MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT BOGDAN PETRICEICU HASDEU DIN CAHUL FACULTATEA DE ECONOMIE, INFORMATIC I MATEMATIC

CATEDRA DE FINANE I EVIDEN CONTABIL

TEZ DE AN
Importanta activitatii investitionale la nivel de intreprindere
(n baza materialelor ntreprinderii CAHULPAN S.A., Cahul )

Conductor tiinific: Podbegli Anatolie, lector universitar Efectuat: Croitoru Ion , FB 1101

CAHUL, 2013

Cuprinsul tezei de an

INTRODUCERE CAPITOLUL I. Investitiile abordri teoretice 1.1 Definirea, clasificarea investitiilor si rolul acestora in procesul investitional 1.2 Continutul politicii investitionale i criterii de evaluare si selectare a variantei optime de investiti 1.3 Surse de finantare a proiectelor i riscurile investitionale Capitolul II. Analiza activitii investiionale la ntreprinderea S.A. Cahulpan 2.1 Caracteristica activitii investiionale a ntreprinderii S.A. Cahulpan 2.2 Eficiena investiiilor n cadrul ntreprinderii S.A. CahulPan 2.3 Analiza fluxurilor financiare din activitatea investiional a ntreprinderii S.A. Cahulpan Concluzii BIBLIOGRAFIE ANEXE

CAPITOLUL I. Investitiile abordri teoretice

1.1 Definirea, clasificarea investitiilor si rolul acestora in procesul investitional Investiiile sunt totalitatea de cheltuieli care se fac pentru cumprarea bunurilor de capital i obinerea unui profit. n general, noiunea de investiii trebuie prezentata n 2 sensuri i anume: n sens restrns, prin investiia se nelege un plasament de valoare nsemnat, care se concretizeaz n active materiale pe termen lung, i n sens larg, prin investiii nelegndu -se plasamente bneti att n active pe termen lung (de natura material, nematerial, financiara), ct i n imobilizri pe termen scurt, pentru constituirea activelor curente i n cazul acordrii de credit comercial. In raport cu modul de folosire a bunurilor de capital investiiile se impart in: investiii de inlocuire destinate inlocuirii bunurilor de capital scoase din funcie ca urmare a uzurii lor fizice avind ca surs de finanare amortizarea; investiii pentru dezvoltare sau nete sunt destinate sporirii volumului capitalului, adic formrii capitalului a crui surs de finanare este venitul. Suma investiiilor de inlocuire i a investiiilor nete formeaz investiii brute de capital ce contribuie la formarea brut a capitalului tehnic. Investiiile brute se compun din bunuri de capital i investiii in stocuri. Multitudinea formelor i tipurilor de investiii efectuate de intreprindere impune o clasificare a investiiilor: Din punct de vedere a proprietarului: private publice Din punct de vedere a apartinenei regionale: interne, care se efectueaz in cadrul granielor naionale a unei ri externe, care se efectueaz in alte sau de alte ri Din punct de vedere al plasrii capitalului reale, ce caracterizeaz investirea capitalului in reproducerea mijloacelor fixe i in creterea stocurilor de mrfuri i materiale financiare, care caracterizeaz investirea capitalului in instrumente financiare Dup caracterul participrii in procesul investiional: directe, ce presupun participarea investitorului in alegerea obiectului de investire indirecte, ce presupun efectuarea investiiilor de ctre intermediari Dup perioada de investire:

 pe TL pe TS Dup nivelul riscului investiional fr risc, adic investirea in aa obiecte unde lipsete riscul real de pierdere a capitalului investit sau a venitului ateptat; cu risc minim, caracterizeaz investirea capitalului in obiecte unde riscul este cel mai mic fa de riscul pe piaa investiional; cu risc mediu, unde nivelul riscului investirii corespunde nivelului riscului mediu de pe piaa investiional; cu risc inalt, unde nivelul riscului investirii este mai mare decit nivelul riscului de investire pe piaa investiional; speculative, care caracterizeaz investirea capitalului in cele mai riscante proiecte sau instrumente de investire in urma crora se ateapt cel mai inalt nivel al venitului investiional; Rolul investitiilor trebuie abordat n contextul interdependentelor dintre ramuri, subramuri, dintre productie si consum, dintre cerere si oferta, dintre diferitele piete existente.n conditiile economiei de piata, ale concurentei si ale existentei proprietatii private, investitiile constituie cheia asigurarii unei eficiente maxime printr-un nivel ct mai ridicat al efectelor pe unitatea de efort. Investitiile sunt baza materiala a dezvoltarii economico-sociale a oricarei tari. Ele asigura cresterea cantitativa si calitativa a capitalului fix, sporirea randamentului tehnic si economic al capitalului existent, dar si crearea de noi locuri de munca. Prin investitii se asigura cresterea gradului de utilizare a resurselor materiale si de munca ale societatii, rol pe care l-au avut ntotdeauna. Investitiile au un rol hotartor n asigurarea modernizarii activitatii economice, ca o conditie necesara la adaptarea sistemelor tehnice si economice ale conditiilor de trecere a economiei nationale la economia de piata, de participare a tarii noastre la relatiile economice internationale n conditii de concurenta si competitivitate. Ele asigura un grad mai mare de ocupare a fortei de munca, locuri de munca cu utilaje performante,perfectionarea proceselor tehnologice, extinderea si generalizarea principiilor de conducere ale economiei de piata.Investitiile dau nastere la ceea ce se numeste efect propagat sau efect de antrenare, care determina: promovarea progresului tehnic, cresterea productiei,mbunatatirea calitatii bunurilor, cresterea eficientei economice.

