Raport de Practica 2

Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”
RAPORT
privind efectuarea practicii de specialitate II la
Uniunea Teriorială Căușeni a sindicatelor din Agricultură și Alimentație
,,Agroindsind” SRL
Stundetul:Verejan Daniela
Grupa:FB1802
Conducător ştiinţific : Mihalachi Ruslan
dr. lect. univ.
Chişinău, 2021
Cuprins:
INTRODUCERE.…………………………………………………………..................................3
CAPITOLUL I :ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII FEDERAȚIEI
1.1 Analiza structurii organizaționale.…………………...........................……………………..4
1.2 Evidența procedurilor financiare și a activității personalului....……......................….....10
CAPITOLUL II: SITUAȚIA PATRIMONIALĂ ȘI SURSELE DE FINANȚARE A

ORANIZAȚIEI
2.1 Aspecte generale privind patrimoniu organizației.............................................................13
2.2 Veniturile și cotizațiile sindicale...........................................................................................15
2.3 Cheltuielile și datoriile organizației……………......................….......................………....18
CAPITOLUL III: EVALUAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A ORGANIZAȚIEI

3.1 Analiza financiară a activelor.…………….........................................................................20
3.2 Analiza financiara a pasivelor..………........................................................……………...25
3.3 Analiza fluxului de numerar................................................................................................27
CAPITOLUL IV: MANAGEMENTUL FINANCIAR A ORGANIZAȚIEI

4.1 Sistemul de relatii financiare...............................………………………………………...33
4.2 Prognozarea si planificarea financiara a organizatiei…………………………………..36
4.3 Inventarierea și controlul financia……………………………..................................…...39
Concluzii…………………………………………...............................………………………..41
Bibliografie……………………………....……........................................…………………….42
Anexe…………....................................………………………………....……………………..43
INTRODUCERE
Importanţa practică a raportului constă îndezvoltarea și însușirea unor abilități profesionale.

Practica are scopul de a dota studenţii cu toate capacitățile necesare pentru a dobândi experiență de
muncă în domeniul studiat, de a oferi informaţii referitor la specialitățile din economie. Importanţa
și atractivitatea unui astfel de stagiu constă în însușirea și dezvoltarea unor abilități profesionale
aplicate, precum munca în echipă sau managementul de proiect, șansa de a câștiga experiența
profesională reală și, la final, de a obține un loc de muncă permanent în domeniul de lucru ales.
Experienţa acumulată de-a lungul unui astfel de stagiu este foarte importantă. Cei mai mulți
angajatori caută oameni cu experienţă sau cel puțin dispuși să înveţe și să acumuleze cât mai multe
informații într-un timp cât mai scurt. Tinerii participanți la un stagiu de practică vor avea
nenumărate avantaje: interacțiunea cu profesioniști în domeniu, posibilitatea de a participa la
training-uri și sesiuni de formare teoretică și practică, lucrul în cadrul unor echipe competitive,
precum și orientarea către rezultate.Multiplele schimbari ce apar astazi in economia de piata in care
activeaza,intreprinderea trebuie sa manifeste un anumit comportament ,o anumita directie strategica
care sa permita sesizarea segmentelor neacoperite de pe piata si avantajele comparative fata de
concurenti.
Scopul lucrării asigurarea formarii competenţelor profesionale şi acumularea experienţei, care va

fi utilă după finalizarea studiilor,precum si analiza Uniunii Teritoriale a sindicatelor din agricultura
si alimentatie din mai multe puncte de vedere : general,economico-financiar si de
marketing,identificarea punctelor tari si slabe,oportunitatilor si propunerea unor modalitati de
perfectionare a activitatii acesteia pe viitor.
Obiectul cercetării este prezentat prin examinarea Uniunii Teritoriale a sindicatelor din
Agricultura si Alimentatie ,,Agroindsind” si filialele acetei institutii publice locale.
Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificare a problemelor de cercetare. Luînd

în consideraţie complexitatea temei de cercetare, la realizarea raportului de practica au fost utilizate
competentele primate in cadrul practicii. Sub acest aspect, au fost studiate rezultatul situatiei
financiare a organizației.
Misiunea reprezintă concepția managerilor privind ceea ce firma urmează să facă și să devină pe
termen lung, ea concretizează activitățile pe care UT le va desfăşura în viitor. O misiune corect
fundamentată trebuie să răspundă la următoarele întrebări : Cine este firma? Încotro se îndreaptă ?
Misiunea arată de fapt prin ce se deosebeşte o organizație de alta, iar daca aceasta nu-și stabileşte
precis ce intenții are pentru viitor nu va putea desfășura activitate performantă.
Structura şi conţinutul lucrării. Conform scopului şi obiectivelor stabilite înpractica de

specialitate II, aceasta este concepută cu următoarea structură: introducere unde se descrie lucrarea
de fata , 4 capitole, concluzii generale si recomandări, bibliografie, anexe.
Cuvintele-cheie: institutie locala, activitate financiară, rapoarte financiare, fișa postului , capital,
cheltuieli,venituri,Serviciu Fiscal,federatie,alimentație publica,agricultura ,contabil-sef,
trezorerie,Federația Națională ,aparare civila,situatii de urgent , raport, erori, operatiuni, documente,
resurse de interventie.
CAPITOLUL I :ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII FEDERAȚIEI
1.1 Analiza structurii organizaționale
Sindicatele din agricultură şi alimentaţie ocupă un loc important în mişcarea sindicală din
Republica Moldova, fiind cele mai numeroase şi avînd o istorie de peste 100 de ani.
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie din Republica Moldova

„Agroindsind” este o asociaţie necomercială, benevolă a sindicatelor lucrătorilor din agricultură,
industria alimentară, industria de prelucrare şi activităţile conexe, este o organizaţie constituită fără
consimţământul prealabil al organelor puterii de stat, prin voinţa exclusivă a membrilor săi,
exprimată la Congresul de constituire a ei, în baza Constituţiei Republicii Moldova, altor legi,
precum şi convenţiei 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (Anexa 1).
Federaţia şi organizaţiile ei sunt persoane juridice din momentul înregistrării statutului Federaţiei
de către Ministerul Justiţiei şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiunile ce rezultă din aceasta.
Federaţia dispune de patrimoniu, de conturi bancare, de ştampilă, emblem.
,, Emblema organizației ”
Organizatia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia RM, Legea sindicatelor,

legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi în baza prezentului statut.
Activitatea tuturor organelor sindicale centrale, a uniunilor teritoriale şi a sindicatelor se desfăşoară

în baza dezvoltării multilaterale a principiilor democratice, activităţii creatoare şi iniţiativei tuturor
membrilor, criticii şi autocriticii, publicităţii largi.
Scopul si sarcinile federatiei:
Scopul principal al activităţii Federaţiei este reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor

profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi individuale ale membrilor săi de sindicat
în autorităţile publice de toate nivelurile, în instanţele judecătoreşti, în asociaţiile obşteşti, în faţa
patronilor şi asociaţiilor acestora.
Pentru realizarea scopului propus Federaţia are următoarele sarcini:
a) participarea la elaborarea proiectelor de programe privind dezvoltarea socialeconomică,

proiectelor de legi şi altor acte normative în domeniul remunerării muncii, asigurării sociale,
formării preţurilor, ocrotirii sănătăţii, la determinarea criteriilor de bază ale nivelului de trai şi în
alte domenii ce ţin de muncă şi dezvoltarea social-economică;
b) participarea la elaborarea politicii de stat privind utilizarea forţei de muncă, propunerea
măsurilor de protecţie socială a persoanelor disponibilizate de la 3 unităţile economice, exercitarea
controlului asupra respectării legislaţiei cu privire la utilizarea forţei de muncă;
c) participarea la elaborarea politicii de stat în domeniul protecţiei muncii şi protecţiei mediului

înconjurător, la elaborarea programelor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă a lucrătorilor,
efectuarea controlului asupra îndeplinirii la timp a acţiunilor programate la acest domeniu;
d) apărarea intereselor membrilor de sindicat în problemele ce ţin de protecţia muncii, de acordarea

înlesnirilor, compensaţiilor şi altor garanţii sociale în legătură cu influenţa asupra celor ce muncesc
a factorilor de producţie şi ecologici nocivi;
e) apărarea dreptului membrilor săi la muncă, dreptului de a dispune liber de aptitudinile lor, de a
alege domeniul de activitate şi profesia, dreptului la remunerarea muncii care le-ar asigura un trai
decent;
f) efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi locative în unităţi, indiferent de

forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate, de subordonarea departamentală;
g) participarea la organizarea tratamentului balneo-sanatorial al salariaţilor, odihnei copiilor şi

adulţilor, valorificând în acest scop atât mijloacele proprii, cât şi mijloacele bugetului asigurărilor
sociale de stat, patronilor, autorităţilor publice şi alte mijloace;
h) participarea la negocieri colective cu patronii şi asociaţiile lor, cu autorităţile administraţiei

publice şi la încheierea contractelor colective de muncă, precum şi exercitarea controlului realizării
lor;
i) dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate cu organizaţiile sindicale naţionale şi

internaţionale;
j) acordarea membrilor săi a asistenţei juridice în cauze civile, patrimoniale, în cauze ce ţin de
raporturi şi conflicte de muncă
Organele de conducere ale Federației sunt:
1.Congresul - este organul suprem de conducere a Federaţiei. Congresul ordinar se convoacă o dată
în cinci ani. Hotărârea privind convocarea congresului ordinar se adoptă de către Consiliul General
cu cel târziu 3 luni înainte de desfăşurarea congresului. Congresul extraordinar se convoacă în
funcţie de necesităţi prin hotărârea Consiliului General cu cel târziu o lună înainte de data
desfăşurării lui, din proprie iniţiativă sau la cererea subiecţilor (UT, sindicatele d e bază) Federaţiei,
care întrunesc 1/3 din membrii de sindicat. Congresul este o adunare a membrilor de sindicat
desemnaţi ca delegaţi la Congresul ordinar - în cadrul conferinţelor uniunilor teritoriale, la
Congresul extraordinar – în cadrul şedinţelor Consiliilor teritoriale, potrivit normei de reprezentare
stabilite de către Consiliul General.
Congresul are următoarele împuterniciri principale:
a) aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Congresului;
b) examinează activitatea Federaţiei în perioada dintre congrese;

c) examinează şi ia decizii în problemele principale ale activităţii Federaţiei pentru perioada
următoare şi adoptă rezoluţia generală;
d) discută şi adoptă rezoluţii speciale;
e) adoptă declaraţiile fundamentale ale Federaţiei;
f)ia decizii pe marginea apelurilor, contestărilor subiecţilor (UT, sindicatele de bază) Federaţiei
g) adoptă hotărâri asupra obiectivelor fundamentale ale activităţii Federaţiei;
h) aprobă, modifică şi completează Statutul Federaţiei; i) deleghează Consiliului General, în caz de

necesitate, dreptul de a opera modificări în Statutul Federaţiei, conform art. 30 lit. p a Statutului. A
Congresul alege: a) Preşedintele Federaţiei; b) Vicepreşedinţii Federaţiei; c) Consiliul General al

Federaţiei; h) Comisia de revizie financiară centrală a Federaţiei.
2.Consiliul General - este organul superior de conducere colegială a activităţii Federaţiei în

perioada dintre congrese. Consiliul General îşi exercită competenţa prin adoptarea hotărârilor de
reglementare a activităţii tuturor organelor de conducere ale Federaţiei, uniunilor teritoriale,
sindicatelor, a altor subdiviziuni ale Federaţiei. Consiliul General poate exercita anumite funcţii ce
ţin de competenţa Congresului în baza unei hotărâri speciale a Congresului. Componenţa numerică
a Consiliului General rezultă din procedurile de formare a acestui organ. În componenţa Consiliului
General sunt aleşi membrii din oficiu şi membrii desemnaţi de uniunile teritoriale. Membrii
Consiliului General sunt aleşi pe perioada dintre două congrese ordinare ale Federaţiei. Normele de
reprezentare a uniunilor teritoriale în Consiliul General se stabilesc conform numărului de membri
cotizanţi.
Membrii Consiliului General din oficiu sunt:
Preşedintele Federaţiei;
Vicepreşedinţii Federaţiei;
Sefii departamentelor Federaţiei;
Preşedintele organizaţiei de femei a FNSAA„Agroindsind” ;
Preşedintele organizaţiei de tineret a FNSAA „Agroindsind”;
Preşedinţii uniunilor teritoriale.
Consiliul General are următoarele împuterniciri:
a) acţionează pentru realizarea obiectivelor prevăzute de statut, precum şi a rezoluţiilor adoptate de

congres;
b) elaborează studii şi proiecte privind politica strategică a Federaţiei pe perioade de timp medie şi
îndelungată;
c) determină strategia Federaţiei în problemele relaţiilor internaţionale;
d) stabileşte direcţiile de activitate ale Federaţiei în teritoriu;
e) examinează şi aprobă bugetul anual al Federaţiei;

f) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a Federaţiei, regulamentul cu privire la alegeri,
alte regulamente şi acte normative, operează în documentele respective modificările necesare;
g) dezbate şi aprobă rapoartele şi propunerile privind controlul asupra respectării Statutului şi a

regulamentelor de activitate ale Federaţiei, informaţiile şi propunerile Comisiei de Revizie
Financiară Centrală;
h) stabileşte sancţiuni în cazurile neplăţii la timp a cotizaţiilor de membru din motive neîntemeiate;
i) soluţionează conflictele de interese apărute;
j) convoacă Congresul Federaţiei, stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor la congrese;
3.Biroul Executiv - este organul executiv, iar în perioada dintre şedinţele Consiliului General şi
organ de conducere al Federaţiei, care soluţionează problemele curente ale Federaţiei, asigură
realizarea în practică a propriilor hotărâri, a hotărârilor Congresului şi Consiliului General. În
componenţa Biroului Executiv sunt aleşi 4 membri din oficiu şi 7 reprezentanţi ai subiecţilor (UT,
sindicatele de bază) Federaţiei.
Membrii Biroului Executiv din oficiu sunt:
Preşedintele Federaţiei;
Vicepreşedinţii Federaţiei;
Şeful Departamentului organizare al Federaţiei.
Biroul Executiv are următoarele funcţii:
a) coordonează activitatea uniunilor teritoriale, le acordă asistenţă juridică şi metodică prin forme şi
metode accesibile, sprijină întru totul activitatea lor statutară;
b) distribuie funcţiile între membrii săi, ţinând cont de direcţiile prioritare de activitate ale
Federaţiei, determinate de Congres şi Consiliul General;
c) stabileşte structura operativă a aparatului Federaţiei pe departamente, secţii, servicii, instituţii,

