăderea costurilor companiei;
 extinderea activităţii companiei pe alte pieţe îi permite acesteia o creştere a
vânzărilor, şi ca o consecinţă va duce la creşterea cotei companiei pe piaţa
internaţională;
 îmbunătăţirea eficienţei activităţii ca o consecinţă a raţionalizării procesului de
producţie, ofertă, marketing;
 câştigul de resurse strategice ce îi permit unei companii să menţină şi să
dezvolte avantaje competitive la nivel internaţional.
Analizând motivele pentru a realiza o investiţie străină directă trebuie să
observăm că acestea sunt legate de şi/sau îmbunătăţirea poziţiei concurenţiale a companiei.
Aceasta înseamnă că investiţiile străine directe sunt folosite ca unelte în ceea ce priveşte
competitivitatea la scară internaţională.
Potrivit lui P. Bran şi I. Costică motivaţia financiară a investiţiei provine din avantajele
financiar-monetare pe care le obţine investitorul. Acestea apar sub forma avantajelor financiare
generate de dividendele pe care poate să le încaseze şi să le repatrieze în totalitate sau parţial;
avantaje fiscale generate de reducerea sau scutirea de impozite şi taxe vamale; avantaje monetare
apărute sub forma avantajelor generate de schimbul valutar sau a serviciilor bancare.
M. Moffet, A. Stonehill şi D. Eiteman susţin că necesitatea investiţiilor străine directe provine
din avantajul comparativ şi competitiv, precum şi din imperfecţiunile pieţei.
În ceea ce priveşte avantajul comparativ acesta poate fi dat de existenţa şi costul factorilor
de producţie (muncă, natură şi capital), dar şi de specializarea în anumite producţii.
Însă, constatăm că dacă acest avantaj comparativ, prima în secolul XIX şi începutul secolului
XX, după cel de-al Doilea Război Mondial, tinde să fie estompat datorită următoarelor aspecte :
 circulaţia liberă a cel puţin doi factori de producţie (munca şi capitalul) a atenuat
avantajul comparativ dintre state;
 apariţia a numeroşi factori de producţie cum ar fi managementul, marketingul,
cercetarea şi dezvoltarea ştiinţifică, precum şi efectele produse de acestea, determină o
reducere a decalajelor şi diferenţelor;
 acordarea de facilităţi legate de accesul la capital, facilităţi fiscale, vamale, valutare
contribuie de asemenea la reducerea avantajului comparativ dintre state;
În ceea ce priveşte avantajul dat de imperfecţiunile pieţei precum monopolurile naturale,
5
informația deficientă, serviciile colective sau bunurile publice și externalitățile, autorii anterior
menţionaţi rezumă aceste avantaje la cinci:
1) Avantajul dat de producţia pe pieţe străine pentru a satisface cererea locală.
2) Apropierea de factorii de producţie generează costuri mai mici de aprovizionare.
3) Creşterea competitivităţii ca urmare a avantajelor aduse de factorii de producţie (forţă de
muncă mai ieftină).
4) Avantajul ştiinţific şi managerial. Multe firme încearcă să se localizeze acolo unde
avantajul ştinţific şi managerial se situează peste cel al firmei gazdă.
5) Siguranţa politică. Firmele vor căuta pieţe unde vor fi sigure că din punct de vedere
politic nu vor avea probleme (ex. naţionalizări).

Avantajele competitive pentru obtinerea investiţiilor străine directe se referă la :


1. Experienţa managerială şi de marketing care poate fi valorificată în avantajul firmei
internaţionale care se plasează pe o piaţă externă.
2. Avantajul tehnologic permite firmelor ca din punct de vedere ştiinţific şi ingineresc să
deţină avantaje legate de tehnologiile de producţie, de investiţiile în cercetare etc.
3. Avantajul financiar generat de minimizarea costurilor globale şi performanţa capitalului, de
accesul la resurse financiare multinaţionale.
4. Producţia diferenţiată ce permite satisfacerea unei cereri multiple la costuri scăzute.

