ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCUREȘTI

FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific, Absolvent,

Lector Universitar Bogdan Cernat-Gruici Bănăseanu Elena Ștefania

BUCUREȘTI
2020
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCUREȘTI
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

FINANȚAREA PROIECTELOR DE
INVESTIȚII

Coordonator științific, Absolvent,

Lector Universitar Bogdan Cernat-Gruici Bănăseanu Elena Ștefania

BUCUREȘTI
2020
2
Cuprins

Introducere ...................................................................................................... 4
CAPITOLUL I - INVESTIȚIILE ȘI ROLUL LOR ÎN ECONOMIE .......... 5
1.1 Definirea investițiilor............................................................................... 5
1.2 Clasificarea investițiilor .......................................................................... 8
1.3 Rolul investițiilor si sursele de finanțare .............................................. 10
1.4 Criterii si metode de evaluare a investițiilor ........................................ 13
CAPITOLUL II – OBIECTIVE ȘI METODOLOGIE ................................ 19
2.1 Descrierea programului Start- Up Nation și metodologie ................... 19
2.2 Metoda de evaluare a proiectului ......................................................... 21
2.3 Analiza financiar-economică la nivel general ...................................... 25
2.4 Analiza de risc a proiectelor ................................................................. 26
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ ȘI REZULTATE ............................ 29
3.1 Elaborarea Proiectului de investiție ..................................................... 29
3.2 Analiza Financiar-Economică a proiectului ........................................ 33
3.3 Condiții de funcționare a start up-ului................................................. 37
3.4 Analiza Cash-flow-ului. ......................................................................... 38
Concluzii:...................................................................................................... 45
Bibliografie ................................................................................................... 47
Lista Tabelelor .............................................................................................. 50

3
Introducere

Prezenta lucrare își propune să analizeze atât aspecte din punct de vedere teoretic cât și din
punct de vedere practic în legătură cu proiectele de investiții și cum acestea susțin baza
dezvoltării unei economii. Deoarece conceptul de investiție nu are o definiție clară și își
schimba forma odată cu evoluția omenirii, este examinat și explicat și din prisma marilor
economiști dar și din punctul de vedere al noilor antreprenori care s-au confruntat cu discrepanța
dintre partea teoretică si momentul punerii în practică al afacerii.

Conținutul lucrării este structurat pe trei capitole pornind de la investiții și proiectele de

investiții la nivel general până la esența proiectului.

În primul capitol este analizată ideea generală de investiții. Este structurat din patru subcapitole
ce se completează, pornind de la concepția de investiție explicată din mai multe perspective, la
clasificarea și rolul important al acestora dar și criteriile de evaluare prin care ajung de la un
concept la adevărate și ample proiecte în realitate.

Al doilea capitol descrie din punct de vedere metodologic realizarea unui proiect de investiții
și aspectele generale ale acestuia, metoda principală prin care a fost evaluat proiectul din studiul
de caz de dar și cum se realizează analiza financiar-economică și cea de risc la nivel general.

Urmează ca în ultimul capitol să fie cuprinsă esența lucrării și anume, elaborarea și

implementarea unui proiect de investiții finanțat din fonduri nerambursabile prin programul
Start-Up Nation. Structura acestui capitol este formată tot din patru subcapitole legate strâns
între ele ce cuprind toate operațiile necesare de la documentație, la misiunea si strategia firmei
noi prezente pe piață, rezultatele pe care aceasta le-a avut din punct de vedere financiar-
economic dar și cum a evoluat și și-a maximizat cifra de afaceri ajungând un adevărat succes.

Pentru că investițiile înseamnă folosirea unor resurse financiare importante pe termen lung,
aceste proiecte prezintă riscuri deosebite, elaborarea și punerea lor în funcțiune înseamnă
deseori un fapt ireversibil.

Alegerile pe care un investitor le face în materie de investiții reprezintă anumite puncte esențiale
ale politicii întreprinderii la nivel general, și cum acesta alege să își gestioneze investiția si
capitalul în particular sunt, deci, unele dintre cele mai importante caracteristici ale dezvoltării
sale viitoare.

4
 CAPITOLUL I - INVESTIȚIILE ȘI ROLUL LOR ÎN
ECONOMIE

1.1 Definirea investițiilor

Deoarece nu putem stabili o definiție clară a investițiilor dată fiind multitudinea de explicații,
putem spune că acestea reprezintă atât un proces în vederea producerii unui câștig dar și
alocarea banilor, a timpului sau a efortului pentru obținerea venitului. Oricum le-am defini, în
final înțelesul acestora este același si anume alocarea numerarului sau a capitalului în vederea
obținerii profitului/ venitului viitor, indiferent daca vorbim de un câștig pe termen scurt sau pe
termen lung. Pentru a explica mai bine ce reprezintă aceste investiții, vom prezenta mai multe
definiții după cum urmează:

Într-o societate unde sistemul economic reprezintă consum și creează nevoi, unde
comunitatea este dependentă de calitatea produselor/serviciilor, unde există resurse
consumabile pentru producerea de bunuri, susținerea și promovarea investițiilor duce la
prosperitatea și creșterea economică atât la nivel național cât si la nivel global.

Investiția reprezintă angajamentul de bani sau de capital de a achiziționa instrumente financiare

sau alte active pentru a obține rentabilități profitabile sub formă de dobândă, venit sau apreciere
a valorii instrumentului.

Conf. Univ. Dr. Văduva Cecilia Elena consideră că investițiile constituie suportul material pe
care se dezvoltă partea social-economică ale țării. Prin investiție se asigură creșterea capitalului
fix dar și a raportului tehnic/economic al celor deja existente dar ,concomitent, și crearea
locurilor noi de muncă. Așadar, investițiile intră în categoria elementelor decisive ale creșterii
economice și promovării factorilor intensivi, calitativi și de eficiență.

„Prin investiții se asigură mecanizarea, automatizarea și robotizarea proceselor de producție,

modernizarea utilajelor existente, crearea de noi mijloace de muncă, perfecționare, elaborarea
de noi tehnologii moderne, crearea și folosirea de noi materiale mai ieftine cu un grad ridicat
de eficiență”1.

1
Conf. Univ. Dr. Vaduva Cecilia Elena, Teoria neoclasică a investițiilor pentru afaceri, pag. 98.
5
Investiția reprezintă operațiunea de creștere și modificare a patrimoniului inițial, este
caracterizată prin modul de alocare a capitalului economisit în activități rentabile ce au caracter
profitabil, care tind să mărească valoarea capitalului investit.

Investițiile sunt reprezentate de caracterul inovator prin care se asigură îmbunătățirea calitativă
a tehnologiilor, a mijloacelor de producție, a formelor de organizare ce sunt legate de
producției, precum si înnoirea constantă a produselor. Din punct de vedere tehnic, investițiile
destinate unui anumit scop, au ca rezultat perfecționarea bazei tehnice unității economice dar și
a societății; privit din punct de vedere economic, investiția contribuie la maximizarea volumului
producției și implicit duce la creșterea însemnată a indicatorilor de eficiență economică; privită
din punct de vedere al aspectului social prin investiții se asigură îmbunătățirea nivelului de trai
atât la nivel național cât și individual prin ușurarea muncii depuse care conduc la creșterea
eficienței sociale.

„Chiar dacă principalul obiectiv al fiecărei companii a rămas același - de a obține profit, este
bine recunoscută importanța mediului de afaceri. În centrul viziunii unei companii, concurența
a devenit un factor foarte important. Astăzi, interacțiunile dintre agenții economici au devenit
tot mai intense, ceea ce înseamnă o cooperare fermă, parteneriate strategice, și firme”2. (Bogdan
Cernat Gruici)

În sensul financiar, investiția este caracterizată ca schimbarea banilor în vederea obținerii

veniturilor viitoare, dar care în punctul de început pot fi doar probabile, ca de exemplu:
investirea unei sume de bani pentru achiziționarea unei mașini care conduce la creșterea
productivității muncii sau construcția unei hale destinată producției pentru creșterea acesteia,
însușirea unui brevet cu scopul de a fabrica produse noi.

În sens contabil, aceasta indică alocarea unei trezorerii ce este disponibilă pentru însușirea unui
activ fix care pe viitor va putea determina fluxurile financiare de venituri și cheltuieli de
exploatare.

Opinia lui Pierre Masse ”Investițiile reprezintă o renunțare la o satisfacție imediată și sigură, în
schimbul unei speranțe al cărui suport sunt tocmai resursele investite. Pe scurt, investiția trebuie
privită ca o cheltuială certă pentru un viitor incert”3.

2
Bogdan Cernat Gruici, The Romanian Economic Journal- The way to victory-Using military
strategies in business situations, 2008, pag.104.
3
Pierre Masse, Le chois des Investissment Chriteres et Methodes, Paris, Dunod, 1964.
6
Opinia lui Margerin I. si Ausset G. ”Noțiunea de investiții implică trei elemente definitorii:
durata, risc, eficiență. Pentru a avea o imagine completă trebuie studiata imaginea ei
tridimensională: contabilă, economică, financiară”4.

Dacă analizăm și sintetizăm aceste opinii putem enunța o definiție ce poate fi considerată
generală pentru investiții: Investițiile reprezintă astfel efortul financiar din prezent realizat si
însușit pentru un viitor mai bun prin modernizare și dezvoltare și prin renunțarea la anumite
consumuri actuale, din prezent și sigure, dar care sunt privite ca fiind mici și neperformante, în
favoarea consumurilor viitoare mari ce fac parte dintr-o structură modernă, mult mai aproape
de preferințele consumatorilor.

Indiferent de cum este tratată problema acestui concept „de investiții”, anumite coordonate
aparte există ca fiind universale și acceptate ca definitorii, după cum urmează:

• orice investiție implică schimbarea Cash Flow-ului în cheltuieli, chiar dacă efortul
înseamnă realizarea de active concrete, corporale sau investiții financiare (acțiuni,
obligațiuni și titluri de valoare);
• orice investiție reprezintă un anumit efort, acest aspect conducând la reducerea
materialelor ce au de obicei un efect multiplicator, ca o creștere a veniturilor și realizarea
ratei de rentabilitate viitoare mai mari, separate cu șanse de reușită și rata de succes mai
mare acestea fiind previzionate și reflectate în urma analizei efectuate.
• orice investiție este reprezentată prin dezafectarea temporară a unei anumite cantitatea
de resurse (materiale, financiare) al căror cost este stabilit să fie înlocuite cu viitoare
efecte nete.

„Competitivitatea este un concept larg, care poate fi observat din diferite perspective: prin
produse, companii, sucursale ale economie, pe termen scurt sau pe termen lung. Cel mai
complex dintre acestea este conceptul de competitivitate al economiei naționale. De exemplu,
Krugman consideră competitivitatea economiei naționale ca o obsesie periculoasă și, în mod
similar, Porter susține că productivitatea națională este singurul concept semnificativ de
competitivitate la nivel de stat. Statele și companiile ar trebui să fie privite în mod egal, întrucât
comerțul internațional nu este un joc cu sumă zero și pentru că statele nu pot fi competitive în
toate ramurile activității economice (Porter, 1990)”5.

