UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”

CATEDRA „MANAGEMENT ŞI MARKETING”

Saranciuc Serghei

SISTEMUL FISCAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

REFERAT

Conducător ştiinţific:
Roşca Petru dr. hab., prof. univ.

Chişinău 2011

1
 CUPRINS

Introducere

Serviciul Fiscal de Stat este un sistem centralizat de organe fiscale, inclusiv activitatea
funcţionarilor fiscali care deţin funcţii în aceste organe, orientată spre exercitarea atribuţiilor de
administrare fiscală, conform legislaţiei fiscale; este un organ de stat, activitatea căruia este
orientată spre asigurarea încasării impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la buget, care
sunt îndreptate ulterior la dezvoltarea statului, asistenţa şi protecţia socială a populaţiei.
Serviciul Fiscal de Stat este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii şi
agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de către
funcţionarii fiscali sunt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Administraţia
fiscală are obligaţiunea de a facilita activitatea cercurilor de afaceri prin stabilirea unei

2
proceduri de raportare clare şi cuprinzătoare, modernizarea procedurilor de control fiscal prin
reducerea numărului şi majorarea eficienţei, combaterea corupţiei în rîndurile funcţionarilor
fiscali şi asigurarea transparenţei adecvate a activităţii Serviciul Fiscal de Stat.
Politica de administrare fiscală spre care tinde Serviciul Fiscal de Stat este îndreptată către
comoditatea contribuabililor, minimizarea costurilor activităţilor de raportare fiscală a mediului de
afaceri, soluţionarea problemelor de ordin fiscal cu care se confruntă contribuabilii, toate acestea
direcţionînd spre majorarea civismului fiscal.
Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul RM se
concentrează atît pe nivelul de colectare a acestor venituri, cît şi la implementarea măsurilor
moderne, corecte şi coerente de administrare fiscală.
În acest scop este necesar ca Serviciul Fiscal de Stat să-şi impună o misiune cuprinzătoare,
priorităţi, obiective şi plan de implementare a acestora, o reformă majoră în administrarea fiscală, ce
este necesară în deosebi în situaţia actuală, implementarea căreia conduce la beneficii atît pentru ţară,
cît şi la beneficii instituţionale. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală sînt dictate
şi de diversificarea relaţiilor şi formelor de cooperare, perfecţionarea mecanismelor de management
şi a proceselor tehnologice, dezvoltarea
tehnologiilor informaţionale, dar şi pentru menţinerea competitivităţii în raport cu progresele
mediului de afaceri.

I. Serviciul Fiscal ca istorie şi etapele de perfectionare

Decenii de-a rîndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, dupa
aceleasi legi, principii si regulamente, cuprinzînd atît drepturile, cît si obligatiile, responsabilitatile
inspectoratelor fiscale. În RSSM, ca si în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare
si încasare în buget a impozitelor si altor plati percepute de la întreprinderile si organizatiile de stat,
cooperativele agricole si de producere, precum si de la populatie.

Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orasenesti si raionale este cel
cu numarul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Ministrilor al RSSM. Tot atunci, pe lînga
Ministerul Finantelor, si-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în
componenta organelor financiare locale.
3
 Începînd cu anul 1991, în republica a început sa se aplice propria legislatie fiscala, tinîndu-se
cont de specificul economiei si interesele bugetare nationale. La 15 februarie, de exemplu, Sovietul
Suprem adopta Legea privind prioritatile dezvoltarii sociale a satului si complexului agroindustrial, în
care se prevad particularitatile impozitarii beneficiului întreprinderilor, însotite de o lista
suplimentara de înlesniri, acordate acestor gospodarii.

În aprilie 1992 a fost adoptata Legea cu privire la investitiile straine. Astfel, a fost prevazut un
sir de scutiri de impozit pe beneficiu pentru întreprinderile mixte cu investitii straine. Ulterior au fost
introduse anumite modificari care au simplificat considerabil ordinea acordarii lor. În afara de
aceasta, întreprinderile mixte se bucura si de scutirile de baza prevazute pentru întreprinderile
autohtone.

