UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE BUSINESS

Lucrare de disertație

Coordonator științific,
Profesor dr. Cornelia Pop

Masterand,
Tihulcă Loredana-Elena

Cluj-Napoca
2024

1
 UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI
FACULTATEA DE BUSINESS
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

Lucrare de disertație
INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE

Coordonator științific,
Profesor dr. Cornelia Pop

Masterand,
Tihulcă Loredana-Elena

Cluj-Napoca
2024

2
 Cuprins

Capitolul 1. Investitiile straine directe – aspecte generale

1.1 Rolul si importanta ISD
1.2 Tipuri de ISD si modalitati de intrare pe diverse piete
1.3 Factori care sporesc atractivitatea unei tari pentru atragrea ISD

Capitolul 2. Dinamica și evoluția fluxului de ISD în România

2.1 Necesitatea atragerii de ISD în România
2.2 Evoluția intrărilor ISD în România
2.3 Factori determinanți ai ISD în România
2.4 Evolutia ISD in Romania (perioada disponibila conform rapoartelor BNR
disponibile la: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 – ce e in
paranteza, evident nu va face parte din titlu)
2.5 Aspecte critice privind ISD în România

Aici te poate ajuta si urmatorul material:

https://fic.ro/documents/studiu-investitiile-straine-directe-evolutia-si-importanta-
lor-in-romania (se deschide direct un pdf... trebuie doar sa il descarci)

Capitolul 3. Investitiile straine directe ale Romaniei

Incepand cu 2020 sau 2021 exista un scurt capitol despre acest subiect in fiecare
raport. De preluat datele si de interpretat.

Concluzii

Capitolul 3. Studiu de caz. Comparație ISD între România și Estonia din anul
2007 până în anul 2017.

3
Introducere

Am ales și tratat cu multă plăcere și cu mult interes această temă deopotrivă

fundamentală și utilă pentru teoria și practica investițională cu dorința de a aduce un plus de
cunoaștere în acest domeniu în special în ceea ce privește Investițiile Străine Directe în România,
dar și în Estonia.
Tema este incitantă prin actualitatea, extinderea și importanța ei, necesitând o laborioasă
muncă de cercetare și cercetare, de coroborare și asamblare a informațiilor și cunoștințelor
necesare dezvoltării ei. Am ales această temă și pentru faptul că m-am născut și am crescut într-o
societate în care se vorbește în continuu despre tranziție, economie de piață, investiții. Drept
pentru care am ales pentru studiul de caz o comparație a Investițiilor Străine Directe între
România și Estonia.
Lucrarea este structurată în trei capitole . Primul capitol se axează și clasifică teoriile,
factorii, tipurile, modalitățile de realizare, rolul și importanța investițiilor străine directe. În urma
parcurgerii acestui capitol vom realiza că Investițiile Străine Directe sunt foarte complexe și sunt
generate în principal de către CTN-uri, care urmăresc în primul rând realizarea profitului.
Capitolul doi prezintă dinamica și evoluția fluxurilor de ISD din România, unde
exemplifică în amănunt, necesitatea atragerii ISD datorită faptului că România a rămas în urmă
față de statele din jur în ceea ce privește starea economică ,în general, cu atât mai mult din
punctul de vedere al ISD atrase, evoluția intrărilor ISD, factori determinanți și caracterizează
aspectele critice ale ISD în România.

4
 În ultimul capitol, am elaborat un studiu de caz care privește o comparație a două țări
România și Estonia în cazul atragerii ISD.
Capitolul 1. Investițiile străine directe – aspecte generale
Investiţiile sunt motorul unei economii, unul din factorii cheie pentru dezvoltarea unei
economii, afirmaţie susţinută de faptul că investițiile influenţează structură patrimonială, au un
impact major asupra gradului de ocupare a forţei de muncă, generatoare de progres, duc la
creşterea competitivităţii entităţilor economice. Termenul de investiţie poate fi abordat din mai
multe perspective. în sens generic, prin investiţie se înţelege o sumă de bani alocată în scopul
obţinerii unor venituri viitoare superioare și incerte. Ea este concretizată în creşterea activelor
unei entităţi economice: construcții, utilaje, echipamente de producţie etc.
Această este însă doar o abordare generală a termenului de investiţie. Ea poate fi privită
din punct de vedere financiar, contabil sau economic.
În viziune financiară, investiţia se referă la sumele alocate într-o perioada de timp cu
scopul generării de venituri viitoare. Ea reflectă valoarea efortului realizat pentru realizarea sau
achiziționarea de noi active, modernizarea celor existente. În viziune financiară investiția include
toate elementele de imobilizări și de cheltuieli, la care se adaugă nevoie de fond de rulment
pentru exploatare, generat de creşterea volumului de activitate.
În viziunea contabilă – care este cea mai restrictivă, noțiunea de investiţie se rezumă la
noțiunea de active imobilizate, “toate bunurile mobile și imobile, corporale sau necorporale,
achiziţionate sau create de întreprindere, destinate de a rămâne constant sub aceeaşi formă”. Un
element de imobilizări corporale sau necorporale este contabilizat dacă este probabil ca entitatea
să beneficieze de avantaje economice viitoare asociate acestuia şi costul lui poate fi determinat în
mod fiabil.1
În viziune economică, noțiunea de investiţii privește toate consumurile de resurse care se
fac în prezent în speranța obţinerii în viitor a unor efecte economice eșalonate în timp și care în
sumă totală sunt superioare cheltuielilor inițiale de resurse. Din această definiție se observă că
scopul realizării unei investiții este eficienta ei, adică realizarea unui plus de venit fată de
resursele investite. Astfel sunt considerate investiții:
- achiziționarea de echipamente de producţie şi alte bunuri care inițial generează ieșiri de
numerar iar ulterior pe termen lung și eșalonat plusuri de încasări, economiile de consumuri,