4
Margerin I, Ausset G., Investissment et Financiment , Multimedia, Collection Pedagogique, ESA.
5
Art Kovačič, The Competitiveness Evaluation of CEE Countries, The Romanian Economic Journal
2008, pag. 5.
7
1.2 Clasificarea investițiilor
În funcție de cum se pot realiza investițiile, se disting investiții pe termen lung, investiții pe
termen mediu și investiții pe termen scurt. Activitatea investițională face parte din cea mai
importantă sferă a activității din întreprindere. Prin activitate investițională se înțelege un lanț
de acțiuni de plasare a investițiilor, ce au ca și scop obținerea de profit sau de atingere a unui
efect economic. Astfel, investițiile se pot clasifica după cum urmează:

a) Din punct de vedere al naturii lor:

• investiții de capital sau reale;
• investiții de portofoliu sau financiare;
b) Raportate la termen:
• Pe termen lung, acestea fiind caracterizate prin plasamentul de capital pe un
termen mai mare de trei ani;
• Pe termen mediu, fiind caracterizate prin plasamentul capitalului pe un termen
de la un an la trei ani;
• Pe termen scurt, reprezintă plasamentul de capital până la maxim un an.
c) Investițiile pot fi private sau publice
d) Din punct de vedere al apartenenței regionale se disting:
• Investiții interne ce se desfășoară în interiorul granițelor țării;
• Investiții externe ce se desfășoară în afara granițelor țării sau din alte țări
(Fonduri Europene, Sapard, Phare, FEADR, FEGA, ERCC- Protecție civilă și
Centrul European de răspuns pentru Situații de urgență).
e) După destinația obiectivelor, investițiile se clasifică în:
• Investițiile productive – cele care participă în mod direct la obținerea producției,
cum ar fi plantații, tractoare, utilaje, diferite soluții de mecanizare si robotizare
pentru eficienta productivității;
• Investițiile neproductive – sunt cele care nu participă la obținerea producției, dar
iau parte la buna desfășurarea a procesului de producție, cum ar fi: cantina,
garaje, spații de depozitare, hale de producție, show-room de prezentare.
f) După nivelul de risc:
• Există investiții clasificate ca fiind fără risc acolo unde prin investire nu se
regăsește riscul real prin care se poate pierde capitalul investit sau nu se poate
ajunge la venitul așteptat;

8
 • Investiții ce au risc minim caracterizându-se prin alocarea capitalului acolo unde
riscul este cel mai mic;
• Investiții cu risc mediu caracterizate prin nivelul riscului investirii care se
potrivește nivelului riscului mediu;
• Investiții cu risc înalt, prezente acolo unde nivelul riscului în vederea investirii
este cel mai mare;
• Investiții speculative, aceste fiind reprezentate de investirea capitalului în cele
mai riscante proiecte pe urma cărora se așteaptă un rezultat maximizat al
venitului investițional;
g) După rolul pe care îl joacă în cadrul proiectului:
• Investițiile directe – caracterizate prin cheltuielile făcute pentru construirea de
noi clădiri și/sau pentru achiziționarea unor utilaje necesare noului obiectiv;
• Investițiile conexe – reprezintă cheltuielile realizate in urma asigurării materiilor
prime, a combustibilului, a prestărilor de servicii;
• Investițiile colaterale – reprezintă cheltuielile cu resurse pentru asigurarea de
utilități necesare obiectivului investițional cum ar fi apă, energie, gaze.
h) Investițiile pot fi:
• Corporale
• Necorporale
• Financiare

„În prezent, economia mondială se află într-o continuă schimbare. Investițiile străine directe
reprezintă una dintre cele mai dinamice părți ale economiei mondiale acestea aflându-se într-o
continuă globalizare. Fluxurile internaționale financiare determină comercianții să adopte si să
răspundă constant noilor provocări din domeniul afacerilor internaționale”6.

Investițiile străine directe se pot clasifica în primul rând după nivelul țărilor din care fac parte
după cum urmează: țări ce sunt deja dezvoltate din punct de vedere economic, țări ce se află în
curs de dezvoltare și țări aflate în tranziție către o economie de piață.

Investițiile corporale se referă la investițiile asimilate adică cele care cuprind diverse activități
cum ar fi: investițiile în proiectarea sau cercetarea științifică, în dezvoltare sau cele care vizează
în mod direct construirea sau achiziționarea unor noi mijloace fixe.

6
Cătălin Emilian Huidumac Petrescu, Radu Marcel Joia, Gheorghe Hurduzeu, Foreign Direct
Investments Expansion – Essential Globalization Factor, Bucharest, 2011.
9
Investițiile necorporale sunt reprezentate de resursele ce sunt alocate pentru realizarea anumitor
studii unde sunt incluse și aspectele financiare, logistică sau marketing.

Investițiile financiare reprezintă acele instrumente financiare sau titluri, creanțe, cheltuieli de
resurse ce mai târziu vor da naștere veniturilor pe termen lung astfel cheltuielile putând fi
acoperite din noul profit.

1.3 Rolul investițiilor si sursele de finanțare

De ce este bine să investim și care este de fapt rolul acestor investiții?

Oamenii își doresc mereu mai mult iar atunci când se ia decizia de a deschide o noua afacere
principalul obiectiv este acela de a genera profit. Dar până ajungi să ai acest profit trebuie să
investești bani, capital și pentru a reduce riscul ca afacerea să nu fie profitabilă trebuie avute în
vedere mai multe aspecte cum ar fi: în ce alegi să investești banii, care sunt cifrele reale
referitoare la cheltuielile cu care te vei confrunta si venitul previzionat. Astfel, un venit mai
mare reprezintă o siguranță mai mare în vederea libertății, a securității si a posibilității de a
beneficia de bunuri și/sau servicii într-un număr mai mare și de o calitate mai ridicată.

După ce am identificat care sunt nevoile și de ce investițiile sunt atât de necesare, urmează sa
prezentăm care sunt rezultatele necesare. Astfel, a fost efectuată o analiză la nivel național unde
am identificat ramurile economice principale ce au nevoie de un program de investiții structural
după cum urmează:

1) Promovarea și antrenarea competitivității întreprinderilor mici/mijlocii;

2) Susținerea promovării transferului tehnologic;
3) Sprijinirea transformării economiei către transmisia cu emisii scăzute de carbon;
4) Încurajarea unei dezvoltări urbane durabile;
5) Îmbunătățirea calității vieții din mediul urban și păstrarea, ocrotirea și punerea în
valoare a patrimoniului cultural;
6) Modernizarea și menținerea infrastructurii rutiere regională;
7) Creșterea varietății economiilor de la nivel local prin dezvoltarea turismului;
8) Creșterea în infrastructura de sănătate și socială;
9) Punerea unei baze solide în vederea regenerării și creșterii economice și sociale a
așezărilor defavorizate din mediul urban;
10) Promovarea și îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

10
Cristina Bălăceanu susține că „deciziile investitorilor de a transforma economiile în investiții
se adoptă după criteriul maximizării profitului și mai ales pe baza raportului dintre eficiența
marginală a capitalului și rata dobânzii”.

Atunci când vorbim despre sursele de finanțare ale investițiilor, investitorul are de ales dintr-
o mare serie de surse pentru atragerea fondurilor după cum urmează:

• Autofinanțarea sau finanțarea din resursele proprii;

• Surse atrase de pe piața de capital
• Investiții străine: reprezintă investiția unui investitor străin ce poate fi persoană fizică
sau firmă într-o firmă care face parte dintr-o altă economie ce aparține altei țări având
ca și scop obținerea unui viitor profit. Investițiile străine au următoarele forme:
o împrumuturile sau creditele externe (cuprinzând și garanțiile guvernamentale) se
repartizează pentru un termen de timp stabilit de către firmele private sau firmele
din alte țări care se restituie la data specificată împreună cu dobânda aferentă trecută
în contract;
o investițiile directe, sunt caracterizare prin plasarea de capital pentru susținerea și
finanțarea întreprinderilor industriale, agricole, comerciale sau de transport în alte
țări, care ulterior oferă bunuri ce sunt evaluate în bani sau capital și care au dreptul
de a folosi profiturile viitoare;
o investițiile de portofoliu, reprezintă de fapt acțiunile întreprinderilor ce sunt
cumpărate din afara granițelor țării, din străinătate. O sursă importantă de finanțare
poate fi constituită sau susținută din fondurile internaționale ce sunt oferite după
cum urmează: International Monetary Fund (IMF) sau European Bank for
Reconstruction and Development (EBRD) sau de Poland Hungary Assistance for
Restructuring their Economies (PHARE). Capitalul alocat este destinat pentru
achiziționarea de echipamente, softe-uri sau utilaje cu scopul de a crea potențial
tehnic, concurențial ce poate fi ulterior comparabil cu cel regăsit în țările din
Uniunea Europeană și pentru lucrări de infrastructură foarte necesare în România.
o investițiile obligatorii
o alocații de la bugetul de stat ( ex: Programul de investiții „ Investește in tine”,
„Femeia Manager”, Start-up Nation)
o surse atrase de la fondurile europene ( POR)
o creditarea in sistemul bancar

11
 o surse atrase din exteriorul țarii (diverși parteneri creditori externi, fonduri europene
rambursabile)
o Leasing : reprezintă operațiunea de finanțare prin intermediul căreia cel care
utilizează echipamentul, mașina etc. poate folosi bunul în schimbul plații ratei
împreună cu dobânda aferentă ca la finalul contractului bunul fiind revendicat ori de
cumpărătorul inițial ori de cel cu care a fost încheiat contractul de leasing.

Beneficiile sunt numeroase pentru țările în care investitorii aleg să investească deoarece prin
investiții se creează noi si numeroase locuri de muncă, se obține buna comunicare si înțelegere
între țările membre iar marile companii care investesc influențează și creșterea producției
transfrontaliere.

Sursele externe de finanțare: Finanțarea externă este o altă alternativă pentru investitori, și se
practică în momentul în care capacitatea autofinanțării se află sub nivelul programului
investițiilor. Finanțarea externă este asigurată de către instituții ce sunt specializate în domeniul
investițiilor sau de către bănci sau instituții ce aparțin sectorului public/sectorului privat.
Resursele finanțării externe sunt numeroase și caracterizate de:

Resursele atrase: reprezintă susținerea financiară adusă de către acționari aceasta fiind
avantajată pentru creșterea capitalului;

Sunt așadar susținerea financiară adusă de către acționarii din interiorul granițelor sau aportul
acționarilor străini pentru maximizarea patrimoniului societății din punct de vedere al activelor
fixe și totodată reprezentând creșterea capitalului social.

Resursele împrumutate: „Sunt creditele bancare sau împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice; de finanțarea propriu-zisă din bugetul local sau de stat cu promisiunea
rambursabilității; de împrumutul obligatar reflectat în emisiunea de obligațiuni; de subvenții
oferite investițiilor de la buget, sau de împrumuturile externe ce sunt contractate în mod direct
sau cu oferirea garanției guvernamentale”7;

Creditul bancar „reprezintă o altă sursă externă de finanțare foarte importantă. Creditarea are
caracter financiar integrându-se în procesul de finanțare pe termen lung deoarece în cele mai
multe cazuri, creditul reprezintă întregitorul de acoperire al finanțării proiectelor de investiții.

7
Rodica Hîncu, Bazele activității investiționale, Academia de Studii Economice,2010.
12
Întreprinderile folosesc respectivele credite bancare în momentul în care resursele de care
dispun nu sunt suficiente sau atunci când se pune problema unor proiecte de mare anvergură”8.

Regăsim, printre alte surse externe, împrumuturile obligatare ale căror natură este relativ ieftină,
dar sunt riscante. Rodica Hîncu susține că „prin emiterea de obligațiuni se asigură resurse
financiare împrumutate generând și cheltuieli pentru plata dobânzilor aferente și pentru
rambursarea ratelor scadente. Acestea sunt accesibile decât unui număr redus de întreprinderi,
respectiv care oferă o garanție suficientă pentru un astfel de angajament și că subvențiile se
acordă în cazuri justificate și se administrează de guvern sau de organele locale, în limitele
fondurilor prevăzute în bugetele acestora; subvențiile pot fi utilizate numai potrivit scopurilor
pentru care au fost acordate”9.

1.4 Criterii si metode de evaluare a investițiilor

Pentru orice persoana care vrea să își investească fondurile proprii, procesul financiar major
este acela de a stabili care sunt cei mai importanți indicatori economici pentru investiția
proiectului. Un prim indicator este reprezentat de costul net al proiectului. Costul net este
calculat cu o serie de factori cum ar fi volumul producției, al vânzărilor, precum și valoarea
investiției. Așadar, eficiența investițiilor nu este întotdeauna egală cu valoarea activului net.
Capitalurile din întreprindere se materializează în urma schimbării lor din formă bănească în
formă materială. Acestea sunt reprezentate de o multitudine de active imobilizate ce contribuie
împreună la rezultatele financiare și care sunt deseori dificil de precizat fiind determinate doar
cu ajutorul unui număr mare de indicatori.
Pentru a fi eficient si a genera profit, un proiect trebuie să îndeplinească unul dintre criteriile de
mai jos:
1. Există criterii tradiționale/simple;
2. Criterii bazate pe anumite tehnici de actualizare sau de capitalizare.
Fluxul de numerar reprezintă suma beneficiilor împreună cu cea a ratelor de amortizare,
rezultate după achitarea tuturor impozitelor, taxelor și a cheltuielilor.
Scăzând cheltuielile totale anuale din încasările totale anuale rezultă beneficiul net, adică fluxul
de numerar, la care se adaugă și factorul de actualizare.

8
Asociația Generală a inginerilor din România, Manualul practic pentru utilizatorul de servicii
financiare, editura AGIR, pag. 106.
9
Rodica Hîncu, Bazele activității investiționale, Academia de Studii Economice Moldova, 2010,
pag.26.
13
Atunci când vine vorba de modul de a calcula fluxul de numerar în analiza economică față de
cea financiară există două mari diferențe și anume:
Prima diferență se referă la evidența contabilă adică la impozite si taxe:

În analiza economică, impozitul pe venit, taxele vamale dar și alte impozite, reprezintă de
fapt transferul unor plăți în cadrul societății dar care nu au legătură cu plățile pentru resursele
utilizate în producție. Aceasta este explicația pentru care ele nu sunt scoase în momentul în care
se evaluează fluxul de numerar pe baza căruia în final, se determină eficiența economică a
proiectului.