fundaţii, etc. în limita devizului de cheltuieli;
d) adoptă hotărâri privind instituirea Filialelor şi Reprezentanţelor FNSAA „Agroindsind” în

teritoriu;
e) desfăşoară acţiuni civile în apărarea drepturilor Federaţiei;
f) convoacă Consiliul General;
4.Președintele - este cea mai înaltă funcţie oficială în Federaţie. Preşedintele asigură prin proiectele
de hotărâri înaintate de el în Consiliul General şi Biroul Executiv, prin soluţiile propuse, unitatea
politicii sindicaliste şi coeziunea organizatorică a Federaţiei, respectarea principiilor democratice
ale activităţii Federaţiei, a opiniilor, aprecierilor şi poziţiilor de alternativă existente în Federaţie.
Preşedintele are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Federaţia în relaţiile cu organele şi organizaţiile interne şi internaţionale;

b) conduce şi coordonează activitatea Consiliului General şi Biroului Executiv;
c) convoacă Consiliul General (în şedinţe extraordinare), Biroul Executiv;
d) reprezintă interesele patrimoniale ale Federaţiei în relaţiile cu terţe părţi în baza hotărârilor luate
de organele respective de conducere ale Federaţiei;
e) angajează şi eliberează din funcţie personalul angajat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
f) dirijează activitatea Federaţiei prin mecanismele organelor de conducere şi subdiviziunilor ei

organizatorice;
g) aprobă schema de salarizare a personalului angajat al Federaţiei, ia hotărâri de angajare a

personalului necesar;
Persoanele oficiale ale Federaţiei sunt:
a) Preşedintele Federaţiei;
b) Vicepreşedinţii Federaţiei;
c) preşedinţii uniunilor teritoriale;
d) preşedinţii Filialelor;
e) reprezentanţii FNSAA „Agroindsind” în teritoriu;
f) preşedinţii Comitetelor sindicale unificate;
g) preşedinţii sindicatelor.
Persoanele oficiale ale Federaţiei poartă răspundere personală pentru respectarea tuturor
prevederilor documentelor interne ale Federaţiei şi executarea hotărârilor organelor de conducere..’
Schema1.1,, Conducerea”
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor
1.2 Evidența activitatii personalului și a procedurilor financiare

Uniunea Teritoriala Causeni
Pentru apărarea intereselor pe plan local, sindicatele hotărăsc de sinestătător constituirea uniunilor
teritoriale.
Uniunile teritoriale sunt subiecţi ai Federaţiei, au statut de persoană juridică, ştampilă şi cont
bancar, au dreptul la activităţi economico-comerciale, fondarea diverselor unităţi economice.
Uniunile teritoriale reprezintă în teritoriu Federaţia şi sindicatele şi acţionează în vederea:
- apărării drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat în relaţiile cu patronii, organele

administraţiei publice locale şi organele judecătoreşti;
- asigurării respectării drepturilor fundamentale ale salariaţilor – dreptul la muncă, la protecţia

socială a muncii, dreptul la asistenţa medicală, la pensii, la ajutor de şomaj şi la alte forme de
asistenţă şi protecţie socială prevăzute de legislaţie şi contractele de muncă;
- soluţionării conflictelor de muncă, colective şi individuale;
- instruirii (pregătirea şi reciclarea) liderilor şi activului sindical;
Patrimoniul Uniunii Teritoriale Causeni este parte componentă a patrimoniului Federaţiei şi este
indivizibil.Aceasta alege la conferinţă comisia de revizie financiară teritorială în componenta a 5
persoane (preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 2 membri), care are următoarele atribuţii:
verifică periodic precum şi în funcţie de necesităţi, activitatea economico - financiară a

uniunii teritoriale şi structurilor ei;
prezintă rapoarte de control conferinţei, informează Consiliul te ritorial şi Biroul Executiv
ale UT despre încălcările depistate;
cooperează cu comisiile analogice ale sindicatelor şi Federaţiei; Comisia de revizie
financiară teritorială funcţionează în baza regulamentului unic, aprobat de Consiliul General
al Federaţiei.
Federaţia poate institui în teritoriu filiale şi reprezentanţe. Filialele şi reprezentanţele sunt

subdiviziunile teritoriale ale Federaţiei şi se instituie prin hotărârea Biroului Executiv al FNSAA
„Agroindsind” în sectoarele (raioanele) Republicii Moldova, în care nu este posibilă constituirea
sau funcţionarea uniunilor teritoriale. Filialele şi reprezentanţele activează în baza Statutului
FNSAA „Agroindsind” şi regulamentelor aprobate de Biroul Executiv al Federaţiei.
În scopul reprezentării şi apărării intereselor la nivel judeţean (regional), conlucrării cu organele

publice, organizaţiile patronatului de nivelul respectiv, precum şi coordonării activităţii uniunilor
teritoriale, filialelor şi reprezentanţelor FNSAA „Agroindsind”, pot fi constituite Consilii judeţene
(regionale) a sindicatelor din agricultură şi alimentaţie. Consiliile judeţene (regionale) activează în
baza Statutului FNSAA „Agroindsind” şi Regulamentului adoptat de Consiliul General.
Chiar de la începutul anului Centrul FNSAA a orientat structurile sale, ca pe parcursul lunilor
ianuarie-februarie să: - finalizeze evaluarea activității sale pentru anul 2019, concretizarea
priorităților de activitate pentru anul 2020, actualizarea rapoartelor statistice;
- În mod special, planificarea activităților de combatere a exodului sindical/crearea de noi

sindicate/recrutare în sindicat; - Concretizarea modalităților de conlucrare cu Aparatul Central al
FNSAA și emiterea solicitărilor de acordare a suportului metodic și participativ respectiv din partea
acestuia;
Pe parcursul lunilor ianuarie–februarie Structurile FNSAA au revizuit componența efectivului

sindical, au concretizat structura organizatorică și au prezentat Rapoartele Statistice respective
Departamantului Organizare Educație și Informație.
In cadrul Uniunii Teritoriale a orasului Causeni in domeniu financiar contabil activeaza

contabilul,contabil sef,specialist principal.
Atribuțiile principale a Contabilității:
1. Desfășurararea în mod eficient a activității financiar-contabile a Federației în conformitate

cu dispozițiile legale în vigoare și normele sau reglementările interne ale Federației;
2. Organizarea si coordonarea contabilitatății, operațiilor de capital, contabilității
imobilizărilor, contabilității stocurilor, contabilității terților, contabilității trezoreriei,
contabilitatății cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor, contabilității angajamentelor și altor
elemente patrimoniale, contabilității de gestiune în conformitate cu legislația în vigoare;
3. Monitorizarea respectarii principiilor contabile și ale evaluării patrimoniului (prudenței,
permanenței metodelor, continuitații activitații, independenței exercițiului, intangibilitații
bilanțului de deschidere, necompensării);
4. Organizarea și coordonarea controlului financiar preventiv, stabilind operațiunile și
documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum și persoanele care exercită
acest control;
5. Întocmirea corectă a documentelor cu caracter financiar și asigurarea circuitul lor în cadrul
Federației (Inclusiv: Indicarea în mod obligatoriu a numelui, prenumelui și funcției celui
care îl întocmește, semnează și răspunde de realitatea datelor trecute în document;
6. Efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activitații, cel puțin odata pe
an, pe parcursul funcționarii sale, în orice situații prevăzute de lege, actelor normative de
ordin intern și dupăm caz – dispoziției Președintelui Federației;
7. Asigurarea respectării disciplinii de casă, a regulamentului operațional de casă și a
celorlalte dispoziții privind operațiunile cu numerarul, efectuarea, cel puțin lunar și inopinat
controlul casieriei, atît sub aspectul existenței faptice a valorilor banești cit și sub aspectul
securitații acestora;
8. Îndeplinirea la termen a obligațiilor Federației fața de bugetul statului și terțe parti în
conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
9. Supervizarea implementării procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informational și supravegherea reconcilierii și închiderii conturilor;
10. Elaborarea bilanțului de verificare (actele de verificare) in termenele stabilite de legislația în
vigoare;
11. Efectuarea analizei financiare contabilă pe baza de bilanț, pe care o prezintă la ședințele
organelor elective ale FNSAA;
12. Repartizarea Biletelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor și adolescenţilor în taberele
de odihnă şi întremare, Biletelor pentru tratamentul balneosanatorial a salariaților și
Monitorizarea respectării Regulamentelor CNAS și hotărîrilor Biroului Executiv al FNSAA
la subiectul respective
13. Elaborarea Proiectului bugetului anual (pentru anul care vine) al Uniunii Teritoriale a
sindecatelor din agricultura si alimentatie “Agroindsind” si prezentarea lui la sedintele
Biroului Executiv si al Consiliului General.
14. Elaborarea proiectelor pentru aprobarea bugetelor anuale (pentru anul trecut) si prezentarea
lor la sedintele Biroului Executiv si al Consiliului General.
Executorii de buget sunt președinții și contabilii şefi (persoane de răspundere) organizației de bază,
subiecților teritorial-administrative și preşedintele UT. Acestea au dreptul de a utiliza alocațiile,
aprobate în bugetele respective în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de sarcinile statutare și în conformitate cu legislația în vigoare. Executorii de buget sunt
responsabili de:
• Elaborarea proiectului de buget, prezentarea spre aprobare organului respectiv;

• Monitorizare și acumularea cotizațiilor de membru de sindicat conform prevederilor legale;
• Oportunitatea și legalitatea utilizării alocațiilor bugetare în limita şi destinația aprobate în
buget;
• Integritatea bunurilor aflate în administrare:
• Organizarea și gestionarea la zi a contabilității și prezentarea în termen a dărilor de seamă
contabile
Răspunderea pentru aplicarea contabilității și raport financiar o poartă președintele și contabilul sef
Uniunii Teritoriale, si preşedinții organizaților sindicale.Acestea sunt obligați să perfecteze
documentele primare, inclusiv şi cele cu regim special, în conformitate cu prevederile art.19-20, în
baza planului de conturi contabile, aprobat de Ministerul Enantelor, poate să elaboreze planul de
conturi propriu de lucru, ținând cont de indicia metodici. Aceasta trebuie să cuprindă conturile
sintetice și conturi analitice necesare pentru evidența elementelor contabile ale Legeii contabilități si
organizației sindicale.
CAPITOLUL II: SITUAȚIA PATRIMONIALĂ ȘI SURSELE DE FINANȚARE A

ORGANIZAȚIEI
2.1 Aspecte generale privind bugetul organizației

Patrimoniul Uniuinii Teritoriale este alcătuit din bunuri mobiliare şi imobiliare, mijloace
financiare şi hârtii de valoare. În scopul îndeplinirii sarcinilor statutare, UT poate să desfăşoare
activităţi economice şi de antreprenoriat, să creeze şi să participe la crearea băncilor, companiilor de
asigurare, întreprinderilor şi organizaţiilor în modul stabilit de Legea sindicatelor şi alte acte
normative în vigoare.
Patrimoniul este indivizibil şi se formează din:
patrimoniul subiecţilor ;
cotizaţiile lunare ale membrilor;
donaţiile din partea persoanelor fizice şi juridice din tară şi străinătate;
capitalul societaţilor comerciale şi instituţiilor proprii, precum şi cota din capitalul
societaţilor comerciale şi a altor persoane juridice, la care Federaţia este asociată,
conform statutelor şi contractelor de asociere;
veniturile din chirie (arendă), veniturile de la activitatea economică, editorială,
defalcările din veniturile întreprinderilor, organizaţiilor create;
alte surse.
Patrimoniul subiecţilor (UT, sindicatele de bază) Federaţiei constituie o parte integrantă a

patrimoniului Federaţiei, este indivizibil şi este administrat respectiv de organele elective ale
subiecţilor UT în conformitate cu regulamentul aprobat în acest scop de către Consiliul General.
Uniunile teritoriale sînt împuternicite să ia, în numele Federaţiei, măsuri pentru recuperarea şi
conservarea patrimoniului însuşit în mod abuziv de către terţe părţi.
Fondurile UT se folosesc în conformitate cu prevederile 20 statutare pentru finanţarea activităţilor

organizatorice, educative, administrative, cultural sportive, turistice, acordarea de ajutoare în cazuri
excepţionale, finanţarea diverselor investiţii, efectuarea de studii şi cercetări în problemele socio -
profesionale şi educative, pentru plata salariilor şi satisfacerea altor drepturi ale lucratorilor, pentru
plata cotelor în fondurile organizaţiilor sindicale de tip confederativ, la care s-a afiliat Federaţia,
precum şi pentru finanţarea altor acţiuni de interes pentru mişcarea sindicală.
Mijloacele băneşti ale sindicatelor se formează din taxele de înscriere şi cotizaţiile de membru,
donaţii, venituri provenite din activitatea legală de întreprinzător. Sindicatele pot constitui fonduri
de solidaritate, de şomaj, de grevă, de asigurare, de pensii, de investiţii, de culturalizare, fonduri
pentru învăţămînt şi pregătirea cadrelor şi alte fonduri, necesare pentru soluţionarea sarcinilor
statutare.
Activitatea financiară a sindicatelor, desfăşurată în conformitate cu statutele lor, nu este controlată