Într-o altă abordare J. Dunning identifică patru motivaţii ale firmelor în ceea ce priveşte
investiţiile străine directe :
1. Firme care realizează ISD pentru a-şi procura resurse necesare desfăşurării activităţii - ceea
ce motivează investitorii străini aflaţi în căutare de resurse este de a deţine cât mai multe resurse
naturale la nivelul pieţelor străine. Firmele multinaţionale intră pe pieţele străine pentru a obţine
resurse specifice ce fie nu sunt disponibile în ţările de origine fie sunt disponibile însă costurile în
ţările de origine sunt mari. Probabilitatea ca resursele dobândite de către firmele multinaţionale în
afara graniţelor să fie exportate în ţările de origine este destul de mare (Dunning, 1993).
2. Firme care realizează ISD pentru a-şi putea desface produsele pe alte pieţe -
investitorii aflaţi în căutare de pieţe sunt acei investitori ce au ca obiectiv principal vânzarea de
bunuri şi servicii pe pieţele străine. Investitorii ce se află în căutare de pieţe pot fi fie defensivi fie
ofensivi. Principala motivaţie a investitorilor defensivi este de a se sustrage de la barierele pentru

6
comerţ precum reguli antidumping şi alte reguli impuse de către ţara gazdă. Un exemplu ar fi
procesele antidumping iniţiate de Uniunea Europeană asupra reprezentanţilor din industria
automobilelor şi electronicelor importate din Japonia.
3. Firme care realizează ISD pentru a-şi spori eficienţa - pentru acest tip de investitori foarte
importante sunt costurile de producţie scăzute şi canalele pentru export să fie bine dezvoltate pentru
intermedierea bunurilor produse la nivel local şi bunurilor finale către alte pieţe. Pentru a continua să
aibă intrări de ISD, guvernele ţărilor gazdă au un rol crucial pentru a crea mediul economic,
instituţional şi cultural potrivit cât şi forţa de muncă şi infrastructura adecvată.
4. Firme care realizează ISD pentru a achiziţiona active strategice - vizează cumpărarea
firmelor din străinătate pentru a realiza obiectivele firmei pe termen lung. Este suplimentat
astfel portofoliul firmei care îşi întăreşte poziţia pe piaţă şi totodată slăbeşte poziţia
concurenţilor. Investitorii aflaţi în căutare de active strategice doresc să dobândească resurse
pe care concurenţii străini le deţin pentru a raţionaliza valoarea şi eficienţa activităţilor firmelor
multinaţionale la nivel geografic. Activitatea firmei multinaţionale este revitalizată de
asemenea prin cooperarea strânsă dintre aceasta şi instituţiile locale ce susţin piaţa precum
universităţi şi parcuri industriale şi tehnologice.
Resursele naturale (minereuri, combustibili, produse agricole etc.) provin, în general, din ţări
sărace, în timp ce ISD provin de la un grup mic de ţări dezvoltate (SUA, Germania, Franţa, Japonia,
Olanda etc.). Investiţiile strâine directe pun accent în principal pe forţa de muncă, căutând ţările în
care această forţă de muncă este ieftină, astfel încât să se obţină un avantaj competitiv prin costuri.
Cele mai căutate ţări sunt ţările Asiei de Sud-Est, ţările Americii Latine, dar şi ţările Europei
Centrale şi de Est.
Un exemplu în acest sens îl constituie investiţia realizată de Siemens în Slovacia în producţia
de software. Avantajele obţinute de această companie se referă la: specialişti în software plătiţi la o
treime din salariile plătite în Austria sau Germania, obţinerea de produse de înaltă calitate, ce nu
sunt cu nimic mai prejos decât produsele obţinute în ţările dezvoltate.