În analiza financiară, dimpotrivă, aceste impozitele sunt cheltuiala pe care agentul economic
la nivel individual trebuie să o plătească înainte de a se bucura de beneficiile obținute, cheltuială
alocată ori pentru înapoierea capitalului utilizat, ori pentru plata impozitului depinzând de
randamentul investiției.

A doua diferență majoră face referire la capitalul împrumutat:

În analiza financiară capitalul împrumutat se regăsește în capitolul intrărilor ca fiind un fel

de beneficiu primit. La rambursarea creditului sau plata dobânzii de capital din afară, acesta
este scăzut din venitul brut reprezentând o cheltuială pentru a genera fluxul de numerar. Fiind
tratată ca un test la finalul căruia rezultatul înseamnă că proiectul este sau nu fiabil din punct
de vedere financiar, uneori se adaugă randamentul tuturor resurselor financiare intrate,
indiferent de unde provin.

În analiza economică toate resursele utilizate aparțin societății deci prin lipsa unui furnizor de
capital înseamnă că o astfel de problemă nu apare.

Metode alternative pentru evaluarea proiectelor de investiții:

a) „Metoda Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
b) Metoda Valorii Actualizate Nete (VAN)
c) Metoda Venitului Anual Echivalent (VAE)
d) Indicele de profitabilitate (IP)
e) Folosirea Indicatorilor suplimentari de apreciere a rentabilității proiectelor
investiționale: Rata Medie a Rentabilității Contabile (RMC) și Termenul de Recuperare
(TR)
f) Calcularea pragului de rentabilitate a proiectului
g) Analiza scenariilor alternative a proiectului

14
 h) Identificarea și analiza riscurilor aferente proiectelor investiționale”10.

Criteriul Lichidității:
Lichiditatea este reprezentată de posibilitatea firmei de a face față plăților pe termen scurt
atunci când încasările sunt calculate tot pe termen scurt. Se mai poate defini și ca posibilitatea
firmei de a transforma capitalul în disponibilități.
Criteriul lichidității se referă la etapa de timp în care capitalul, odată investit aflat sub formă
materială își recapătă forma inițială adică forma bănească prin încasările nete ce sunt rezultate
din exploatarea capacităților.
La analiza mai multor proiecte concurente ce au același grad al rentabilității, pentru a stabili
care este cea mai optimă investiție se aplică criteriul lichidității.
1.Valoarea actualizată netă
„VAN reprezintă diferență dintre fluxurile trezorerie viitoare care sunt ulterior actualizate la
rata dobânzii de pe piață în momentul respectiv, acestea făcând referire la valoarea actuală (V₀)
dar și la capitalul investit (I₀). Regula acestei metode fiind legată de capitalurile (I) care se pot
reinvesti în orice moment pe piața monetară, la rata dobânzii de piață (k), pentru a obține fluxuri
de trezorerie viitoare (𝐶𝐹𝑡 )”11.

„I₀· (1+k)  𝐶𝐹1 + 𝑉𝑅1 pentru un an”12.

Sau

„I₀ (1+ k)  CF (1+ k) + VR − =  pentru t = 1; 2; ... n ani”13.

de unde:

𝐶𝐹1+ 𝑉𝑅1
„I₀  ” ( Prof.univ.dr.ec Dumitra Stancu, Criteriile de selecție a investițiilor eficiente, 2014,
1+𝐾

pag.1)

Dacă cash-flow-ul actualizat (𝑉0 ) este mai mare decât capital investit atunci înseamnă că
proiectul de investiții este mai eficient. Dacă luăm în calcul și ratele marginale de rentabilitate
care se presupune că ar fi în scădere comparate la rata dobânzii prezente, iar alocările capitalului
ar putea stabili VAN negativ, acestea ar putea rezulta în consecință micșorarea valorică a
întreprinderii.

10
Dr. Rozalia Pal, Managementul proiectelor de investiții, O abordare financiară, 2019.
11
Prof.univ.dr.ec Dumitra Stancu, Criteriile de selecție a investițiilor eficiente, 2014.
12
Prof.univ.dr.ec Dumitra Stancu, Criteriile de selecție a investițiilor eficiente, 2014.
13
Prof.univ.dr.ec Dumitra Stancu, Criteriile de selecție a investițiilor eficiente, 2014.
15
2.Criteriul rentabilității- Regula RIR (Ratei Interne de Rentabilitate)

RIR reprezintă cea mai importantă și folosită metodă atunci când se evaluează proiectele.
Regula ratei interne de rentabilitate nu este o metodă foarte permisivă, aceasta determină doar
un singur număr ce caracterizează performanțele unui proiect. Numărul nu se determină în
funcție de rata dobânzii obținute din piața de capital și de aceea este o rată internă care nu
depinde decât de fluxul de numerar generat de el însuși.

Prin rata de rentabilitate se apreciază, sub forma relativă, cât de profitabilă sau capabilă este
întreprinderea de a produce profit. RIR face parte din cei mai importanți indicatori prin care se
calculează eficiența la nivel general a activității întreprinderii fiindcă, prin această metodă, se
reflectă toate rezultatele ca urmare a parcurgerii tuturor stadiilor din circuitul economic și
anume: aprovizionarea, producția și în final desfacerea.

Rentabilitatea, definită la nivel general, poate fi văzută ca fiind capacitatea întreprinderii de a

genera profit ca urmare a utilizării factorilor de producție și capitalurilor.

Indicatori ai rentabilității:

Există 3 indicatori renumiți care măsoară rentabilitatea:

• „rata rentabilității comercială (ROS),

• rata rentabilității activelor totale (ROA)
• rata rentabilității capitalului propriu (ROE)”14.

Rata rentabilității comercială (ROS) este profitul rămas după plata taxelor cu vânzările, acestea
reprezentând valoarea vânzărilor unde nu se adaugă retururile sau discount-urile:

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 15
„ROS = ” . (Lect. univ. dr. Ciobănaşu Marilena, Analiza Situațiilor financiare, 2014)
𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖

Rata rentabilității activelor totale (ROA) este raportul dintre profitul obținut în urma achitării
plații taxelor și impozitului la totalul activelor firmei:

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑁𝑒𝑡
„ROA = 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 ”. (Lect. univ. dr. Ciobănaşu Marilena, Analiza Situațiilor financiare, 2014)

14
Lect.univ.drd. Ciobănaşu Marilena, Analiza situațiilor financiare, Univ. Titu Maiorescu, 2014.
15
Lect. univ. dr. Ciobănaşu Marilena, Analiza Situațiilor financiare, 2014, pag. 1-5

16
Rata rentabilității capitalului propriu (ROE) este împărțirea profitului la capitalul propriu:

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
„ROE = ”. (Lect. univ. dr. Ciobănaşu Marilena, Analiza Situațiilor financiare, 2014,
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢

pag.5)

Rata rentabilității capitalului propriu este rata ce poate fi obținută pretutindeni în economie, în
împrejurări favorabile pentru investiție. Din punct de vedere teoretic, valoarea ratei rămâne
constantă/neschimbată în timp, pentru că pe o perioadă relativ scurtă de timp suma capitalurilor
disponibile și ocaziile investirii acestora într-un nou proiect nu se modifică atât de rapid.

Atunci când o economie este în curs de dezvoltare, de obicei, se mărește aportul de capital, dar
investițiile prezente și posibil de realizat scad. Aceste cauze rezultă reducerea ROE. Valoarea
ratei rentabilității capitalului propriu ar trebui să fie mai mare decât nivelul dobânzilor unde se
adaugă beneficiul de minim 2-3% pentru țările care sunt deja dezvoltate și 5-10% pentru țările
care sunt în curs de dezvoltare.

Rata medie a rentabilității reprezintă o altă metodă folosită dar, în același timp, fiind mai
puțin fiabilă în selecționarea proiectelor de investiții. Aceasta reprezintă suma profiturilor nete
ale investiției ce este raportată la suma contabilă a investiției pe toată durata sa. În bilanțul
contabil final se trece valoarea netă după ce s-a evaluat amortizarea anuală. Când amortizarea
este liniară înseamnă că la finalul proiectului valoarea contabilă a acestuia trebuie să fie nulă,
egală cu zero.

3.Termenul de recuperare se referă la banii sau susținerea financiară ce se alocă pentru noua
investiție reprezentând timpul, numărul de ani în care va fi recuperată, prin cash-flow-ul anual
(𝐶𝐹𝑡 ) al capitalului investit (𝐼0 ). Dacă cash-flow-urile investiției sunt constante înseamnă că
termenul de recuperare se determină foarte ușor împărțind investiția făcută inițial (𝐼0 ) la cash-
flow-urile anuale (𝐶𝐹𝑡 ): TR = 𝐼0 /𝐶𝐹𝑡 . Dar dacă investiția are cash-flow-urile anuale inegale,
calculul termenului de recuperare este mai dificil. Astfel se urmărește constant seria cash-flow-
urilor anuale și trebuie reținut anul în care investiția inițială ajunge să fie recuperată integral.

4.Indicele de profitabilitate:

Indicele de profitabilitate se mai numește și indicele de rentabilitate și este indicatorul care

reflectă cât de eficient este investită suma de bani pentru proiectele de afaceri. Acesta
calculându-se ca și raportul dintre totalul fluxurilor de numerar de la costul inițial al proiectului
și atacurile de investiții care se referă la punerea în aplicare a acestuia.

17
Indicele de profitabilitate este privit ca și un indicator relativ cu care se calculează nivelul
venitului pe costurile unitare.

5. Pragul de rentabilitate al proiectului:

Pragul de rentabilitate al proiectului face parte din sfera celor mai însemnate analize pe care
antreprenorul ar trebui să le calculeze și atunci când se pregătește de o nouă afacere dar și
constant după deschiderea afacerii. Prin calcularea pragului de rentabilitate, concluzionăm
nivelul vânzărilor și dacă costurile fixe/variabile ale firmei sunt acoperite complet și cum firma
va genera profit.

Relația de calcul pentru pragul de rentabilitate este următoarea:

„Cifra de afaceri = Costuri totale”16.

În acest punct, rezultatul afacerii este zero.

Dacă se calculează raportul dintre costurile totale care sunt împărțite în costuri variabile și
costuri fixe, vom obține următoarea relație:

„Cifra de afaceri = Costuri fixe + Costuri variabile

Sau Cifra de afaceri – (Costuri fixe + Costuri variabile) = 0”17.

16
Marian Dumitrache, Pragul de rentabilitate, 2018.
17
Marian Dumitrache, Pragul de rentabilitate, 2018.
18
 CAPITOLUL II – OBIECTIVE ȘI METODOLOGIE

2.1Descrierea programului Start- Up Nation și metodologie

Deși în trecut investițiile străine au scăzut drastic în România, Europa de Vest a avut un plan
de refacere și resurse destule pentru a-și reveni după criza financiară din 2008. Astfel, Uniunea
Europeană a putut susține și țările foarte afectate în curs de dezvoltare ca în cazul țării noastre
prin alocarea Fondurilor UE încă din anul 2007. În perioada 2007-2013 impactul asupra
economiei ar fi trebuit să fie vizibil mai mare datorită acestei susțineri financiare dar s-a dovedit
a fi de fapt destul de scăzut deoarece România chiar dacă putea accesa aceste fonduri, ideea la
nivel general era una noua și greu de pus în practică ajungându-se astfel la proceduri ce s-au
concluzionat ca fiind ineficiente, la reguli prea complicate, la capacitatea administrativă slabă
a instituțiilor etc.

În perioada 2014-2020, România reușește să obțină numeroase fonduri pentru toate domeniile
de activitate prin programe cum ar fi Start-up Nation, Programul de investiții „ Investește in
tine” sau programul „Femeia Manager” sau Fondul European de dezvoltare Regională sau
Fonduri Sociale Europene sau Fonduri de Coeziune.

Programul Start–up Nation este un program ce are ca obiectiv principal înființarea și

dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii fiind realizat de către Ministerul pentru Mediul de
Afaceri, Comerț și Antreprenoriat prin intermediul Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderi
Mici și Mijlocii și Cooperație.

