Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Saranciuc Serghei
REFERAT
Conductor tiinific:
dr. hab., prof. univ.
Roca Petru
Chiinu 2011
1
CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................3
I. Serviciul Fiscal ca istorie i etape de perfecionare...............................................4
II. Structura, obectivele i funciile organelor fiscale ..............................................8
2.1 Structura organizatoric a Serviciului Fiscal de Stat
.....9
2.2 Structura organizatoric a IFPS
10
2.3 Structura organizatoric a IFS pe mun. Chiinu
..11
2.3.1 Direcia Generala Control Fiscal
11
managerului .....14
V. Metodele principale de influen, avantaje i dezavantaje
....15
CONCLUZII..............................................................................................................20
BIBLOGRAFIE.........................................................................................................21
Introducere
Serviciul Fiscal de Stat este un sistem centralizat de organe fiscale, inclusiv activitatea
funcionarilor fiscali care dein funcii n aceste organe, orientat spre exercitarea atribuiilor de
administrare fiscal, conform legislaiei fiscale; este un organ de stat, activitatea cruia este
orientat spre asigurarea ncasrii impozitelor, taxelor i altor pli obligatorii la buget, care
sunt ndreptate ulterior la dezvoltarea statului, asistena i protecia social a populaiei.
Serviciul Fiscal de Stat este o instituie public care interacioneaz zilnic cu cetenii i
agenii economici din Republica Moldova, prin urmare, msurile administrative aplicate de ctre
funcionarii fiscali sunt privite ca parte component a politicii guvernamentale. Administraia
fiscal are obligaiunea de a facilita activitatea cercurilor de afaceri prin stabilirea unei
proceduri de raportare clare i cuprinztoare, modernizarea procedurilor de control fiscal prin
reducerea numrului i majorarea eficienei, combaterea corupiei n rndurile funcionarilor
fiscali i asigurarea transparenei adecvate a activitii Serviciul Fiscal de Stat.
Politica de administrare fiscal spre care tinde Serviciul Fiscal de Stat este ndreptat ctre
comoditatea contribuabililor, minimizarea costurilor activitilor de raportare fiscal a mediului de
afaceri, soluionarea problemelor de ordin fiscal cu care se confrunt contribuabilii, toate acestea
direcionnd spre majorarea civismului fiscal.
Veniturile fiscale constituie contribuia major la buget, iar Guvernul RM se
concentreaz att pe nivelul de colectare a acestor venituri, ct i la implementarea msurilor
moderne, corecte i coerente de administrare fiscal.
n acest scop este necesar ca Serviciul Fiscal de Stat s-i impun o misiune cuprinztoare,
prioriti, obiective i plan de implementare a acestora, o reform major n administrarea fiscal, ce
3
este necesar n deosebi n situaia actual, implementarea creia conduce la beneficii att pentru ar,
ct i la beneficii instituionale. Necesitatea schimbrilor calitative n administrarea fiscal snt dictate
i de diversificarea relaiilor i formelor de cooperare, perfecionarea mecanismelor de management
i a proceselor tehnologice, dezvoltarea
tehnologiilor informaionale, dar i pentru meninerea competitivitii n raport cu progresele
mediului de afaceri.
I.
Decenii de-a rndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, dupa
aceleasi legi, principii si regulamente, cuprinznd att drepturile, ct si obligatiile, responsabilitatile
inspectoratelor fiscale. n RSSM, ca si n URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare
si ncasare n buget a impozitelor si altor plati percepute de la ntreprinderile si organizatiile de stat,
cooperativele agricole si de producere, precum si de la populatie.
Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orasenesti si raionale este cel
cu numarul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Ministrilor al RSSM. Tot atunci, pe lnga
Ministerul Finantelor, si-au nceput activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau n
componenta organelor financiare locale.
ncepnd cu anul 1991, n republica a nceput sa se aplice propria legislatie fiscala, tinndu-se
cont de specificul economiei si interesele bugetare nationale. La 15 februarie, de exemplu, Sovietul
Suprem adopta Legea privind prioritatile dezvoltarii sociale a satului si complexului agroindustrial, n
care se prevad particularitatile impozitarii beneficiului ntreprinderilor, nsotite de o lista
suplimentara de nlesniri, acordate acestor gospodarii.
n aprilie 1992 a fost adoptata Legea cu privire la investitiile straine. Astfel, a fost prevazut un
sir de scutiri de impozit pe beneficiu pentru ntreprinderile mixte cu investitii straine. Ulterior au fost
introduse anumite modificari care au simplificat considerabil ordinea acordarii lor. n afara de
aceasta, ntreprinderile mixte se bucura si de scutirile de baza prevazute pentru ntreprinderile
autohtone.
La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adopta Legea privind bazele sistemului fiscal. Aceasta lege
determina principiile economice, juridice si organizationale generale de constituire a sistemului
fiscal, prevede tipurile impozitelor si competenta organelor puterii de stat, drepturile si obligatiile
contribuabililor, drepturile, obligatiile si responsabilitatea organelor fiscale, apararea contribuabililor,
raspunderea pentru ncalcarea legislatiei. Aceasta lege este asemanatoare cu cea ruseasca. Sistemul
fiscal e voluminos, prevede 10 impozite generale de stat si 10 locale, numarul carora ulterior creste.
De la 2 decembrie 1992 intra n vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul
ntreprinderilor. Impozitului snt supusi toti agentii economici - persoane juridice de pe teritoriul
Republicii, indiferent de formele de proprietate si de cadrul juridic, inclusiv ntreprinderile cu
investitii straine, asociatiile si organizatiile internationale care si exercita activitatea de
antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentantelor permanente si filialelor.
ntreprinderile agricole, cu exceptia celor de tip industrial, nu platesc impozitul pe beneficiul
provenit din fabricarea si desfacerea productiei agricole, precum si din desfacerea productiei obtinute
prin prelucrarea industriala a materiei prime proprii. Beneficiul obtinut din activitatea neagricola si
beneficiul ntreprinderilor de tip industrial este impozitat n baza principiilor generale.
Impozitului pe beneficiu nu se supuneau sumele de binefacere, sustinerea institutiilor de
ocrotire a sanatatii, de cultura, nvatamnt, educatie fizica n valoare de 2 la suta din beneficiul
impozabil si un procent din beneficiul de bilant, transferat n fondul de sustinere sociala a populatiei.
Legea cu privire la taxa pe valoarea adaugata a vazut lumina zilei n noiembrie 1994. Ea
prevede un impozit indirect de stat, aplicat la suma valorii adaugate, formate la fiecare etapa de
producere si vnzare a marfii, executare a muncii si acordare a serviciilor. Platitoare de impozit sunt
ntreprinderile si cetatenii, inclusiv straini, care desfasoara activitati de ntreprinzator, exceptie facnd
cetatenii care obtin un venit anual din comercializarea marfurilor mai mic de 400 salarii minime si
institutiile finantate de la buget. Cota impozitului este aprobata n marime de 20 la suta din volumul
operatiunilor impozabile si poate fi precizata de Parlament n timpul aprobarii bugetului pentru anul
viitor.
La sfrsitul lunii decembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la accize. Accizele
sunt un impozit indirect de stat, inclus n pretul marfii (productiei) si este achitat de consumator.
Platitori sunt persoanele fizice si juridice care produc si realizeaza marfuri supuse accizelor (nu de
prima necesitate: bauturi alcoolice, produse de tutun, obiecte din metale pretioase cu sau fara
nestemate s.a.).
ncepnd cu 1995, accizele au fost stabilite prin taxe fixe n exprimare baneasca la o unitate a
marfurilor supuse accizelor n loc de procentele care se aplicau nainte la pretul de realizare.