CAPITOLUL II – ISD ÎN ROMÂNIA

7
2.1. Necesitatea atragerii de ISD în România

Toate analizele efectuate de experţii români sau străini au arătat că nu se poate


acoperi integral costul tranziţiei din capital intern, că este nevoie de capital străin, care – pe
lângă aspectul pur financiar presupune şi un aport de tehnologie de vârf, de management
modern şi de acces la pieţe de desfacere . Procesul de restructurare şi de modernizare pe care
România şi l-a asumat în mersul ei către economia de piaţă necesită existenţa unor resurse pe
care România nu le are, aşa că cea mai bună soluţie este atragerea lor. Acest proces este o
necesitate obiectivă pentru creşterea nivelului tehnic şi calitativ al producţie, pentru
îmbunătăţirea managementului firmelor şi creşterea performaneţelor lor economice. Această
necesitate este cu atât mai mare cu cât economia României a acumulat mari decalaje,
comparativ cu statele avansate, în special în anii `80, când au fost reduse drastic investiţiile în
domeniul activităţii de cercetare – dezvoltare şi în cel al modernizării echipamentelor de
producţie şi al proceselor tehnologice .
Capitalul străin este perceput ca un element important pentru reforma
economică din România. Influenţa lui asupra ecomoniei româneşti este dublă: pe o parte este
vorba de fluxurile de împrumuturi şi credite prin intermediul cărora capitalul străin poate
completa în mod substanţial resursele financiare naţionale, iar pe de altă parte capitalul străin
joacă un rol fundamental în restructurarea economiei româneşti şi realizarea mai rapidă a
procesului de modernizare a economiei şi producţiei naţionale .
ISD, consacrată ca factor important de creştere pentru întreaga economie
mondială, au o însemnătate deosebită pentru realizarea proceselor de trasformare şi relansare a
dezvoltării economice. ISD generează două tipuri de efecte benefice în economia ţării gazdă şi
anume : producţia locală determină dezvoltarea pieţei interne, şi apoi extinderea exporturilor
prin utilizarea reţelelor de distribuţie existente pe pieţele externe .
Totodată, capitalul străin, mai ales sub forma ISD, produce efecte de antrenare
semnificative, cum ar fi : dezvoltarea unei reţele importante de sub- furnizori locali; crearea de
noi locuri de muncă în unităţile proprii de producţie; stimularea cererii pentru produsele
intermediare; preocuparea pentru organizarea unor programe specifice de formare şi

8
perfecţionare a forţei de muncă locale; o accesare mai facilă a pieţelor externe pentru renaşterea
economică a României .
Un moment important în marcarea dorinţei României de a acţiona hotărât
pentru atragerea de ISD a fost creat în 1991 de Agenţia Română pentru Dezvolatre.
Organizarea ARD a avut la bază sprijinul primit parţial de la programul Know How Fund al
Marii Britanii, şi ulterior de la Programul PHARE, concretizat în elaborarea unui studiu de
organizare de către Irish Development International, care a asigurat şi pregătirea profesională şi
asistenţa tehnică timp de doi ani, până în 1993, Fondatorii ARD au avut în vedere o implicare
deosebit de activă a Agenţiei în dezvoltarea economică a României prin atragerea de ISD,
inclusiv prin acordarea de stimulente financiare, participaţii de capital, subvenţii pe baza
modelului urmat de ţările Uniunii Europene .

Se pot evidenţia o serie de avantaje ale atragerii investițiilor străine directe înRomânia:
 Politica statului va fi mai orientată spre integrarea europeană;
 Premisele transformării ţării într-un „hub” regional intre Est şi Vest;
 Piaţa de capital se va dezvolta;
 Existenţa stimulentelor pentru investitori;
 Existenţa unui regim stimulator pentru dezvoltarea sferei de cercetare-
dezvoltare;
 Premisele pentru apariţia noilor instituţii şi instrumente financiare;
 Accesul fără taxe vamale pe piaţă UE in baza preferinţelor oferite de Comisia
Europeană;
 Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor din Europa de Sud-Est in baza
acordului multilateral de comerţ liber CEFTA;
 Accesul fără taxe vamale pe pieţele statelor membre ale CSI in baza acordurilor
de liber schimb.
În ciuda acestor avantaje incontestabile, România încă ocupă un loc modest din
punct de vedere al fluxurilor de ISD atrase, fiind abia pe locul patru în Europa Centrală –
Estica, după Polonia , Ungaria şi Cehia .
Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul
ţării deimplantare, nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ atât la nivel