Obiectivul principal al programului este acela de a stimula deschiderea și creșterea

întreprinderilor mici si mijlocii și de a îmbunătăți performanțele din punct de vedere economic
ale firmelor prin oportunitatea creării locurilor de muncă, introducerea persoanelor
defavorizate, a șomerilor sau a studenților pe piața muncii, prin maximizarea investițiilor în
tehnologii noi. Programul se aplică pe tot teritoriul României și cuprinde 8 regiuni de
dezvoltare.

Bazele programului fiind realizate de către fostul ministru al antreprenoriatului, Florin Jianu în
anul 2017. Programul a parcurs doar două ediții: una în 2017 și alta în 2018, iar Start-up Nation
2020 își va reîncepe activitatea în 2020.

19
Obiectivele specifice ale proiectului:

1. Îmbunătățirea nivelului de competențe este unul dintre principalele obiective și este

realizată prin furnizarea programelor de pregătire profesională în domeniul
antreprenoriatului pentru un număr de 300 de persoane.
2. Dobândirea calității superioare a antreprenoriatului în regiunea Sud Muntenia prin
deschiderea a 36 de afaceri noi și asigurarea suportului pentru dezvoltarea afacerilor.

Entități eligibile

Firmele solicitante trebuie să realizeze mai multe criterii care întrunesc toate condițiile în
vederea accesării programului România Start-up Nation și în vederea finanțării, acestea fiind
numerotate ca cele mai importante după cum urmează:

• Firma trebuie să fie de tip SRL-D sau SRL;

• Aceasta trebuie să fie înființată după ce a intrat în vigoare legea OUG din
10/30.01.2017;
• Firma nu trebuie să prezinte datorii în cadrul bugetului consolidat/ local;
• Trebuie să aibă codul CAEN autorizat de Oficiul Național al Registrului Comerțului
atunci când se depune cererea de tragere;
• Trebuie să creeze un loc nou de muncă minim pe care să îl mențină minim doi ani după
finanțarea și începerea proiectului.
• Acționarul nu poate avea și calitatea de asociat în cadrul altei întreprinderi care se ocupă
cu același tip de activitate pentru care se dorește finanțarea proiectului cu un an înainte
de a se înscrie sau în anul respectiv înscrierii.

Pentru a fi înscris în program se solicita acordul de finanțare și se completează planul de afaceri

care mai apoi are scopul de a fi finanțat. Înregistrarea se face doar online pe site-ul ministerului.
Cei care își doresc să obțină finanțare sunt obligați să urmărească pe toată perioada de
implementare a proiectului informațiile postate ce fac referire la acest program. Aceste
informații se referă la modul de verificare, la cum se va semna acordul de finanțare, la
monitorizarea pe toată perioada proiectului, la depunerea decontului, și la certificarea
cheltuielilor.

Este o întreprindere mică sau mijlocie ce îndeplinește concomitent în planul de afaceri

următoarele:

• este considerată o întreprindere unică;

20
 • se regăsește în Oficiul Registrului Comerțului,
• punctul de lucru și desfășurarea activității se află în interiorul României;
• trebuie să aibă codul CAEN eligibil;
• este înființată de o persoana fizică
• trebuie să nu prezinte datorii la bugetul general sau la bugetul local atunci când se
semnează contractul de finanțare;
• nu poate fi în stare de dizolvare.

2.2 Metoda de evaluare a proiectului

Prin Start-Up-Nation se dorește finanțarea și aplicarea proiectelor de afaceri noi, în ordine
degresivă punctajelor obținute după următoarele criterii:

Finanțarea Nerambursabilă – reprezintă finanțarea de maxim 200.000 lei pentru fiecare

beneficiar, această sumă ce putând reprezenta și 100% din cheltuielile aferente proiectului.

Punctajul aferent se calculează în urma planului de afaceri, în timp real potrivit grilei de
evaluare care se regăsește anexat.

Punctajul minim pentru evaluare este de 50 din 100.

Înregistrarea unei societăți de 2 ori în aceiași sesiune de înscriere generează automat scrisoarea
de respingere fără a mai putea aplica din nou pentru ambele înregistrări făcute.
În momentul în care planul de afaceri a fost salvat si trimis online, aplicația electronică
generează mesajul de confirmare al primirii documentelor necesare și cu punctajul obținut.
Acest mesaj ajunge apoi automat pe adresa solicitantului.
După ce planul de afaceri a fost trimis, solicitantul are posibilitatea de a-l descărca până la data
închiderii aplicației. După data finală, aplicația se închide și solicitantul nu mai are acces la plan
fără a se mai putea modifica/ completa ulterior.

Planurile de afaceri verificate sunt doar cele care sunt admise din punct de vedere administrativ
și care au fost declarate eligibile, în ordinea punctajelor obținute și în limita bugetului aprobat.

Este admisă depășirea limitării bugetului atunci când verificarea planurilor de afaceri care s-a
efectuat deja dar la care solicitanții admiși la finanțare depun cererea conform căreia doresc să
renunțe total sau parțial, aceștia fiind automat înlocuiți cu alți participanți care nu s-au încadrat
din prima conform grilei de evaluare.

21
După verificarea si aprobarea finanțării planurilor de afaceri eligibile urmează primirea scrisorii
de acceptare conform programării Agenției Întreprinderilor mici si mijlocii (AIMMAIPE) și
semnarea acordului de finanțare la sediul acestora.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat urmează să transfere în contul

bancar care este deja deschis suma ce reprezintă ajutor de minimis aferentă acordului de
finanțare.

Acordurile de finanțare sunt desfășurate apoi pe două perioade:

1. Prima perioadă este reprezentată de implementare a proiectului ce se desfășoară în maxim 12

luni care se calculează din momentul semnării acordului de finanțare.

2. A doua perioada se face pe 3 ani reprezentând monitorizarea proiectului.

Suma celor două perioade analizate, implementate și monitorizate reprezintă termenul

specificat în contract si anume, perioada maximă de patru ani în care se desfășoară acordul
prezent.

1 Printre cele mai importante criterii de evaluare ale proiectului se regăsește sfera de activitate
a firmei. Astfel, cei ce doresc să se ocupe cu activități cum ar fi producție sau IT sunt
avantajați și au posibilitatea de a porni cu un start 40 de puncte. Apoi urmează domeniile
de activitate legate de industria creativă pentru care se oferă 35 de puncte, servicii pentru
care se oferă 30 de puncte și comerț cu 25 de puncte.
2 O altă caracteristică foarte importantă este legată de numărul salariaților nou angajați prin
start-up, proiectul impunând să fie menținute și în continuare după finalizarea perioadei
implementării. Așadar, odată finanțată, firma se obligă să păstreze locul/locurile de muncă
minim doi ani, proiectul fiind eligibil astfel dar neprimind puncte. Dar dacă firma menține
două locuri de muncă pe o perioadă de timp de doi ani minim, proiectul obține încă 20 de
puncte.
3 Următorul criteriu face referire la condiția noilor angajați. Astfel, dacă se angajează minim
o persoană defavorizată, șomer sau absolvent proiectul primește alte 20 de puncte. Dacă se
angajează doi salariați caracterizați ca fiind persoane defavorizate sau proaspăt absolvenți
sau șomeri, proiectul obține încă 25 de puncte.
4 Un alt criteriu este caracterizat de modul în care firma alege să cheltuie banii primiți prin
finanțarea respectivă. Așadar, aceasta primește alte 10 puncte dacă jumătate din banii
primiți sunt folosiți pentru cumpărarea echipamentelor noi de tehnologie și software;

22
5 Ultimul criteriu de evaluare se referă la acordarea ultimelor cinci puncte dacă firma se
obligă să achiziționeze echipamente tehnologice sau software noi, de ultimă generație. După
achiziționare se face dovada de la furnizori prin intermediul documentului prin care se
demonstrează că echipamentul este mai nou de trei ani.
6 La punctaje egale, pentru a se putea decide cine îndeplinește mai bine criteriile se vor
analiza și:
• numărul locurilor de muncă viitoare apărute în urma proiectului;
• dacă locurile noi de muncă vor fi ocupate de către absolvenți sau persoane defavorizate
sau șomeri;
• echipamentele noi achiziționate;
• programul se accesează pentru următorul domeniu de activitate;
• ora și data înscrierii în program.

23
Tabel 2.1-GRILĂ DE ACORDARE A PUNCTAJELOR ON-LINE

Nr. Crt. Criterii

Domeniul de activitate

A 1 Producție 40

2 Programare IT - cod CAEN 6201 40

3 Industrii creative 35

4 Servicii 30

5 Comerț și alte activități 25

Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă permenente în cadrul

intreprinderii

B 6 Punctaj suplimentar pentru minim 1 loc de muncă permanent (cu 20

normă întreagă) creat în plus față de cel obligatoriu

Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă din categoria persoane
defavorizate*/absolvenți după anul 2012/ somer

C 7 Cel puțin 2 locuri de muncă ocupate de persoane 25

defavorizate*/absolvenți după anul 2012/ somer

8 Cel puțin 1 loc de muncă ocupat de persoană defavorizată*/absolvent 20

după anul 2012/somer

* definită conform Hotărârii de Guvern nr. 799/2014

Criterii aferent investiției

D 9 Echipamente tehnologice și software-uri necesare desfășurării 10

activității în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea planului
de afaceri

10 Caracter inovativ al investiției 5

Sursa: Ghidul Solicitantului Start-Up Nation, 2018.

• „Punctajul maxim care se poate obține este de 100 puncte.

• Punctajul minim pentru admitere la finanțare este 50 puncte”18.

18
Ghidul Solicitantului Start-Up Nation, 2018.

24
2.3 Analiza financiar-economică la nivel general
În prezent, România este afectată de criza economico-financiară. Se poate observa astfel o
scădere pe piața anumitor produse. Evoluția economiei românești este in continuare incertă,
chiar contradictorie.

Spațiul social-economic în care întreprinderea funcționează trebuie verificate permanent

împreună cu viabilitatea firmei, concurența, modul de adaptare pe piață și performanța
financiar-economică.

Drumul parcurs de această analiză reprezintă inversul evoluţiei reale. Analizarea activității din
perspectivă economică înseamnă constatarea cheltuielilor de muncă ce sunt plătite pentru
activitatea respectivă, în raport cu rezultatele obținute.

Analiza economico-financiară este de mai multe feluri iar pentru a putea defini tipurile de
analiză trebuie sa ținem cont de mai multe criterii cum ar fi: nivelul la care este făcută prezenta
analiză, scopul, sursele informaționale, intervalul de timp în care este efectuată. Astfel, pentru
a le putea defini cu exactitate, le vom caracteriza după cum urmează:

a) După raportul realizat în momentul în care este efectuată analiza și cel al

desfășurării fenomenului:

Analiza post-factum – este elementul de supraveghere și de reglare al modului de funcțiune al

întreprinderii; funcționează prin verificarea rezultatelor economice, fiind utilă în activitatea
practică a întreprinderii deoarece oferă informații cu privire la realizarea obiectivelor
programate, dar și pentru a concluziona dacă rezultatul obținut se încadrează sau nu în limitele
estimate; Această analiză presupune cercetarea fenomenelor încheiate și a modului de realizare
al obiectivelor.

Analiza previzională – este vorba despre evoluția viitoare a fenomenului economic ce se

bazează pe cercetarea factorilor și pe examinarea altora decât factorii ce sunt cunoscuți deja;
aceasta fiind folosită de către centrele de decizie pentru a putea fi stabilite obiectivele viitoare
ce ar trebui atinse.

b) Din punct de vedere al urmăririi însușirilor esențiale ale fenomenelor:

Analiza calitativă și cantitativă – are un rol important deoarece prin ea se constată alcătuirea
modelului de analiză în care sunt adăugate elementele obligatorii. Cercetarea înseamnă
determinarea exprimată prin greutate, suprafață, volum și număr.

25
Indicatori pentru analiza financiar-economică cu caracter general:

1. „Capacitatea firmei de a genera profit, cu ajutorul indicatorilor:

– marja comerciala, EBITDA, rezultatul exploatării, profitul net

– rentabilitatea comercială, rentabilitatea activelor, rentabilitatea financiară.

2. Capacitatea firmei de a-și plăti datoriile, cu ajutorul indicatorilor:

– de lichiditate: pentru plata datoriilor pe termen scurt

– de solvabilitate: pentru plata datoriilor pe termen scurt, mediu si lung”19.

Indicatori pentru analiza financiar-economică focusați pe un anumit domeniu de

investigație:

1. „Analiza marjei comerciale se calculează pentru venituri din vânzări și costuri de achiziție
sau de producție:

– pe grupe de produse si servicii;

– pe puncte de desfacere, pe clienți;

2. Analiza indicatorilor de gestiune a stocurilor, clienților si furnizorilor:

– durata medie de rotație a stocurilor pe tipuri de produse, pe gestiuni;

– durata medie de plată a furnizorilor pe tipuri de achiziții;

3. Analiza costurilor fixe pe total firma sau pe centre de responsabilitate:

– evoluția consumurilor fizice si a prețurilor de achiziție la utilități;

– evoluția costurilor cu dobânzile la creditele bancare pe termen lung si scurt”20.

