INVESTITII INTERNATIONALE

Investitiile internationale se manifesta sub 2 forme: a) investitii straine directe ( ISD/EDI ) b) investitiile de portofoliu
A) INVESTITII STRAINE DIRECTE ( I.S.D. )

Investitiile straine directe pot fi definite ca acele investitii ce reflecta scopul unei entitati ( firma, P.F., institutie ) rezidente intr-o tara de a obtine un interes de durata intr-o firma rezidenta in alta tara. In cazul I.S.D. angajamentul investitorului este de durata si de asemenea, participarea acestuia la conducerea firmei este nemijlocita. In unele tari se considera ca un investitor este investitor direct atunci cand detine cel putin 10% din actiuni sau din puterea de vot. In aceasta categorie intra elemente cum ar fi: Actiunile sau partile sociale ( in functie de natura firmei ); Imprumuturile intra-firma; Profiturile reinvestite. B) INVESTITIILE DE PORTOFOLIU Investitiile de portofoliu includ valori mobiliare participative ( actiuni ) si valori mobiliare de natura datoriei ( obligatiuni sau instrumente ale pietei monetare ). In cazul investitiei de portofoliu investitorii sunt interesati doar de sporirea capitalului fara a se implica in conducerea firmei.

de intrare TIPURI DE I.S.D.: I.S.D. fluxuri I.S.D. stocuri I.S.D. Fluxurile de I.S.D. reprezinta valoarea investitiilor realizate intr-o perioada de timp ( de regula 1 an ) de catre firme din alte tari in tara de referinta ( fluxuri de intrare ) si firme proprii pentru fluxurile de iesire. Stocurile I.S.D. reprezinta valoarea cumulata a investitiilor straine realizate de la momentul inceperii inregistrari pana la momentul curent. Romania si Ungaria au permis investitii straine inca dinainte de anul 1990, mai precis anul 1975. In anul 2007, la nivel mondial, fluxurile de I.S.D. insumau cca. 1800 miliarde dolari, iar in stocurile de I.S.D. insumau cca. 15.000 miliarde dolari ( 25% din produsul brut mondial ). TRASATURI LA NIVEL MONDIAL ALE I.S.D. 1) acest fenomen, timp de mai multe decenii, a prezentat cea mai mare crestere fata de alti indicatori economici cum ar fi P.B. ( produsul brut ) mondial, comertul mondial; 2) vanzarile in strainatate ale filialelor societatilor transnationale reprezinta mai mult decat dublul exporturilor mondiale. In anul 2007 aceste vanzari in strainatate au reprezentat cam 31.000 mld. $ fata de 14.000 mld. $; 3) I.S.D. au devenit cea mai importanta sursa de finantare pentru tarile in curs de dezvoltare; de iesire

4) prin I.S.D. se creaza un numar mare de locuri de munca. In anul 2007 numarul acesta de locuri de munca create in mod direct era de cca. 90 milioane de angajati, iar numarul total de locuri de munca create datorita I.S.D. depasea 400 milioane la nivel mondial. ORIENTAREA PE GRUPE DE TARI La nivel mondial investitiile straine se orienteaza mai ales catre tarile dezvoltate, iar proportia variaza intre 65% - 75%. FUZIUNILE SI ACHIZITIILE INTERNATIONALE In ultimele 2 decenii fuziunile si achizitiile internationale au ocupat o pondere foarte mare ( 80% ) din fluxurile mondiale de investitii straine. Aceste fuziuni si achizitii au loc mai ales in domenii de activitate aflate in faza de maturitate sau declin in domenii cum ar fi: sectorul bancar, asigurari, telecomunicatii, industria auto, industria chimica sau cea farmaceutica. In Europa Centrala si de Est, dupa 1990, achizitiile internationale s-au manifestat mai ales sub forma privatizarilor cu parteneri straini. Participantii la I.S.D. Directi investitorul strain 100% parteneri locali Indirecti guverne furnizorii clientii

Motivatii economice ale realizarii investitiilor straine Se impart in 3 grupe principale: a) accesul la resurse; b) accesul la piete; c) accesul la eficienta. ORIENTAREA LA NIVEL MONDIAL A INVESTITIILOR STRAINE IN SECOLUL XX O prima perioada este cea interbelica in care in principal se cautau resurse si in care existau cateva tari sursa. Ex: Marea Britanie, SUA, Franta, germania. Urmeaza o perioada imediat post belica ( 1945 1960 ) in care exista o orientare spre piete si apogeul investitiilor straine in cazul SUA. Prik\ncipalele tari de destinatie: Europa Centrala, Canada si SUA. O a 3-aperioada este cea cuprinsa intre 1960 1980 cand avem ca principal fenomen aceasta devansare a exporturilor. Principalul criteriu era asigurarea eficientei. Ex: Tarile vest europene si cele japoneze. Unul dintre principalii destinatari era SUA. O ultima perioada ar fi cea ciprinsa intre anii 1980 2000 in care avem ca trasatura orientarea masiva catre sectorul serviciilor tehnologiei. SECTIILE DE TRANSNATIONALIZARE Intr-o prima perioada avem de-a face cu strategii punctuale in care se creeaza filiale in strainatate prin replicarea ( copierea ) firmei mama, astfel filialele sunt autonome si de mari dimensiuni.