9
macroeconomic, cât şi la nivel sectorial. O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se
manifestă, în general, pe termen scurt, apariţia lor fiind strâns legată de implementarea
investiţiei şi/sau eficientizare a acesteia, ca de exemplu:
 Creşterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se
datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin, fără de
care implementarea investiţiei nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în
care retehnologizareaactivităţii se concretizează în creşterea productivităţii şi
competitivităţii, se poate înregistra odiminuare a deficitului comercial, în
principal, atunci când investitorul străin esteorientat preponderent către export
sau substituirea importurilor.
 Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizării rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra
o reducere anumărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. În opinia
mea, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în care
întreprinderile restructurate beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii
activităţii, caz în care, prin efecte deantrenare, pot genera noi locuri de muncă
(prin dezvoltarea unor activităţi aflate în amontesau în aval).
 Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilităţilor fiscale
acordate investitorilor străini (politica de stimulente) care au ca efect imediat
reducerea veniturilor  bugetare. Pe de altă parte, creşterea numărului şomerilor
ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat generează
cheltuieli suplimentare la buget, întrucâtforţa de muncă disponibilizată de
sectoarele restructurate nu este imediat absorbită deactivităţile aflate în
dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investiţiile realizate ajung la
maturitate, se poate înregistra o creştere a veniturilor la bugetul statului datorită
impozitelor şitaxelor plătite de noii contribuabili (firme şi salariaţi).
 Eliminarea de pe piaţă a firmelor autohtone
 Repatrierea profitului şi nu reinvestirea acetuia
Aşadar, consider ca impactul ISD asupra economiei ţării gazdă este diferit de la
o ţară la alta, în funcţie de condiţiile concrete existente la nivel economic, social şi politic şi de
gradul de pătrundere a capitalului străin.

10
Volumul şi calitatea investiţiilor străine înregistrate în perioada 2010-2013 în
economia românească nu sunt satisfacatoare, existând încă domenii în care capitalul investit nu
contribuie în mod semnificativ, conform potenţialului şi necesităţilor de susţinere a reformei
economice. De aceea, obiectivele stategice de atragere a investiţiilor străine directe vizează
construirea unei credibilităţi externe reale a României ca potenţială piaţă investiţională, în
perspectiva integrării în structurile Uniunii Europene, precum şi promovarea României ca
potenţială piaţă receproare de investiţii, în contextul competiţiei cu țările cu economie în
tranziţie din Europa Centrală şi de Sud- Est .
Una dintre cele mai actuale probleme care se întalnește în acest moment în
România cu privire la investiţiile străine directe este schimbarea continuă a legilor cu privire la
sistemul de investiţii din România. Lipsa unui cadru stabil poate pune în dificultate anumiti
investitori mai mici care nu se simt suficient de puternici, indiferent de modificări. Asa ca mulţi
dintre ei renunta la planurile lor de a-si introduce capitalul în afaceri din România.

2.2. Evoluţia intrărilor ISD în România

Anul 1990, când România şi-a deschis porţile către lumea democrată, marchează
şi deschiderea economiei către capitalul străin şi ulterior spre investiţii străine directe. O
particularitate a ISD în România o reprezintă numărul foarte mare de societaţi comerciale cu
participare străină (mai mult de 82.000, existente la sfarşitul primei jumătăţi a anului 2014).
Diferența între nivelul ISD înregistrat în România şi cel din ţările din Europa
Centrală şi de Est este dată de evoluţia diferită a proceselor de privatizare. În ţările în tranziţie
în care nivelul ISD este ridicat au avut loc încă din `94-`95 privatizări ale utilităţilor publice
(energie electrică, comunicaţii), ale băncilor de stat, ale marilor întreprinderi industriale. În
România, aceste mari privatizări au debutat abia în 1998 (Romtelecom, BRD, Dacia) în condiţii
nefavorabile din punct de vedere al climatului intern şi internaţional .
La finele anului 2014, conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, numărul societăţilor comerciale cu capital străin întregistrate a fost de 198635,
capital subscris de acestea fiind în valoare de 33,3 milioane EUR. Totodată, unele din marile
companii care au proiecte de investiţii în desfaşurare şi-au majorat capitalul social în această
perioadă. Renault a investit 3,4 milioane USD, Ispat Sidex – 7,6 milioane USD, LG Electronics
a dus 6,7 milioane USD, YKK şi Michelin câte 4 milioane USD. Telecomunicaţiile, sectorul