2.4 Analiza de risc a proiectelor

Există diverse riscuri care afectează atât start-up-urile cât si firmele “mature”, acestea se referă
la dinamica prezentă în mediul de afaceri, la concurență, la accesul relativ limitat la sursele de
finanțare, la lipsa informațiilor atunci când vorbim despre reglementările europene nou

19
Prof.univ.dr. Vasile Robu; Conf. univ. dr. Nicolae Georgescu; Analiza Economico-Financiară;
Academia de Studii Economice București; 2020
20
Prof.univ.dr. Vasile Robu, Analiza Economico-Financiară, 2020.
26
introduse pentru variate domenii de activitate. Principalele riscuri la care firma nou existentă
pe piață se așteaptă au legătură cu:
1. Inexistența unei tradiții pe piața, firma fiind la început nu are experiență si renume;
2. Nu deține echipamente performante care să-i asigure cadrul material necesar dezvoltării
afacerii;
3. Fiind in prima faza a dezvoltării activității, firma nu deține surse proprii suficiente pe
care sa le poată reinvesti in vederea achiziționării de echipamente necesare dezvoltării
sustenabile a afacerii;

4. Politici financiare instabile la nivel de stat, lipsite de viziune pe termen mediu si lung;

5. Concurenta neloiala existenta datorita lipsei de reglementari a onorariului de bază;

6. Legislația în domeniu este într-o continuă modificare.

1. Riscul de piață: Prof. dr. Ștefănița Şușu consideră că „Orice studiu am efectua, nu
putem afla cu precizie dacă tot ce se va produce se va și vinde: Cererea față de produsele
noastre este, de regulă, mai mult elastică decât stabilă, deoarece preferințele și
orientările consumatorilor, nivelul prețului și mărimea ofertei competitorilor sunt
imprevizibile. Așa că, instabilitatea cererii, a vânzărilor, a prețului, determină apariția
riscului în piață, existând si competitori care au o tradiție pe piața si o strategie de
vânzări adecvata locațiilor in care sunt amplasate”21.

2. Riscul Economic: Activitatea întreprinderii este de a furniza produse de patiserie,

confruntând-ne cu diferite situații:
• Concurența de piață
• Calitatea produselor furnizare
• Calitatea materiilor prime folosite pentru producerea bunurilor de consum
• Fluctuațiile cererilor primite din partea clienților, invariabilitatea sosirii acestora.
• Prețurile de achiziție pentru factorii de producție care sunt utilizați pot fluctua și
astfel influențează nivelul costurilor și mărimea profitului firmei.

3. Riscul Financiar: „Riscul financiar se manifestă prin reacționarea rezultatului net la

variațiile rezultatului exploatării și se calculează cu ajutorul coeficientului levierului

Ştefăniţă Şușu; Riscul – componentă firească în lumea afacerilor; Suceava- Facultatea de Ştiinţe
21

Economice şi Administraţie Publică; 2019.

27
 ∆𝑅𝑛𝑒𝑡

financiar (CLF)” : „CLF=

22 𝑅𝑛𝑒𝑡
∆𝑅𝑒𝑥𝑝 ” (Ştefăniţă Şușu, Riscul – componentă firească în lumea
𝑅𝑒𝑥𝑝
afacerilor, 2019)

„CLF exprimă modificarea procentuală a rezultatului net ca răspuns la modificarea cu un

procent a rezultatului exploatării și mărimea lui este direct proporțională cu gradul de risc
financiar. Coeficientul levierului financiar și riscul aferent se determină pe baza contului de
profit și pierdere, în care rezultatul net presupune deducerea impozitului pe profit din rezultatul
brut: 𝑅𝑛𝑒𝑡 = 𝑅𝑏𝑟𝑢𝑡 × (1 - i) [𝑅𝑒𝑥𝑝 – 𝐶ℎ.𝑓𝑖𝑛. + (𝑉𝑓𝑖𝑛 +𝑅𝑒𝑥𝑡𝑟 )] × (1 - i). Importanța acestui coeficient
decurge din faptul că rezultatul net condiționează atât beneficiul și dividendele pe acțiune, cât
și autofinanțarea întreprinderii, care cointeresează personalul, acționarii și proprietarii
întreprinderii”23.

4. Riscul de faliment:
„Pentru diminuarea efectelor acestor riscuri potențiale, antreprenorul si echipa managerială
trebuie sa fie “conectați” si preocupați pentru accesul la informații relevante pentru domeniul
lui de activitate. Pe baza acestui flux de informații, ei vor analiza oportunitățile si riscurile care
pot proveni din mediul extern al firmei (economic, legislativ, social) și își vor stabili obiectivele
si strategiile de dezvoltare a afacerii”24.

22
Ştefăniţă Şușu, Riscul – componentă firească în lumea afacerilor, 2019.
23
Ştefăniţă Şușu; Riscul – componentă firească în lumea afacerilor; Suceava- Facultatea de Ştiinţe
Economice şi Administraţie Publică; 2019.
24
Ștefăniță Sușu; Analiza riscului întreprinderii; Suceava; 2019.
28
 CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ ȘI REZULTATE

3.1 Elaborarea Proiectului de investiție

Principalul obiectiv al proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile este constituit de
îndemnul dezvoltării sau al înființării unor noi întreprinderi mici sau mijlocii și totodată
îmbunătățirea performanțelor acestora. Prioritare fiind țările în curs de dezvoltare ca și România
care din punct de vedere economic nu au atins încă nivelul dorit, în care numărul întreprinderilor
mici și mijlocii este relativ mic făcând o comparație cu media europeană. Scopul este în același
timp de a crea noi locuri de muncă pentru persoanele care sunt defavorizate sau șomeri sau
absolvenți.

Am ales programul Start Up Nation pentru înființarea unei microîntreprinderi având

următoarele caracteristici:

Societatea a fost înființata din dorința de a realiza o unitate economica in care să predomine
producția de produse de patiserie.

Misiunea firmei este urmatoarea: De a se adresa unui număr cât mai mare de potenţiali clienți
oferindu-le produsele şi serviciile firmei si totodata din dorinţa de a oferi servicii de alimentație
în cadrul unității deținute de firmă, a unei game variate de produse de patiserie.

Strategia firmei este urmatoarea: De a oferi o gamă cât mai mare de produse de calitate
superioară, respectarea termenelor de livrare, practicarea unor preţuri la nivelul concurenţei şi
adăugarea unui plus de valoare produselor oferite.

Codul CAEN pentru a produce astfel de produse este 1071. Societatea își propune utilarea
completa cu echipamente specifice liniei de fabricare a produselor de patiserie , in conformitate
cu standardele si reglementările in vigoare si respectând bineînțeles încadrarea spațiului
închiriat. Misiunea companiei va fi aceea de a satisface cerințele pieței ajungând astfel la crearea
unui climat concurențial in condițiile profitabilității economice. Strategia pe care o va adopta
societatea va avea la baza următoarele principii:

-stocurile de produse vor fi înlocuite în permanență datorită fluxului de clienți de care vom
dispune;

29
-se va asigura un standard înalt de calitate prin implementarea unor sisteme de management al
calității de tip HACCP.

Profitul firmei va fi generat de activitatea de producție. Societatea va avea o gamă foarte

variată de produse, prin natura afacerii noastre, fiind foarte dificil sa le descriem pe fiecare în
detaliu.

Astfel, prin oferirea acestor produse de calitate ridicată și la prețuri reciproc avantajoase, se
urmărește creșterea constantă a cifrei de afaceri a ALTFEL PAN SRL.

Produsele vor fi de calitate superioara datorită:

▪ echipamentele noi performante ce se vor achiziționa prin Program

▪ experienței in domeniu a viitorilor angajați
▪ managementul firmei
Strategia de dezvoltare a afacerii pe termen lung (Produse la preturi reciproc avantajoase
datorate:
▪ perioadei reduse de recuperare a investiției (mai redusa decât perioada de recuperare a
concurenților considerând același produse oferite, dar cu mai multe echipamente –
automat costuri mai mari si același gen de afacere),.
▪ strategia de constituire a preturilor pentru produsele oferite. Pentru a câștiga piața, se va
merge pe o marja mai redusa de profit (cu 10%) comparativ cu concurenta.
▪ timpul scurt de realizare a produselor datorita performantelor echipamentelor ce se vor
achiziționa. produse realizate într-un termen scurt.

Pentru realizarea acestei afaceri, s-au stabilit obiectivele strategice pe termen scurt si mediu
astfel:

• Recrutarea personalului;

• Instruirea personalului;

• Stabilirea strategiilor de management;

• Stabilirea strategiilor de promovare;

• Stabilirea previziunilor de vânzări;

• Calitatea produselor livrate indiferent de dimensiunea lucrărilor si gradul de implicare

al clientului;

• Mediu de lucru profesionist si propice lucrului in echipa;

30
În următorii 3 ani, în concordanță cu obiectivele proiectului, societatea urmărește să se dezvolte
prin extinderea activității, astfel că numărul de angajați să crească și de asemenea cifra de
afaceri și profitul. Prin strategiile pe care dorim să le implementăm, societatea urmărește să-și
satisfacă obiectivele privind creșterea volumului produselor și a vânzărilor, recuperarea
cheltuielilor și recuperarea investițiilor făcute pe termen mediu, creșterea cotei de piață și
contracararea concurenței. Acestea fiind sprijinite și de efortul depus pentru a valorifica
imaginea pe plan local, urmând să se formeze suportul real pentru viitoarele mutări strategice,
în special în direcția schimbării politicilor de preț.

Societatea va începe cu strategia prețului de penetrare, aceasta bazându-se pe preturile mici ce

ar trebui să descurajeze concurența iar după ce au reușit câștige un procent al pieței să-și crească
atât prețul cât și raportul calității. În raport cu concurența societatea va folosi strategia prețului
mai redus decât al concurenței - aceasta va permite un rulaj mai mare al lucrărilor.

În ceea ce privește strategia de afaceri, societatea, în calitate de jucător nou pe piața locală,
urmărește reducerea costurilor și dezvoltarea unui management eficient al resurselor, astfel că
și cheltuielile să fie minime. Se pornește, conform principiului de marketing al abordării pieței,
de la cerințele beneficiarilor din segmentul țintă.

1. Contractarea serviciului de consultanță pentru elaborarea și verificarea documentelor în

vederea aprobării finanțării, activitate derulată înaintea perioadei de implementare a
proiectului.

2. Semnarea contractului de finanțare.

3. Elaborarea cererilor de ofertă pentru echipamentele și serviciile prevăzute a fi

achiziționate prin proiect.

4. Transmiterea cererilor de oferta către furnizorii potențiali identificați.

5. Primirea și evaluarea ofertelor. Transmiterea rezultatului evaluării către ofertanți.

6. Încheierea contractelor de achiziție cu furnizorii de echipamente și a contractelor de

prestări servicii cu furnizorii de servicii.

7. Recepționarea, instalarea si testarea produselor și serviciilor achiziționate.

8. Recepționarea, instalarea si testarea echipamentelor de producție.

9. Angajarea personalului prevăzut din care 2 studenți/șomeri sau categorii defavorizate

10. Realizarea dosarului de decont către finanțator și monitorizarea proiectului de către

acesta

31
 11. Efectuarea plății către furnizorii de produse si servicii.

12. Instruirea personalului.

13. Aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare desfășurării activității.

14. Promovarea produselor .

Tabel 3.1 - Obiective cuantificabile pentru următorii 3 ani:

Obiective UM 2018 2019 2020

Cifra de afaceri LEI 162,300.00 170,415.00 173,823.30

Profit LEI 9,282.04 24,323.20 26,154.88

Număr de salariați Număr 3 3 3

persoane

Sursa: prelucrare proprie Altfel Pan SRL

Obiectivul general al proiectului de față urmărește Programul START UP în ceea ce privește

înființarea și dezvoltarea unor noi întreprinderi mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor
acestora, crearea unor noi locuri de muncă (minim un loc de muncă pe perioadă nedeterminată)
și introducerea persoanelor ce sunt defavorizate sau șomerilor sau absolvenți pe piața muncii
concomitent cu maximizarea investițiilor în tehnologii inovative.
Obiective pe termen scurt:
1. Începerea propriei afaceri de succes în domeniul producției de patiserie și panificație în
valoare de 100.000 RON prin programul START UP;
2. Obținerea cifrei de afaceri de peste 100.000 RON prin produsele livrate conform descrierilor
din prezentul plan;
3. Angajarea a 3 persoane prin realizarea unor interviuri pentru a presta efectiv activitatea
prezentata in planul de afaceri.
Obiective pe termen lung:
1. Să devină prima opțiune pentru clienții care doresc să apeleze la o firma care furnizează astfel
de produse;
2. Optimizarea în permanență a produselor având ca bază de pornire nevoile reale ale clienților;
3. Căutarea soluțiilor în permanență pentru satisfacerea nevoilor tuturor categoriilor de clienți;
4. Menținerea controlului strict al cheltuielilor și direcționarea resurselor disponibile către
întrebuințări cât mai productive și mai eficiente din punct de vedere financiar;
5. Menținerea unui nivel înalt de profesionalism;
32
6. Poziționarea ca o firmă dinamică pe piață, orientată către modernizare si dezvoltare.