1.2 Continutul politicii investitionale i criterii de evaluare si selectare a variantei optime de investiti
Investiia este factorul esenial al dezvoltrii ntreprinderilor i al ntregii economii. Scopul principal al activitii de investiii const n realizarea celor mai eficiente forme de plasament al capitalului. Politica de investiii este parte integranta a politicii generale a ntreprinderii i reprezint ansamblul obiectivelor, metodelor de alegere i modalitilor de utilizare a instrumentelor financiare, precum i metodelor de asigurare echilibrului financiar n procesul realizrii obiectivelor propuse. Aceasta politic marcheaz nu numai o imobilizare de capital, dar i o anumita activitate privind angajarea unor cantiti de resurse naturale i umane, iniierea i meninerea unor relaii cu ntreprinderi din ramuri de activitate conexe. Politica de investiii se refera la decizia de investire sau de dezinvestire. Orice decizie de cheltuire care conduce la achiziionarea de active n vederea obinerii n viitor de lichiditi i avnd drept scop creterea bogiei proprietarilor firmei, constituie o decizie de investire. Opus deciziei de investire este decizia de dezinvestire, adic reducerea portofoliului de active prin vnzare. Aceasta decizie urmrete, de asemenea, creterea bogiei proprietarilor n sensul ca lichiditile obinute pot cpta ulterior destinaii mai rentabile. Motivaia realizrii acestor investiii de cretere intern rezida ntr-o strategie de specializare a produciei i de consolidare a poziiei pe piaa d e desfacere a bunurilor si serviciilor sale.Strategia, care presupune promovarea unor investiii de cretere extern, este diversificarea activitii. La nivelul ntreprinderii baza activitii investiionale constituie investiiile productive. La majoritatea ntreprinderilor industriale aceasta forma a investiiilor este unic direcie al politicii investiionale. Investiiile productive se caracterizeaz printr-o serie de particulariti, printre care mai importante sunt: reprezint form principal de realizarea a strategiei de dezvoltare; se gsesc ntr-o strns corelaie cu activitatea operaional, de producie; asigur un nivel mai ridicat al rentabilitii comparativ cu investiiile financiare; asigur ntrri de fluxuri de numerar constante sau sigure (profit + amortizarea). se caracterizeaz prin gradul nalt al uzurii; prezint un grad redus de lichiditate; n condiiile inflaioniste asigur un anumit nivel de protecie.

Caracterul specific al investiiilor productive determin anumite particulariti n realizarea lor. De aceea, este necesar elaborarea politicii financiare privind investiiile productive, avnd la baza urmtoarele etape: 1. analiza proiectelor din perioada precedent; 2. determinarea volumului total al investiiilor productive pentru perioada viitoare; 3. determinarea tipului i pregtirea proiectelor investiionale alternative; 4. evaluarea eficienei fiecrui proiect; 5. realizarea proiectului sau a programului investiional. Alegerea investiiei este prima mare decizie financiar a ntreprinderii. Aceast alegere constituie pentru ntreprindere o decizie important i complex. Important, deoarece angajeaz fonduri imediat, nainte de a genera venituri, angajament ce va condiiona activitatea i succesul ntreprinderii. Complex, cci ea trebuie s in seam de evenimentele situate n viitor i, deci, nesigure. Criterii de evaluare a proiectelor investiionale n baza actualizrii. Aceste criterii in seama de ealonarea n timp a ncasrilor care se ateapt din punerea n exploatare a investiiei. Evaluarea investiiilor pe baza valorii actuale este o alegere subiectiva i de ordin tehnic, adic este mai uzuala actualizarea veniturilor viitoare la momentul prezent si compararea, pe aceasta baza a diferitelor variante de investiii, dect capitalizarea lor la un moment viitor, n vederea efecturii aceleai comparaii. Cele mai utilizate criterii: Valoarea Actualizat Net Rata Intern de Rentabilitate. Valoarea actualizat net (VAN) - efectul sau rezultatul scontat al investiiei se determin n valoarea prezent a monedei n care, de altfel, este msurat i efortul (cheltuieli) de investiii. Se calculeaz valoarea actuala a fluxurilor de lichiditi viitoare, generate de investiie, din care se scade suma iniiala a investiiei. Rata intern de rentabilitate (RIR). - este rata de actualizare pentru care se obine o valoare actualizat net nul. Indicele de profitabilitate, Ip exprim rentabilitatea relativ a proiectului de investiie pe o durat ntreag de via a acestuia. Proiectele sunt acceptate dac Ip este mai mare de 1. Acest criteriu avantajeaz proiectele cu cheltuieli iniiale mici chiar dac celelalte proiecte au un VAN mai mare. Se utilizeaz pentru comparaia proiectelor de investiie cu VAN apropiate.

Termenul de recuperare- asigur o alegere a variantelor de investiie n funcie de rapiditatea recuperrii capitalului investit. Prin aceast modalitate se penalizeaz investiia care recupereaz capitalul investit ntr-o perioad mai mare pentru c riscul de nerecuperare creste proporional cu aceast perioad.

Concluzia este c, investiia poate fi acceptata dac RIR a investiiei este superioara ratei de actualizare, adic costului de oportunitate fondurilor investite. n practica, acest criteriu arata nivelul maxim al costului capitalului cu care este finanat proiectul dat. Spre exemplu, daca investiia este finanata integral prin credit bancar, atunci RIR arata nivelul maxim al ratei dobnzii bancare (dac dobnda este mai mare dect RIR, atunci investiia e nerentabila). n cazul altor surse de finanare, de asemenea, se calculeaz costul fiecrui capital i se compara cu RIR al proiectului investiional.

1.3Surse de finantare a proiectelor i riscurile investitionale

Asigurarea la timp a resurselor pentru acoperirea financiar a investiiilor este o necesitate de prim ordin i un scop al finanelor intreprinderii. Investiiile presupun o imobilizare insemnat de capital, ceea ce ridic necesitatea procurrii sau asigurrii acestora astfel, incit s evite apariia unor investiii incepute i neterminate din lips de resurse. Investitorii nu trebuie s dispun neaparat, inc de la inceput, de intreaga sum ce urmeaz s acopere cheltuielile de investiii. Dimpotriv, este oportun ca resursele financiare s se formeze paralel i corelat cu procesul apariiei cheltuielilor. Orice intirziere a formrii resurselor in raport cu apariia obligaiilor de plat poate conduce la intreruperea realizrii investiiilor, la prelungirea termenului de dare in folosin, la pierderi efective concretizate in imobilizri de capital, investiii incepute i neterminate. Asigurarea din timp a resurselor pentru investiii are in vedere capitalul propriu existent sau posibilitile sigure de lrgirea a acestuia, cit i eventualele impumuturi contractate de la bnci sau alte instituii financiare.Pentru finanarea investiiilor capitale la nivelul agentului economic pot fi folosite urmtoarele surse: Fondul de amortizare Prin destinaia sa fondul de amortizare este menit inlocuirii activelor imobilizate, fiind principala surs proprie de finanare a obiectivelor de investiii. Mrimea acestei surse se stabilete annual, prin planul de amortizare, utilizindu -se in principal pentru constituirea fondurilor destinate finanrii investiiilor.