11
energetic, industria constructoare de maşini şi componente auto sunt domenii în care
investitorii străini îşi vor menţine interesul şi în acest an, acestea fiind cele mai căutate pentru
proiecte investiţionale de mare anvergură. Uniunea Europeană prin Franţa, Germania, Austria
şi Spania, precum şi investitorii provenind din SUA, reprezintă surse care vor aduce cele mai
multe investiţii importante în ţara noastră .
Anul 2012 a marcat o creştere importantă a ISD, care au ajuns la 1,673 mld.
EURO. Trendul ascendent s-a menţinut şi în 2013, când s-a atins o valoare record pentru
România: 4,09 mld. EURO. Creşterea semnificativă cu peste 52% a investiţiilor străine directe
în 2013 faţă de 2008, are la bază: stabilitatea şi creşterea economică înregistrată de România în
perioada 2009 – 2013, rata inflaţiei sub 10%, îmbunătăţirea generală a mediului investiţional.
Un aport în acestă creştere a avut-o de asemenea privatizarea SNP Petrom, pentru care
grupul austriac „OMV” a plătit 1,5 mld. EURO. La această „megaprivatizare” se adaugă şi
privatizarea societăţilor Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, pentru care s-au încasat 112 mil.
EURO iar Internaţional Finance Corporation şi BERD au preluat 25% din acţiunile BCR pentru
suma de 222 mil. dolari.

În perioada 2014 o serie de societăţi comerciale şi-au majorat capitalul social:


 Automobile Dacia şi-a majorat capitalul cu peste 218 mil. EURO;
 Telemobil cu 217 mil. EURO;
 Rompetrol Financial Group cu 73,6 mil. EURO;
 Robank cu 54,7 mil. EURO.

Efectele creşterii economice şi îmbunătăţirea mediului de afaceri s-au reflectat şi în ratingul


de ţară acordat României de principalele agenţii din domeniu.
Agenţia americană A. T. Kearney ne-a plasat pe locul 29 dintr-un număr de 64 de ţări, faţă de
locul 49 deţinut în acelaşi clasament în 2013. Indicele de încredere a investitorilor din UE ne
situează pe locul 16, fiind singura ţară din Europa de sud-est care urcă în acest clasament.
A crescut simţitor şi numărul de proiecte investiţionale derulate în perioada 2007– 2014 faţă
de perioada 1997 – 2004. Astfel au fost înregistrate 781 de proiecte de investiţii (2007 – 2014) din
care au fost finalizate până în prima jumătate a anului 2013 peste 145 proiecte. Valoarea angajată a
proiectelor a fost de 2,5 mld. dolari, 53% din această sumă reprezentând participarea străină.

12
2.3. Factori determinanți ai ISD în România

România se află în stagiul doi de dezvoltare conform World Economic Forum şi pe


locul 77 în ceea ce priveşte Indicele de Competitivitate, ocupând ultima poziţie în clasament
comparativ cu celelalte nouă ţări din regiune conform World Competitiviness Report 2010 -
2011 realizat de către World Economic Forum.
României prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje în ceea ce priveşte atragerea finanţării
internaţionale. Constatăm că sunt multe deficienţe care trebuie înlăturate.
Avantajele pe care le prezintă România în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine
directe sunt:
 Cota unică - Cota unică de impozitare presupune acelaşi rang de impozitare
pentru persoane fizice şi companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rata
unică de impozitare, pentru toate tipurile de venituri obţinute dindiferite
activităţi. Succesul regimului cotei unice de impozitare depinde, se pare, de
nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mică, cu atât este mai eficientă
colectarea ei. Deşi s-aconstatat că o rata mai mică de impozitare conduce, în
general, la sporirea gradului de plată a taxelor respective, impozitele mai scăzute
pot conduce, după stabilizarea apetitului de plată al celor impozitaţi, lascaderea
veniturilor la Bugetul de stat,
 Costul scăzut cu forţa de muncă (Costurile reduse ale salarizării şi
creşterea productivităţii vor continua să atragă investitorii străini în România,
declara economistul şef al Băncii Comerciale Romane)
 gamă variată de materii prime şi resurse naturale care permit o producţie
diversificată pe sectoare;
 structura geografică a României (aproximativ 1/3 şes, 1/3 dealuri şi 1/3 munţi),
la care se adaugă climă, solul, reţeaua hidrografică şi potenţialul turistic
antropic, constituie surse atractive de finanţare a agriculturii şi turismului;
 forţa de muncă bine calificată şi ieftină;
 piaţa internă mare (22 mil. locuitori), a două în regiune după Polonia;

