Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
forma scrisă, pe când oboceiuri poate fi transmis și pe cale orală.
3
noţiunile activitate economică, antreprenoriat, afaceri.
5
Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a
originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de
Licenţiere.
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si
documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se
expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data
înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei
de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se
înregistrează în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre
refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de
reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile
lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea
cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea
licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în
modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA
LICENŢEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în
cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a
termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-
17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere.
Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare
adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea
sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor
neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere
a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate
depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru
respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre
data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se
face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat)
înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat
documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat
6
pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze
decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca
fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător
stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări
scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii,
solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de
încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în
termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează
licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele
prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
7
destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si
normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea
intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de
Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice,
eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din
Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice);
d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii
Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de
circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si
art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia
substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a
diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin.
(2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică);
f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului
(Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea
in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art.
143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si
evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din
24.12.2007 privind carnetul de muncă.);
h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică).
Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a
originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de
Licenţiere.
ELIBERAREA LICENŢEI
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează
conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă,
cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura
persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
8
b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă
este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se
temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul
inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o
nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor
anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei
in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57
(orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de
Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică
solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei
pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către
Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către
solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei,
solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit
drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea
despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea
licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat)
instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să
anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea
licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător
stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări
scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii,
solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de
incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in
termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează
licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele
prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea
particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul
9
de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive.
Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să
fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul
de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL
„Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept
Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de
retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu
răspunsul la întrebările puse.
Licenta se retrage pentru :desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor
activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; a) licenta se retrage b)
Titularul de licenţă căruia i s-a retras licenţa poate să depună nouă cerere de eliberare a
licenţei pentru acelaşi gen de activitate doar după expirarea a 6 luni de la data depunerii
la Cameră a licenţei retrase, cu excepţia cazurilor prevăzute de alte acte legislative. C) da
d) ) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse
licenţierii fără deţinerea licenţei respective;
Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de
licenţă;
c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat şi
bugetul asigurărilor sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în
scopul desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă;
f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind
modificarea datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei;
g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea
licenţei;
h) nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de
condiţiile de licenţiere;
i) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
j) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse
licenţierii fără deţinerea licenţei respective;
k) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a
activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă;
l) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de
eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate.
(2) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie
10
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
(2) Autorităţile de licenţiere reglementează prin licenţiere genurile de activitate
conform competenţelor stabilite la art.8.
(1) Camera de Licenţiere, denumită în continuare Cameră, este o autoritate publică de
specialitate în subordinea Ministerului Economiei, are statut de persoană juridică şi
dispune de ştampilă cu stema de stat şi cu denumirea sa. Camera îşi desfăşoară
activitatea pe baza regulamentului aprobat de Guvern. (2) În scopul realizării
activităţilor atribuite conform prezentei legi în competenţa Camerei, aceasta
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, reia valabilitatea licenţelor, eliberează copii
şi duplicate ale acestora, realizează acţiunile prevăzute de lege pentru suspendarea,
retragerea, recunoaşterea nevalabilităţii licenţelor; b) organizează controlul asupra
respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere;
c) asigură verificarea corespunderii solicitantului condiţiilor de licenţiere în baza
declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi a documentelor anexate, dacă legile care
reglementează activitatea pentru care se solicită licenţa nu stabilesc expres verificarea
încadrării solicitantului în condiţiile de licenţiere la faţa locului;
d) remite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;
e) ţine dosarele de licenţiere şi registrul de licenţiere;
f) comandă şi păstrează formularele de licenţă;
g) generalizează experienţa din domeniul de competenţă şi prezintă Ministerului
Economiei propunerile respective;
h) prezintă Ministerului Economiei dări de seamă anuale privind activitatea sa.
(3) Deciziile Camerei pot fi contestate în instanţa judecătorească
1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate 5 pct.
şi încetarea valabilităţii licenţei.
Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea
sau prelungirea licenţei
(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori
persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere
respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă
de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de
această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori
de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
11
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se
depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor
pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului
unic.
(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care
necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării
licenţei.
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi
informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)
solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată
prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
(6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în
care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,
solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua
adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.
(8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării
declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă
declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei
sau privind respingerea declaraţiei pentru
eliberarea licenţei
(1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea
licenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei
sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
acesteia.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care
reglementează activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare
pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere a deciziei privind
eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei.