A 2-a etapa este cea a strategiilor de integrare simpla ce presupun relatii mai intense intre firma mama si filiale si in care se orienteaza catre filiale activitatile care indica un consum mai mare de forta de munca. O ultima forma este cea a strategiilor de integrare complexa ce au in vedere divizarea procesului economic in componente incepand de la cercetare, proiectarea produselor, distributia si chiar reciclarea materialelor si desfasurarea fiecarei activitati oriunde pe glob este mai eficient. In prezent un rol important in decizia investitorilor straini revine existentei resurselor create respectiv a resurselor de creativitate, inteligenta dintr-o tara. EFECTELE IN TARILE DE DESTINATIE un efect vizibil este crearea de noi locuri de munca si mentinerea celor existente; al 2-lea efect este cresterea investitiilor in economia respectiva inclusiv prin stimularea investitiilor interne; cresterea veniturilor la bugetul statului si la bugetele locale prin impozitele platite de firma cu capital strain; accesul la tehnologii moderne; modele de management moderne; accesul la piete si cresterea exporturilor; cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca; sprijinirea privatizarii si restructurarii. Valorificarea acestor efecte favorabile determinate de investitia straina presupune initiarea unor masuri de catre guvernele tarilor de destinatie.

Masuri ale guvernului o prima masura este imbunatatirea modelului de afaceri; eliminarea si asigurarea srabilitatii si predictibilitatii; sprijinirea utilizarii furnizorilor locali; initierea de masuri pentru mentinerea investitorilor existenti; cresterea nivelului general de calificare al fortei de munca; imbunatatirea participarii centrelor de cercetare si centrelor universitare la activitatea de productie. Masuri de promovare a investitiilor initiale ale tarilor sursa HCM ( Home country measures ) Tarile sursa pot sprijini firmele proprii in realizarea de investitii in alte state atunci cand acest lucru este in interesul national furnizarea de informatii si asistenta tehnica asistenta financiara stimulente fiscale acordarea de garantii pentru investitiile efectuate masuri bazate pe accesul, pe piata tarii sursa masuri legate pe transferul de tehnologie

IMPLICATII POLITICE SI EFECTE NEGATIVE Implicatii politice apar in situatia in care tara de destinatie defineste ca obiectiv politic atra-

gerea de investitii straine ( Irlanda, China, Ungaria ); in situatia in care guvernele se implica in investitii majore ( energie nucleara, infrastuctura, transporturi ); in cazul privatizarilor importante. Efecte negative situatia in care investitorul cumpara o firma pentru a o inchide si a valorifica activele; situatia in care investitorul cumpara o firma pentru a o elimina din dorinta de a elimina un concurent; achizitionarea de utilitati publice si exploatarea acestora in conditii de monopol. Surse de informare in luarea deciziei de a investi investitii oficiale, camere de comert; firme de consultanta; agentii de rating institutii specializate. TIPURI DE POLITICI DE ATRAGERE A INVESTITIILOR STRAINE
a) Politici minimala constau in simpla permisiune acordata investitorului strain de a

investi;
b) Politici de promovare pun accentul pe activitati de marketing ( informare ); c) Politici de mentinere; d) Politici mixte.

Aplicarea acestor politici este realizata prin intermediul unor institutii numite agentii de promovare a investitiilor straine ce pot avea o sfera de actiune mai restransa ( furnizarea de informatii si consultanta ), sau mai extinsa atunci cand pot sa initieze si sa finanteze actiuni economice. Pentru atragerea de investitori straini, un rol important revine acordarii tratamentului national ( aplicarea aceleiasi legislatii si acelorasi proceduri ca si investitorilor locali ).

STIMULENTE ACORDATE INVESTITORILOR STRAINI Se impart in 2 categorii: fiscale si financiare Fiscale au in vedere reduceri, scutiri sau amanari de taxe si impozite. Financiare acordarea de sume pentru locuri de munca create, dezvoltarea infrastucturii, credite cu dobanda redusa, calificarea personalului. Stimulentele fiscale sunt acordate de obicei de tari in dezvoltare, iar cele financiare sunt acordate de cele dezvoltate. Stimulentele fiscale nu ofera nimic la inceput, dar impoziteaza mai putin dupa aceea pe cata vreme cele financiare ofera ceva la inceput si impoziteaza normal dupa aceea.