5
superioare ieșirilor de numerar. - alte cheltuieli referitoare la cumpărarea bunurilor de mai sus
cum sunt: cheltuielile pentru publicitate, retehnologizarea, programele de cercetare dezvoltare.

1.1 Rolul si importanta ISD

Investițiile străine directe joacă un rol important în dezvoltarea și

transformarea unei țări din punct de vedere economic, beneficiind atât
investitorii cât și economia țării gazdă aducând capital și stimulând investițiile.
Acestea creează noi locuri de muncă prin extinderea afacerilor existente dar și
prin investiția în noi afaceri, reducând șomajul, dar și îmbunătățirea nivelului
de trai. Investitorii străini implementează tehnologii noi și inovatoare în țara
gazdă, contribuie la dezvoltarea infrastructurii prin investiții în transport,
energie și telecomunicații, aceștia aduc standarde ridicate de guvernanță
corporativă pentru a contribui la îmbunătățirea transparenței și responsabilității
în afaceri.

1.2 Tipuri de ISD si modalitati de intrare pe diverse piete

Investiţiile pot fi clasificate după diverse criterii, din care în continuare vor fi prezentate
câteva considerate relevante în literatura de specialitate:
➢ Din punct de vedere al politicii generale al unei entităţi economice se pot distinge două
mari categorii de investiții: investiţii interne și investiții externe.
Investiţiile interne se referă la alocarea de resurse pentru achiziţionarea de active fixe
corporale și necorporale pentru creşterea și dezvoltarea producţiei și comercializarea
acestora.
Investiţiile externe sunt cunoscute din punct de vedere contabil sub denumirea de
imobilizări financiare. Ele se referă la plasamente de capital pentru consolidarea situaţiei
financiare a entităţii economice în cadrul altei entităţi economice. în cadrul investițiilor

6
 externe, un concept interesant este acela de portofoliu de proiecte de investiții, care
reprezintă ansamblul investițiilor financiare ale unei entităţi economice. Pentru a firmă care
are astfel de investiții este foarte importantă gestionarea unui astfel de portofoliu, astfel încât
să menţină sau să crească investiţiile care sporesc valoarea întreprinderii și să renunţe la cele
care duc la scăderea acesteia.
➢ Din punct de vedere al naturii lor, investițiile sunt :
- tehnice: sunt cele mai des întâlnite și se referă la investițiile în echipamente, linii
tehnologice , utilaje etc.
- umane: se referă la alocarea de resurse pentru formarea şi perfecţionarea personalului; -
sociale: construirea de cantine restaurant, săli de sport etc;
- financiare: achiziţionarea de titluri financiare în alte entităţi economice;
- comerciale: sume alocate pentru reclamă și publicitate.

➢ Tot după natura lor investițiile sunt:

- investiţii în active imobilizate (imobilizări corporale, necorporale și financiare);
- investiții în nevoia de fond de rulment de exploatare în cazul creşterii capacităţii de producţie.
➢ În funcţie de schimbările și efectele generate, din punct de vedere strategic există 4 tipuri de
investiții5 :
- tactică – Investiţiile tactice se referă la perioadă de timp scurtă şi este la polul opus investiției
strategice și intervine în situația în care perspectivele exploatării sunt stabilite. Un exemplu de
investiţie tactică este creşterea productivităţii prin introducerea progresului tehnic sau flexibilităţii
sistemelor de producţie;
- de ruptură – Se referă la investițiile care duc la schimbarea configuraţiei procesului productive. Se
disting două categorii de investiții de ruptură şi anume: de tip “first mover”6 (promovată de Alfred
Chandler) şi cea de tip inovaţie (promovată de Schumpeter). Conform teoriei lui Chandler first
mover este acela care face primul pas, adică acela capabil să dezvolte o strategie de creare şi de
dominare a pieței, prin transformarea câmpului concurenţial. Un exemplu de first mover sunt
întreprinderile textile germane care au dominat piața prin producţia la scară depăşind
manufacturile engleze cu gama limitată de produse.

Investiţia de tip inovaţie se referă la a răspunde în mod eficient unei cereri solvabile.