5
A fost initiata implementarea celei de-a doua etape de impozitare a bunurilor imobiliare cu
Trebuie de mentionat si faptul ca, Serviciul Fiscal de Stat conlucreaza n baza programelor de
cooperare bilaterale cu administratiile fiscale din Regatul Tarilor de Jos, Franta, Romnia, Estonia,
Cehia, Lituania, etc.
n continuare, Serviciul Fiscal de Stat si va orienta actiunile ntru realizarea obiectivelor de
baza stabilite n diverse programe guvernamentale, n Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de
Stat, precum si n directia mbunatatirii activitati de administrare fiscala
In contextul celor mentionate, este de notat ca, prezentul si viitorul Serviciului Fiscal Stat este
determinat si direct influentat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel, prin colaborarea
permanenta si sustinerea acestora prin acordarea unei asistente consultativ-informative adecvate,
inclusiv, prin oferirea de noi servicii fiscale care sa contribuie la reducerea costurilor, se vor realiza
noi performante la capitolul onorarea de catre contribuabil, n mod voluntar, constient si corect a
obligatiilor fiscale.
Pe parcursul anilor sistemul fiscal a suferit schimbari esentiale. Rezultatele perfectionarii
legislatiei n domeniul fiscal, nregistrate pna acum, au demonstrat eficienta activitatii desfasurate,
dar si necesitatea de a evolua n continuare, prin alinierea la standardele internationale si revizuirea
tuturor indicatorilor de performanta, ce definesc activitatea de ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat.
II.
II.1
Ministerul
Finanelor
Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat
Inspectoratul
Fiscal de Stat
pe mun.
Chiinu
Inspectoratele
Fiscale de Stat
Teritoriale
Inspectoratul
Fiscal de Stat
pe mun Bli
Inspectoratul
Fiscal de Stat
pe U.T.A.
Gagauzia
Basarabiasca
Basarabiasca
Dubsari
Edine
Orhei
Rezina
Briceni
Fleti
Rcani
Cahul
Floreti
Sngerei
Cantemir
Clrai
Glodeni
Hnceti
Soroca
Streni
Cueni
Ialoveni
oldneti
Cimilia
Leova
tefan
tefan Vod
Vod
Criuleni
Criuleni
Nisporeni
Taraclia
Ocnia
Teleneti
Anenii
Anenii Noi
Noi
Dondueni
Drochia
Ungheni
efAdjunct
(operaiuni)
(operaiuni)
Secia
Secia
valorificarea
valorificarea
resurselor
resurselor
umane
umane
Secia
Secia
investigare
investigare
profesional
profesional
Direcia audit
Direcia resurse
intern
umane
Direcdia control intern i
anticorupie
Secia control regional centru,
Direcia Marilor
nord
Seciasud,
administrarea
Contribuabili
contribuabililor
Secia
asisten juridic
Direcia antifraud
fiscal
Direcia asisten
juridic
insolvabilitate
insolvabilitate
efAdjunct
(metodologii)
(metodologii)
Direcia evidena
contribuabililor,
veniturilor i
managimentul
arieratelor
Direcia
metodologia
administrrii
fiscale
Direcia
organizrii
controlului Fiscal
Direcia
managiment
strategic i inovri
efAdjunct
(servicii
(servicii de
susinere)
susinere)
2.3
Direcia relaii
publice i
cooperare
Direcia
internaional
EconomicoStructura
Organizatoric
a
financiar
Secia
gestionarea
documentelor
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul sa instituie posturi fiscale altele dect cele instituite
n conformitate cu actele legislative si alte acte normative.
Organul fiscal este n drept sa revoce, sa modifice sau sa suspende, n conditiile legislatiei, actele sale
cu caracter normativ si cele cu caracter individual daca ele contravin legislatiei. Actele
inspectoratelor fiscale de stat teritoriale care contravin legislatiei pot fi anulate, modificate sau
suspendate si de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Cerintele si dispozitiile legale ale
functionarului fiscal snt executorii pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele cu functie de
raspundere. mpiedicarea de a-si exercita atributiile, ofensarea, amenintarea, mpotrivirea,
violentarea, atentarea la viata, la sanatatea si la averea functionarului fiscal, precum si a rudelor lui
apropiate, n timpul exercitarii atributiilor sau n legatura cu aceasta atrag raspunderea prevazuta de
lege. Functionarul fiscal si exercita atributiile privind controlul fiscal la fata locului sau privind
executarea silita a obligatiei fiscale n baza unei decizii emise de conducerea organului fiscal.