(3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se
comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării
deciziei.
(4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este
depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele
prezentate de către solicitantul de licenţă.
(5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,
solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit
drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
(6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde
12
solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului
cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea
deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise
despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru
care a solicitat licenţa.
(7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere
perfectează licenţa în condiţiile art.14 alin.(1).
(8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu
excepţia celor emise de autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi
nebancar), în domeniul activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi
explozibililor.
(9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu
aprobarea tacită.
Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenţei
(1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) pct. 1)–4), 9)–32) şi 43),
licenţa se eliberează pe un termen de 5 ani.
(2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 5), 6) şi 8), licenţa se
eliberează pe un termen de un an.
(3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.7), licenţa se eliberează pe
un termen de 3 ani, cu indicarea anuală în conţinutul acesteia a termenului pentru care
s-a achitat taxa de licenţă
(5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 33)–42) şi 44), termenul de valabilitate a
licenţei se stabileşte prin legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă.
1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de 7 pct.
activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi
evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor
imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul
respectiv de activitate.
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului.
Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă. + dok : Copiile
certificatelor de calificare a evaluatorilor angajaţi, eliberate de Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru, a contractelor individuale de muncă sau carnetelor de muncă. Care este lista
documentelor necesare pentru obţinerea licenţei
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori
persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere
respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă
13
de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de
această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori
de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se
depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor
pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului
unic.
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care
necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării
licenţei.
Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile
depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
14
d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de
licenţiere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei
persoane în scopul desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă;
f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind
modificarea datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei;
g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea
licenţei;
2.3. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de 7 pct.
activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi
evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are
oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor
imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul
respectiv de activitate.
Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al
căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă
pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa
pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru
obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru
genul respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru
evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea
prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera
de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea
prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare
pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:
(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori
persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere
respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă
de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de
această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori
de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se
15
depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor
pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului
unic.
(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care
necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării
licenţei.
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi
informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)
solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei,
autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
(6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în
care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,
solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua
adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit
temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de
licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
Subiectul 7. Evidenţa contabilă.
1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii 7 pct.
evidenţei contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b)
întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De
asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere
a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste
întrebări.
a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii
e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp
b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta
contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau
poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea
faptelor economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi
contabile, registrelor contabile єi rapoartelor financiare;
sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг
a faptelor economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei
“intrare-ieєire”; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a
membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1
mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei.
16
1)Liberalizarea acttivității de întreprinzător – fiecare întreprinzător e în drept să-și
aleagă domeniul de activitate, avînd deplina libertate de a produce și/sau de a vinde
mărfurile, de a presta servicii cerute pe piață. În acest sens au fost elaborate dispoziții
legale privind dr. întreprinzătorului pers. Fizică de a-și desfășura activitatea fără a
constitui o pers. Jur; și dr. întreprinzătorului pers. Jur. De a practica orice gen de
activitate neinterzis de lege. 2)Existența unui număr suficient de întreprinzători privați
– își are originea în princip. Constituțional de libertate a activ.de întreprinzător,
conform căruia legiuitorul permite pers. Fizice a se înregistra ca întreprinzător
individual și de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca să desfășoare
activit. Economice aducătoare de profit. E important și existența unei libertăți depline
de intrare și retragere de pe piață, libertate care face investiția mai atrăgătoare. Cadrul
normative reglementează ca autoritățile publice nu au dr. să interzică constituirea de
noi agenți economici și să creeze obstacole intrării și ieșirii de pe piață a agenților
economici. 3) Liberalizarea prețurilor și tarifelor – Întreprinzătorii sunt în dr. să
stabilească în mod independent prețurile și tarifele la producția fabricată sau la
serviciile prestate. Mărfurile, lucrările și serviciile se comercializează la prețuri libere,
cu excepția celor reglementate de stat (prețul la energia electrică și termică, la gazelle
natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care să prevină și
să sancționeze concurența ilicită – Legea cu privire la protecția concurenței, care prin
reglementările sale interzice un șir de acțiuni ce duc la denaturarea și suprimarea
concurenței, ca abuzul de situația dominantă pe piață, acordurile anticoncurență dintre
agenții economici, actele de concurență neloială, acțiunile autorităților publice care
limitează concurența. Funcțiile concurenței: 1)Regulator al cererii și ofertei – numai
într-o economie de piață în care concurența funcționează efectiv se ajunge la un
echilibru între cerere și ofertă. Dacă piața are un deficit de anumite produse, mărfuri
sau servicii, prețul la ele crește, determinînd întreprinzătorii să să majoreze cantitatea
de producție deficitară.Dacă pe piață se observă un surplus de mărfuri sau servicii,
prețul la ele scade brusc. În cîștig vor fi ofertanții care propun mărfuri mai calitative și
la un preț mai redus; 2)Factorul determinant în stabilirea prețului la mărfuri –
concurența împiedică impunerea prețurilor de monopol și obținerea de suprabeneficii;
3)Mecanismul de repartizare a profitului între întreprinzătorii implicați în producția și
distribuția mărfurilor – pentru a se menține pe piață și a obține profitul scontat,
întreprinzătorii au dr. de a utiliza: reducerea cheltuelilor de producție și a prețului de
cost, producerea de mărfuri și prestarea de servicii de calitate mai înaltă.