Investiţiile de ruptură, aşa cum le zice și denumirea, se referă la renunţarea la anumite competenţe
anterioare și la crearea altora noi.

- de formă – Thevenot a fost primul care a definit prima dată în 1986 investițiile de formă. Ele se
referă la trei segmente: companie, sector sau domeniu concurenţial.
- de fond – priveşte capacităţile strategice, ale căror posibilităţi de utilizare sunt insuficiente în
momentul în care nu sunt dezvoltate. Investiţiile de fond sunt greu de estimat sub aspectul
resurselor pe care le implică deoarece, ele generează interacţiuni care determină modificarea
competenţelor şi conferă activelor mobilizate funcţionalităţi noi.

➢ În funcţie de riscul pe care îl implică există:

7
- investiții de înlocuire: sunt investiții cu risc scăzut deoarece nu implică modificări tehnologice majore,
schimbarea procesului productive. Acestea se referă fie la menţinerea afacerii curente, fie la reducerea
costului prin înlocuirea unui echipament uzat7 ;

- investiţii de modernizare: presupun modificări ale echipamentelor existente în funcţiune pentru

un randament crescut şi implică un oarecare grad de risc, însă nu foarte crescut;

- investiții de dezvoltare, de extindere: în acest caz creste riscul implicat, deoarece capacitatea de
producţie crescută presupune implicarea unui număr mai mare de personal, găsirea de noi pieţe de
desfacere etc

- investiții strategice cu cel mai mare grad de risc, deoarece implică efecte pe termen lung. Se referă la
crearea de noi filiale, dezvoltarea unui nou produs, fuziuni etc. Necunoscutele care apar în cazul acestui
tip de investiții sunt mai numeroase şi de aici gradul mai mare de risc.

2 ➢ Din punct de vedere al ieşirilor şi intrărilor de numerar se pot distinge:

- investiții caracterizate printr-o singură ieşire de capital la momentul realizării investiției și o singură
intrare de numerar. Pot fi întâlnite în construcții sau în cazul investițiilor financiare;

- investiții caracterizate printr-o singură ieşire de numerar la începutul perioadei și intrări succesive de
numerar, treptat pe durata investiției.

- investiții caracterizate prin ieşiri succesive de numerar, derulate pe perioada investiției cu o singură
intrare de numerar la sfârşitul duratei;

- cazul cel mai complex, este cel în care atât intrări cât și ieşirile de numerar sunt multiple, derulate pe
parcursul duratei de viaţă a investiţiei. În literatura de specialitate, cel mai des întâlnit caz este cel a
investițiilor care presupun o singură ieşire de numerar şi mai multe intrări de numerar. în restul
cazurilor, este necesară o adaptare a fluxurilor de trezorerie

➢ După sursa de finanțare a investiției:

- investiții finanţate din surse proprii

- investiții finanţate din surse atrase

➢ După modul de execuţie:

- investiții realizate în regie proprie

- investiții realizate în antrepriză

Legea 241/1998 privind stimularea investițiilor directe definește două categorii de investiţii: investițiile
directe şi investițiile de portofoliu.

Investiţia directă este participarea la constituirea sau la extinderea unei întreprinderi în oricare dintre
formele juridice prevăzute de lege, dobândirea de acțiuni sau de părţi sociale ale unei societăţi
comerciale, cu excepţia investițiilor de portofoliu, sau înfiinţarea și extinderea în România a unei
sucursale de către o societate comercială străină, prin:

- aport financiar, în monedă naţională sau în valută convertibilă;

8
 - aport în natură de bunuri imobile sau/și bunuri mobile, corporale şi necorporale;
- participarea la creşterea activelor unei întreprinderi, prin orice mod legal de finanțare;

Investiţie de portofoliu - dobândirea de valori mobiliare pe piețele de capital organizate și reglementate

și care nu permit participarea directă la administrarea societăţii comerciale.

În cadrul investițiilor directe, un loc aparte îl ocupă investițiile străine directe (ISD) care sunt definite ca
proprietatea directă sau indirectă a unei entităţi străine de a deţine cel puțin 10% din acţiunile cu drept
de vot ale unei entităţi economice.

Componentele investițiilor străine directe (ISD) sunt: participaţiile la capital ce revin investitorilor
nerezidenţi care deţin cel puţin 10 la sută din capitalul social subscris al unor întreprinderi
rezidente, profitul reinvestit de către aceştia, precum şi instrumentele de natura datoriei
(împrumuturi, credite comerciale și avansuri, alte creanțe/angajamente externe) dintre investitori
sau grupul din care aceştia fac parte şi întreprinderile în care au investit.]

2.1 Factori care sporesc atractivitatea unei tari pentru atragrea ISD

2.2 Evoluția intrărilor ISD în România

2.3 Factori determinanți ai ISD în România
2.4 Evolutia ISD in Romania (perioada disponibila conform rapoartelor BNR
disponibile la: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 – ce
e in paranteza, evident nu va face parte din titlu)
2.5 Aspecte critice privind ISD în România

9
10