 Beneficiul Beneficiul reprezint o resurs important de resurse financiare, atit in cazul inlocuirii, dar mai ales pentru dezvoltarea i lrgirea obiectivelor imobilizate existente i pentru obiective noi. Rolul beneficiuluiin finanarea investiiilor decurge din ponderea lui ridicat in ansamblul resurselor de finanare, dar i din faptul c folosirea beneficiului in acest scop acioneaz ca o pirghie pe linia cointeresrii intreprinderilor i stimulrii rspunderii lor.Mrimea beneficiului ce poate fi prelevat annual pentru finanarea investiiilor se stabilete de Consiliile de Administrare (SA) in funcie de valoarea total a investiiei, de volumul celorlalte surse existente i de alte sarcini ce urmeaz a fi onorate, in mod necesar, din beneficiu. Alte surse interne In aceast categorie intr sumele obinute din lichidarea unor active imob ilizate, precum i din valorificarea unor materiale ce se obin din pregtirea terenului pentru construcii, din lichidarea construciilor provizorii de pe antier etc. Credite bancare Pentru completarea resurelor proprii pentru finanarea investiiilor, unitile economice pot apela la credite bancare: pe termen scurt, pin la un an, pentru acoperirea decalajului trimestrial dintre cheltuielile prevzute pentru investiii i sursele proprii existente in acel trimestru. pe termen mijlociu , pe termen lung , pentru completare, atunci cind resursele proprii anuale nu acoper valoarea investiiilor prevzute in anul respectiv. Leasing Leasingul este o form a arendei pe termen lung legat de transmiterea in folosin a capitalului, mijloacelor de transport, i a altor obiecte. In evidena contabil leasingul figureaz sub inelesul de arend financiar. Se deosebesc dou tipuri de leasing: Financiar Leasingul financiar prevede c in decursul perioadei de folosin a bunurilor acordate prin leasing, arendaul s restituie suma integral a contractului plus plata pentru leasing. Adic, la expirarea contractului, arendaul devine proprietarul mijloacelor arendate. Operaional

In cazul leasingului operaional contractul de arend se incheie pe un anumit termen, la expirarea cruia mijloacele arendate se intorc arendatorului. Leasingul are dou forme: Direct Cu intoarcere. Leasingul apare atunci, cind intreprinderea nu dispune de fonduri proprii i nici nu poate apela la creditul bancar. In cazul leasingului intre intreprindere i productorul de utilaje se impune o societate financiar, care cumpr utilajul i -l inchiriaz agentului economic ce il exploateaz contra unei chirii tip leasing. Prile pozitive ale contractului de leasing sunt: Leasingul nu implic o debitare imediat a mijloacelor bneti in momentul realizrii investiiei, spre deosebire de cazul procurrii directe. Aceasta permite de a mri capitalul circulant. Leasingul micoreaz mrimea beneficiului impozabil, din contul raportrii plilor de leasing asupra cheltuielilor de producie (includerea in preul de cost). In caz c producia nu poate fi realizat pe pia, arendatorul are posibilitatea de a intoarce utilajul arendat, ceea ce micoreaz riscul pierderilor in procesul valorificrii produselor noi. Deoarece compania de leasing este proprietarul bunurilor de leasing, ele nu figureaz in bilanul arendatorului, scutindu-l in acest mod de plata impozitului pe aceste bunuri etc. Riscurile investiionale.Riscul este o primejdie posibil. In teoria economic sub termenul de risc se subinelege probabilitatea pierderii unei pri din venitul ateptat de investitor in rezultatul efecturii unei anumite activiti economice (productive sau financiare). In lini generale riscurile pot aprea in urmtoarele cauze: Apariia neateptat a unor schimbri in mediul inconjurtor a partenerului (creterea preurilor, schimbri in impozitare, schimbarea situaiei social -politice etc.), care-l impun s schimbe prevederile contractului cu intreprinderea dat. Apariia unor propuneri mai convenabile (posibilitatea incheierii unui contract mai profitabil) care-l impinge pe partener s se dezic de incheierea contractului sau de indeplinirea prevederilor celui incheiat.

 Schimbri in condiiile transferrii resurselor financiare i transportrii celor de munc i marfare intre intreprinderi (apariia unor condiii vamale noi, granie noi etc.). Cele mai dese riscuri intilnite in activitatea unui agent economic sunt: Riscul de producie, legat de fabricarea mrfurilor (prestarea serviciilor), de efectuarea oricrui tip de producie. Printre principalele cauze a apariiei riscului de producie sunt micorarea probabil a volumului produciei prevzute, creterea cheltuielilor materiale, defalcarea unor pli i impozite mrite etc. Riscul comercial, ce apare in procesul realizrii mrfurilor i serviciilor produse sau achiziionate de ctre agentul economic. Cauzele apariiei riscului comercial sunt micorarea volumului realizrilor in rezultatul schimbrii conjuncturii pieei, creterea preului de achiziie a mrfurilor, creterea cheltuielilor. Riscul financiar, ce apare in sfera relaiilor dintre intreprindere cu banca i alte instituii financiare. Riscul financiar in activitatea intreprinderii se estimesz, de regul, prin raportarea mrimii resurselor impumutate la mrimea resurselor proprii. Cu cit acest raport este mai mare, cu atit mai mult intreprinderea depinde in activitatea sa de creditori. Cu atit este mai mare i riscul fi nanciar, deoarece incetarea creditrii sau insprirea condiiilor creditului poate provoca intreruperea procesului de producere. Reieind din aceia, c riscul este inevitabil, fiecare agent economic ii stabilete nivelul su admisibil al riscului. In calitate de risc admisibil poate fi ineles pericolul pierderii beneficiului total primit de la o investiie sau de la activitatea de producie a intreprinderii. Riscul critic este cel legat nu numai de pierderea beneficiului, dar i de nereintoarcerea acelei pri din venit care compenseaz cheltuielile. Riscul catastrofal inseamn bancrotarea intreprinderii, pierderea investiiei i a patrimoniului intreprinderii.