de autorităţile publice, excepţie făcînd activitatea de întreprinzător. Activitatea financiară a
sindicatelor privind utilizarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat este controlată de
stat în modul prevăzut de legislaţie. Sindicatele sînt obligate să prezinte Casei Naţionale de
Asigurări Sociale, în termenele stabilite, dări de seamă privind utilizarea acestor mijloace.
Bugetul sindical se fundamentează și se elaborează cu respectarea următoarelor principii:
• Periodicitate
• Universalitate
• Unitate
• Echilibrul bugetar
• Specializarea bugetară
• Transparenții în cadrul FNSAA "Agroindsind".
1.Periodicitate: Bugetul este întocmit pentru un an, corespunzător anului calendaristic.
2.Universalitate: Acest principiu se opune destinării premeditate a unui venit către o anume
cheltuială.
3.Unitatea bugetară: Acest principiu presupune ca toate veniturile și cheltuielile să fie înscrise
într-un singur document care se numește bugetul sindical.
4.Prin echilibrul bugetar se înțelege acoperirea integrală a cheltuielilor din veniturile curente
ale bugetului
5.Specializarea bugetara consta in aceea că veniturile trebuie să fie înscrise în buget si aprobate
pe surse de proveniența, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. ae în ceia ce privește
publicitarea bugetului, ia exprimă cerința respectării dreptului statutar de acces liber și ne
îngrădit la informații de fundamentare a opțiunilor bugetare, divulgarea informației, publicarea,
comentarea și fundamentarea în detalii semnificative a aspectelor procesului bugetar.
Bugetul este un document de stabilire a politicilor: a) exprimă politicile adoptate, elaborate pe

baza alegerii scopurilor, obiectivelor sau priorităților și determină căile pentru a le atinge;
b) este o direcție strategică pentru aplicare în

practică politicilor adoptate.
Bugetul este un plan financiar și asigură îndeplinirea Rezoluțiilor Congreselor :
a) îndeplinește scopul principal al bugetului, ca instrument de reglementare a operațiunilor

financiare;
b) oferă informații cu privire la activitățile financiare din anul curent și din cel trecut;
c) reflectă situația financiară la sfârșitul anului;
d) oferă informații la sursele de venituri curente și produse.
Bugetul este un instrument de comunicare care asigură sindicatelor un mijloc de obținere a

informațiilor despre solicitările membrilor săi, precum și opiniile privind activitatea sa. Elaborarea
bugetului porneşte de la determinarea punctului de echilibru (fără pierderi și fără profit).
Există trei etape esențiale de procedură în administrarea bugetului sindical:
- procedura de elaborare, examinare și aprobare a bugetului sindical;
- procedura de executarea a bugetului sindical; procedura de control
-gestionare asupra legalității executării bugetului sindical obligatorie prin Comisia de Revizie.
Proiectele de buget ale organizațiilor sindicale de bază se prezintă spre aprobare la şedința
Comitetului Sindical (în unele cazuri Unificat) până la 15 noiembrie anual. Comitetul Sindical (în
unele cazuri Unificat)examinează, discută, pune de acord și stabileşte nivelul maxim al cheltuielilor,
solicită eventuale modificări pentru a încadra bugetul sindical în restricțiile impuse de limitele de
cheltuieli stabilite, în baza politicii financiare a Federației - până la 01 decembrie anual. Toate
proiectele de buget se consideră definitivate până la 01 decembrie, însoțite de documentații și
fundamentări amănunțite, atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli. În toate situațiile de
divergente Comitetul Sindical (în unele cazuri Unificat) este abilitat să medieze și să hotărască.
Dacă din circumstanțe obiective (boală, demisie, deces, etc.) bugetul sindical nu este aprobat de
către Comitetul Sindical până la finele anului, atunci el îndeplinește sarcinile curente potrivit
bugetului anului precedent aprobarea noului buget. În termen de până la 01 martie, după
executarea bugetului sindical pentru anu precedent, organul de conducere sindicală trebuie sa
coreleze bugetul aprobat. În perioada exercițiului financiar, în dependență de situații pot fi
planificate activități, aprobate de către organele decizionale de care nu s-a ținut cont la elaborares
bugetului.
2.2 Veniturile și cotizațiile sindicale
Veniturile Federației "Agroindsind" se formează în conformitate cu Legea sindicatelor (Anexa 4) și

sunt determinate de Statut. Mijloacele bănesti se formează din cotizația de membru, donații, alocare
de mijloace cu destinație speciale, operații cu hîrtii de valoare.
Principala sursă a veniturilor Uniunii Teritoriale o constituie cotizatiile de membru de sindicat,

colectate și virate lunar la conturile structurilor sindicale de către angajatorul entității în
conformitate cu alin.(6) art.35 din Legea sindicatelor(Anexa 4) și Codul muncii.
Alte venituri pot fi formate din donațiile efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare de
către organizațiile internaționale, nonguvernamentale sau de entități economice.
La capitolul "Venituri" se reflectă și finanțarea inter bugetară a Uniunilor teritoriale sau

organizațiilor sindicale de bază. Dobânzile calculate de către bancă pentru soldurile mijloacelor la
conturile de depozit în valută națională și străină se recunosc ca majorare concomitentă a
mijloacelor bănești în conturile curente și veniturilor din activitatea statutară. Operațiile cu hârtii de
valoare și beneficiu obținut fac parte componentă din veniturilor UT. Responsabilitatea pentru
riscuri financiare o poartă preşedintele Federației. La finele perioadei de gestiune veniturile se
decontează la majorarea fondului de autofinanțare.
Cotizaţia lunară de membru al sindicatului se stabileşte în mărime de un procent din salariul lunar
total, bursă (bursă de categoria a III-a), suma contribuţiei anuale în fondul asigurării sociale (pentru
ţăranii neasociaţi) la locul evidenţei sindicale.
Cotizaţia de membru al sindicatului poate fi majorată la decizia adunării generale a sindicatului de

bază. Cotizaţiile de membru, colectate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, se transferă lunar pe
conturile de decontare, stabilite prin hotărârile organelor eligibile ale uniunilor teritoriale. Uniunile
teritoriale pot concentra la un cont bancar, cu acordul sindicatelor, toate cotizaţiile de membru
acumulate în teritoriul dat, cu condiţi a respectării stricte a obligaţiilor stipulate în acordul părţilor.
Cotizaţiile acumulate se distribuie în felul următor:

- Sindicatului (organizaţiei de bază) - 60 %;
- Uniunii teritoriale - 20 %;
- Federaţiei - 20 %.
Procentul cotei-părţi din cotizaţiile destinate uniunii teritoriale poate fi majorat prin hotărârile
organelor elective ale uniunii teritoriale şi sindicatelor. Responsabilitatea pentru colectarea
cotizaţiilor de membru o poartă sindicatul (organizaţia de bază), iar pentru acumularea şi
distribuirea lor în conformitate cu statutul o poartă uniunea teritorială.
Cotizațiile sindicale se efectuează în condițiile Contractului de fuziune. Diminuarea sau majorarea

procentului cotei-părți se efectuează prin hotărârile organelor elective ale subiecților doar prin
acordul părților implicate conform art.90 al Statutului FNSAA "Agroindsind". Cotizațiile încasate
în valuta națională la conturile organizațiilor sindicale de bază cu distribuirea ulterioară a acestora
se reflectă conform contabilității de casă, după cum urmează:
a) Suma cotizațiilor de membru care îi revine organizației sindicale de bază în proporție

prevăzută de statut – ca majorare concomitentă a mijloacelor băneşti și veniturilor din
activitatea statutară;
b) Suma cotizațiilor de membru care îi revine Uniunii Teritoriale în proporție prevăzută de
statut - ca majorare concomitentă a mijloacelor bănești și datorii
c) Suma cotizaților de membru care îi revine Federației în proporție prevăzută de statut - ca
majorare concomitentă a mijloacelor băneşti și datorii pe termen scurt pe termen scurt a
organizațiilor sindicale;
Cotizațiile de membru, defalcate de către Federația "Agroindsind" structurilor internaționale,

membru cărora este, se reflectă conform contabilității de casă - ca majorare a cheltuielilor și
diminuare a mijloacelor băneşti. Cotizațiile de membru, defalcate de către Federația "Agroindsind"
– CNSM in cuantumum stabilit se reflectă conform contabilității de casă după cum urmează:
a) suma defalcărilor cotizațiilor de membru transferate de către Federația "Agroindsind" - ça

majorare a datoriilor pe termen scurt și diminuare a mijloacelor băneşti;
b) suma cotizaților de membru intrate la contul CNSM – ca majorare concomitentă a mijloacelor

bănești și datoriilor pe termen scurt;
c)la fnele anului de gestiune, în baza raportului financiar a Federației "Agroindsind":
-la Federatie ca majorare a cheltuielilor și diminuare a datoriilor pe termen scurt
-la CNSM ca majorare a veniturilor din activitatea statutară şi diminuare a datorilor pe termen scurt.
În urma analizei încasțărilor anului 2020 putem concluziona că veniturile Uniunii Teritoriale din
cadrul contului bancar se bazează pe cotizațiile organizatiilor sindicale de bază care constituie
70 186 lei echivalent cu 46,12 % din totalul încasărilor, pentru arendă -71 517 lei -47,88 % și
pentru autoservicii 6000 lei – 6,00%.
Diagrama 2.1,,Veniturile 2020,,

Veniturile
Cotizațiile organizațiilor
de bază
Arendă
Autoservicii
Sursa :Elaborat de autor în baza datelor oferite de întreprindere
Arenda joaca un rol important în cadrul Uniunii Teritoriale Căușeni, organizatia ofera în arendă
terenul de sport pentru școala sportiva (Anexa 8) ,la fel ofera în arendă tunuri,pilonii si acoperișul
care este confimat prin Contractl nr. 024 14 din 01.01.2014.
Cotizațiile reprezintă o alta sursă de finanțare important,cotizațiile sunt oferite de catre organizațiile
de bază; SRL Bogat Mos, SRL Fîrlad Agro, SRL Leontevo Agro, SRL Post Prod Agro,SRL
Tritecalex ,S.A Kelii Grains,S.A Salț Vin, Irigarea , Silvița Prim.
Diagrama 2.2 ,,Cotizațiile organizațiilor de bază 2019,,
Cotizații 2019
SRL Bogat Mos
SRL Leontev Agro
SRL Fîrlad Agro
SRL Post Prod Agro
S.A Kelii Grains
Sursa:Elaborat de autor în baza datelor Veniturile din cotizații
În baza diagramei realizate putem observa că cea mai mare cotă parte din cotizațiile pentru anul
2019 îi revine SRL Bogat Moș care are 194 lucratori și achită cotizații în sumă de 122998 lei, după
care este urmată de S.A Kelii Grains cu 135 lucratori = 46227,44 lei ,SRL Post Prod Agro cu 32
lucrători = 1599 lei.
Diagrama 2.3 ,,Cotizațiile organizațiilor de bază 2020,,

Cotizații 2020
SRL Bogat Mos
SRL Leontev Agro
SRL Fîrlad Agro
SRL Post Prod Agro
S.A Kelii Grains
S.A Kelii Grains
Sursa:Elaborat de autor în baza datelor Veniturile din cotizații
Arendarea este contractul prin care o parte, numită arendator se obligă să asigure celeilalte părţi,
numite arendaş, folosinţa bunurilor agricole pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ,
denumit arendă.
Părţile contractului de arendă: - plătitorul de venit: arendaş
- beneficiarul venitului: arendator
Diagrama 2.4 ,,Venit din arendă,,
Uniunea Teritorială
80000
60000
40000
20000
0
2019 2020
Sursa:Elaborat de autor în baza raportului financiar
În baza Diagramei 2.4 se atestă o creștere considerabilă a venitului provenit din arendă și mai exact
cu 47,23% fii în 2019 32000,iar în 2020 67 750 lei
2.3 Cheltuielile si datoriile organizației
Pentru desfășurarea fiecărei măsuri organizatorice se întocmeşte nivelul de cheltuieli în

conformitate cu normativele de cheltuieli aprobate de organul de conducere al Uniunii Teritoriale,
organizațiilor sindicale de bază.(Anexa 4)
La cheltuieli privind ajutorul material membrilor de sindicat se reflectă sumele acordate

membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Regulamentului "Cu privire la acordarea
ajutorului material în FNSAA Agroindsind""
Astfel putem observa ca in cadrul Uniunii Teritoriale la acest punct nu avem cheltuieli,insa in
cadrul sindicatelor de baza care se subordonează Uniunii Teritoriale observam o suma de 6295 lei
pentru anul 2019 ,pe cand in anul 2020 observam o crestere majora a ajutorului material cu 53,67
% la sindicatele de baza fiind de 13588lei,cat si apariția la UT in suma de 25534(Graficul
2.1),aceasta datorînduse situației pandemice ,care a afectat considerabil economia organizației.
Graficul 2.1 ,,Dinamica Cheltuielilor privind ajutorul material,,
30000
20000
Sindicatele de baza
10000 Uniunea Teritoriala
0
2019 2020
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului de practică
La cheltuieli pentru activitatea culturală în masă se reflectă sumele cheltuita pentru desfășurarea
concursurilor culturale, competiții sportive, culturale, procurarea cadourilor pentru copiii membrilor
de sindicat. Consumarea mijloacelor în scopurile nominalizate se efectuează în conformitate cu
devizul de cheltuieli aprobat de organul sindical, în cazul Uniunilor Teritoriale– Biroul Executiv.
În consecința putem observa o diminuare a cheltuielilor cu % a sindicatelor de bază fiind in anul

2019- 32451 lei,iar in anul 2020- 16024 lei , pe cand Uniunea Teritorială identifica la fel o
diminuare la acest capitol cu % fiind de 5000lei in 2019 și 1905 lei în 2020
Graficul 2.2 ,,Dinamica Cheltuielilor pentru activitatea culturală,,
40000
30000
20000 Sindicatele de bază

10000
0
2019 2020
La cheltuieli pentru onorarea obligațiilor de membru ai organizației sindicale internaționale,