Există mai multe aspecte ce trebuie luate in considerare odată cu începerea unui proiect. Pentru
„ALTFEL PAN” , analiza de risc se referă la îndeplinirea anumitor aspecte legate de:

1. Aspecte Tehnice – ceea ce înseamnă ca ideea proiectului nu este bine dezvoltată;

2. Aspecte Financiare – trebuie realizata o estimare cat mai realistă a bugetului necesar
pentru deschiderea afacerii. În acest sens, putem vorbi și de prognoza costurilor ( avem
nevoie de resurse suficiente) și prognoza beneficiului – estimări greu de făcut.
3. Aspecte Manageriale
4. Transfer tehnologic defectuos – se referă la nerespectarea condițiilor aplicării
tehnologiei dezvoltate, la subestimarea duratei si a costurilor.

3.2 Analiza Financiar-Economică a proiectului

Analiza economică:
Tendința actuală a pieței pe care firma dorește să se lanseze este în momentul de față într-un
proces de expansiune, București –IF este o regiune dezvoltată din punct de vedere economic si
antrenată de prezența numeroșilor clienți privați si publici, de firme concurente de pe piață și
strategia generală specifică a fiecăruia.

Concurența pe acest segment de piață este relativ medie, deși piața reflectă o cerere în continuă
creștere , acesta fiind principalul motiv pentru care compania dorește să investească în
achiziționarea unor echipamente performante care să asigure calitatea produselor. De asemenea,
un alt factor important este raportul calitate-preț, aceasta reprezentând o preocupare a
companiei, din dorința de a avea capacitatea de a oferi pe piață produse de calitate la un preț
accesibil.

SC ALTFEL PAN SRL și-a propus ca în stabilirea politicii de preț să țină seama în special de
factori precum valoarea adăugată, rezultată din calitatea produselor provenită din utilizarea
tehnologiilor performante rezultate din investiția propusă prin proiect, dar și din expertiza
angajaților. Acest fapt rezidă în implementarea acestui proiect deoarece se dorește scăderea
costurilor de producție pentru produsele oferite prin investiții in echipamente si utilaje
performante care să aducă și eficientizarea procesului în sine.

33
În ceea ce privește politica de preț, obiectivele majore și cu caracter general le constituie
optimizarea rentabilității activității, dezvoltarea și asigurarea unei baze de clienți stabile,
consolidarea și creșterea poziției concurențiale pe piața, maximizarea cifrei de afaceri.

Cheltuielile cu promovarea estimate vor fi mai ridicate în primul an urmând ca după aceea să
se mențină la un nivel de echilibru în funcție de rezultatele obținute. În primul an cheltuielile
cu promovarea vor fi mai reduse datorită volumului mai scăzut de flyere și cărți de vizită
achiziționate urmând ca numărul acestora să crească în următorii ani și să se mențină constant
întrucât se dorește existenta în permanență a unor mijloace materiale de promovare pe lângă
site-ul creat.

În analiza economică efectuată la nivelul întreprinderii identificăm următorii factori:

1. Experiența și pregătirea personalului – influență pozitivă asupra timpilor de execuție și

asupra produsului finit;
2. Utilajele performante cu care creștem capacitatea de producție într-un timp relativ scurt;
3. Contractele încheiate cu furnizorii pe o perioadă de timp îndelungată, astfel obținând
creditare la furnizori pentru rularea materiilor prime;
4. Experiența managerului în vederea maximizării profiturilor realizabile, menținerea
cheltuielilor la un nivel constant.

Dată fiind creșterea capacității de producție realizată în urma implementării proiectului, acestea
vor fi realizate într-un interval de timp foarte scurt. Impactul urmărit prin implementarea
proiectului pentru activitatea pentru care se solicită finanțare este unul integrat economic, social
și de mediu:

- creșterea capacității de producție;

- creșterea cifrei de afaceri ;

- creșterea calității serviciilor prestate;

- reducerea surselor de poluare și creșterea condițiilor de muncă pentru angajați;

- siguranță în asigurarea unui flux continuu de producție.

Implementarea proiectului de investiții propus prin „Planul de afaceri” vizează dezvoltarea

activității societății prin achiziționarea de noi active, impusă de etapa actuală a strategiei de
dezvoltare a firmei. Se urmărește modernizarea fluxului tehnologic pentru producerea de pâine
și produse proaspete de patiserie, concomitent cu mărirea capacității de producție, ceea ce va

34
conduce la o dezvoltare durabilă a ALTFEL PAN SRL, atât sub aspect tehnic cât și economic.
Implementarea de tehnologii performante va avea ca efect îmbunătățirea parametrilor
cantitativi si calitativi a serviciilor si produselor SC. ALTFEL PAN SRL și vor fi reflectate într-
o situație financiară îmbunătățită.

Un principal avantaj îl constituie faptul că fiind patiserie, ajustarea gamei de produse se poate
modifica oricând adăugând sau eliminând anumite produse. Astfel, prin introducerea unor noi
produse, pot apărea si noi clienți.

Profitul firmei va fi generat de activitatea de producție. Societatea va avea o gamă foarte variată
de produse cum ar fi: croasant cu unt; croasant cu ciocolată; chifle cu faina integrală și semințe;
pâine cu cartofi; baghetă albă; baghetă multicereal; pâine rustică; pâine cu măsline; minichifle
cu susan; cuib de viespe cu mac; ștrudel cu mere; cheesecake; covrigi bavarezi; muffins;
prăjitură cu căpșuni.

Analiza de preț:

Politica de preț are în vedere promovarea unei imagini de calitate a produselor oferite,
coordonata majoră a strategiei de dezvoltare pe termen lung a firmei, dar și răsplătirea clientului
fidel și atragerea unuia nou printr-o politica de preț orientată către client. Raportul calitate –
preț va fi unul foarte bun, deoarece produsele vor fi realizate direct către producători, evitându-
se costurile intermediare care ar crește prețul acestora, permițând utilizarea unei cote de adaos
comercial de pana la 80 %, fără ca aceste prețuri să fie exagerate pentru clienți.

În politica de prețuri managementul firmei a luat în considerare anumite variabile de marketing.

Costul reprezintă un factor foarte important în determinarea prețurilor astfel:

Costurile cu salariile - firma trebuie sa acopere aceste cheltuieli prin stabilirea prețului.

Prețuri cu stimulente și bonificații: Rabaturi pentru plata in numerar; rabaturi pentru plata
anticipată; rabaturi în cazul în care se optează pentru un număr mai ridicat de servicii și produse
oferite de firmă.

Prețuri promoționale: Practicarea unor preturi speciale – ex. în anumite perioade ale anului;
Rabaturi de natura psihologica - stabilirea artificială a unui preț foarte ridicat și scăderea lui
ulterioară la un preț substanțial mai mic.

Prețuri adaptate pe categorii de consumatori – firme de o anvergura mai mare sau mai mică;

35
Preturi adaptate pe produse - prețuri diferite pentru versiuni diferite ale aceluiași serviciu;
prețuri în funcție de cantitatea de produse comandată.

Analiza Financiară:
Conform analizei financiare din planul de afaceri, proiectul se autosusține financiar din primul
an de implementare, prin exploatarea imediată după perioada de probă și testare a
echipamentelor achiziționate.
Previziunile financiare arată un flux de numerar pozitiv începând cu primul an de implementare.

În urma punerii în funcțiune a echipamentelor/utilajelor, ALTFEL PAN SRL estimează o

evoluție ascendentă a vânzărilor anuale, firma bazându-se pe creșterea numarului de clienți.

Previziunile asupra pieței prezintă un trend ascendent în domeniu. Avantajele competitive ale
societății în raport cu concurența vor face ca aceasta să reziste și să se dezvolte în domeniu.

Analiza structurii pasivului:

Rata stabilității financiare: reprezintă capitalul permanent (pe cel puțin un an) și patrimoniul
total. Nivelul acestei ratei este analizat pe perioada 2017-2020 pentru firma „ALTFEL PAN”
și înregistrează o tendință de îmbunătățire prin prisma creșterii capitalului datorita contractării
unui credit.

Rata autonomiei financiare globale: se referă la cat de independentă financiar este

întreprinderea „ALTFEL PAN”. Capitalul propriu ar trebui să fie cel puțin un sfert din pasivul
total.

Rata autonomiei financiare la termen: arată gradul independenței companiei la nivel

financiar pe termen lung. Acest indicator este afectat pe termen scurt si mediu datorită
împrumutului acordat de la bancă in valoare de 200,000.00 lei.

Rata de îndatorare: se referă la câte datorii prezintă unitatea. Nivelul ratei înregistrează
tendința de scădere pentru anii 2017-2020.

Rezultatele financiar-economice ale firmei ALTFEL PAN, au o evoluție foarte bună aflată în
creștere, începând cu primul an de producție, își realizează obiectivul pe termen scurt, acela de
a depăși cifra de afaceri de 100.000 lei.

36
3.3 Condiții de funcționare a start up-ului
În Ghidul Solicitantului se specifică aspecte legate de supravegherea proiectelor astfel:
„monitorizarea acestora se face de către Organismul Intermediar Cercetare, în vederea urmăririi
atingerii obiectivelor de către beneficiar. Procesul de monitorizare începe din momentul
semnării contractului de finanțare și se termină după finalizarea proiectului, conform clauzelor
contractuale”25.

„Procesul de monitorizare constă în urmărirea progresului fizic și procedural înregistrat în

implementarea proiectului și în colectarea și introducerea în SMIS (Sistemul Unic de
Management al Informațiilor) a tuturor informaţiilor legate de proiect” 26.

„ALTFEL PAN SRL” își asumă responsabilitatea pentru continuarea activității pentru care a
solicitat finanțare și va asigura fondurile necesare menținerii, intreținerii și exploatării
investiției în următorii 3 ani după încheierea proiectului și încetarea finanțării nerambursabile.

Investiția propusă va funcționa și după încetarea perioadei de amortizare. Aceasta va duce la

menținerea locurilor de muncă create în timpul implementării proiectului datorită necesității de
a avea personal calificat alocat acestor echipamente cu grad înalt de tehnologizare. Menționăm
faptul că ALTFEL PAN SRL, prin implementarea proiectului își asumă raspunderea în a
menține cele 3 locuri de muncă cel putin 3 ani de la data finalizării investiției și totodată, are
capacitatea de a garanta întreținerea investiției și după finalizare astfel va fi asigurată și asumată
responsabilitatea reinvestirii profitului in afacerea dezvoltată de-a lungul timpului.

ALTFEL PAN S.R.L a transmis OI-ului pe toată durata proiectului rapoarte trimestriale ce
atestă progresul în conformitate cu graficul cheltuielilor. Apoi, în fiecare an, de la
implementarea proiectului s-au transmis rapoarte anuale pentru a demonstra durabilitatea si
eficiența investiției. Monitorizarea si verificarea s-au realizat prin:

1. Verificarea documentelor trimise, a graficelor cheltuielilor aferente, a rapoartelor care

să ateste progresul fizic.
2. Vizitele de moitorizare care pot fi anunțate si neanuțate daca există suspiciuni – scopul
acestora este de a se asigura la fața locului că proiectul a fost realizat fizic si este pus în

25
Ghidul Solicitantului pentru Start-up-uri și Spin-off-uri inovative – Programul Operațional Sectorial
de Creștere a competitivității economice.
26
Ghidul Solicitantului pentru Start-up-uri și Spin-off-uri inovative – Programul Operațional Sectorial
de Creștere a competitivității economice.
37
 funcțiune, ca progresează dinpunct de vedere financiar conform calendarului cuprins în
cerearea de finanțare, identificarea posibilelor probleme si rezolvarea acestora cât mai
rapid, dar si a elementelor de success si asigurarea comunicării eficiente dintre
beneficiar si OI.
3. Monitorizarea anuală a durabilității investiției pentru a demonstra eficiența.