Capitolul II. Analiza activitii investiionale la ntreprinderea S.A. Cahulpan

2.1 Caracteristica activitii investiionale a ntreprinderii S.A. Cahulpan
In anul 1946 a fost organizata fabrica de piine din Cahul. La baza ei a fost o brutarie amplasat in cldirea fostului grajd al detaamentului de grniceri din Cahul pe strada B.P.Hasdeu. Intreprinderea era dotat cu un cuptor cu vatr i avea capacitatea zilnic de producere de circa 10 tone de piine in forme. Societatea obine drepturile de persoan juridic din data inregistrrii de stat 01.06.1995 ce este inregistrat la Camera de Inregistrri de Stat cu numrul de identificare de stat 1003603007486. Prezentul certificat a fost eliberat de ctre Mititelu Vladimir, registrator de stat la data 26.02.2005. Intreprinderea este dotat cu o sond de ap mineral,generator de energie electric cu o putere de 315kw, cazangerie,depozite spaioase ce -i permit funcionarea indelungat. Prezentul statut este elaborat in conformitate cu cerinele Legii Republicii Moldova ,,Cu privire la societile pe aciuni nr1 134- XIU din 02.04.1997, Legii"Cu privire la antreprenoriat i intreprinderi", alte acte normative i Contractul de constituire al Societii pe Aciuni "Cahulpan". Denumirea complet a Societii: Societatea pe aciuni" Cahulpan" Denumirea prescurtat a Societii: "Cahulpan" S.A. Societatea este de tip deschis. Sediul Societii: MD-3900, or.Cahul str.Pcii 20. Durata de activitate a Societii este nelimitat. Intreprinderea pentru a practica genul su de activitate, determinat de legislaie,trebuie s obin Licena de Stat. S.A Cahulpan ia fost eliberat LICENA cu seria:A MMII i Nr.026198 la data de 04.10.2007 i valabil pina la 04.10.2008. Intreprinderea asigur calitatea produselor prin Certificatul de confirmare Scopul, genurile principale de activitate ale societii: 1 Producerea piinii, produselor de panificaie, patiserie, pastelor finoase. 2 Fabricarea altor produse alimentare i materiei prime pentru ele.

3 Activitatea extern 4 Activitatea comercial si intermediar. 5 Comerul cu produse alcoolice si tutun. 6 Producerea i comercializarea apei minerale carbogazoase, i berii. 7 Producerea, procurarea, pstrarea, prelucrarea i realizarea produciei din carne, pete, legume, fructe. 8 Prestarea serviciilor de transport, transportarea mrfii i a pasagerilor, reparaia automobilelor. 9 Arendarea si darea in arend, operaiuni cu avere i patrimoniu. 10 Construirea,repararea, exploatarea materialelor de construcie. diferitor obiecte, producerea

Societatea poart rspundere pentru obligaiile sale numai in limitele patrimoniului su.Ea nu poart raspundere pentru obligaiile asociatului. Certificatul de acciz numrul de inregistrare 78024, data eliberrii 21.10.2007 care confirm intregistrarea agentului economic ca subiect impozabil de acciz Capitalul social al Societii constituie 8176926 lei divizat in 2725642 lei aciuni ordinare nominative cu valoarea nominal de 3 lei fiecare de aceeai clasa cu drept de vot. Capitalul social al Societii determinat valoarea minim a activelor nete ale Societii, care asigur interesele patrimoniale ale creditorilor i acionarilor. S.A. Cahulpan planific individual activitatea sa economico -financiar, astfel, incat s asigure atingerea scopurilor statutare i dezvoltarea sa ulterioar. Structura organizatoric a S.A Cahulpan are urmtoarele departamente: 1. secia contabilitate; 2. secia aprovizionare; 3. secia laborator; 4. secia tehnologie; 5. secia programare, informaii; 6. secia desfaceri; 7. secia dezvoltare; S.A. Cahulpan desfoar activitatea sa economico-financiar din cont propriu i poart responsabilitate patrimonial proprie, in conformitate cu legislaia i actele normative in vigoare. Mijloacele financiare obinute de S.A. Cahulpan se utilizeaz pentru realizarea scopurilor societii, stabilite in

conformitate cu planurile de activitate economico-financiar aprobate pentru perioada respectiv. S.A. Cahulpan constituie un fond de rezerv in scopul acoperirii cheltuielilor neprevzute, transferand in acest fond cate 15% din mijloacele financiare obinute anual. Cuantumul mijloacelor financiare, acumulate in fondul de rezerv nu poate depi cota de 25% din volumul cheltuielilor anuale ale instituiei. Modalitatea folosirii mijloacelor bneti din fondul de rezerv este stabilit de S.A. Cahulpan i se aprob de Acionarul principal. Mijloacele financiare din fondurile de rezerv i de dezvoltare sunt pstrate in cont de depozit bancar. S.A. Cahulpan duce evidena contabil in conformitate cu St andartele Naionale de Contabilitate, legii contabilitii, planului de conturi, alte acte legislative, tinandu-se cont de modificrile i completrile ulteriroare. Evidena statistic este intocmit in conformitate cu legislaia in vigoare. Raporturile financiare i statistice se intocmesc i se prezint organele abilitate, inclusiv Acionarului in modul i termenii stabilii. Neprezentarea rapoartelor respective sau prezentarea intarziat a acestora atrage rspunderea prevzut de legislaia in vigoare. S.A. Cahulpan este o intreprindere cu capital privat 100%. Societatea este fondat in scopul sporirii eficacitii activitii economice, comerciale i de producie in domeniul industriei alimentare i alte activiti de antreprenoriat indreptate spre satisfacerea cat mai deplin a necesitilor tuturor persoanelor juridice i a cetenilor Republicii Moldova. S.A. Cahulpan este o instituie care ii desfoar activitatea pe principiul autofinanrii, este creat i ii desfoar activitatea in conformitate cu legislaia in vigoare i Statutul societii. S.A. Cahulpan posed calitatea de persoan juridic, din momentul aprobrii statului de ctre Acionarul principal (deintor a 80% din aciunile societii) i inregistrrii de stat se bucur de toate drepturile ce decurg din aceast calitate, are cont propriu in banc, inclusiv i cont valutar, are tampil, formular cu antet. S.A. Cahulpan ii desfoar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Intreg patrimoniul S.A. Cahulpan este folosit exclusiv pentru realizarea scopurilor statutare. S.A. Cahulpan planific individual activitatea sa economico-financiar astfel incat s asigure atingerea scopurilor statutare i dezvoltarea sa ulterioar. S.A. Cahulpan ii desfoar activitatea sa economico-financiar din cont propriu i poart responsabilitate patrimonial proprie, in conformitate cu legislaia i actele normative in vigoare. Mijloacele financiare obinute de S.A. Cahulpan

1 2 3 4 5

se utilizeaz pentru realizarea scopurilor societii, stabilite in conformitate cu planurile de activitate economico-financiar aprobate pentru perioada respectiv. Patrimoniul S.A. Cahulpan este alctuit din bunuri primite in comandat sau procurate pe parcursul activitii, mijloacele financiare obinute in urma producerii i comercializrii produselor de panificaie i a altor genuri de activitate permis. Domenii de activitate: Obinerea produselor de panificaie, patiserie i a pastelor finoase; Fabricarea altor produse alimentare i materiei prime pentru ele; Activitate extern; Activitate comercial (cu ridicata i amnuntul) i intermediar; Arendarea i darea in arend, operaiuni cu avere i patrimoniu.