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5 pct.
Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta
neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile
anticoncurentiale si concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent
economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa
dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii
17
dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor
interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de 7 pct.
judecată cu o cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă
semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract
a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă
comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a
pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care
comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început
să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor
întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În
referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este
necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei
contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul?
AutoritTEA PUBLIKA A STABILIT KONDITII DESCRIMINATORII PENTRU
AGENTII Economici , favorozindul pe SRL voco , astefel primaria a deklansat un act
ce suprima conkurenta libera intre agentii economici . primaria nu a avut dreptul sa
retraga autorizatiile de komert al intreprinzatorilor , astfel in konformitate ku legea
klauza kontraktuala data va fi anulata . Instanta de judecata va stabili clauza
conrtactuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la
comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de
concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua
respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti
economici mici.
18
d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de
deservire a altor obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг
copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta
in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor
acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma
ale carei date de identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent
economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin
aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte
actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale
1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce 5 pct.
pot afecta conclurenţa.
1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a 7 pct.
adresat în instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele”
şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine
fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că
importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că
încălţămintea poartă marca respectivă. Ce drepturi are titularul mărcii de
producţie? Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie?
Legea cu privire la protectia marcilor, 2008:
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul
mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără
consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru
care marca este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi
identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă,
19
generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi
riscul de asociere între semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele
pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în
Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive
justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere
acestora.
Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate
de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în
aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la
lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data
publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare
la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita
prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de
înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa
judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta
timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate.
În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la
cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat
dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi
instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri
vor figura în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea
fără a le deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă
pentru a exclude încălcarea de drepturi.
(2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia
cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se
va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile
ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe.
Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti:
În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii,
instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării
hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice
acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate
20
cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente
corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi
împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca
drepturile sale asupra mărcii.
Măsurile de alternativa :
În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material
prin încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de
judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul
măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea
cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea
royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor
asupra mărcii titularului.
Despăgubirile:
La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună
ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi
pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale.
La stabilirea despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice
negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe
nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată
titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel
puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi
cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă.
În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a
şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele
aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ
1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei 3 pct.
juridice cu scop lucrativ.
Conditiile de vlabilitate se impart in conditii de fond si de forma :
Conditiile de fond sunt : capacitatea -toti semnatarii trebuie sa aiba capacitate de
a inkeia acte juridice ; consimtamintul -> sa emane de la o parsoana ku descernamint ,
sa fie exprimat ku intentia de aproduce efecte juridice , sa fi eexteriorizat , sa nu fie
viciat ( aici seinklude eroarea –reprezentare falsa a naturii actului … , dolul- acte
frauduloase la inkeerea aktului juridik si violenta
Conditii de forma : -forma autentika --- stabileste identitatea semnatarilor si
capacitatea acestora de a inkeia acte
Conditii specifice : aportul fondatorilor (contributia la ctivitate – prin valoar
patrimoniala sau nepatrimoniala ) participarea la beneficii si pierderi , intentia de a
crea o societate de a konlucra ku principii de egalitate in vederea impartirii veniturilor
si pierderilor
1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni
invocându-se motivul că actul de constituire a acestei societăţi nu corespunde
prevederilor legii. Poate oare actul de constituire să fie anulat? Care sunt temeiurile
21
nulităţii şi efectele ei?
ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor
din acest act cum sunt:
a) numele, locul єi data naєterii, domiciliul, cetгюenia єi datele din actul de identitate
al fondatorului persoanг fizicг; denumirea, sediul, naюionalitatea, numгrul de
оnregistrare al fondatorului persoanг juridicг;
b) denumirea societгюii;
c) obiectul de activitate;
d) participaюiunile asociaюilor, modul єi termenul lor de vгrsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaюiune оn naturг єi modul de evaluare,
dacг au fost fгcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor
societгюii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele єi reprezentanюele societгюii
deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni,
deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numгrul, tipul єi valoarea nominalг a acюiunilor; clasele de acюiuni єi numгrul de
acюiuni de fiecare clasг;
c) mгrimea aportului єi numгrul de acюiuni atribuit fiecгrui fondator;
d) modul de юinere a registrelor societгюii;
f) ordinea de оncheiere a contractelor cu conflict de interese.
23
Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de
persoanele juridice , SOC ACTIUNI ,inregistrate in RM si se supun licentierii.
Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii
individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar
in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea
unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent
Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa,
soc in nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre
intreprinzatorul pe baza patenta.
Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.
1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular 3 pct.
al patentei de întreprinzător făcând o caracteristică a acestora.
Titularul desfas activ in nume propriu de la data eliberarii patentei si pina la data
expirarii ei.patenta este un act personal,care certifica dreptul doar al titularului de a
desf activ de intrepr.transmiterea patentei catre o alta persoana duce la incetarea
valabilitatii acestui act,in schimb citiva titulari se pot asocia ca sa desfas in comun activ
de intrepr.activ in baza patentei nu presupune tinerea evidentei contabile si statistice si
nici efectuarea operatiunilor de casa.titularul este in drept sa desf activitatea pe intreg
teritoriul tarii,daca in ea nu este stabilit altfel.in cazul in care este eliberata de
primarie,patenta e valabila numai pe teritoriul localitatii.perioada in care titularul de
patenta a activat se include in vekimea de munca.
Obligatii :sa respecte drept consumatorului,sa respecte cerintele legale,normele
sanitare,de aparare impotriva incendiilor ;sa prezinte la cererea consum si a org de
control actele de provenienta a marfurilor,sa nu comercializeze produse alcoolice si
articole de tutun.
1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la 5 pct.
desfăşurarea activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele,
tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea
limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace
tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f)
servicii veterinare şi zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi
are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă.
(2) În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se
prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă
calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei
p/u patentă;
24
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul
de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de
proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea
plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu 7 pct.
că începând cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a
comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de
patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după
asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri
se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu
adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este
interzisă.
Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si
incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre
titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor
stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a
prevederilor alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după
înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.
(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a
activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează
autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata
patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
(1) Valabilitatea patentei încetează:
a) odată cu expirarea duratei patentei;
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii
respective;
25
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru
perioada nefolosită.
29
. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera
Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni.
In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a
intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta
a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora,
оnregistrate, reorganizate si lichidate,
despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele
juridice, precum si a datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator
individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul
actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al
societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul
actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de
actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data
la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba
o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a
actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are
inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau
intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca
acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar
radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul
actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta,
actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana
inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si
operatiunile effectuate in baza acestor actiuni.
1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost 7 pct.
respinsă de Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui
în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din
această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi
propune un astfel de obiect de activitate.
In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia
celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a
intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de
stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare-
necorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in
cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit “prinsul pestelui in
Marea Nordica” ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in
confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat
poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au
iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce
priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii
de Stat in cazul dat este ilegala
32
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de
constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea
profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor,
proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de
constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta
adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a
adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care
detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de
proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea
conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale,
procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca
copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende:
profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se
poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit
sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea
se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire
la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti
asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a 5 pct.
asociatului comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere
limitată.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in
comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise
societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul
de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au
drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind
asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un
singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta
numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in
raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL
au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-
persoane terte.
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit 7 pct.
dividende. El solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă
cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea
societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a
dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între
asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse
precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă
pentru încasarea forţată a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC
care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea
profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
33
societгюii poate fi modificat prin hotгrоrea adunгrii generale a asociaюilor, care se
adoptг cu votul unanim al asociaюilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul rгmas dupг achitarea impozitelor єi altor plгюi obligatorii.