13
 specialişti de nivel mondial în anumite domenii (soft, inginerie, petrochimie
etc.);
 capacitatea românilor de a se adapta şi integra rapid;
 armonizarea lesgislaţiei fiscale cu cea a UE deschide noi oportunităţi pentru
statele membre UE de a finanţa activităţi economice în România;
 repatrierea fără constrângeri a capitalului
 Locaţia atractivă : permite accesul facil către ţările fostei Uniuni Sovietice ,
către Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, atingând o populaţie de 200 milioane
locuitori în mai puţin de 1000 km 2 .
 Reţele bine dezvoltate de telefonie mobilă .
 Membra UE - Statutul de membru aduce în primul rând un plus de încredere în
rândul investitorilor străini, dar şi autohtoni cât şi avantajul pătrunderii pe o
piaţă unde există liberalizarea comerţului
 Plasarea la intersecţia a trei coridoare posibile de transport care ( ne) leagă ( de)
Europa : două pentru transport rutier şi una pe cale fluvială.
 Prezenţa filialelor celor mai mari şi importante bănci: City Bank, ABN_ÂMRA,
ING Bank, Chemical Bank, Creditinstal, etc.
 Relaţii diplomatice cu 176 de ţări.
 Membră NATO , ONU şi UE.
 Statut de economie funcţională acordat de Statele Unite ale Americii.

Dezvantajele pe care le prezintă România în ceea ce privste atragerea investiţilor străine directe
sunt:
 Infrastructura (România are de recuperat un decalaj foartemare în domeniul
infrastructurii, fata derestul tarilor UE. De exemplu, din reţeaua deaproape 80 de
mii de kilometri de drumuri,doar 20% reprezintă drumuri naţionale),
 nivelul ridicat şi instituţionalizat al corupţiei determină capitalul străin să
ocolească frecvent România;
 mediul legislativ relativ instabil;
 sistemul juridic ineficient, care aplică neuniform legile;
 piaţă a muncii rigidă;

14
 putere de cumpărare scăzută;
 productivitate a muncii scăzută şi o dotare tehnică modernă încă insuficientă
pentru a face faţă competiţiei internaţionale.
Din punct de vedere al respondenţilor din World Competitiveness Report 2012 -2013
realizat de către World Economic Forum cei mai problematici factori pentru mediul
investiţional sunt: nivelul taxelor (15,5%), birocraţia ineficientă a guvernului (13%),
instabilitatea politică (11,9%), accesul la finanţare (10,8%). Indicatorul referitor la transparenţa
politică o situează pe locul 140, cel al eficienţei sistemului legislativ pe locul 122 iar cel ce
ţine de încrederea publică în mediul politic pe locul 119. Un alt aspect negativ al mediului
investiţional din România este legat de infrastructură. Indicatorul ce cuantifică calitatea
acesteia cât şi a fiecărei componente în parte o plasează pe locul 139. La nivelul pieţei muncii
există o colaborare precară (locul 137), o rigiditate la nivel de angajare (locul 118). Un alt
punct slab este că se află printre ţările cu cele mai multe taxe (113 pe an). În ceea ce priveşte
taxarea, România a făcut modificări fiscale inclusiv un nou impozit minim pe profit ceea ce a
făcut ca plata taxelor de către companii să fie mai costisitoare.
Putem identifica o serie de măsuri ce ar putea duce la înlăturarea acestor deficienţe:

 măsuri ce ţin de creşterea capitalului societăţilor comerciale: restructurarea şi


eficientizarea activităţii acolo unde este cazul; exploatarea la capacitate maximă
a mijloacelor fixe active, sporirea productivităţii şi calităţii muncii;
modernizarea mijloacelor de producţie (achiziţionarea unor mijloace de
producţie cu un randament ridicat);
 îmbunătăţirea sistemului legislativ;
 creşterea eficienţei managementului financiar;
 ameliorarea corupţie: înăsprirea pedepselor pentru cei care favorizează astfel de
practici; remunerarea corespunzătoare a funcţionarilor publici, care să-i ferească
de tentaţia de a obţine foloase nemeritate; organizarea unor licitaţii reale,
corecte, cu privire la efectuarea de lucrări publice, achiziţii publice, etc.;
responsabilizarea funcţionarilor publici, dar şi a cetăţenilor cu privire la efectele
nefaste ale acestui fenomen.

Credem că prin aceste măsuri, întreprinderile româneşti şi economia în ansamblu, vor


15
fi capabile să atragă o finanţare internaţională mai mare, care să conducă la creşterea şi dezvoltarea
generală.
În concluzie, investiţiile străine directe au contribuit la dezvoltarea economică mondială
dar şi a României. În ultimile decenii, în lume se desfăşoară o adevărată concurenţă între ţări in
planul atragerii investiţiilor străine directe. Fiind conştiente de avantajele obţinute în urma
atragerii investiţiilor srăine directe, ţările, aflate in procesul tranziţiei spre economia de piaţă,
pun tot mai mult accentul pe elaborarea şi promovarea politicilor de atragere a investiţiilor
străine directe in economiile lor.
Nivelul insuficient al atragerii investiţiilor străine în România este determinat de mai
mulţi factori, cei mai importanţi fiind politica fiscală nefavorabilă pentru o largă desfăşurare a
activităţii economice, raporturile tensionate între forţele politice interne, birocraţia din aparatul
administrativ, care, la randul său duce la extinderea corupţiei în întreaga societate și la
instabilitatea politică.
Fără investiţii străine nu vom putea depăşi criza economică amplă şi nici nu ne vom putea
inscrie pe traiectoria unui nou mod de producţie bazat pe tehnologii absolut moderne. Numai pe baza
acestor tehnici moderne susţinute şi de un program investiţional stabil şi coerent este posibilă
creşterea competitivităţii economiei naţionale, a produselor sale pe arena internaţională.
Aşadar, România trebuie să deţină o strategie de atragere şi promovare a investiţiilor străine,
care trebuie să includă in sine un larg program de imbunătăţire a imaginii ţării. Este necesară
asigurarea credibilităţii Romaniei ca stat in care investiţiile străine sunt garantate de riscuri şi pot fi
plasate in activităţi economice profitabile şi durabile, atit pentru investitorii străini, cit şi pentru cei
autohtoni.

2.4. Impactul aderării României la UE asupra fluxurilor ISD

Aderarea Romaniei la UE ii a oferit acesteia o serie de oportunitati inceea ce


priveste accesarea investitiilor externe de capital, datorata sporirii credibilitatii economiei
romanesti ca urmare a aderarii la UE si a reformelor adoptate in vederea aderarii precum:
 Politica statului orientată spre integrarea europeană;
 Premisele transformării ţării intr-un „hub” regional intre Est şi Vest;

16
 Nivelul ridicat actual al consumului şi perspective menţinerii acestuia pe piaţa
internă şi pieţele principalelor parteneri comerciali;
 Deetatizarea patrimoniului public prin diverse forme, inclusiv in baza
parteneriatului-publicprivat;
 Piaţa de capital in dezvoltare;
 Existenţa stimulentelor pentru investitori;
 Existenţa unui regim stimulator pentru dezvoltarea sferei de cercetare-
dezvoltare;
 Existenţa activelor decapitalizate cu potenţial de dezvoltare, inclusiv in
infrastructură;
 Premisele pentru apariţia noilor instituţii şi instrumente financiare;
 Accesul fără taxe vamale pe piaţă UE in baza preferinţelor oferite de Comisia
Europeană;
 Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor din Europa de Sud-Est in baza
acordului multilateral de comerţ liber CEFTA;
 Accesul fără taxe vamale pe pieţele statelormembre ale CSI in baza acordurilor
de liber schimb.