Acionarul principal este in drept s ia deciziile de rigoare in co nformitate cu legislaia Republicii Moldova, in caz de depistare a inclcrilor in activitatea S.A. Cahulpan. Decizia va conine motivele emiterii, cererea de inlturare a inclcrilor comise sau de evitare a acestora pe viitor. Acionarul principal este obligat s respecte principiile de confidenialitate comercial privind activitatea financiar i economic a S.A. Cahulpan i nu au dreptul s divulge informaia confidenial. Responsabiltatea pentru inerea contabilitii o poart contabilul -ef al societii care este numit i eliberat din funcie de directorul executiv. In activitatea sa se bazeaz pe Constituia i Legile Republicii Moldova, Decretele Preedintelui Republica Moldova, Hotrarile i Dispoziiile Guvernului Republicii Moldova. Contabilul-ef asigur controlul i reflectarea in conturile contabile a tuturor operaiunilor economice efectuate, prezentarea informaiei operative i intocmirea rapoartelor financiare in termenele stabilite, poart rspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilitii. S.A. Cahulpan are deschise dou conturi bancare in bncile: 1 B.C. Moldova Agroindbank; 2 B.C. Banca Social. Astfel, 95% din activitatea intreprinderii se realizeaz prin intermediul transferurilor bneti. Bncile comerciale au o importan major in activitatea viitoare a societii prin procesul de acordare a creditelor necesare. Relaiile financiare dintre S.A. Cahulpan i banca comercial creditoare sunt reflectate in Contractul de credit i Contractul de gaj. Relaiile financiare cu personalul sunt reflectate de ctre S.A. Cahulpan in Contractul colectiv de munc unde sunt stipulate principalele condiii de desfurare a activitii, cotele procentuale de baz ale premiilor salariailor, ale

vechimii in munc, modaliti de remunerare a muncii precum i alte informaii necesare prilor contractate.Controlul respectrii legislaiei financiare i fiscale se efectueaz de ctre organele abilitare ale Ministerului Finanelor, companiilor de audit i de alte organe de stat in cazurile prevzute de legislaia Republicii Moldova. Anual, Inspectoratul Fiscal local realizeaz controlul necesar la S.A. Cahulpan verificand Darea de seam privind suma venitului achitat i impozitul pe venit reinut din acesta care atest plata impozitelor i alte acte importante care reflect plata taxelor fa de stat. S.A. Cahulpan este obligat anual ca s fie auditat de o firm de audit. Ultimul Raport de Audit al S.A. Cahulpan a fost realizat de ctre firma de a udit S.R.L. Moldauditing fiind analizat perioada de gestiune a anului 2009. Auditul a fost efectuat in conformitate cu Standartele Naionale de Audit i a Legii privind activitatea de audit a Republicii Moldova nr.729-XIII din 15.02.1996. Conform cerinelor legislative auditul a fost planificat i efectuat cu scopul de a confirma autenticitatea informaiilor contabile i de a exclude posibilitatea existenei unor date eronate. In urma efecturii auditului specialitii au ajuns la urmtoarea concluzie: Dup prerea noastr S.A. Cahulpan la 31.12.2009 a reflectat obiectiv situaia financiar, rezultatele financiare, circulaia capitalului propriu i a mijloacelor bneti din anul respectiv in conformitate cu Standartele Naionale de Contabilitate, Legea contabilitii a Republicii Moldova nr. 426-XIII din 04.04.1995 i a Codului fiscal. S.A. Cahulpan ii desfoar activitatea de procurare a materiilor prime, materialelor etc. pe baza relaiilor financiare ce le deine cu furnizorii si, pe parcursul anului 2009 principalii creditori ai societii au fost: SRL Cahul -gaz, SRL Horn, SRL Lukoil-Moldova, SRL Moara Companion. Procesul de comercializare a produselor finite a societii sunt realizate pe baza relaiilor cu clienii si, pe parcursul anului 2010 principalii debitori au fost: I.I. Uzun Valentina, SRL Cvin-com, SRL Metro. S.A. Cahulpan deine relaii financiare i prin intermediul activitii de arendare, documentul de baz fiind Contractul de arendare.Reorganizarea activitii S.A. Cahulpan se adopt de ctre Acionarul principal sau, in cazurile prevzute de legislaie, de ctre instana judectoreasc. Reorganizarea se consider efectuat numai dup inregistrarea S.A. Cahulpan noi aprute conform legislaiei in vigoare. S.A. Cahulpan poate fi dizolvat din motivele: imposibilitatea atingerii scopurilor statutare; hotrarea acionarului principal; hotrari judectoreti, in cazurile prevzute de legislaie; altor cauze prevzute de lege. Procedura de lichidare a S.A. Cahul-Pan se efectueaz in corespundere cu

1 2 3 1 2 1 2

legislaia in vigoare. Contabilitatea investiiilor financiare pe termen lung Investiia reprezint un activ deinut de intreprinderea-investitor in scopul ameliorrii situaiei sale financiareprin obinerea veniturilor, majorarea capitalului propriu i citigarea altor profituri. Investiiile se clasific dup urmtoarele criterii: pe tipuri: titluri de valoare; cote de participaie in capitalul statutar al altei intreprinderi; imprumuturi acordate i alte investiii financiare. pe direcii de investire: in pri nelegate; in pri legate. pe termene de direcie: pe termen lung; pe termen scurt. Evidena sintetic a investiiilor se ine cu ajutorul conturilor de activ: 131Investiia pe termen lung in pri nelegate. In debitul acestui cont se reflect valoarea de intrare a investiiilor pe termen lung in pri nelegate procurate i calcularea suplimentar a diferenei pina la valoarea nominal a titlurilor de valoare de datorii pe termen lung, iar in creditvaloarea investiiilor pe termen lung ieite i deconatarea diferenei care depete valoarea nominal a titlurilor de valoare de datorii pe termen lung. Soldul este debitor i reprezint valoarea investiiilor pe termen lung in pri nelegate la finele perioadei de gestiune i se reflect in capitolul 1 din Bilanul contabil. Contul 132Investiii pe termen lung in pri legate este destinat pentru geniralizarea informaiei privind existena i micarea investiiilor pe termen lung ale intreprinderii in intreprinderi asociate, fiice. In debit se reflect valoarea de intrare a investiiilor pe termen lung in pri nelegate procurate i calcularea suplimentar a diferenei pin la valoarea nominal a titlurilor de valoare de datorii pe termen lung, iar in credit- valoarea investiiilor pe termen lung ieite i decontarea diferenei care depete valoarea nominal a titlturilor de valoare de datorii pe termen lung. Soldul este debitor i ne arat valoarea investiiilor pe termen lung in pri legate la finele perioadei de gestiune i se reflect in capitolul 1 din Bilanul contabil. Contul 231Investiii pe termen scurt in pri nelegate este destinat pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea investiiilor pe termen scurt