2.6 Obligatiile organului fiscal si ale functionarului fiscal
III.
16
17
Cotele impozitului pe venit persoanelor fizice i scutirile personale pentru anii 1998 i 2010.
Amul
1998
2010
Tranele de
impozitare
Cota
impozitului
pe venit (%)
<6000
15%
6000-10800
20%
>10800
32%
<25200
7%
>25200
18%
Mrimea
scutirii
personale
Mrimea
scutirii
personale
majorate
Scutirea
pentru
persoana
ntreinut
2100
10000
120
8100
12000
1800
18
Indicatori
Unit.
2004
2005
2006
2007
Mln.lei
1801
1904
2404
2943
Lei
499
529
680
822
Mln.
4834
6236
8095
9879
Lei
1340
1732
2255
2759
Mln.
4663
6280
7094
9334
perceperi, ncasri
Lei
Lei
1293
1744
1976
2606
mii. cet
3607
3600
3590
3581
locuitor
Venit din impozite indirect
Lei
Impozite indirect ce revin unui
locuitor
locuitor
Populaia stabil n R.M.
21
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
BS
1280
1280
1280
1280
960
960
1480
1880
2280
2970
3760
4280
3840
4480
BUAT
1040
1040
1040
1160
1440
1680
1960
1960
1960
2240
2640
2640
2640
2760
BASS
440
440
440
680
1240
1480
1880
1960
2480
2920
3680
5240
5240
5360
perioada
22
FOAM
120
120
120
280
440
520
520
680
840
840
1280
1480
1840
2080
Exist cazuri, ns, cnd nivelul ncasrilor este afectat de tergivirsrile admise de ctre
contribuabilii nedesciplinai. n acest caz, se pornete pe calea verificrilor i ncasrilor forate a
sumelor prevzute de legislaie, ceea ce duce i la asigurarea resurselor bugetare i sporirea gradului
de conformare a contribuabililor la prevederile legislaiei fiscale.
Anul
Numrul
persoanelor juridice
Rezultatele controalelor
(mln. lei)
i fizice la eviden
Numrul
Din ele au
Calculat
Inclusive
la sfritul perioadei
contribuabililor
fost
suplimentar
sanciuni
de gestiune
supui
stabilite
la buget
controalelor
nclcri
impozite,
fiscale
taxe i alte
pli
2005
645,4
43,3
32,5
321,4
135,0
2006
659,4
62,0
45,1
349,1
139,1
23
2007
674,7
42,1
25,3
237,7
60,0
2008
679,6
38,4
21,1
201,1
94,7
2009
683,8
53,5
36,3
449,5
185,4
IV.
crearea contului unic al contribuabilului instrument fiscal care va permite verificarea on-line
a obligaiilor fiscale;
24
Concluzie
Reieind din cele menionate, devine evident faptul c, prezentul i viitorul Serviciului Fiscal
Stat este determinat i direct influenat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel, prin
colaborarea permanent i susinerea acestora prin acordarea unei asistene consultativ-informative
adecvate, inclusiv, prin oferirea de noi servicii de administrare fiscal care s contribuie la reducerea
costurilor, se vor realiza noi performane la capitolul onorarea de ctre contribuabil, n mod
voluntar, contient i corect a obligaiilor fiscale.
Aspectul respectiv al activitii desfurate nu presupune un punct final de referin n
procesul dezvoltrii activitii i a procedurilor utilizate de Serviciul Fiscal de Stat, deoarece
ncrederea contribuabililor deservii, n calitatea i eficiena serviciilor oferite, constituie un obiectiv
de prim importan.
n aceast ordine de idei, cu scopul de a nltura incertitudinea i sentimentul de suspiciune a
mediului de afaceri, precum i a societii civile n partea ce ine de competena i eficacitatea
serviciilor acordate, este necesar de a intensifica continuu eforturile depuse ntru optimizarea
procedurilor de administrare fiscal implementate i de a maximiza activitatea pentru nlturarea
rezervelor i obinerea unor rezultate avansate, care n final, se vor reflecta n acumulrile de venituri
la bugetul public naional.
25