Durabilitatea investiției se referă la menținerea acesteia timp de 3 ani (obligatoriu) după

terminarea proiectului făra modificări substanțiale.

3.4 Analiza Cash-flow-ului.

Pentru perioada de implementare, în care se realizează investiția se cere cash-flow lunar.
Analiza fluxului de numerar se realizează pentru perioade de timp după cum urmează:
‣ O perioadă de șase luni pentru proiectele naționale;
‣ O perioadă de la unul la trei ani pentru proiectele ce sunt finanțate din fondurile
europene.
Pe tot timpul monitorizării, firma trebuie să mențină investiția după cum urmează:
‣ În cazul proiectelor la nivel național, perioada de monitorizare este de 3 ani;
‣ Pentru proiectele care sunt finanțate din fondurile nerambursabile europene, perioada
de monitorizare ajunge de la cinci, șapte, la chiar zece ani.
Un calcul detaliat al cash-flow-ului înseamnă:
• „Bugetul de venituri si cheltuieli;
• Planul de investiții;
• Bilanțul și CPP-ul (contul de profit și pierdere);
• Oferta tehnică ce înseamnă stabilirea consumului energetic și capacității producției;
• Oferta financiară ce se folosește pentru stabilirea valorii investiției;
• Necesarul de personal;
• Balanța de verificare întocmită pe fiecare lună de activitate;
• Tabelul conform plății pentru angajați;
• Lista întocmită pentru mijloacele fixe;
• Contractele încheiate pentru închiriere sau contractele de întreținere sau cele de
asigurare”27.

27
Business Market, Cash Flow in zece pași, 2020.

38
Clasamentul de afaceri în 2020 la nivelul Europei plasează România pe locul 55 din 127 cu un
scor de credit de afaceri de 73,3% (Doing Business database) 28. Luând în considerare acest factor
am putut vizualiza dificultatea de dezvoltare și crearea afacerii în România.

Bugetul total alocat:

1. Din surse proprii: 0 lei
2. Din surse atrase: 194.073,00 lei

Echipamentele care se vor achiziționa prin acest proiect sunt:

1. Spălător - echipament necesar în procesul de curățare a vaselor folosite - 9.746,1 lei.

2. Hotă inox - echipament necesar în eliminarea mirosurilor și a căldurii - 8.389,5 lei.
3. Mașină de foietat - poate lucra toate tipurile de aluat - 22.360,1 lei.
4. Mașină electrică - pentru clătire cu structură din oțel inoxidabil și suprafața de gătit din
fontă cu antialunecare – 6.223,7 lei.
5. Cuptor electric - permite coacerea cu cele mai bune rezultate inclusiv a produselor
delicate datorita umidificatorului și sistemului de circulare a aerului ce asigură climatul
de coacere necesar – 18.938,85 lei.
6. Dospitor – 9.073,75 lei.
7. Malaxor – echipament prin care se amestecă și se hidratează ingredientele. – 8.960,7 lei.
8. Cuptor pâine libaneză - permite cu cele mai bune rezultate inclusiv a lipiei – 41.310,85
lei.
9. Fripteuză – din oțel inoxidabil, cu grătar de protecție – 12.149,9 lei.
10. Mașină gheață – 10.876,6 lei.
11. Masa refrigerantă - 2.921,45 lei.

Echipamentele au fost cumpărate prin ofertare. Se poate alege din mai multe criterii cum ar fi:
timpul de livrare, calitate sau cel mai bun preț. Obiectul procedurii de achiziție îl constituie
achiziția de echipamente. Comisia de evaluare constată ca s-au trimis cereri de ofertă către:

1. EURO ZONE COM SRL

2. ASEAS INTERNATIONAL SRL

28
Doing Business, Comparing Business regulation in 190 economies, 2020.
39
 3. NITECH SRL

Procedura de achiziție s-a desfășurat conform prevederilor Programului pentru stimularea și

înființarea IMM- urilor – Start Up Nation 2017.

Pentru desemnarea ofertei câștigătoare se utilizează tehnica ”prețul cel mai scăzut”

Am încheiat contractul cu furnizorul „EURO ZONE COM S.R.L” iar obiectul contractului a
fost vânzarea-cumpărarea utilajelor pentru patiserie. Prețul convenit pentru îndeplinirea
contractului plătibil a fost de 156.325,00 lei fără TVA. Suma totală pentru achiziționarea
utilajelor a fost de 186.026,75 lei iar termenul de livrare in maxim 90 de zile de la data semnării
contractului.

Echipamentele cumpărate au fost livrate si puse in funcțiune si verificate de comisia de la Start

Up Nation. Aceștia au aprobat punerea în funcțiune a echipamentelor si au dat acordul pentru
funcționare mai departe.

S-a contractat un credit in valoare de 194.073,00 lei. Creditul va fi utilizat pentru finanțarea
cheltuielilor eligibile aferente etapelor din Proiect ce sunt finanțate din credit exclusiv
cheltuielile financiare aferente creditului si garanțiilor constituite pentru garantarea creditului.

Comisioane:

1. Comision de acordare 1%, se achită in 3 rate egale începând cu a 2 a lună de rambursare

a creditului.
2. Comision de acordare si de garantare aferent emiterii garanției menționate de către
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile mici si mijlocii IFN S.A
în valoare de 2.566,94 lei pentru perioada 23.02.2018- 30.10.2018.
3. Înscrierea avizelor de ipotecă în Arhiva electronică: pentru un obiect prețul este de 62
lei.

La efectuarea primei cereri de tragere, se va face dovada caracterului inovativ al proiectului, se

vor trimite către bancă documentele care atestă ca un procent de minim 25% din valoarea totală
a proiectului este destinat achiziționării de bunuri ce reprezintă bunuri sau software-uri necesare
desfășurării activității nu mai vechi de 3 ani.

Estimăm lunar ca vom încasa venituri de aproximativ 13.500 lei in primul an de la deschidere
ajungând ca la finalul anului 2018 să avem un total de 162,000 lei. Cheltuielile cu materiile

40
prime și materialele consumabile pentru acest an au fost stabilite în funcție de previziunile
făcute și estimate la un total anual de 37,384.62.

Pentru următorii ani se estimează încasări anuale de 170,100 lei pentru anul 2019 si 173,502 lei
pentru anul 2020. Cheltuielile pentru următorii ani vor crește datorita majorării veniturilor,
astfel, pentru 2019 se estimează la total de 39,253.85 lei iar pentru 2020 – 40,038.92 lei.

Previzionarea veniturilor daca un client cumpără, în medie, produse în valoare de 10 lei și

datorită localizării se estimează un flux de 150 de clienți pe zi. Astfel:

➢ 1.500 lei/zilnic
➢ 13.500 lei minim/ lunar
➢ 162.000 lei/ anual

Veniturile încasate ne vor ajuta ca pe viitor sa putem achiziționa materiile prime de la furnizori,
sa putem plăti mentenanța utilajelor, acest lucru ducând treptat la creșterea cifrei de afaceri.

Alte intrări de numerar din aport propriu pentru anul 2017 - 3,200 lei si de 170,100 lei pentru
2018.

Salariile vor fi plătite lunar pentru fiecare dintre cei 3 angajați, astfel:
Tabel 3.2 – Plata salariilor
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Total
Salariat 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 64,080.00
1
Salariat 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 64,080.00
2
Salariat 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 5.340 64,080.00
3
Sursa: Prelucrare proprie
Datorită încasărilor si volumului cererii mai mare de la an la an, firma își va permite sa plătească
salariile angajaților care vor rămâne constante trei ani de la începerea si vânzarea producției.

În ceea ce privește cheltuielile cu utilitățile ( energia electrică, întreținerea sau reparația

echipamentelor etc.) acestea au fost calculate la un cost de:

41
 Tabel 3.3 – Cheltuielile cu utilități

An Costuri
2017 1.200
2018 31.800
2019 32.490
2020 33.214,50
Sursa: Prelucrare proprie

Calculul total al utilizărilor de numerar adică sursele de numerar si utilizarea acestora se

referă la numerarul din exploatare, cheltuielile cu materiile prime, salarii, utilități, costuri de
funcționare birou, asigurări, cheltuieli pentru investiții ( creditul în valoare de 200,000.00 lei)
si încasările/ plățile pentru impozite si taxe, au fost calculate anual având un total de:

Tabel 3.4 – Totalul utilizărilor numerarului

2017 2018 2019 2020

Total utilizări numerar 2,000.00 552,345.73 145,385.96 146,929.56
Sursa: Prelucrare proprie

42
Tabel 3.5 - MODEL CASH-FLOW
Nr. Explicații/Luna AN 2017 AN 2018 AN 2019 AN 2020
Crt.
I Sold inițial disponibil (casă si bancă) 1,200.00 10,854.27 35,568.31
A Intrări de lichidități (1+2+3+4) 3,200.00 562,000.00 170,100.00 173,502.00
1 Din vânzări 162,000.00 170,100.00 173,502.00
2 Din credite primite
3 Alte intrări de numerar (aport propriu, 3,200.00 200,000.00
etc.)
4 Alocație Financiară Nerambursabilă 200,000.00
Total disponibil ( I + A ) 3,200.00 563,200.00 180,954.27 209,070.31
B Utilizatori numerar din exploatare 2,000.00 150,464.62 143,423.85 144,933.42
1 Cheltuieli cu materii prime si materiale 0.00 37,384.62 39,253.85 40,038.92
consumabile aferente activității
desfășurate
2 Salarii ( inclusiv cheltuielile aferente) 0.00 64,080.00 64,080.00 64,080.00
3 Chirii 0.00 0.00 0.00 0.00
4 Utilități 1,200.00 31,800.00 32,490.00 33,214.50
5 Costuri funcționare birou, cheltuieli de 800.00 7,200.00 7,200.00 7,200.00
marketing, servicii cu terții,
reparații/întreținere
6 Asigurări 0.00 400.00 400.00 400.00
7 Impozite, taxe si vărsăminte asimilate 0.00 0.00 0.00 0.00
8 Alte cheltuieli 0.00 9,600.00 0.00 0.00
C Cheltuieli pentru investiții (Valoarea 200,000.00
totala a proiectului)
D Credite 0.00 200,000.00 0.00 0.00
Rambursări rate de credit scadente 200,000.00
Dobânzi si comisioane 0.00
E Plăți/ Încasări pt. impozite si taxe (1- 0.00 1,881.11 1,962.11 1,996.13
2+3)
1 Plăți TVA
2 Rambursări TVA
3 Impozit pe profit/ cifra de afaceri 0.00 1,881.11 1,962.11 1,996.13
F Dividende
G Total utilizări numerar (B+C+D+E+F) 2,000.00 552,345.73 145,385.96 146,929.56
H Flux net de lichidități (A-G) 1,200.00 9,654.27 24,714.04 26,572.44
II Sold final disponibil (I+H) 1,200.00 10,854.27 35,568.31 62,140.75
Sursa: Prelucrare proprie

43
Tabel 3.6 - BILANȚ PREVIZIONAT:
Denumirea elementului Nr. Perioada
rd.
A B 2017 2018 2019 2020
ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct. 201+ 1 0 0 0
203+205+206+2071+4094+208-280-290)
II.IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 211+212+ 2 168,555 145,111 121,666
213+214+215+216+217+223+224+227+231+235
+4093-281-291)
III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct. 261+262+263 + 3 5,333 2,667 0
265+266+267* - 296*)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01+02+03) 4 0 173,889 147,777 121,666
ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI (ct. 301+302+303+321+322+/- 5
308+323+326)
II.CREANȚE (ct. 267*296+4092+411+413+418 + 6
485+4282)
III.INVESTIȚII (ct. 501+505+506+507+ din ct.508 7
+5013)
IV.CASA SI CONTURI LA BĂNCI (din ct. 508+ 8 1,200 10,854 35,568 62,141
ct.5112+512+531+532+541+542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05+ 06+07+ 9 1,200 10,854 35,568 62,141
08)
CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10
DATORII (ct. 161+162+166+167+168-169+269+ 11 3,000 3,000 2,800 2,600
401+403)
ACTIVE CIRCULANTE/DATORII CURENTE 12 -1,800 -166,034 -115,009 -62,125
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 -1,800 7,854 32,768 59,541
VENITURI IN AVANS, din care: 14 173,889 147,777 121,666
1.Subvenții pentru investiții 15 173,889 147,777 121,666
2.Venituri înregistrate în avans (ct.472) 16
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL (rd.17+18), din care: 17 200 200 200 200
1.Capital subscris varsat (ct.1012) 18 200 200 200 200
2.Capital subscris nevărsat (ct.1011) 19
II.Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 1031) 20
III.REZERVE DE REEVALUARE (ct.105) 21
IV.REZERVE (ct.106) 22
V.PROFITUL SAU SOLD C 23 7,854 32,768
PIERDEREA SOLD D 24 2,000
REPORTAT(Ă) (ct.117)
VI.PROFITUL SAU SOLD C 25 9,654 24,714 26,572
PIERDEREA SOLD D 26 2,000
EXERCITIULUI
FINANCIAR (ct.121)
Repartizarea Profitului (ct. 129) 27
CAPITALURI – TOTAL (rd. 17+20+21+22+23- 28 -1,800 7,854 32,768 59,541
Sursa: Prelucrare proprie

44
Concluzii:
Scopul propus în această lucrare este de a explica cum investițiile sunt un pion foarte important
pentru economia unei națiuni și că avantajele de care dispunem în prezent nu sunt folosite la
capacitate maximă deoarece există multe metode de finanțare, există susținere din partea
investitorilor străini, țara noastră face parte din Uniunea Europeană care sprijină financiar țările
în curs de dezvoltare prin Fonduri Europene și totuși încă încercăm să înțelegem conceptul de
investiție, de dezvoltare ca mai târziu sa poată fi puse în practică.