1 2 3

1 2

3 4

in pri nelegate. In debitul contului se reflect valoarea de intrare a investiiilor pe termen scurt in pri nelegate procurate i calcularea suplimentar a diferenei pin la valoarea nominal a titlurilor de valoare de datorii pe termen scurt, in credit- valoarea investiiilor pe termen scurt ieite i decontarea diferenei care depete valoarea nominal a titlurilor de valoare de datorii pe termen scurt. Soldul este debitor i ne arat valoarea investiiilor pe termen scurt in pri nelegate la finele perioadei de gestiune i se reflect in capitolul 2 din Bilanul contabil. Contul 232Investiii pe termen scurt in pri legate este destinat pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea investiiilor pe termen scurt ale intreprinderii in pri legate. In debitul contului se reflect valoarea de intrare a investiiilor pe termen scurt in pri legate procurate i calcularea suplimentar a diferenei pin la valoarea nominal a titlurilor de valoare, iar in credit valoarea investiiilor pe termen scurt ieite i decontarea diferenei care depete valoarea nominal a titlurilor de valoare de datorii pe termen scurt. Soldul este debitor i ne arat valoarea investiiilor pe termen scurt in pri legate la finele perioadei de gestiune i se reflect in capitolul 2 din Bilanul contabil. Intrarea investiiilor are loc in urma: Procurrii titlurilor de valoare contra plat; Acordrii imprumuturilor altor intreprinderi i persoane; Deschiderea conturilor de depozit i aportrii la capitalul statutar al altei intreprinderi. In conformitate cu paragraful 12 din S.N.C.25 valoarea de intrare a investitilor este egal cu : suma mijloacelor bneti achitate sau a echivalentelor acestora pentru investiiile achiziionate contra mijloacelor bneti sau echivalentele acestora valoarea venal a titlurilor de valoare emise pentru investiiile achiziionate integral sau parial in contul emisiuni de ctre investitor a aciunilor sau a altor titluri de valoare valoarea venal a activului predat pe calea schimbului - pentru investiiile achiziionate pe calea schimbului , sau schimbului parial cu alt activ valoarea venal a activului primit pe calea schimbului pentru investiiile obinute in schimbul altui activ in cazurile in care valoarea ultimului difer esenial de valoarea venal a investiiei primit. Reevaluarea investiiilor pe termen lung se efectueaz in cazul in care valoarea de bilan a acestora difer esenial de valoarea venal. Pentru generalizarea informaiei privind modificarea valorii investiiilor pe termen

lung ca urmare a reevalurii acestora este destinat contului rectificativ 133,, Modificarea valorii investitiilor pe termen lung In debitul contului 133 se reflect sumele ecartului de reevaluare a investitiilor pe termen lung reevaluate i decontarea sumelor reducerii de reevaluare a acestora in cazul ieirii lor, iar in credit sumele reducerii de reevaluare a investitiilor pe termen lung reevaluate i decontarea ecartului de reevaluare a acestora in cazul ieirii lor.Soldul contului 133 poate fi debitor, in cazul in care la finele perioadei de gestiune suma ecartului de reevaluare a investiiilor pe termen lung depete reducerii de reevaluare a acestora, iar in credit, in cazul in care suma reducerii de revaluare depete suma ecartului de reevaluare a invsestiiilor.Soldul debitor al contului 133 se reflecta cu cifre obinuite, iar soldul creditor- cu cifre negative, adic intre paranteze. Evidena analitic a rezultatelor reevaluri investitilor pe termen lung se ine pe tipuri, clasele i emitentii acestora i pe alte direcii prevzute in politica de contabilitate a intreprinderi. 1.Reflectarea sumei majorrii valorii investiiilor pe termen lung(ecartul de reevaluare)la reevaluarea lor. Dt 133 ,,Modificarea valorii investiiilor pe termen lung Ct 341 ,,Diferena din reevaluarea activelor pe termen lung Reflectarea sumei micorrii valorii investiiilor pe termen lung( reducerea de reevaluare) la reevaluarea lor. Dt 341 ,,Diferena din reevaluarea activelor pe termen lung Ct 133 ,,Modificarea valorii investiiilor pe termen lung Decontarea ecartului de reevaluare aferent investiiilor pe termen lung ieite (vindute, trimise terelor) Dt 341 ,, Diferena din reevaluarea activelor pe termen lung Ct 621 ,,Venituri din activitatea de investiii Decontarea reducerii de reevaluare aferenta investiiilor pe termen lung ieite (vindute, trimise tertelor) Dt 721,, Cheltuieli ale activitatii de investiii Ct 341 ,,Diferena din reevaluarea activelor pe termen lung Ieirea investiiilor pe termen lung se inregistrez in cazul: Rambursrii titlurilor de valoare; Vinzrii investiiilor; Schimbul lor cu alte active. In conformitate cu SNC 28,,Contabilitatea investiiilor in intreprinderile asociate se consider investiii in intreprinderi asociate atunci cind investitorul deine de la 20% pina la 50% din capitalul statutar al altei intreprinderi. La evaluarea investiiilor in intreprinderile asociate pote fi folosit una din

metodele urmtoare: 1. Metoda repartizrii proporionale; 2. Metoda valorii. In cazul cind intreprinderea asociat suporta pierderi, cota investitorului se trece la diminuarea valorii investiiilor. Aceasta diminuare nu pot fi mai mare decit valoarea de bilan a investiiilor. Ins cind intreprinderea asociat obine din nou profit, cota-parte a profitului investitorului se repartizeaz la acoperirea pierderilor suportate care au provocat diminuarea investiiilor. Intreprinderea poate s treac de la metoda repartizrii proportionale la metoda valorii atunci cind investitorul inceteaz de a exercita influena notabil asupra intreprinderii asociate sau intreprinderea asociata funcioneaz in condiii nefavorabile (restricii durabile). In acest caz valoarea de bilan a investiiilor se consider c valoare de intrare, incepind cu data aplicrii metodei nominalizate.