Federația, în limitele mijloacelor aprobate în buget pentru o perioads gestiune, reflectă sumele
calculate spre achitate la conturile acestora care înregistrează ca majorare a cheltuielilor și a
datoriilor, iar transferarea - ca diminlare mijloacelor băneşti și a datoriilor.
Cheltuielile privind retribuirea muncii angajaților, contribuțiile de asigurări sociale și medicale,
impozite, taxele și plăți, cheltuielile gospodărești, reparații capitale şi curente ale Federației se
reflectă în sumele calculate.
În baza datelor putem observa diminuarea salariului pentru anul 2020 fiind de 47 035 în comparație
cu 2019 care a fost 53900 lei,astfel se poate face concluzia că s-a micsorat salariu angajatilor cu
12,73% .(Graficul 2.3)
Graficul 2.3 ,,Dinamica Cheltuielilor priviond retribuirea muncii,,
60000
50000 Uniunea
Teritorială
40000
2019 2020
La cheltuieli privind premierea activului sindical se reflectă sumele acordata activului sindical în
conformitate cu prevederile Regulamentului "Cu privire la reglementarea premierii, valorii
premiilor acordate şi a procedurii de decernare a liderilor sindicali şi angajaților în cadrul FNSAA
„Agroindsind"".(Graficul 2.4
Graficul 2.4,,Cheltuieli privind premierea activului sindical,,
Cheltuieli privind premierea activului de sindical

4000
2000 Sindicatele de bază

0
2019 2020
Cheltuieli gospodărești a activității Uniunii Teritoriale Căușeni se reflect cheltuielile suportate

pentru procurarea rechezitelor de birou,serviciilor bancare,serviciile poștale,servicii de
telecomunicație.Putem observa in diagram (Diagrama 5) ca Cheltuielile gospodărești in cadrul
intreprinderii au manifestat o crestere considerabilă de la 14269 în 2019 la 39059 ,ceea ce reprezintă
o crestere cu 63,46%. (Anexa 9)
Diagrama 2.5,,Cheltuieli gospodărești,,

60000
50000
40000
30000 Organizatiile de bază
20000 Uniunea Teritorială
10000
0
2019 2020
Sursa:Elaborat de autor în baza datelor din raportul financiar 2019-2020
La finele perioadei de gestiune cheltuielile se decontează la diminuarea fondulu de autofinanțare.
Datoriile se creează între subiect al Federației și persoană juridică cu care are sau a avut relații
financiar-economice în baza unora documente justificate (contract, proiect, înțelegere, etc.) sau între
subiecți ai Federației (interne): sindicat - uniune teritorială, uniune teritorială - Federație.
În evidența contabilă partea care datorează Sindicatului se califică ca debitor, iar dacă Sindicatul
datorează UT se califică ca creditor. Datoriile debitoare necesită a fi monitorizate și la maxim
lichidate.
Pentru lichidarea datoriilor debitoare se aplică obligatoriu de către subiecți următoarele metode:
- tratative verbale, comunicare;
- scrisori oficiale cu indicarea sumelor si termenilor fixate cu aviz de înmânare;
- procese verbale (indlusiv şi actele de verificare) cu indicarea mecanismelor de rambursarea şi

lichidare;
- și ca ultima soluție: chemarea în judecată.
Cazurile de fors-major necesită inițial stipulate în contract pentru a ivita apariția pierderilor
financiare în situații extraordinare. Datoriile intene sunt examinate de ambele părți și se lichidează
prin diferite metode legale doar prin consimțământul lor. Nu se admite trecerea la pierderi a
datoriilor (inclusiv si celor aşa zise istorice) fără a fi demonstrat că debitorul a întreprins toate
măsurile necesar posibile pentru a le clasa. In cazul când subiectul Uniunii Teritoriale este
administrat de către membrul Biroului Executiv, compensările calculate (pentru activitatea în
calitate de membru Biroului Executiv) pot fi aplicate în diminuarea sumei.
Nu se admit datorii interne spre trecere la pierderi create cu abateri față de legislație în vigoare,
precum ar fi: folosirea creditelor în alte scopuri, neachitarea sanctiunii pe urma folosirii biletelor de
tratament și odihnă, etc.
Datoriile interne pot fi clasate și prin implicare sau participarea a terța parte conform legislației în
vigoare. Dacă subiectul Federației nu întreprinde måsuri suficiente pentru lichidarea datoriilor
interne timp de 5 ani, activitatea lui este examinată de către Comisia de Revizie Financiar Centrală
cu transmiterea rezultatelor Biroului Executiv al Federației. Biroul Execut în caz de necesitate
apelează către Consiliul General FNSAA la introducerea regimului de gestionare directe a
finanțelor subiectului de către Centrul Federației. Datoriile create de către subiecți la capitolul
"transferării cotizațiilor de membru în cuantum stabilit, creează consecințe serioase față de persoane
oficiale ale Uniunii Teritoriale cu funcții eligibile în baza Art.47 punct "d" al Statutului.
Conform Art.52 al Statutului "Uniunile teritoriale pot fi constituite în cadrul corespunderii

următoarelor criterii: numărul de sindicate, numărul de membri de sindicat, resurse financiare
disponibile strict necesare activității". În acest context. pentru a nu admite apariția datoriilor
subiecților față de Federația "Agroindsind", se stabilesc următoarele cerințe minim necesare pentru
crearea Uniunii Teritoriale:
a) numărul de sindicate - nu mai puțin de 3 organizații de bază;
b) numărul de membri de sindicat- în cantitate, acre necesită deservire și coordonare de UT;
c) resurse finandare disponibile - în cantitate reală pentru funcționare normală a UT- lui. Uniunile
Teritoriale existente, care nu corespund cerințelor stabilite, se reorganizează în Reprezentanțe
(Filiale) sau se lichidează, conform procedurii stabilite de Statut.
CAPITOLUL III: EVALUAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A ORGANIZAȚIEI

3.1 Analiza financiară a activelor din cadrul întreprinderii
Activele organizațiilor sindicale cuprind imobilizări, stocuri, titluri de valoare, mijloace bănești și
alte active aflate în proprietate care se contabilizează în modul indicații. prevăzut de standardele
contabile, cu excepția regulilor specifice stabilite în prezentele .În Uniunile Teritoriale apar
particularități aferente contabilității bunurilor primite gratuit sau procurate din contul bugetului
sindical. Acestea bunuri pot fi înregistrate ca active doar în cazul respectări criteriilor de
recunoaştere stabilite prin standardele cuveile, în alte cazuri, bunurile respective se înregistrează în
contabilitatea extra bilanțieră.
Activele primite cu titlu gratuit, indiferent de destinația lor, se evaluează la valoarea de intrare, care
se determinā în baza actelor de donație, proceselor verbale de primire-predare și a altor documente
care confirmă transmiterea dreptului de proprietate și destinația acestora. 13.4. Valoarea de intrare a
activelor primite în folosință sau cu scopul distribuirii, transmiterii lor ulterioare unor categorii de
beneficiari stabiliți, se evaluează de către o comisie independentă conform documentelor de însoțire
sau în baza: a) pretului donatorului – în cazul în care bunurile sunt produse de către acesta; b)
valorii juste a activului determinate în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare - în
cazul în care donatorul a procurat bunurile în scopul donației sau când valoarea acestora nu este
indicată în documentele de primire; c) valorii în vamă stabilite conform prevederilor legale î în
cazul primirii activului din străinătate, când valoarea nu este indicată în documentele donatorilor
străini.
Lichiditatea și solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăți de a face față plăților
scadente (la termen). În timp ce lichiditatea financiară reflectă capacitatea de plată pe termen scurt a
unei firme, solvabilitatea vizează coordonatele pe termen mediu și lung ale plăților unei firme.
Analiza structurii patrimoniului Uniunii Teritoriale sindicale Causeni din Agricultură și

Alimentație ,,Agroindsind” SRL conform rezultatelor raportului financiar pe anul 2019-
2020(Anexa 3)este efectuat în baza tabelului 3.1:
Tabelul 3.1 ,,Analiza structural a patrimoniului Uniunii Teritoriale,,

Indicatori 2019 2020 Abaterea absolută(-
,+)
Mijloace fice 105787 105787 0
Uzura mijloacelor fixe 105787 105787 0
Cont de decontare 17162 5973 -11189
Total general activ 228736 217547 -11189
Sursa:Elaborată de autor în baza rapotului financiar 2019-2020
Patrimoniul intreprinderii poate fi analizat nu doar la valoarea de bilanț,dar și la valoarea netă a

acestuia.În ultimul caz noțiunea patrimoniului (activului) net.
Patrimoniul net = Total activ - Datorii pe Termen Lung – Datorii pe Termen

Scurt
În aceste condiții conținutul economic al indicatorului în cauză poate fi expus astfel: patrimonial
net reflectă mărimea activelor controlate de întreprindere care sunt formate numai pe seama surselor
proprii de finanțare și nu sunt împovărite de datorii.
Tabelul 3.2 ,,Analiza patrimoniului net,,
Anul 2019 Anul 2020 Abaterea absoluta(+/-)

Total general active 122949 111760 -11189
Datorii pe termen lung 238745 252543 13798
Datorii pe termen scurt 358747 14402 -344345
Patrimoniu net 720441 378705 -341736
Sursa:Elaborată de autor în baza rapotului financiar 2019-2020
Apariția valorii negative a patrimoniului net confirmă, de regulă o stare de criză, cînd
întreprinderea nu dispune de active formate pe seama surselor proprii și activitatea pe deplin se
finanțează datorită surselor împrumutate. Deci, se constată dependența financiară absolută a
întreprinderii de creditorii acesteia.
Informația conținută în tabelul 1 atestă faptul că în structura Uniunii Teritoriale Căușeni prevalează
activele material pe terment lung și anume mijloacele fixe si uzura mikloacelor fixe. Se observă un
echilibru a acestei grupe de active. Astfel timp de 2 ani acest indicator a ramas constat fiind de
105787 lei. Se observă descreşterea absolută și relativă a contului de decontare .
Creanțele pe termen scurt se observa doar in cazul organizațiilor de baza în cadrul Federației care
sunt corespondenții Uniunii Teritoriale fiind in suma de 10349 lei.
În tabelul de mai jos sunt prezentate ponderile fiecărui component în Total Activ.
Tabelul 3.3 ,,Analiza structurii activelor în valoarea totală a activelor,,

Denumirea Ponderea în total activ 2019 Ponderea în total active 2020
(%) (%)
1.Active materiale pe TL 92,48 97,24
Mijloacele fixe
46,24 48,62
Uzura mijloacelor fixe
46,24 48,62
2.Mijloacele banesti 7,52 2,75
Cont de decontare 7,52 2,75
Total general active 100% 100%

Sursa:Elaborat de autor in baza rapotului financiar
Analizînd tabelul unde sunt prezentate toate componentele, ce compun activele întreprinderii,
ponderea maximală a activelor material pe TL o constituir mijloacelefixe si uzura acestora fiind în
2019 alcătuind 46,24 %, iar în 2015 alcătuind la fel 48,62 %. Mijloacele banesti au o pondere
neînsemnată în Total Activ, care reprezintă 7,52 % în 2019 și 2,75 % în 2020 ; astfel activele pe
termen lung la Uniunea Teritoriala Causeni nu sunt utilizate în procesul de producție, ci pentru
necesitățile generale și administrative ale întreprinderii.
Analiza activelor întreprinderii : Efectuînd analiza Activelor pe TL observăm că acestea sunt

formate din Active financiare și Active materiale pe TL, care la rindul lor se clasifică în Mijloace
fixe și respective Uzura mijloacelor fixe.. La Activele materiale pe TL, la fel se observă stabilitate a
mijloacele fixe fiind 105787 lei, sau 46,24 % din total active, paralel uzura la fel a ramas aceeasi in
suma de 105487 lei. Se înregistrează o crestere totală a Activelor pe TL de 5,46 %, de la 238745 lei
în 2019 la 252543 lei în 2020. Referitor la mijloacele banesti ce face parte din Activele curente se
constituie din conturi curente în moneda națională, în valută străină precum și mijloacele păstrate în
casă si se observa o reducere sporita de 187,32 % fiind in 2019 17162 lei,iar in 2020 5973 lei.
Diagrama 3.1,, Structura activelor în patrimoniu,,