Beneficiul se plгteєte asociaюilor оn formг bгneascг, оn decurs de 30 de zile de la data
adoptгrii hotгrоrii privind distribuirea beneficiului, dacг adunarea asociaюilor nu a
stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este оn drept sг
adopte hotгrоre privind distribuirea beneficiului оntre asociaюi 1.pоnг la vгrsarea
integralг a aporturilor; 2.dacг, оn urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor
nete ale societгюii va deveni mai micг decоt suma capitalului social єi capitalului de
rezervг. Societatea nu este оn drept sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui
distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor dacг, la momentul achitгrii,
societatea este оn stare de insolvabilitate sau poate ajunge оn aceastг stare оn urma
distribuirii beneficiului. Оn cazul оncetгrii circumstanюelor menюionate, societatea
este obligatг sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la
adunarea generalг a asociaюilor. Beneficiul plгtit contrar reglementгrilor stabilite se
restituie societгюii.
37
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma
nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
38
intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o
anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea
activelor a scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar
organul de decizie şi control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie
reducerea capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat
eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor
putea participa la împărţirea lor.
- Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea
capitalului social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul
minim al activelor de care trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui
patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât datoria societăţii faţă de asociaţii săi.
Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care include atât dreptuii
patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul lichidării
societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor
cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica
în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se
materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte
socială sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană;
b) retragere din societate (numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi
din active în cazul lichidării societăţii.
- Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici
cu capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică
sursa iniţială a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire, când societatea
a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de
operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici
beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi
capitalul de rezervă, include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri
formate de societate. Din aceasta rezultă că valoarea nominală a participaţiunii unui
asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de exemplu, 10% din
capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de
capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din
capitalul de rezervă, de 10% din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale
societăţii.
- Capitalul social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat
al societăţii atunci când asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat.
Exemplu poate servi dispoziţia art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic
varsă integral aportul până la data înregistrării de stat. De regulă, la constituire
capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data
înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin
40% din aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de
la înregistrare.
39
-majorarea capitalului prin cresterea valorii nominale a actiunilor. Consiliul sau
adunarea generala poate decide majorarea capitalului social prin cresterea valorii
actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin reevaluarea bunurilor
societatii, fie prin aporturile suplimentare ale actionarilor. Majorarea implica:
adoptarea deciziei de majorare, inregistrarea majorarii capitalului social la camera
inregistrarii de stat, retragerea din circuit a actiunilor plasate si inlocuirea lor cu o
valoare nominala mai mare.
-Majorarea capitalului prin emisiune suplimentara de actiuni. O emisiune
suplimentara de actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a
fost inregistrata la comisia nationala a valorilor mobiliare-CNVM. Nu pot fi emise
actiuni noi pina cind nu sint platite cele din emisiunea precedenta. Emisiunea poate fi
inchisa sau deschisa. Emisiunea se face in limita actiunilor autorizate spre plasare.
Actul de constituire trebuie sa prevada actiunile autorizate spre plasare si actiunile
plasate.
Emisiunea suplimentara de actiuni prin metoda inchisa- etape
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea de actiuni se adopta de
organul care decide majorarea capitalului adica de consiliul directoriu sau de adunarea
generala. Emisiunea inchisa se face numai intre persoanele indicate in lista aprobata
prin majoritatea de voturi ale actionarilor, consiliul societatii de tip inchis nu poate
majora capitalul prin emisiune suplimentara de actiuni.
-Plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare se face intre persoanele cu un astfel de
drept. Daca se platesc cu capitalul emitentului actiunile emisiunii suplimentare vor fi
impartite intre actionarii societatii fara plata proportional numarului de actiuni
detinute.
-Adoptarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. Consiliul
adopta o dare de seama asupra rezultatelor emisiunii unde se inscriu persoanele care s-
au subscris la actiunile emisiunii suplimentare
-Inregistrarea la CNVM a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. In termen de
15 zile de la data incheierii plasamentului emitentul trebuie sa prezinte o dare de seama
privind emisiunea suplimentara. Comisia nationala ezamineaza actele prezentatev si
daca le gaseste intocmite legal decide inregistrarea emisiunii suplimentare inchise
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor
determinate de rezultatele emisiunii. Daca CNVM a inregistrat o emisiune
suplimentara emitentul prezinta actele necesare la camera inregistrarii de stat pentru a
face modificari in actul de constituire dictate de majorarea capitalului social.
-Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care au dobindit actiunile
emisiunii suplimentare si eliberarea de extrase din registru.
Emisiunea publica a actiunilor.
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea actiunii
-pregatirea si aprobarea de catre emitent a prospectului ofertei publice. Prospectul este
un document al emitentului cu informatii necesare investitorilor la adoptarea deciziei
de a procura actiuni ale emisiunii suplimentare ce se plaseaza prin oferta publica.
-Inregistrarea ofertei publice a actiunilor la CNVM
-Deschiderea de catre emitent a unui cont provizoriu in valuta nationala pentru
acumularea mijloacelor banesti obtinute in procesul plasamentului actiunilor emisiunii
suplimentare.
40
-Imprimarea actiunilor materializate
-Dezvaluirea informatiei cuprinse in prospectul emisiunii de actiuni
-Plasamentul actiunilor adica vinzarea actiunilor subscrise
-Aprobarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii
-Inregistrarea la comisia nationala a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii si
declararea emisiunii ca fiind efectuata sau neefectuata.
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor dictate
de rezultatele emisiunii
-Inchiderea actului provizoriu si transferarea mijloacelor lui pe un cont current al
emitentului
-Introducerea in registrul actionarilor a datelor noilor actionari
1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul 5 pct.
beneficiului nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social
prin aporturile noilor asociaţi.
majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se
realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea
beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui
asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul
reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri
partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in
drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina
influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare,
dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau
prin aporturile unor terti..
41
1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii 5 pct.
nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin
emisiunea suplimentară de acţiuni.
Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului
actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei
metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile
primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se efectueaza in
proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta
marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire
a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii
suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după
înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii; cndiţiile emiterii
suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii
de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea
nominală sau valoarea fixată a acestora;Societatea pe acţiuni are dreptul să emită
acţiuni prin emisiune închisă sau publică; Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în
întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între
acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de
acţiuni care le aparţin; Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se
fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor
mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.
42
satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu
privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura
reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza
inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
45
Prin metoda reglementării juridice se înțelege totalitatea de procedee de influență a
dreptului acupra participanților la relațiile sociale, consfibțite prin lege. La
determinarea metodei de reglementare juridică a relațiilor sociale se cere a fi luate în
considerare mai multe componente: a) modul în care sunt stabilite drepturile și
obligațiile subiectelor de drept; b) gradul de determinare a drepturilor stabilite și al
libertății de acțiune subiectelor; c) alagerea faptelor juridice considerate ilegale; d)
caracterul situației juridice a părților raportului juridic, repartizarea drepturilor și
obligațiilor dintre subiecți; e) căile și metodele de asigirare a drepturilor subiective.
Obiectul raportului juridic reprezintă cel de-al treilea element constitutiv al raportului
juridic. Dacă în privinta subiectilor şi a continutului raportului juridic apar, de regulă,
probleme, atunci în privinta obiectului raportului juridic sînt înregistrate mai multe
păreri
Obiect al raportului juridic pot fi:
46
a)actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le îndeplineşte ori le poate pretinde si pe
care celălalt subiect este obligat a le săvirsi sau a se abtine de la săvirşirea lor;
b)lucrurile şi alte bunuri materiale; c) valori nemateriale (cinstea, onoarea, demnitatea,
numele, sănă- tatea, integritatea fizică şi psihică etc.); d) rezultatul creatiei intelectuale
(operă literară, artistică, ştiintifica etc.).
47
1.1 Definiția raport juridic.
Raportul juridic reprezinta o relatie sociala care este reglementata prin intermediul
normelor juridice. Acesta se numeste juridic, deoarece este creat si rezulta din actiunea
dreptului.
1.2 Obiestul și conținutul ca elemente…
Obiectul raportului juridic este un element constitutiv al raportului juridic. Acesta
poate fi: actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le indeplineste ori le poate
pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la
savarsirea lor, lucrurile si alte bunuri materiale sau valori nemateriale. Continutul
raportului juridic este format din ansamblul drepturilor si obligatiuilor subiectilor ce
participa la raportul juridic. Aceste drepturi si obligatii sunt prevazute de normele
juridice. Prin urmare, atat obiectul raportului juridic, cat si continutul raportului
juridic sunt elemente indispensabile ale acestuia.