2.2 Eficiena investiiilor n cadru ntreprinderii S.A. CahulPan

n orice societate/ntreprindere investiiile joac un rol deosebit de important n activitatea economic. Eficiena investiiilor - analizeaz investiiile din prisma efectelor multiple de orice natur pe care le genereaz procesul investiional. Sunt multe investiii care au ca efect mbuntirea climatului de munc, respectarea legislaiei privind protecia mediului, etc. Efectele nu sunt de natur economic iar n cazul eficienei economice a investiiilor se evalueaz numai efectele economice pe care le genereaz i resursele economice pe care le implic. Eficiena economic a investiiilor prin coninutul su exprim o relaie de dubl relativitate: pe de o parte presupune obinerea unor efecte economice maxime cu un consum dat de resurse ; iar pe de alt parte presupune obinerea unui anumit volum de efecte cu un consum minim de resurse. Eficiena investiiilor trebuie apreciat i n corelaie cu interesele de ansamblu ale economiei naionale, adic s se in seama de multiplele efecte create n domeniul respectiv al produciei materiale. Un rol deosebit de important n activitatea ntreprinderii l au investiiile, deoarece acestea reprezint o cheltuial efectuat n prezent, cu caracter cert, n scopul obinerii unor efecte viitoare pozitive, astfel n activitatea ntreprinderea S.A. CahulPan investiiile sunt prezente n fiecare an de gestiune, aceasta o putem vedea n rapoartele financiare a anilor 2010 , 2011 i 2012.

Investiiile pe termen lung a ntreprinderii S.A. CahulPan Indicatorii/Anii 1.Investiii pe termen lung n pri i nelegate,dintre care: Cote de participaie i aciuni mprumuturi acordate Alte investiii 2.Investiii pe termen lung n pri legate,dintre care: Entitai asociate 3.Venituri din activitatea de investiii 4.Cheltuieli din activitatea de investiii Investiii pe termen lung totale 2010 1 454 273 2011 1 454 273 2012 7 197 773

1 107 817 345 000 1456 5400 5400 1 066 333 87 323 1 459 673

1 107 817 345 000 1456 5400 5400 ---72 707 1 459 673

1 107 817 6 008 500 1456 5400 5400 ---903 570 7 203 173

n tabelul 1 sunt prezentate investiiile din cadru ntreprinderii S.A. CahulPan pe perioada anilor 2010 2012. Astfel se observ c investiiile pe termen lung n pri nelegate n anul 2010 i 2011 au o sum de 1.454.273, aceste investiii sunt destinate
pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea investiiilor pe termen lung investite n capitalul altor ntreprinderi sau organizaii , n anul 2012 se observ o cretere a investiiilor la acest capitol fiind egal cu 7.197.773. n cazul investiiilor pe termen lung n pri legate suma de 5.400 predomin pe parcursul a celor trei ani.

2.3 Analiza fluxurilor financiare din activitatea investiional a ntreprinderii S.A. Cahulpan
Pentru desfurarea activitii economico-financiare S.A. CAHULPAN ii formeaz patrimoniul ce reprezint totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. Analiza situaiei financiare presupune examinarea activelor controlate de intreprindere indiferent de sursele de finanare a acestora. Analiza situaiei financiare constituie un instrument managerial care contribuie la cunoaterea situaiei activitii financiare a intreprinderii, a factorilor i cauzelor

care au determinat-o in contientizarea trecutului i prezentului in vederea fundamentrii viitoarelor obiective strategice de meninere i dezvoltare a intreprinderii intr-un mediu concurenial. Prin intermediul analizei situaiei financiare se stabilesc punctele forte i cele slabe ale gestiunii financiare avind la baz anumite norme i criterii, se d o explicare a rezultatelor nesatisfctoare i se propun ci de ameliorare a lor. In calitate de surs principal da analiz a situaiei financiare servete Bilanul contabil, de asemenea i datele din Anexe la Bilanul contabil. Aprecierea situaiei patrimoniale i a surselor de formare al patrimoniului intreprinderii S.A. CAHULPAN in dinamic pe perioada 2010-2012

Tabelul 1 Ponderea in anii (%) 2010 2011 2012 1. Structura surselor de formare al patrimoniul ui 1.1. Surse proprii 1.2. Surse imprumutat e 2. Structura componen ei activelor 2.1. Active pe termen lung 2.2. Active curente Abaterea absolut, (+;-) 2012/2010 2011/2010 2012/2011

100 63,09

100 64,11

100 60,15

x -2,94

x +1,02

x -3,96

39,91

35,89

39,85

-0,06

-4,02

+3,96

100

100

100

58,41 41,59

71,99 28,01

68,75 31,25

+10,34 -10,34

+13,58 -13,58

-3,24 +3,24

Conform datelor din tabelul 1, se poate constata c la S.A. CAHULPAN ponderea principal in cadrul pasivelor intreprinderii ii revine surselor proprii,

care inregistreaz o micsorare in anul 2012 cu 3,96 puncte procentuale fa de anul 2011, cit i cu 2,94 puncte procentuale fa de anul 2010, constituind 60,15%. Ca urmare a micsorrii ponderii surselor proprii in totalul pasivelor, a crescut ponderea surselor imprumutate,care a crescut de la 35,89 (anul 2011) la 39,85 (anul 2012). Examinind structura componenei activelor la S.A. CAHULPAN, observm c ponderea principal in cadrul acestora le revine activelor pe termen lung, care inregistreaz o micsorare in anul 2012 cu 3,24 puncte procentuale fa de anul 2011, cit i se maresc cu 10,34 puncte procentuale fa de anul 2010, constituind 68,75 %. Ca urmare a micsorrii ponderii activelor pe termen lung in totalul activelor in anul 2012 fa de anul 2011, s -a marit ponderea activelor curente ale intreprinderii, care au crescut de la 28,01 % (anul 2011) la 31,25 % (anul 2012).

Aprecierea indicatorilor activitii productiv-financiare a intreprinderii S.A. CAHULPAN in dinamic pe perioada 2010-2012 Tabelul 2 2010 1. Venitul din vinzri (lei) 2. Costul vinzrilor (lei) 3. Profitul brut (lei) 4. Cheltuieli ale perioadei (lei) 5. Profitul (pierderea) pin la impozitare (lei) 6. Profitul (pierderea) net (lei) 7. Rentabilitatea venitului din vinzri (%) 72762614 58966276 13796338 11803628 Anii 2011 72179791 60835186 11344605 12020112 Abaterea relativ, %, (+;-) 2012 2012/20 2011/20 2012/20 10 10 11 74084575 +1,82 -0,8 +2,64 61864044 12220531 11152536 +4,9 -11,42 -5,52 +3,17 -17,77 +1,83 +1,69 +7,72 -7,21