250000
200000
150000
Total general activ
100000
50000
0
Anul 2019 Anul 2020
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
3.2 Analiza financiară a pasivelor din cadrul întreprinderii
Sursele de finanțare (pasivele întreprinderii) - Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea

activității economico-financiare a întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de
finanțare. Din punct de vedere al conținutului economic, sursele de finanțare a activelor reprezintă
totalitatea drepturilor proprietarilor şi obligațiilor agentului economic. Componența surselor de
finanțare a activelor, predominarea anumitor componente asupra altora, evoluția structurii pasivelor
în mod direct determină stabilitatea și independența financiară a întreprinderii. De aici rezultă
necesitatea analizei pasivelor din partea conducerii întreprinderii pentru stabilirea strategiei de
dezvoltare și dirijarea activității curente. Raportul privind fluxul capiralului propriu constituie o
parte componentă a raportului financiar anual. Evidențierea indicatorilor privind fluxul capitalului
propriu într-un formular separat este legată de importanţa acestei informații pentru diferiți utilizatori
și în special pentru proprietarii întreprinderii.
Tabelul 3.4 ,, Componența și structura pasivelor,,
Indicatori 2019 2020 Abaterea absolută(+/-)
Total capital propriu -130011 -155185 -25174
Total datorii pe termen 248061 266945 18884

scurt
Total general pasiv 122949 122102 -847
Sursa:Elaborat in baza raportului financiar 2019-2020
Noțiunea de capital a căpătat o semnificație complexă de bunuri exprimate valoric, care participă la
procesul de producție sub diferite forme, și care sunt rezultatul unui precedent proces productiv,
definește noțiunea de "capital " ca un ansamblu de mijloace necesare pentu a asigura îndeplinirea
funcției de producție a întreprinderii. Crearea capitalului presupune colectarea de resurse, iar
utilizarea lui o imobilizare, care implică anumite costuri.
Capitalul social determină valoarea minimă a activelor pe care trebuie să le dețină societatea
comercială și se formează din aporturile fondatorilor, exprimate in lei. În anii 2014-2015 capitalul
social nu a suferit modificări, doar că întreprinderea a înregistrat o pierdere neacoperită în sumă de
2357998 lei în 2019 și de 260972 lei în 2020. Acestea, respectiv, vor fi acoperite doar la momentul
obținerii venitului din cadrul organizațiilor de bază.
Ca factor de producție " capitalul “ este numit "bogățiile intreprinderii". Componentele capitalului
capătă denumiri și forme diferite. in dependență de locul și rolul lor in procesul economic, astfel
maşinile. utilajele reprezintă capitalul tehnic, creanțele –capitalul juridic.
Conducătorii trebuie să cunoască costul capitalului, pentru a lua decizii corecte privind alocarea
capitalului. Costul capitalului depinde de costul fiecărei surse de finanțare și va fi cu atît mai mare,
cu cît se vor utiliza mai multe surse de finanțare " scumpe ".
Costul capitalului reprezintă rentabilitatea minimă cerută de către aducătorii de fonduri. „Regula de
aur" a finanțelor stipulează că costul capitalului nu trebuie să fie mai sporit decît rezultatele
generate de acesta. Structura capitalului reprezintă raportul existent intre sursele de finanțare proprii
și cele împrumutate, sau raportul între sursele de finanțare permanente și cele pe TS. Analiza
surselor de formare a activelor întreprinderii pornește de la aprecierea generală a structurii
pasivelor. In acest scop se calculează și se interpretează un șir de indicatori, care în literatura de
specialitate se numesc coeficienți ai structurii capitalului, independenței financiare, de acoperire, de
solvabilitate, de indatorare ș.a. Unul dintre cei mai frecvent folosiți coeficienți ai structurii surselor
de finanțare este coeficientul de autonomie (de autofinanțare, de concentrare a capitalului propriu).
Coeficientul de autonomie=Capitalul propriu/total passive
Coeficientul de autonomie(2019) = - 130011/122949= -1,057
Coeficientul de autonomie(2020) = -155185/122102= -1,27
Coeficientul în cauză reflectă, pe de o parte, cota capitalului propriu în suma totală a surselor de
finanțare, iar pe de altă parte ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în suma
totală a activelor întreprinderii. Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranță al acestui
coeficient, după părerea preponderentă a specialiștilor, se apreciază pozitiv atunci cînd tinde spre o
mărime unitară sau cel puțin 0,5. În acest caz riscul creditorilor este minim, pentru că patrimoniul
întreprinderii, care este format din surse proprii, servește drept garanție pentru achitarea tuturor
datoriilor față de creditori. Din calcule se observă că la Uniunea Teritorială Căuseni coeficientul de
autonomie atinge nivelul de siguranță, ba chiar este enorm de mare. Din această cauză conducerii ii
este greu să obțină creditele necesare, ca rezultat se explică din ce cauză la intreprindere apare
volumul sporit al activelor gajate. In ambele perioade indicatorul are o valoare suficientă, astfel
Uniunea Teritorială Căușeni poate sa îi atribuim gradul inalt de autonomie.
Capacitatea de îndatorare generlă este un indicator care determină capacitatea întreprinderii de a

apela la împrumuturi și garantarea rambursării împrumutului și dobanzii .
CÎG = Datorii totale/Capital Propriu
CÎG(2019) = 248061/ -130011= -1,90
CÎG(2020) = 122102/ -155185 =- 0,78

Structura optimă a capitalului este acea structurată financiar ,care asigură cea mai mare
rentabilitate,în condițiile unui grad de risc acceptat.Un alt indicator este și coeficientul corelației
între sursele împrumutate și cele propii.
3.3 Analiza fluxurilor bănești
Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii permanent generează mişcarea mijloacelor

băneşti, care reprezintă încasările (afluxurile) şi plăţile (retragerile) mijloacelor băneşti efectuate în
cursul perioadei de gestiune respective
Diferenţa dintre suma încasărilor şi plăţilor constituie fluxul net de numerar. Analiza fluxurilor de
numerar serveşte drept bază pentru evaluarea şi estimarea solvabilităţii întreprinderii, permiţând să
fie evaluată mai obiectiv situaţia financiară a acesteia. Pe baza analizei fluxurilor de mijloace
băneşti se face o evaluare a nivelului de suficienţă a mijloacelor băneşti necesare pentru
funcţionarea normală a întreprinderii, se studiază factorii de variaţie a fluxului net de numerar, se
identifică motivele pentru discrepanţa dintre rezultatele financiare şi fluxurile nete de numerar.
Fluxurile de numerar pot proveni din diverse activităţi ale entităţii, şi anume: Activităţi
operaţionale; 1. Activităţi investiţionale; 2. Activităţi financiare. 3. Activitatea de bază a unei
entităţi producătoare este activitatea operaţională. Fluxul de numerar provenit din activitatea
operaţională este format din vânzări curente de produse şi servicii către clienţi, la fel şi din
recuperarea contravalorii vânzărilor anterioare în baza creditelor comerciale, precum şi fluxurile de
plăţi către furnizorii de marfă, materiale şi servicii, plăţi cu salariile, plăţi legate de obligaţiile
fiscale faţă de buget.
Fluxul de numerar reprezintă diferenţa dintre intrările (încasările) şi ieşirile (plăţile) efectuate de o
entitate întro perioadă de timp (zi, lună, trimestru, semestru, an). Obiectivul principal al trezoreriei
entităţii este optimizarea permanentă a raportului dintre încasările şi plăţile băneşti, adică asigurarea
echilibrului financiar la entitate, astfel încât aceasta să-şi poată realiza, în condiţii raţionale şi
eficiente, obiectivul strategic al dezvoltării economice. Obţinerea echilibrului financiar de către
întreprindere este un scop fundamental, dar pentru realizarea lui întreprinderea trebuie să aibă o
poziţie fermă pe piaţă, iar clienţii trebuie aleşi în baza anumitor criterii: responsabilitate, onestitate
şi durabilitate în relaţii interentităţi etc. În cazul obţinerii de numerar peste normele admisibile,
managerul finansist trebuie imediat să investească aceste mijloace, evitând îngheţarea capitalului.
Capitalul trebuie să fie mereu în mişcare, generând venit.
Operațiile de casă se efectuează de către casier sau alt colaborator numit de către conducătorul
organizației sindicale. Casierul necesită să cunoască obligațiile sale (responsabilitățile) conform
fişei de post sub semnătură. In caz de necesitate (lipsa de surse financiare suficiente, etc.)
operațiunile de casă sub propria răspundere pot fi efectuate și de conducător. Pentru efectuarea
operațiunilor de casă, este necesară întocmirea unuia rand de cumente. Depunerea banilor în casă,
este efectuată prin Chitanța la dispoziție de eliberare.
Documentele de casă sunt semnate: de către contabil şef, casier și persoana care primește bani
(chitanța la dispoziția de eliberare). Primirea numerarului în casă, se efectuează prin CDÎ (Chitanța
la dispozipa de încasare). Casierul verifică: prezența semnăturii contabilului sef și conducătorului;
coincidența sumei indicate în cifre și text; - prezența documentelor de confirmare reflectate în CDÎ.
În anul de gestiune 2020 in Casă au fost înregistrată o sumă de bani egală cu 89700 lei care a fost
ulterior extrasă din contul băncii Moldovaagroindbank, astfel această suma a fost folosită pentru
necesitățile Uniunii Teritorile în felul următor. (Diagrama 3.2)
Diagrama 3.2 ,,Cheltuieli de casă 2020,,
Cheltuielile de casă 2020

Salariu angajaților
Ajutor material
Rambursarea datoriilor
sindicale
Acheltuieli
administrative
Sursa:Elaborată de autor în baza datelor oferite de întreprindere
Datele expuse in Diagrama 6 sunt explicite pentru fiecare lună în felul urmator:
-Pentru luna ianuare a fost înregistrat în casă 11 122,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
salariu - 3922 lei echivalent cu 35,26% ; ajutor material -1200 lei = 10,78% ; rambursarea datoriilor
sindicale – 5980 lei = 53,76%.(Diagrama 3.3)
Diagrama 3.3 ,,Cheltuieli de casă luna ianuarie,,
Ianuarie
Salariu
Ajutor material
Rambursarea datoriilor
sindicale
-Pentru luna februarie a fost înregistrat in casă 11 190,00 lei ,dintre care salariu constituie 4340 =
38,78 % ; ajutor material -5430 lei = 48,52% ; cheltuieli administrative - 1440 lei = 12,86
%.(Diagrama 3.4)
Diagrama 3.4 ,,Cheltuieli de casă luna februarie,,
Februarie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative
- Pentru luna martie a fost înregistrat în casă 10 450,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
salariu - 6369 lei echivalent cu 61,20% ; ajutor material -1104 lei = 10,56%; cheltuieli
administrative - 2950 lei = 28,22 %.(Diagrama 3.5)
Diagrama 3.5 ,,Cheltuieli de casă luna martie,,
Martie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative
- Pentru luna aprilie a fost înregistrat în casă 6 000,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
Aprilie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative

- Pentru luna mai a fost înregistrat în casă 5 040,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor, salariu -
2540 lei echivalent cu 50,40% ; ajutor material -2500 lei = 49,60%; (Diagrama 3.7)
Diagrama 3.7 ,,Cheltuieli de casă luna mai,,
Aprilie
Salariu
Ajutor material
- Pentru luna iunie a fost înregistrat în casă 6 205,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor, salariu
- 2705 lei echivalent cu 43,60% ; ajutor material -2500 lei = 43,30%; cheltuieli administrative -
1000 lei = 16,10 %.(Diagrama 3.8)
Diagrama 3.8 ,,Cheltuieli de casă luna iunie,,
Iunie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative
- Pentru luna iulie a fost înregistrat în casă 5 774,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor, salariu
- 3074 lei echivalent cu 53,23% ; ajutor material -2500 lei = 43,30%; cheltuieli administrative - 200
lei = 3,47 %.(Diagrama 3.9)
Diagrama 3.9 ,,Cheltuieli de casă luna iulie,,
Iulie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative

- Pentru luna august a fost înregistrat în casă 6 008,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
administrative - 100 lei = 1,66 %. (Diagrama 3.10)
Diagrama 3.10 ,,Cheltuieli de casă luna august,,
August
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative
- Pentru luna septembrie a fost înregistrat în casă 3 078,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
salariu - 3078 lei echivalent cu 100,00% ;(Diagrama 3.11)
Diagrama 3.11 ,,Cheltuieli de casă luna septembrie,,
Septembrie
Salariu
- Pentru luna octombrie a fost înregistrat în casă 5 600,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
Diagrama 3.12 ,,Cheltuieli de casă luna octombrie,,
Octombrie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative

- Pentru luna noiembrie a fost înregistrat în casă 3 075,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
salariu - 3044 lei echivalent cu 90,00% ; cheltuieli administrative – 30 lei = 10,00 %.(Diagrama
3.13)
Diagrama 3.13 ,,Cheltuieli de casă luna noiembrie,,
Noiembrie
Salariu
Cheltuieli
administrative
- Pentru luna decembrie a fost înregistrat în casă 15 378,00 lei ,care s-au repartizat în felul următor,
salariu – 3078 lei echivalent cu 20,00% ; ajutor material -1800 lei = 11,70%; cheltuieli
administrative - 1500 lei = 9,80 % ; rambursarea datoriilor sindicale -9000 lei = 58,50%. (Diagrama
13)
Decembrie
Salariu
Ajutor material
Cheltuieli
administrative
Rambursarea fatoriilor
sindicale
Comform datelor privind încasările de la banca MAIB în contul organizației primim următoarele
date:
Diagrama 3.15,,Încasările în cont 2020,,
Încasările 2020
35000
30000
25000
20000
15000
10000 Încasările 2020
5000
0
Sursa:Elaborată de autor în baza datelor organizației
În urma analizei încasțărilor anului 2020 putem concluziona că veniturile Uniunii Teritoriale din
cadrul contului bancar se bazează pe cotizațiile organizatiilor sindicale de bază care constituie
70 186 lei echivalent cu 46,12 % din totalul încasărilor, pentru arendă -71 517 lei -47,88 % și
pentru autoservicii 6000 lei – 6,00%.
Pentru prima lună a anului curent la fel au avut loc operatiuni financiare din cadrul contului bancar
a întreprinderii ,unde se evidențiază în credit plata pentru arendă care a avut loc la data de 04.01 în
sumă de 7500 lei pentru arenda site, la 06.01 în sumă de 3750 lei pentru arenda
turnului,pilonilor,acoperișului, iar în debit se evidențiază la :
• 05.01 –rambursarea datoriei în sumă de 4000 lei,achitarea salariului și alte cheltuieli -6615
lei, precum și comisionul băncii în sumă de 104,23 lei ;
• 13.01 –plata serviciilor telefoniei mobile in sumă de 60 lei,impozitul pe venit reținut din
salariu -68,22 lei ,prima de asigurare pentru contribuție -567,42 lei, plata pentru motorină -
1000 lei , plata pentru contribuțiile salariale- 1134,81 și comisionul băncii – 46 lei
• 18.01-plata pentru servicii de telefonie fixă -480,63 lei și commission - 5 lei
• 20.01- plata pentru cotizații individuale -378,80 lei, alte cheltuieli – 1000 lei,pecum și
comisionul in sumă de 15 lei.
• 26.01 – comisionul băncii - 35 lei (Anexa 6)
CAPITOLUL IV: MANAGEMENTUL FINANCIAR A ORGANIZAȚIEI
4.1 Sistemul de relatii financiare
Uniunea Teritorială Căușeni are un sir de relații de interdependența cu Federația ,,Agroindsind,,