În cadrul primului capitol, am definit termenul de investiții și rolul acestora. De asemenea, am

explicat din punct de vedere teoretic, financiar, contabil care sunt metodele prin care o investiție
prinde contur și ajunge să genereze profit.

Conform metodologiei și obiectivelor din capitolul al doilea am stabilit ce înseamnă un proiect

finanțat din fonduri nerambursabile, cum este el evaluat și care sunt pașii ce trebuie urmați
pentru a ajunge la scopul propus și anume deschiderea propriei afaceri. Prin analiza financiar-
economică și cea de risc am constatat că firmei îi lipseau informații cu privire la reglementările
europene ceea ce ar fi putut afecta funcționarea în norme normale pe piață, s-au previzionat
cheltuielile si s-au raportat la veniturile viitoare pentru a vedea dacă se va genera profit și daca
se vor putea susține în același timp și plățile cu salarii, chirie și utilități.

Ultimul capitol cuprinde partea practică în care un proiect este aprobat si finanțat din fonduri
europene dar și rezultatele acestuia după implementare.

Măsurile enumerate și implementate prezente în acest capitol au generat în final efecte reale
astfel:

În urma punerii în funcțiune a echipamentelor, ALTFEL PAN SRL a avut de-a lungul timpului
o evoluție ascendentă a vânzărilor anuale, firma bazându-se pe creșterea numărului de clienți.

Avantajele competitive ale societății în raport cu concurența au făcut ca aceasta să se dezvolte

și să reziste în domeniu.

Previziunile financiare arată un flux de numerar pozitiv începând cu primul an de implementare.

Baza sustenabilității financiare a proiectului este dată de faptul că așa cum se observă și din
previziunile financiare ale planului de afaceri, firma are o creștere continuă a cifrei de afaceri.

Baza sustenabilității instituționale este dată de implementarea și finanțarea proiectului propus

astfel, firma a reușit să atingă doua aspecte în dezvoltare după cum urmează:

45
 1. modernizarea dotării de echipamente de lucru – prin noile achiziții din cadrul
proiectului;
2. selectarea necesarului de întregire a echipei de lucru (prin angajarea a 3 noi persoane
în anul 1 și conturarea variantei de colectiv de angajați). În acest mod este asigurată
stabilitatea instituțională a proiectului , prin adaptarea celor mai bune resurse materiale/
tehnologice și umane la viziunea de dezvoltare a firmei.

Situațiile legate de cash-flow sunt pozitive și acoperitoare. Există, deci, premisele susținerii
financiare și pe viitor a activității firmei.

Pe termen lung, după implementarea proiectului, impactul urmărit este atât economic cât și
social și de mediu după cum urmează:

- creșterea capacității de producție;

- creșterea cifrei de afaceri;

- creșterea calității serviciilor prestate;

- reducerea surselor de poluare și creșterea condițiilor de munca pentru angajați;

- siguranța în asigurarea unui flux continuu de producție.

46
Bibliografie

Opinii
• Cristina Bălăceanu, Învățămintele de ieri si de azi ale doctrinei Keynesite, 2011,
http://cogito.ucdc.ro/2011/ro/invatamintedeierisideazialedoctrineikeynesitecristinabalacean
u.pdf

Articole
• Conf. Univ. Dr. Vaduva Cecilia Elena; Teoria neoclasică a investițiilor pentru afaceri, 2017,
https://core.ac.uk/download/pdf/6233892.pdf?repositoryId=153
• Mugurel Gabriel Sorin Pop, The Investment process and its financing, 2012,
https://www.upet.ro/annals/economics/pdf/2012/part2/Pop.pdf
• Bogdan Cernat Gruici, The Romanian Economic Journal, The way to victory-Using
military strategies in business situations, 2008
http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-04-
14/2187/je202920cernat.pdf
• Art Kovačič, The Romanian Economic Journal, The Competitiveness Evaluation of
CEE Countries, 2008,
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.155.2536&rep=rep1&type=pdf#p
age=3
• Gabriela Drăgan, EU Structural Instruments key component in improving the
Romanian macroeconomic stability?, Emerging Markets Queries in Finance and
Business, 2012,
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212567112002948
• Gabriela Drăgan, Gabriela Carmen Pascariu, A new junction piont in the EU
development? A focus on the Romania s situation, 2011,
https://www.researchgate.net/profile/Gabriela_Carmen_Pascariu/publication/2870866
15_A_new_junction_point_in_the_eu_development_A_focus_on_the_Romania's_situ
ation/links/5b0464164585154aeb07f2f0/A-new-junction-point-in-the-eu-
development-A-focus-on-the-Romanias-situation
• Cătălin Emilian Huidumac Petrescu, Radu Marcel Joia, Gheorghe Hurduzeu, Foreign
Direct Investments Expansion – Essential Globalization Factor, Bucharest, 2011,
http://www.store.ectap.ro/articole/549.pdf
• Bratadanu Ovidiu, Metode de evaluare a investițiilor, Gestiunea Financiara a
întreprinderii, 2014, https://www.slideshare.net/vasileaida/gestiunea-financiara-a-
intreprinderii
• Gheorghe Hurduzeu, Radu Cristian Mușetescu, Georgeta Mădălina Meghișan,
FINANCIAL MARKET REACTION TO CHANGES IN THE VOLATILITIES OF CDS
RETURNS, 2015, http://www.ipe.ro/rjef/rjef3_15/rjef3_2015p152-165.pdf
• Marius Stîngu, Analizele economice în transporturi, 2017,
https://ro.scribd.com/document/391588913/Proiect-AETR-pdf
• Dr. Rozalia Pal, Managementul proiectelor de investiții-O abordare financiară, 2019,
https://www.ibr-rbi.ro/318/managementul-proiectelor-de-investitii/
• Prof.univ.dr.ec Dumitra Stancu, Criteriile de selecţie a investiţiilor eficiente, 2019,
http://www.sinuc.utilajutcb.ro/III.101.pdf

47
 • Lect. univ. dr. Ciobănaşu Marilena; Analiza Situațiilor financiare, 2014,
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/14.pdf
• Profesor Massimo Florio, Ghid pentru analiza cost-beneficii a proiectelor de investiții,
Universitatea de studii din Milano, 2020,
https://www.adrnordest.ro/user/file/library%20reference/Ghid%20pentru%20analiza%20Co
st%20-%20Beneficiu.pdf
• Ştefăniţă Şușu, Riscul – componentă firească în lumea afacerilor, 2019,
http://www.seap.usv.ro/ro/index.php
• Ștefăniță Sușu, Analiza riscului întreprinderii, 2019,
https://scholar.google.ro/citations?user=ZfAnFuUAAAAJ&hl=ro
• Prof. univ. dr. Vasile Robu, Conf. univ. dr. Nicolae Georgescu, Analiza Economico-Financiară,
Academia de Studii Economice București, 2020,
https://ro.scribd.com/doc/46918525/ANALIZA-ECONOMICO-FINANCIARA
• The World Bank, Doing Business, Comparing Business regulation in 190 economies, 2020,
http://documents.worldbank.org/curated/en/688761571934946384/pdf/Doing-Business-
2020-Comparing-Business-Regulation-in-190-Economies.pdf
• Nicoleta Mihaela Miclaoni, Managementul Fondurilor Europene, 2011,
https://ro.scribd.com/document/64905101/Licenta-Management-Fonduri-Europene
• Gheorghe Zaman, Marilena Geamanu, Eficiență Economică, 2006,
file:///C:/Users/f_ioa/Desktop/LICENTA/10060078-An3-Eficienta-Economica.pdf
• Analiza Fezabilității unui Proiect de Investiții, 2016,
file:///C:/Users/f_ioa/Desktop/LICENTA/94787416-Analiza-Fezabilitatii-Unui-Proiect-de-
Investitie-Studiu-de-Caz.pdf
• Florian Marcel Nuță, Investiții, 2010,
file:///C:/Users/f_ioa/Desktop/LICENTA/124109493-Investitii.pdf
• Meenakshi Malhotra, Factor affecting selection of investment tools for people in India,
2010, file:///C:/Users/f_ioa/Desktop/LICENTA/171116467-
Investment%20investitii%20teorie.pdf
• Constantin Samanati, Investițiile și riscurile la nivel de întreprindere, 2018,
file:///C:/Users/f_ioa/Desktop/LICENTA/clasificarea%20inv.pdf
• G. Mazilu, Proiectele de investiții – sursă de decizii în creșterea și raționalizarea
activității economice, 2011,
file:///C:/Users/f_ioa/Desktop/LICENTA/MI_2011_3_pg_83_85.pdf

Site-uri

• https://www.academia.edu/25802814/Rolul_economic_si_social_al_investitiilor
• https://ro.scribd.com/document/123647023/Investitii
• https://abctrainingconsulting.ro/blog/
• https://www.businessmarket.md/cash-flow-in-zece-pasi-chiar-daca-nu-esti-contabil-model/
• http://mfe.gov.ro/intrebari-si-raspunsuri-despre-fonduri-europene/
• https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza-unui-proiect-de-investitii-a5602/
• https://ro.scribd.com/document/64905101/Licenta-Management-Fonduri-Europene-

48
Publicații Guvernamentale

• Ghidul solicitantului pentru Start-up-uri și Spin-off-uri inovative, 2018

http://old.fonduri-ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pdf/Ghid-o231-actualizat-
2010_01082011_05092011.pdf
• POR- Fonduri Europene, 2014-2020, https://www.fonduri-ue.ro/por-2014
• REGULAMENTUL (UE) NR. 360/2012 AL COMISIEI din 25 aprilie 2012 privind
aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în
cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes
economic general (art 2 alin 2 – “Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei
întreprinderi care prestează servicii de interes economic general nu depăşeşte 500 000
EUR pentru o perioadă de trei ani fiscali”).
• Ministerul Fondurilor Europene - http://mfe.gov.ro/

Cărți

• Puiu Alexandru, Managementul în afaceri economice internaționale, Volumul II,

Editura Independenta Economica,2007.
• Asociația Generală a inginerilor din România, Manualul practic pentru utilizatorul de
servicii financiare, editura AGIR.
• Rodica Hîncu, Mariana Bunu, Daniela Dascaliuc, Bazele activității investiționale,
Editura Asem, Chișinău, 2010.
• Tudorache D. Săcăreanu Constantin, Finanțele Publice, Finanțele firmei, Editura
Universală, București, 2006.
• J.Y. Eglem, A. Mikol, H. Stolowy, Les mécanismes financiers de l’entreprise, ed.
Montchretien, Paris, 1998.
• Brealey Myers Allen, Principles of Corporate Finance, Editura Tenth, 2011.
• Stancu Dumitra, Contabilitate și finanțe pentru ingineri, Editura Economică
București,2004.
• Anghelescu C. ; Economie, Editura Economică, București, 2008.
• Vasilescu I, Botezatu M, Stoica M., Cilea C. , Investiții, Ed. Economică, București,
2009.

49
Lista Tabelelor
Tabel 2.1 .................................................................................................................... 24

Tabel 3.1 .................................................................................................................... 32

Tabel 3.2 .................................................................................................................... 41

Tabel 3.3 ................................................................................................................... 42

Tabel 3.4 .................................................................................................................... 42

Tabel 3.5 .................................................................................................................... 43

Tabel 3.6 .................................................................................................................... 44

50