3447326

957093

525035

-84,77

-72,24

-45,14

3422813

948533

326270

-90,47

-7,19

-65,60

18,96

15,72

16,49

-13,02

-17,09

+4,67

8. Rentabilitatea activelor (%) 9. Rentabilitatea capitalului propriu (%)

7,84

2,24

0,81

-89,67

-71,43

-63,84

12,42

3,49

1,35

-89,13

-71,90

-61,32

In baza datelor din tabelul 2 observm o majorare a profitului brut la intreprindere in 2012 fa de anul precedent cu 7,72% i o micsorare cu 11,42% fa de anul 2010. Aceast abatere a fost determinat in mare parte de majorarea costului vinzrilor in anul 2012 fa de anii precedeni, constituind 61864044 lei. Concomitent profitul net obinut in 2012 s-a micorat cu 65,60 % fa de nivelul acestuia inregistrat in 2011 i cu 90,47 % fa de anul 2010, constituid 326270 lei. In baza rezultatelor din tabelul 2, putem constata urmtoarele: 1) Rentabilitatea veniturilor din vinzri la S.A. CAHULPAN in anul 2012 s-a majorat comparativ cu nivelul inregistrat in anul precedent cu 4,67%, constituind 16,49 %, cit i a sczut cu 13,2 % fa de anul 2010. Astfel la S.A. CAHULPAN in anul 2012 mrimea profitului brut la 1 leu venituri din vinzri care poate fi utilizat atit pentru acoperirea cheltuielilor perioadei cit i pentru formarea profitului activitii operaionale, s-a majorat constituind 16,49 bani. 2) Rentabilitatea activelor la S.A. CAHULPAN in anul 2012 s-a micorat cu 63,84 % comparativ cu anul 2011, precum i cu 89,67 % fa de nivelul inregistrat in 2010, constituind 0,81%. Astfel la S.A. CAHULPAN in 2012 mrimea profitului pin la impozitare la 1 leu valoarea activelor s-a micorat constituind 0,81 bani. 3) Rentabilitatea capitalului propriu la S.A. CAHULPAN in anul 2012 s-a micorat comparativ cu nivelul inregistrat in anul precedent cu 61,32 %, constituind 1,35 %, cit i cu 89,13 % fa de anul 2010. Astfel la S.A. CAHULPAN in anul 2012 mrimea profitului net la 1 leu capital propriu s-a majorat, constituind 1,35 bani.

CONCLUZII Pe parcursul elaborrii tezei de an efectuat n baza materialelor ntreprinderii SA Cahul Pan, sau conturat cteva concluzii, i anume: Ca productor de produse de panificaie, ntreprinderea este lider n oraul Cahul i n zona de Sud a rii, i i menine serios poziia ctigat pe pia graie eforturilor i lucrului permanent depus sporind i cifra de afaceri. ntreprinderea este dotat cu sond de ap mineral, generator de energie electric cu putere de 315 KWA, cazangerie, depozite cu suprafee mari ce-i permite s funcioneze o perioad ndelungat. De asemenea ntreprinderea dispune de o reea de magazine alimentare de firm ce permit comercializarea a unei bune pri din produsele proprii i a altor produse alimentare, are la dispoziie un parc de automaini (18 la numr) care transporteaz o bun parte n raza oraului, la distribuitorii firmei i n general n ar inclusiv i n capital. Valoarea cldirilor s-a majorat cu 168855 lei n anul 2012 fa de 2011 iar fa de anul 2010 cu 368193 lei. Valoarea construciilor speciale s-a majorat cu 15239 lei n anul 2012 fa de 2011 i cu 113244 lei fa de 2010. Valoarea mainilor i utilajelor s-a majorat cu 346841 lei n anul 2012 fa de 2010 iar fa de anul 2011 sa micorat cu 525849 repzentnd 2027290 lei(n anul 2012) aceasta datorndu-se deja achiziionarea noilor maini i utilaje n anul 2010. Analiza rezultatelor financiare n S.A. Cahul Pan ne permit s afirmm faptul c profitul brut n anul 2012 fa de anul 2011 s-a majorat cu 875926 lei, iar fa de anul 2010 s-a micorat cu 1575807 lei pe baza realizrii la preuri convenabile a gamei sortimentale a produselor de panificaie. Cu o micorare considerabil se prezint i profitul perioadei de gestiune pn la impozitare care n anul 2012 fa de anul 2011 a sczut cu 432058 lei, iar fa de anul 2010 a sczut cu 2922291 lei. Acelai lucru l putem afirma i despre profitul net care s-a micorat n anul 2012 fa de anul 2011 cu 622263 lei, iar fa de anul 2010-cu 3096543 lei. SA CahulPan colaboreaz n perioada anului cu aa persoane juridice ca: S.A.Lukoil-Moldova, SA Union Fenosa, I.M. Apa Canal, S.R.L. Auto Prezent, SA Sudzuker - moldova, SA JLC, SA Fabrica de drojdii. Preurile la mrfurile din ntreprinderea dat fa de cele de pe pia nu difer foarte mult, ceea ce denot faptul c societatea dispune de un sistem informaional bun n ceea ce privete preurile medii de pia la mrfurile realizate. ntreaga marf se vinde pe pieele interne ale rii mai bine zis pe piaa raional. Pentru gsirea pieelor de desfacere gospodria particip la diverse expoziii cum ar fi cele de la Mold-Expo, la Camera de Comer unde aceasta analizeaz

produsele concurenilor, deseori, pentru publicitate apeleaz la ziarul raional, precum i la radioul local. Strategia general lui SA CahulPan" are ca scop nsuirea posibilitilor ale mediului extern, prin realizarea unor transformri interne. Aciunile fiind orientate spre ntrirea i dezvoltarea societii i optimizarea mediului intern. Aceste fapte i vor oferi posibilitatea de a se dezvolta i de a se extinde activitatea, pentru c societatea este puternic, iar mediul este exclusiv de favorabil. n baza concluziilor efectuate mai sus am putea propune ca SA Cahul Pan si lrgeasc aria de desfacere a produselor finite i pe teritoriul pieei autohtone, n acelai timp i n alte ri strine dup posibilitate. S caute noi ci de livrare a produselor peste hotarele rii, s elaboreze noi strategii de promovare. A r fi de dorit ca Ministerul Agriculturii n colaborare cu productorii materiei prime i fabricile de prelucrare a acesteia s analizeze cheltuielile reale de producere i prelucrare pentru a stabili preurile de realizare; s existe o colaborare la distribuirea venitului net ntre productor i prelucrtorul materiei prime i la stabilirea calitii, un rol important s-i revin laboratoarelor independente. Ar fi de dorit ca termenul de achitare dintre furnizor i cumprtor s aib o durat mai mare de achitare.