1.3 Estimați impactul faptelor juridice asupra raporturilor juridice.
Pentru ca sa apara un raport juridic nu este destul doar existenta normei juridice, mai
este necesara si prezenta imprejurarilor de fapt, care se contin in ipoteza normei
juridice. Astfel , existenta unui raport juridic presupune, in prealabil, un fapt juridic.
De exemplu, raportul juridic de casatorie presupune, in prealabil, incheierea casatoriei
ca fapt juridic
2.1 Noțiunea de licență și orgenele împuternicite.
Licenta este un act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de
licentiere in procesul de reglementare a activitatii de intreprinzator, ce atesta dreptul
titularului de licenta de a desfasura, pentru o anumita perioada de timp, genul de
activitate indicat in acesta, cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentiere.
Organele imputernicite cu licentierea sunt: Camera de Licentiere, Banca Nationala a
Moldovei, Comisia Nationala a Pietei Financiare, Agentia Nationala pentru
Reglementare in Energetica, Agentia Nationala pentru Reglementarea in Comunicatii
Electronice si Tehnologia Informatiei si Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
2.2 Analizați procedura legală de eliberare a licenței.
Procedura legala de eliberare a licentei presupune perfectarea licenţei de catre
Camera de Licenţiere în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Licenta este
valabila de la data eliberarii si pana la data expirarii ei. In cazul in care titularul de
licenta nu respecta cerintele prevazute in licenta, actiunea acesteia poate fi incetata
prin suspendare, anulare sau retragere.
2.3 Agenția de servicii publice a retras licența….
Fiind o autoritate de licentiere, Agentia Servicii Publice este in drept sa retraga licenta.
Temeiurile retragerii licentei sunt incalcarea conditiilor legale de desfasurare a acestei
activitati. Retragerea licentei are loc in baza hotararii instanţei de judecată la cererea
autorităţilor administraţiei publice şi/sau altor instituţii abilitate prin lege cu funcţii de
reglementare şi de control. Hotărîrea judecătorească privind retragerea licenţei se
adoptă în termen de 5 zile lucrătoare şi se execută în conformitate cu legislaţia. În cazul
retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.
48
1.1 Definiți noțiunea de stata caract. Tresăturile lui.
Statul – sistem organizational al puterii, determinat istoric, format ierarhic ca un
instrument de dominatie, ce realizeaza in mod suveran conducerea unui popor de pe un
anumit teritoriu delimitat , prin frontiere, detinind in acest scop atit monopolul crearii
cit si aplicarii dreptului.
Trasaturile statului: 1.este institutia politica cu cel mai înalt grad de organizare si
structurare. Sub acest aspect, are trei componente: puterea legislativa, puterea
executiva si puterea judecatoreasca. Acestea sunt organizate atât la nivel central, cât si
local. Ele se folosesc de un aparat specializat constituit în diferite institutii: parlament,
guvern, ministere etc. Prin gradul de organizare si institutionalizare, statul asigura, în
principal, exercitarea puterii politice în societate. 2.constituie o organizatie politica a
unei comunitati umane pe baza unui teritoriu, delimitat prin frontiere stricte, ca
expresie a vointei cetatenilor. 3.are caracter suveran. Suveranitatea este o calitate
esentiala a unui stat independent de a nu depinde de nici o alta putere de stat si se
exprima în dreptul inalienabil si indivizibil al statului de a stabili liber, conform
propriei vointe, politica sa interna si externa, precum si masurile practice pentru
realizarea acestor politici, respectând totodata drepturile suverane ale celorlalte state.
4.este o institutie specializata, care asigura functionalitatea sociala prin contributii
financiare ale cetatenilor, prin taxe si impozite. 5.are caracter istoric, aparitia sa fiind
impusa de nevoile sociale, de faptul ca o comunitate umana, ca sistem social global, nu
poate sa existe si sa functioneze fara organizarea politica asigurata prin intermediul
statului. 6.are, de regula, caracter national, cel putin pentru epocile moderne si
contemporane.Prin trasaturile sale, prin modul sau de organizare, prin scopul pentru
care a aparut, statul constituie principala institutie (de fapt, un complex institutional
sau organizational) al sistemului politic.
49
supune acestei comenzi. Prin urmare autoritatea presupune coordonarea, comanda si
supunere.
1.3 Cele 3 puteri din R.M sunt:
1.Parlamentul RM-pentru ca el reprezinta puterea legislative
2.Guvernul , Preşedintele Republicii Molodova – reprezinta puterea executive
3.Curtea Supremă de Justiţie a R. Moldova, Curtea de Apel Chişinău,-reprezinta
puterea judecatoreasca
50