,organizatiile de bază , relațiile financiare cu statul, relațiile finanicare cu banca și cu Comisia de
Revizie Financiară Centrală.
Relațiile de conlucrare cu Comisia de Revizie Financiară Centrală.
Pentru a efectua o politică corectă și eficientă în gestionarea finanțelor, este extrem de important
rolul și calitatea activității Comisiei de Revizie Financiară Centrală conlucrarea acestei cu Uniunea
Teritorială. Comisia de Revizie Financiar Centrală îşi efectuează activitatea conform Statutului și
propriului Regulament, aprobat de către Congres. Comisiea de Revizie Financiară Centrală și
Uniunea Teritorială sunt strict obligați să organizeze locul, persoanele solicitate responsabile ale
subiecților, documentele necesare pentru examinare la data și ora solicitată de către Comisie de
Revizie Financiară Centrală. Respingerea sau refuzul ne motivat, inclusiv şi sub deferite motive
tărăgănarea termenilor de conlucrare (control) se califică ca nedorința evidentă sau camuflată de a
conlucra cu Comisia de Revizie Financiară Centrală.
Asemenea cazuri vor documentate de către Comisie și prezentate pentru aplicarea sancţiunilor
disciplinare Consiliului General al Federației "Agroindsind". Neachitarea la timp al cotei-parte
cotizaților de membru în adresa Federației "Agroindsind" , crearea neîntemeiată a datoriilor față de
Federație de către subiecți și ne prezentarea la timp rapoartelor financiare de către subiecți în adresa
Federației "Agroindsind", ignorarea totală de a efectua darea de seamă se califică ca încălcare gravă
a disciplinei financiare și statutare și este un motiv real de a interveni cu control pentru verificare şi
reflectare situației financiare.
Întru executarea eficientă și evitarea abaterilor cerințelor din punctul 2.2. a) al Regulamentului
Comisiei de Revizie Financiară Centrală, Uniunea Teritorilă (Aparatul Central) va prezenta toate
documentele necesare, în special cele care au contribuit la modificarea bugetului anual. Depăşirea
cheltuielilor aprobate de către Consiliul General al Federației din bugetului anual se permit spre
modificare doar în cazul prezenței surselor financiare suficiente. În caz contrar, orice abatere
neîntemeiată față de buget, se califică ca încălcare gravă a disciplinei financiare cu aplicarea
sancțiunilor respective. Subiecții ai Federației care transferă integral toată suma cotizaților de
membru, pot ridica cota-parte cuvenită în contabilitatea Federației la prima cerere. Ne prezentarea
sau tărăgănarea sumei solicitate de către subiect din partea contabilității Federației se califică ca
încălcare gravă a disciplinei financiare cu aplicarea sancțiunilor respective. Cota-parte ai subiectului
Federației din cotizații de membru are caracter prioritar spre prezentare la prima cerere. Asemenea
mecanism se aplică și în cazul relațiilor simile între sindicatele de bază și Uniuni Teritoriale.
Relațiile între Organizațiile de bază si Uniunea Teritorială,precum și cu Federația ,,Agroindsind,,

au cea mai mare importanța fiind o relatie economic ce aduce unul din cele mai mari venituri
organizației.La acest capitol se discută despre cotizațiile de memru a organizațiikor de bază care
sunt transferate la Uniunea Teritorială,care la randul său transefră organizației 60% din propriile
cotizații,20% le transfer pe contul Federatiei ,,Agroindsind,, ,iar 20% rămân pe contul Uniunii
Teritoriale.Astfel putem concluziona că Uniunea Teritorială reprezintă o organizație ce leaă
celelalte două.(Anexa 7)
La momentul actul organizațiile de bază au datorii față de Uniunea Teritorială Căușeni și
Federația,,Agroindsind,, ,respectiv din cauza aceasta Uniunea Teritorială la fel este un debitor al
Federatiei ,,Agroindsind,, .Aceasta ne confirm și situația financiară a întreprinderii anul 2019-2020
(Anexa 4) unde în anul 2019 a fost înregistrat un deficit în bugetu în sumă de -235798 lei care în
2020 a crescut cu 9,40% ajungând la 260972 lei.
Politica fiscală, fiind parte componentă a politicilor macroeconomice, îndeplineşte funcţia de

coordonare a corelaţiilor dintre celelalte politici economice: bugetare, structurale, antreprenoriale.
Cele directe sunt calculate şi achitate reieşind din venitul obţinut sau din patrimoniul deţinut direct
de către subiectul economic, evident fiind prealabil stabilită baza şi cota de impozitare. De exemplu,
impozit pe venit (profit).
În cadrul Uniunii Teritoriale angajații achită impozitul pe venit,impozit din asigurarea medicală și
contribuția individuală de asigurări sociale,care însăși reprezintă impozitul retinut angajatului,la fel
si angajatorul achită impozit in sumă de 18 %.
Angajații Uniunii Teritoriale sunt scutiți cu 2000 lei pentru calcularea impozitului pe venit, astfel
obținem următoarele date:
Diagrama 4.1,,Impozitele pentru anul 2020,,
2000
1500
1000
Angajatorul
500
Angajatul
0
Sursa:Elaborat de autor în baza datelor din cadrul UT
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de plătitori prevăzute la

anexa nr.1 se calculează în funcţie de contribuţia procentuală la salariu şi la alte recompense, pînă la
deducerea (reţinerea) impozitelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de legislaţie. Mărimea primelor
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se calculează de către Ministerul Sănătăţii, conform şi
se aprobă anual prin legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală. Suma transferurilor din
bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru asigurarea
categoriilor de persoane neangajate, se stabileşte anual prin legea bugetului de stat, reprezentînd o
cotă procentuală din totalul cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat.
Angajatorul achitând angajaţilor salariu şi alte recompense, este obligat să calculeze şi să reţină
contribuţii individuale de asigurări sociale de stat în cuantumul stabilit prin Legea bugetului
asigurărilor sociale adoptată annual. Reţinerea contribuţiei individuale de la sursa de plată se
efectuează prin metoda calculării lunare cumulative de la începutul anului. Baza de calcul a
contribuţiei individuală reţintă nu poate să depăşească 5 salarii medii lunare prognozate pe
economie înmulţită la numărul de luni lucrate. În cazul cînd lucrătorul s-a angajat sau s-a eliberat pe
parcursul anului, contribuţia se va calcula şi plafona reieşid din numărul de luni lucrate în acest an.
Diagrama 4,2 ,,Impozitele angajatului,,
Impozitul 2020
Impozit pe venit
Prima de asigurare
obligatorie de asistenta
medicala
Contribuțiile individuale
de stat obligatorii
Sursa:Elaborat de autor
Comform diagramei 4.2 Ajungem la concluzia ca cota cea mai mica în impozitarea personalului o
are impozitul pe venit și aceasta datorită faptului că majoritatea personaluli sunt scutiți de impozitul
pe venit cu 2000 lei în așa fel ei achită o sumă minimă la acest capitol.
4.2 Prognozare și planificare
Prioritațile de bază de activitate
1. Readucerea pe agenda tuturor structurilor Federației sarcina de a interveni activ, promt și

rezultativ, pe măsura posibilităților reale de care dispune – în soluționarea problemelor concrete și
stringente cu care se confruntă „astăzi” membrul de sindicat la locul de muncă, consolidându-și
totodată capacitatea organizatorică de a acționa adecvat.
2.Continuarea Campaniei de evaluare a activității FNSAA „Agroindsind „ pe perioada 2019-2022 și

trasarea sarcinilor strategice pentru următoarea perioadă.
3. În baza prevederilor Convenției Colective (nivel de ramură), recomandărilor Centrului

Federației, altor documente importante, elaborarea strategiei sindicale AntiCOVID-19 și
materializarea acesteia pe parcursul întregului an în sarcini, acțiuni și rezultate concrete de către
fiecare structură a FNSAA „Agroindsind”, reieșind din situația concretă.
4. Asigurarea integrității Federației și structurilor sale prin întreprinderea acțiunilor concrete la

toate nivelele de combatere a exodului sindical, în caz de necesitate, reforma lor prin promovarea
cadrelor noi, crearea de noi sindicate și convertirea la sindicat în lumina noilor abordări
motivaționale și organizatorice.
5. Identificarea celor mai active persoane din numărul membrilor efectivului sindical de toate
nivelele din cadrul Federației – organizarea și mobilizarea lor la consolidarea propriilor structuri
sindicale și realizarea sarcinilor concrete sindicaliste.
6. Actualizarea mesajului motivațional atractiv de apartenența la sindicat în genere și la propria
structură sindicală a Federației în particular, atât pentru actualii, cât și pentru viitorii membri de
sindicat și organizațiile sindicale.
7. Continuarea procesului de reconfigurare a structurii organizatorice a Federației, actualizării bazei

de date electronice, inclusiv și datelor membrilor Comisiilor de revizie ale structurilor sindicale și
punerea lor mai activă pe rol în calitate de instrumente în atingerea rezultatelor scontate.
8. Resetarea Sistemului Educațional/informațional al FNSAA în condițiile pandemiei Covid-19 și

organizarea debutului acestuia.
9. Inițierea cursului dezvoltării Culturii organizaționale (corporativ sindicaliste) a Federației

„Agroindsind” și structurilor sale în calitate de temelie a consolidării și prosperării Federației.
10. Întreprinderea acțiunilor concrete în scopul consolidării resurselor financiare pe toată verticala
FNSAA „Agroindsind”, direcționării lor spre realizarea sarcinilor actuale sindicale, identificând noi
posibilități de completare a Bugetului sindical, optimizarea cheltuielilor, respectînd cu strictețe
prevederile Statutului FNSAA, Regulamentului „Politica Financiară a FNSAA „Agroindsind””,
altor acte normative de
La fel la începutul anului au avut loc multe conferințe printre care semnarea de către partenerii
sociali a Protocolului-Acord de modificare și completare a Convenției colective (nivel de ramură)
care a fost prelungită pentru anii 2021-2023. Conform prevederilor Protocolului-Acord, după
publicarea acestuia în Monitorul Oficial, Convenția colectivă urmează a fi republicată în Monitorul
Oficial și pe site-ul Federației.
Planificarea bugetului se aplică de către persoane competente în așa mod că pe motiv că Sindicatul
este organizație obștească și nu dispune de surse care sa evite "deficitul" financiare posibile
suplimentare. În caz dacă asemenea surse sunt posibile (în cazul UT sau Federatie) ele necesită
aplicate "de facto" la capitolul "sold mijloace bugetare" in momentul reexaminării și modificării
Bugetului.
Planificarea Bugetului se efectuează de către subiecți, în baza rapoartelor financiare pentru prima
jumătate a anului cu condiția majorării acestuia în mărime de 2 (două) ori și plus 10%. La partea
"Venituri" se stipulează toate sursele financiare de care dispune subiectul sindical inclusiv şi de la
acordarea serviciilor, arendă, dividende, etc. Deservirea organizațiilor de bază de către Uniune
Teritorială care nu figurează în Registrul Federației și nu au fost afiliate prin Hotărârea Biroului
Executiv al Federației este încălcare gravă și se califică ca "activitate sindicală la negru" cu
consecințele respective prevăzute de legislație în vigoare.
La partea "Cheltuieli" se planifică cheltuielile preconizate conform planului de activitate anual.
Cheltuielile se recomandă de stipulat în următoarele proporții și conform planului de activitate
anual preponderent pentru activități sindicale:
- activitate culturală, internațională, sportivă - până la 5%;
- ajutor material, retribuirea muncii – până la 25%;
- cheltuieli gospodărești, întreținerea transportului - până la 10%;
- restul până la 15%.
O importanță majoră constituie "Defalcările organizațiilor ierarhic superioare (UT, FNSAA,
CNSM)" care sunt obligatorii pentru planificare și executare. Folosirea surselor financiare
preconizate organizaților ierarhic superioare este o încălcare gravă statutară cu consecințe de
penalizare. Bugetul necesită întocmit în termen şi prezentat la data stabilită. Neprezentarea în
termen a Bugetului Sindical este o încălcare gravă a cerințelor statutare cu umări de penalitate.
(Anexa 2)
Propunerile cu privire la realizarea Direcțiilor Prioritare de activitate ale FNSAA pentru anul 2021
1. Plasarea Direcțiilor Prioritare de activitate a FNSAA, adoptate la ședința Consiliului General al