STUDIU DE CAZ:

INVESTIȚIA COMPANIEI MASPEX ÎN ROMÂNIA

Maspex Romania face parte din grupului polonez Maspex Wadowice, una dintre cele
mai mari companii din Europa Centrala și de Est, pe segmentul produselor alimentare. Grupul
este lider incontestabil pe piata sucurilor, nectarurilor și a băuturilor răcoritoare în Polonia,
Cehia și Slovacia, și un jucător important în Ungaria, România, Bulgaria și Lituania. De
asemenea, Maspex Wadowice este un important producător pe piața produselor instant
(cappuccino, cacao, cremă pudra pentru cafea, ceaiuri instant) în Europa Centrala și de Est.

17
Maspex Romania activează cu multă implicare și respect pentru consumatorii din țara
noastră, încă din anul 1996. Compania s-a numit inițial La Festa Internațional, iar prima fabrică
a companiei a functionat la Popești Leordeni, lângă București. În octombrie 2001, Maspex
Romania a introdus fosta fabrică "Conserve SA", din Valenii de Munte, judetul Prahova, într-
un amplu proces de retehnologizare și de modernizare.
În 2008, compania a finalizat la Vălenii de Munte, construcția unui nou centru de
producție, a unor depozite și linii de producție ultramoderne. Investiția a fost de peste 30
milioane de euro, reprezentând dublarea investițiilor făcute pâna în acel moment de Maspex în
România.
În prezent, Maspex Romania produce în fabrica sa de la Vălenii de Munte o gama
variata de produse din categoriile juice, nectar, still drink - Tymbark, Tedi, Ciao şi Figo,
Nestea; produse instant - gama La Festa: La Festa Cappuccino, HotChocolate La Festa, La
Festa 3in1; snacks-uri dulci şi sărate – gama Salatini (Crackers, Brezels, Sărațele, Sticksuri),
Rollini d’Oro, precum și pastele făinoase Arnos.
În cei peste 30 de ani de activitate, în cadrul grupului Maspex Wadowice s-au finalizat 19
achiziții, 8 dintre ele fiind în Polonia, iar 11 în afara ei.
În Romania, în decembrie 2007, producătorul de paste Arnos Oradea a fost preluat de catre
liderul pieței de paste făinoase din Polonia - Lubella S.A, firmă reprezentată pe piața românească de
compania noastră, Maspex Romania. Din anul 2013, pastele Arnos sunt produse în fabrica de la
Vălenii de Munte.
În 2013, Maspex Romania a semnat un contract pentru achiziționarea unei părți din activele
firmei Pan Group (Craiova), achiziție ce a facilitat introducerea în portofoliul companiei a unor noi
categorii de produse precum biscuiti sărați, covrigei, sticks-uri și rulade, printre ele numărându-se
cunoscutele branduri Salatini si Rollini d’Oro.
În martie 2016 s-au finalizat toate procedurile pentru preluarea companiei Rio Bucovina, unul
dintre cei mai mari producători de apă minerală naturală din România. Prin această tranzacție,
Maspex Romania a intrat pe un nou segment de piață, prin brandurile de apă Bucovina și La Vitta.

Bibliografie:

- Munteanu, A. Horobet – Finante multinationale, Ed. All Back, Bucuresti, 2006

18
- P. Bran, I. Costică – Economia activităţii financiare şi monetare internaţionale, Ed.
Economică, Bucureşti, 2009
- Dunning, J. (1993) “Multinational enterprises and the global economy”, Publishing House
Addison –Wesley, UK
- www.apaps.ro / Rapoarte şi sinteze
- http://www.bnr.ro/Investitiile-straine-directe
- https://maspex.ro/maspex

19

S-ar putea să vă placă și