FNSAA din 29 decembrie 2020, pe vectorul strategic de activitate a FNSAA și utilizarea lor ca
componente de bază în redactarea rezoluției Congresului VII al FNSAA, altor documente
importante de program.
2. Extragerea din conținutul Direcțiilor Prioritare de activitate nominalizate a activitățile conforme
situației actuale și care vor servi premise trainice pentru activitatea reușită a FNSAA în perioada
postCongres.
3. Elaborarea planului managerial de realizare a Direcțiilor Prioritare de activitate ale FNSAA
concretizate pentru anul 2021structurat pe nivele
4. Elaborarea Ghidului de realizare a Direcțiilor Prioritare de activitate ale FNSAA pentru anul
2021.
Consiliul General din 29 decembrie a trasat Direcțiile Prioritare de activitate a UT Causeni pentru
perioada pina la Congresul ordinar (2022), care, în linii generale, se rezumă la:
- Readucerea pe agenda tuturor structurilor Federației sarcina de a interveni activ în soluționarea
problemelor concrete și stringente cu care se confruntă „astăzi” membrul de sindicat la locul de
muncă;
- Elaborarea/implementarea Strategiei sindicale AntiCOVID-19;
- Asigurarea integrității Organizației;
- Identificarea, instruirea, promovarea și implicarea în activul sindical a cadrelor noi (celor mai
active personae din efectivul sindical);
- Actualizarea mesajului motivațional atractiv de apartenența la sindicat atât pentru actualii, cât și
pentru viitorii membri de sindicat și organizațiile sindicale;
- Continuarea procesului de reconfigurare a structurii organizatorice a Federației, actualizării bazei
de date electronice și punerea ei în aplicare;
- Resetarea Sistemului Educațional/informațional al FNSAA în condițiile pandemiei Covid-19 și
organizarea debutului acestuia;
- Inițierea cursului dezvoltării Culturii organizaționale (corporativ sindicaliste) a Federației
„Agroindsind” și structurilor sale ;
- Întreprinderea acțiunilor concrete în scopul consolidării resurselor financiare pe toată verticala
FNSAA „Agroindsind”, direcționării lor spre realizarea sarcinilor actuale sindicale, optimizarea
cheltuielilor, respectînd cu strictețe prevederile Statutului FNSAA, Regulamentului „Politica
Financiară a FNSAA „Agroindsind””, altor acte normative;
- Continuarea practicii de petrecere a Campaniei de evaluare a activității FNSAA „Agroindsind„ și
trasarea sarcinilor strategice pentru următoarea perioadă;
Direcțiile Prioritare de activitate a FNSAA pentru perioada pina la Congresul ordinar (2022),
adoptate la ședința Consiliului General al FNSAA din 29 decembrie 2020, poartă un caracter
complex strategic. Criza pandemică provoacă consecințe grave, care afectează negativ procesul de
realizare a lor în perioada stabilită. Cu toate acestea, punerea pe rol a Direcțiilor Prioritare de
activiate a FNSAA nominalizate, constituie premiza principală reformatorie a FNSAA.
Dat fiind faptul că aceste direcții prioritare sunt calculate pentru perioada anului 2021 -primul
trimestru al anului 2022, după logică, la 90% din gradul de îndeplinire a acestora - revine pentru
anul 2021. Și, de fapt, prin unele acțiuni de rezonanță trimestrul I a anului 2021, poate fi considerat
ca debut reușit:
- Campania „Evaluarea activității FNSAA în 2020 și prioritățile pentru 2021”;
- Actualizarea Bazei de date electronice a FNSAA; - Actualizarea Registrului Structurilor sindicale
ale FNSAA în variantă electronică;
- Semnarea Protocolului Acord de modificare și completare a Convenției colective (nivel ramural);
4.3 Inventarierea și controlul financiar
Controlul financiar ca parte integranta a managementului si a gestiunii financiare constitue in

acelasi timp expresia unei necesitati obiective ca forma de cunoastere, ceea ce le confera o sfera
mult mai mai larga si cu semnificatii multiple care depasesc interesul strict al firmei. Controlul care
se efectueaza in cadrul firmei are o tripla semnificatie fiind in acelasi timp un control pentru sine
(control interior), un control pentru altii (control exterior), si un control pentru stat (public).
Comisia de Revizie Financiar Centrală este în drept să efectueze control tematic privind
corectitudinea executării bugetelor sindicale. Rezultatele reviziei executăii bugetului sindical sunt
examinate de către organele de conducere. Executorii de buget, în cazul transmiterii în gestiune a
bunurilor patrimoniale ale Uniunii Teritoriale Căușeni, necesită să încheie obligatoriu contract de
răspundere materială între părțile implicate
Pentru organizația sindicală în format: Uniune Teritorială, planificarea bugetului sindical se

întocmește în baza proiectelor prezentate ale bugetel sindicale organizaților sindicale de bază din
teritoriu administrativ-teritorial.
Subiecți Federației sunt obligați să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și pasiv,
cel puțin o dată pe an, pe parcursul desfășurării activității sale, de regulă la 1 noiembrie, în cazul
reorganizării sau încetării activității, precum şi în situațiile prevăzute de Regulamentul privind
inventarierea aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.27 din 28.04.2004. 9.7.
Pentru efectuarea contabilității eficiente Uniunea Teritorială Căușeni, aplică politica de

contabilitate proprie, care conține următoarele elemente principale:
1 Modul de organizare a contabilității;

2 Sistemul contabil utilizat;
3 Modul de întocmire și utilizare a documentelor primare şi registrelor contabile;
4 Metodele de recunoaştere, evaluare și contabilizare a elementelor contabile, inclusiv a celor
specifice organizațiilor sindicale: a. mijloace cu destinație specială;
b. cotizații de membru de sindicat;
c. imobilizări necorporale și corporale, alte active pe termen lung, active curente,
procurate (create) din contul mijloacelor bugetului sindical;
d. imobilizări necorporale şi corporale, stocuri şi alte active curente primite cu titlu
gratuit;
e.active primite în gestiune temporară; diferențe de curs valutar;
f.dobânzi din investirea mijloacelor băneşti;
g.venituri şi cheltuieli;
h.fonduri;
i. procedeele elaborate de sine stătător, inclusiv modul de contabilizare a:
- salariilor, impozitelor si taxelor calculate din diferite surse de finanțare;
- alte aspecte metodice și de organizare ale contabilității.
La politica de contabilitate a Federației sunt anexate:
a) formulare de documente primare și registre contabile elaborate de către Federația
"Agroindsind";
b) obiecte și termenii de efectuare a inventarierii;
c) normele de parcurs a anvelopelor, normele de consum a combustibilului la 100 km.
Politica de contabilitate a Federației "Agroindsind" se aprobă de către Biroul Executiv pentru

fiecare an. Subiecții Federației aplică obligatoriu politica de contabilitate a Federatiei
"Agroindsind" în limita prevăzută de Statut. În structurile sindicale ale Federației, pornind de la
particularitățile activității lor apar un şir de particularități în evidența contabilă care în principiu se
referă la:
- cotizațiile membrilor de sindicat;
- mijloacele cu destinație specială; mijloace nepredestinate;
- venituri și cheltuieli aferente activității statutare;
- imobilizări neoorporale și corporale, stocuri și alte active curente;
- fondurile organizației sindicale;
- conținutul informației rapoartelor financiare.
Drept surse pentru rectificarea bugetului sindical pot servi soldurile de mijloace bănesti constituite
în urma executării bugetului pentru anul precedent. Raportul privind mersul executării bugetului
sindical pe semestrul întâi ale anului în curs, se audiază la şedința organului de conducere cel târziu
la data de 20 iulie anului curent. Raportul anual privind executarea bugetului sindical în
organizațiile sindicale de bază se examinează și se aprobă de către organul de conducere cel târziu
la data de 20 februarie a anului următor unde este reflectat soldul.
Asemănătoare procedură de elaborare, prezentare, examinare și aprobare a bugetului anual se

aplică și de către subiecții Federației administrativ-teritoriale. Fiind precizate doar următoarele
detalii:
a) prezentarea proiectelor bugetelor pentru anul următor către structurile administrativ- teritoriale
ale Federației se efectuează până la 15 noiembrie a anului curent;
b) în baza proiectelor prezentate și totalizate, Consiliul Teritorial examinează și aprobă bugetul

anual la nivel administrativ-teritorial până pe 15 decembrie a anului curent prima de perioada
planificată;
c) subiecții Federației teritorial-administrative prezintă proiectele bugetelor Centrului în termenele

stabilite pentru a fi incluse în raportul global;
d) rapoartele privind mersul bugetului sindical semestriale și anuale se audiază la şedințele

organelor de conducere conform cerințelor statutare cu două săptămani înainte de a fi prezentate.
In termenele stabilite de către Federatie, până la 20 februarie a anului următor, subiecții (UT, SAD)
prezintă rapoartele anuale pentru a fi incluse în raportul globa privind executarea bugetului sindical
al FNSAA "Agroindsind".
Inventarierea anticipată se va efectua obligatoriu şi în următoarele situații:

a. în cazul încetării activității subiectului Federației;
b. intervine o predare - primire de gestiune;
c. există indici privitor la lipsuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere;
d. la cererea organelor de conducere ale Federației; e. ca urmare a calamităților naturale sau a unor
cazuri de forță majora.
Un exemplar al actului de inventariere, însoțit de un scurt raport şi actele justificative, se prezintă

Direcției finanțe, asigurări sociale şi patrimoniu a Federației în termen de 10 zile de la finalizarea
inventarierii. In situații excepționale (în cazul nerespectării de către gestionarii patrimoniului a
prevederilor , restante la plata cotizațiilor fată de Federație, etc.), organele de conducere ale
Federației pot decide efectuareauu unei inventarieri extraordinare a patrimoniului şi a unui audit
intern, constituind în acest scop o Comisie de inventariere şi audit intern. Comisia va prezenta
organului de conducere ce a dispus formarea ei un exemplar al actului de inventariere, în termen de
5 zile de la semnarea lui, însoțit de un raport privind rezultatele auditulul efectuat.
Controlul asupra executării documentelor, a dispozițiilor ce se conțin în ele, este realizat de către
conducerea organizației sindicale de bază: preşedinte sau comitetul sindical în procesul semnării sau
aprobării acestora. Controlul, în special a documentelor specificate cu litera „C", asupra termenelor
de executare a documentelor se pune în seama Secretarului. Efectuarea controlului asupra
termenelor de executare a documentelor
Controlul asupra termenelor de executare a documentelor şi insărcinărilor preşedintelui se face în

baza registrelor în care au fost înregistrate documentele. Pe fişele şi pe documentele de control se
aplică simbolul „C" sau parafa „Control".Documentul se consideră executat numai în cazul în care
sînt soluționate toate problemele abordate în el şi a fost expediat răspunsul. După executare,
controlul asupra documentelor se ridica. Ridicarea controlului poate fi dispusă numai de preşedinte.
Datele privind executarea documentului si ridicarea controlului se includ în registru.
CONCLUZIE
În cadrul practicii de specialitate la institutia,,Directia Regionala Situatii Exceptionale Causeni”

am ajuns la concluzia ca această institutie este competitivă, deoarece conducerea acesteia are un
scop bine determinat în activitatea sa. Lucrătorii sunt cointeresaţi în rezultatele obţinute atît material
cît şi moral. Institutia se dotează cu tehnologii performante,care au o importanta majora in cadrul
muncii depuse de personal.
Directorul tinde să împrospăteze permanent cunoştinţele angajaţilor datorită progresului tehnico –

ştiinţific prin instruirea lor, principalul gen de activitate al întreprinderii este conform actului de
constituire – prestarea serviciilor.In urma desfășurării activității economico – financiare, între
întreprindere și alți subiecți interni și externi se stabilesc anumite relații economice. Relațiile cu
organizaatiile de baza, ,,Federatia Agroindsind,, , statul care generează apariția fluxurilor financiare
la întreprindere. La fel aceste relații pot fi influențate de mai mulți factori interni și externi;
În baza cercetărilor efectuate la întreprinderea putem concluziona că atât personalul managerial și

cel de prestarea servicilor decurg foarte bine, angajații de asemenea dau dovadă de profesionalism
și execută foarte bine însarcinarile, una dintre problemele cu care se confruntă întreprinderea la
momentul actual este numărul mic de angajați precum și datoriile financiare față de Federația
,,Agroindsind,,
O altă problemă este situația critică din cauza pandemiei care a afectat latura ce ține de agricultură
care la rândul său și reprezintă una din principalele surse de venit a organizațiilor de bază care
ulterior sunt transferate pe contul Uniunii teritoriale prin cotizațiile salariale ale fiecărui angajat în
sumă de 20 %.
La rîndul său, înrăutățirea situației economice a întreprinderilor a redus substanțial din posibilitățile
sindicatului de a dobîndi pentru membrii de sindicat, uneori, chiar minimul de ușurare a poverii
vieții lor în calitate de salariați,aceasta se observă și în cadrul raportului financiar a întreprinderii
unde a scăzut considerabil veniturile organizației,precum și salariu pentru angajați.La fel în această
perioadă organizatiile de baza care sunt subordinate Uniunii Teritoriale Causeni au ajuns în
punctual său de criză. În calitate de exemple de funcționare reușită a Sistemului Informare
Comunicare al FNSAA, adaptat la condițiile actiale ne pot servi următoarele forme, metode,
instrumente utilizate:
• s-a activizat utilizarea paginii web a Federatiei – plasarea informatiilor utile si urgente;
• anunturile si informatiile se plaseaza pe pagina de facebook a Federatiei;
• sedintele organelor elective; Biroul executiv, Consiliul General s-au desfasurat on-line: email,
zoom,…
Exemple similar pot fi aduse și din practica recentă de informare /comunicare realizată de către
Structurile sindicale ale FNSAA.Multe Centrele Sindicale ale Feerației în regim acilerat întroduc în
activitate așa modalități de informare/comunicare cum ar fi: e-mail, facebook, Viber,etc
BIBLIOGRAFIE:
I. Acte normative
1.Legea nr.1129 din 07.07.2000 „Privind activitatea sindicatelor ” (cu modificările şi completările
ulterioare)
2.Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare;

încontinuare – Legea nr.113- 6 XVI din 27.04.2007)
3. Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.1997

4. Codul muncii al Republicii Moldova Nr. 154 din 28.03.2003 publicat în Monitorul Oficial Nr.
159-162 din 29.07.2003
II. Lucrări științifice
5. Mihailă Tatiana „Diagnosticul şi metoda aprecierii rezultatelor financiare ale unităţilor

economice în contextul restructurării întreprinderilor", Chişinău 2001
III.Webografie
6. http://www.fisc.md/ - accesat pe 13.04.2021;
7. http://www.mf.gov.md/ -accesat pe 13.04.2021;
8. https://monitorul.fisc.md/ - accesat pe 15.04.2021.
9. https://www.agroindsind.md/ - accesat pe 14.04.2021
10. https://sfs.md/ro- accesat pe 15.04.2021

ANEXE
Anexa 1:
CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948

privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*)
Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la San Francisco de către

Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit aici la 17 iunie
1948, în cea de a treizeci şi una sesiune a sa,După ce a hotărît sa adopte sub forma unei convenţii
diferite propuneri privitoare la libertatea sindicala şi la apărarea dreptului sindical, problema care
constituie punctul 7 de pe ordinea de zi a sesiunii,Considerind ca Preambulul Constituţiei
Organizaţiei Internaţionale a Muncii enunta printre mijloacele susceptibile de a îmbunătăţi situaţia
muncitorilor şi de a asigura pacea, "afirmarea principiului libertăţii sindicale",Considerind ca
Declaraţia de la Filadelfia a proclamat din nou ca "libertatea de exprimare şi de întrunire este o
condiţie indispensabila a unui progres susţinut",Considerind ca Conferinţa Internationala a Muncii,
la cea de a 30-a sesiune a sa, a adoptat în unanimitate principiile care trebuie să stea la baza
reglementării internaţionale,Considerind ca Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la cea de a doua
sesiune a sa, şi-a insusit aceste principii şi a invitat Organizaţia Internationala a Muncii să-şi
continue eforturile pentru a se putea adopta una sau mai multe convenţii internaţionale,adopta astăzi
noua iulie una mie noua sute patruzeci şi opt, convenţia de mai jos, care va fi denumita Convenţie
privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical, 1948.
Partea I Libertatea sindicala
Articolul 1. Orice Membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru care prezenta convenţie
este în vigoare, se angajează să aplice dispoziţiile următoare:
Articolul 2Muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire, au dreptul fără autorizaţie prealabilă, sa
constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze la aceste organizaţii, cu singura
condiţie de a se conformă statutelor acestora din urma.
Articolul 3. Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi elaboreze statutele şi

regulamentele administrative, să-şi aleagă liber reprezentanţii lor, să-şi organizeze gestiunea şi
activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiune.2. Autorităţile publice trebuie să se abţină de la
orice intervenţie de natura sa limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea legală.
Articolul 4. Organizaţiile de muncitori şi patroni nu sînt supuse dizolvării sau suspendării pe cale
administrativă.
Articolul 5. Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul sa constituie federaţii şi confederatii

precum şi să se afilieze acestora, şi orice organizaţie, federatie sau confederatie are dreptul să se
afilieze la organizaţii internaţionale de muncitori şi patroni.
Articolul 6. Dispoziţiile articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus, se aplică federaţiilor şi confederatiilor

organizaţiilor de muncitori şi patroni.
Articolul 7.Dobindirea personalităţii juridice de către organizaţiile de muncitori şi patroni,
federaţiile şi confederatiile lor, nu poate fi subordonata unor condiţii care ar pune în discuţie
aplicarea dispoziţiilor articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus.
Articolul 8. În exercitarea drepturilor care le sînt recunoscute de prezenta convenţie, muncitorii,

patronii şi organizaţiile lor respective sînt obligaţi, ca după exemplul celorlalte persoane sau
colectivităţi organizate, să respecte legalitatea.2. Legislaţia naţionala nu va trebui sa prejudicieze şi
nici să fie aplicată în asa fel încît sa prejudicieze garanţiile prevăzute de prezenta convenţie.
Articolul 9. Măsura în care garanţiile prevăzute în prezenta convenţie se vor aplica forţelor armate
şi poliţiei va fi determinata de legislaţia naţionala.2. Conform principiilor stabilite la paragraful 8 al
articolului 19 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificarea acestei convenţii de
către un Membru nu va trebui considerată ca afectind orice lege, orice sentinta, orice obicei, sau
orice acord deja existente care acorda membrilor forţelor armate şi poliţiei, garanţii prevăzute în
prezenta convenţie.
Articolul 10.În prezenta convenţie, termenul "organizaţie" înseamnă orice organizaţie de muncitori
şi patroni avînd drept scop sa promoveze şi sa apere interesele muncitorilor sau patronilor.Partea a
II-a Apărarea dreptului syndical
Articolul 11.Orice Membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru care prezenta convenţie
este în vigoare, se angajează sa ia toate măsurile necesare şi corespunzătoare pentru a asigura
muncitorilor şi patronilor libera exercitare a dreptului sindical.Partea a III-a Măsuri diverse
Articolul 12. În ceea ce priveşte teritoriile menţionate în articolul 35 al Constituţiei Organizaţiei

Internaţionale a Muncii, asa cum aceasta a fost modificată prin Instrumentul de amendament la
Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, 1946, cu excepţia teritoriilor menţionate la
paragrafele 4 şi 5 ale articolului amintit, astfel modificat, orice Membru al Organizaţiei care ratifica
prezenta convenţie trebuie să comunice Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii,
odată cu ratificarea, sau în cel mai scurt timp posibil după ratificarea sa, o declaraţie făcînd
cunoscut:a) teritoriile pentru care se angajează să aplice dispoziţiile convenţiei fără modificări;b)
teritoriile pentru care se angajează să aplice dispoziţiile convenţiei cu modificări şi în ce consta
aceste modificări;c) teritoriile în care convenţia este inaplicabila şi în aceste cazuri, motivele pentru
care nu este aplicabilă;d) teritoriile pentru care îşi rezerva hotărîrea.2. Angajamentele menţionate la
alineatele a) şi b) ale paragrafului 1 din prezentul articol vor fi considerate ca parte integrantă a
ratificării şi vor avea aceleaşi efecte.3. Orice Membru va putea, printr-o noua declaraţie, sa renunţe
la toate sau o parte din rezervele cuprinse în declaraţia sa anterioară în virtutea alineatelor b), c) şi
d) ale paragrafului 1 al prezentului articol.4. Orice Membru va putea, în cursul perioadelor cînd
prezenta convenţie poate fi denunţată conform dispoziţiilor art. 16, sa comunice Directorului
General o noua declaraţie care modifica în orice alta privinta termenii oricărei declaraţii anterioare
şi face cunoscută situaţia în anumite teritorii.
Articolul 13. Atunci cînd problemele tratate de prezenta convenţie intră în sfera competintei proprii
a autorităţilor unui teritoriu nemetropolitan, Membrul care răspunde de relaţiile internaţionale ale
acestui teritoriu, de comun acord cu guvernul teritoriului respectiv, va putea sa comunice
Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii o declaraţie de acceptare, în numele acestui
teritoriu, a obligaţiilor prezentei convenţii.2. O declaraţie de acceptare a obligaţiilor prezentei
convenţii poate fi comunicată Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii:a) de către
doi sau mai mulţi Membri ai Organizaţiei pentru un teritoriu situat sub autoritatea lor comuna;b) de
către orice autoritate internationala răspunzătoare de administrarea unui teritoriu, în virtutea
dispoziţiilor Cartei Naţiunilor Unite sau a oricărei alte dispoziţii în vigoare referitoare la acest
teritoriu.3. Declaraţiile comunicate Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii
conform dispoziţiilor paragrafelor precedente ale prezentului articol trebuie să indice dacă
dispoziţiile convenţiei vor fi aplicate pe teritoriu, cu sau fără modificare; cînd declaraţia arata ca
dispoziţiile convenţiei se aplică sub rezerva unor modificări, ea trebuie să specifice în ce constau
modificările amintite.4. Membrul sau Membrii interesaţi ori autoritatea internationala interesată vor
putea sa renunţe în întregime sau parţial, printr-o declaraţie ulterioară, la dreptul de a invoca o
modificare indicată într-o declaraţie anterioară.5. Membrul sau Membrii interesaţi ori autoritatea
internationala interesată vor putea, în perioadele în cursul cărora convenţia poate fi denunţată
conform dispoziţiilor articolului 16, sa comunice Directorului General al Biroului Internaţional al
Muncii, o noua declaraţie care modifica, în orice alta privinta, termenii oricărei declaraţi anterioare
şi face cunoscută situaţia, în ceea ce priveşte aplicarea acestei convenţii.Partea a IV-a Dispoziţii
finale
Articolul 14. Ratificarile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate Directorului General al
Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrate de către acesta.
Articolul 15. Prezenta convenţie nu va obliga decît pe acei Membri ai Organizaţiei Internaţionale a
Muncii a căror ratificare a fost înregistrată de Directorul General.2. Ea va intră în vigoare după
douasprezece luni de la înregistrarea ratificărilor a doi membri de către Directorul General.3. După
aceea, aceasta convenţie va intră în vigoare pentru fiecare Membru după 12 luni de la data
înregistrării ratificării ei.
Articolul 16. Orice Membru care a ratificat prezenta convenţie poate să o denunţe la expirarea unei
perioade de zece ani de la data intrării iniţiale în vigoare a convenţiei, printr-un act comunicat
Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de acesta. Denunţarea nu va
avea efect decît după un an de la înregistrarea ei.2. Orice Membru care a ratificat prezenta
convenţie, şi care în termen de un an de la expirarea perioadei de zece ani menţionată la paragraful
precedent, nu va face uz de facultatea de denunţare prevăzută de prezentul articol, va fi legat pentru
o noua perioada de zece ani şi după aceea, va putea sa denunţe prezenta convenţie la expirarea
fiecărei perioade de zece ani în condiţiile prevăzute de prezentul articol.
Articolul 17. Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor Membrilor
Organizaţiei Internaţionale a Muncii, înregistrarea tuturor ratificărilor, declaraţiilor şi denuntarilor
care-i vor fi comunicate de către Membrii Organizaţiei.2. Notificînd Membrilor Organizaţiei
înregistrarea celei de a doua ratificări care i-a fost comunicată, Directorul General va atrage atenţia
Membrilor Organizaţiei asupra datei la care va intră în vigoare prezenta convenţie.
Articolul 18. Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va comunică Secretarului

General al Naţiunilor Unite, pentru a fi înregistrate conform articolului 102 al Cartei Naţiunilor
Unite, date complete în legătură cu toate ratificarile, declaraţiile şi actele de denunţare pe care le-a
înregistrat conform articolelor precedente.
Articolul 19.La expirarea fiecărei perioade de zece ani de la intrarea în vigoare a prezentei
convenţii, Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va trebui să prezinte
Conferintei Generale un raport privind aplicarea prezentei convenţii şi va hotărî dacă este cazul sa
înscrie pe ordinea de zi a Conferintei problema revizuirii ei totale sau parţiale.
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11

Raport de Practica 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Practica 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

1.1 Analiza structurii organizaționale.…………………...........................……………………..4

1.2 Evidența procedurilor financiare și a activității personalului....……......................….....10

CAPITOLUL II: SITUAȚIA PATRIMONIALĂ ȘI SURSELE DE FINANȚARE A

2.1 Aspecte generale privind patrimoniu organizației.............................................................13

2.2 Veniturile și cotizațiile sindicale...........................................................................................15

2.3 Cheltuielile și datoriile organizației……………......................….......................………....18

CAPITOLUL III: EVALUAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A ORGANIZAȚIEI

3.2 Analiza financiara a pasivelor..………........................................................……………...25

3.3 Analiza fluxului de numerar................................................................................................27

CAPITOLUL IV: MANAGEMENTUL FINANCIAR A ORGANIZAȚIEI

Importanţa practică a raportului constă îndezvoltarea și însușirea unor abilități profesionale.

Scopul lucrării asigurarea formarii competenţelor profesionale şi acumularea experienţei, care va

Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificare a problemelor de cercetare. Luînd

Structura şi conţinutul lucrării. Conform scopului şi obiectivelor stabilite înpractica de

1.1 Analiza structurii organizaționale

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie din Republica Moldova

Organizatia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia RM, Legea sindicatelor,

Activitatea tuturor organelor sindicale centrale, a uniunilor teritoriale şi a sindicatelor se desfăşoară

Scopul si sarcinile federatiei:

Scopul principal al activităţii Federaţiei este reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor

Pentru realizarea scopului propus Federaţia are următoarele sarcini:

a) participarea la elaborarea proiectelor de programe privind dezvoltarea socialeconomică,

c) participarea la elaborarea politicii de stat în domeniul protecţiei muncii şi protecţiei mediului

d) apărarea intereselor membrilor de sindicat în problemele ce ţin de protecţia muncii, de acordarea

f) efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi locative în unităţi, indiferent de

g) participarea la organizarea tratamentului balneo-sanatorial al salariaţilor, odihnei copiilor şi

h) participarea la negocieri colective cu patronii şi asociaţiile lor, cu autorităţile administraţiei

i) dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate cu organizaţiile sindicale naţionale şi

Organele de conducere ale Federației sunt:

Congresul are următoarele împuterniciri principale:

a) aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Congresului;

b) examinează activitatea Federaţiei în perioada dintre congrese;

d) discută şi adoptă rezoluţii speciale;

e) adoptă declaraţiile fundamentale ale Federaţiei;

g) adoptă hotărâri asupra obiectivelor fundamentale ale activităţii Federaţiei;

h) aprobă, modifică şi completează Statutul Federaţiei; i) deleghează Consiliului General, în caz de

Congresul alege: a) Preşedintele Federaţiei; b) Vicepreşedinţii Federaţiei; c) Consiliul General al

2.Consiliul General - este organul superior de conducere colegială a activităţii Federaţiei în

Membrii Consiliului General din oficiu sunt:

Consiliul General are următoarele împuterniciri:

a) acţionează pentru realizarea obiectivelor prevăzute de statut, precum şi a rezoluţiilor adoptate de

c) determină strategia Federaţiei în problemele relaţiilor internaţionale;

d) stabileşte direcţiile de activitate ale Federaţiei în teritoriu;

e) examinează şi aprobă bugetul anual al Federaţiei;

g) dezbate şi aprobă rapoartele şi propunerile privind controlul asupra respectării Statutului şi a

i) soluţionează conflictele de interese apărute;

j) convoacă Congresul Federaţiei, stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor la congrese;

Membrii Biroului Executiv din oficiu sunt:

Biroul Executiv are următoarele funcţii:

c) stabileşte structura operativă a aparatului Federaţiei pe departamente, secţii, servicii, instituţii,

d) adoptă hotărâri privind instituirea Filialelor şi Reprezentanţelor FNSAA „Agroindsind” în

e) desfăşoară acţiuni civile în apărarea drepturilor Federaţiei;

f) convoacă Consiliul General;

Preşedintele are următoarele atribuţii:

a) reprezintă Federaţia în relaţiile cu organele şi organizaţiile interne şi internaţionale;

c) convoacă Consiliul General (în şedinţe extraordinare), Biroul Executiv;

e) angajează şi eliberează din funcţie personalul angajat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

f) dirijează activitatea Federaţiei prin mecanismele organelor de conducere şi subdiviziunilor ei

g) aprobă schema de salarizare a personalului angajat al Federaţiei, ia hotărâri de angajare a

Persoanele oficiale ale Federaţiei sunt:

c) preşedinţii uniunilor teritoriale;