La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adopta Legea privind bazele sistemului fiscal. Aceasta
lege determina principiile economice, juridice si organizationale generale de constituire a sistemului
fiscal, prevede tipurile impozitelor si competenta organelor puterii de stat, drepturile si obligatiile
contribuabililor, drepturile, obligatiile si responsabilitatea organelor fiscale, apararea contribuabililor,
raspunderea pentru încalcarea legislatiei. Aceasta lege este asemanatoare cu cea ruseasca. Sistemul
fiscal e voluminos, prevede 10 impozite generale de stat si 10 locale, numarul carora ulterior creste.

De la 2 decembrie 1992 intra în vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul

întreprinderilor. Impozitului sînt supusi toti agentii economici - persoane juridice de pe teritoriul
Republicii, indiferent de formele de proprietate si de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu
investitii straine, asociatiile si organizatiile internationale care îsi exercita activitatea de
antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentantelor permanente si filialelor.

Întreprinderile agricole, cu exceptia celor de tip industrial, nu platesc impozitul pe beneficiul

provenit din fabricarea si desfacerea productiei agricole, precum si din desfacerea productiei obtinute
prin prelucrarea industriala a materiei prime proprii. Beneficiul obtinut din activitatea neagricola si
beneficiul întreprinderilor de tip industrial este impozitat în baza principiilor generale.

Impozitului pe beneficiu nu se supuneau sumele de binefacere, sustinerea institutiilor de

ocrotire a sanatatii, de cultura, învatamînt, educatie fizica în valoare de 2 la suta din beneficiul
impozabil si un procent din beneficiul de bilant, transferat în fondul de sustinere sociala a populatiei.

Legea cu privire la taxa pe valoarea adaugata a vazut lumina zilei în noiembrie 1994. Ea
prevede un impozit indirect de stat, aplicat la suma valorii adaugate, formate la fiecare etapa de
producere si vînzare a marfii, executare a muncii si acordare a serviciilor. Platitoare de impozit sunt
întreprinderile si cetatenii, inclusiv straini, care desfasoara activitati de întreprinzator, exceptie facând
cetatenii care obtin un venit anual din comercializarea marfurilor mai mic de 400 salarii minime si

4
institutiile finantate de la buget. Cota impozitului este aprobata în marime de 20 la suta din volumul
operatiunilor impozabile si poate fi precizata de Parlament în timpul aprobarii bugetului pentru anul
viitor.

La sfârsitul lunii decembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la accize. Accizele
sunt un impozit indirect de stat, inclus în pretul marfii (productiei) si este achitat de consumator.
Platitori sunt persoanele fizice si juridice care produc si realizeaza marfuri supuse accizelor (nu de
prima necesitate: bauturi alcoolice, produse de tutun, obiecte din metale pretioase cu sau fara
nestemate s.a.).

Începînd cu 1995, accizele au fost stabilite prin taxe fixe în exprimare baneasca la o unitate a
marfurilor supuse accizelor în loc de procentele care se aplicau înainte la pretul de realizare.

Pe parcursul anilor anumite modificari a suferit si Legea cu privire la impozitul funciar si

modalitatea de impozitare, adoptata în decembrie 1992. Platitori ai acestui impozit sunt persoanele
fizice si juridice cu terenuri de pamânt cu titluri de proprietate, posesiune si bineficiere. Initial, cotele
impozitului dat au fost neînsemnate si diferentiate, în dependenta de bonitate, de felul de utilizare
agricola.

Din 1995 întreprinderile agricole au început sa plateasca un impozit funciar unic, care
includea si impozitele imobiliar si rutier, platite anterior separat. În legatura cu aceasta, cotele
impozitului funciar s-au majorat. Impozitul imobiliar, conform decretului Presedintelui Republicii, a
început sa fie platit de toate persoanele juridice cu fonduri fixe de productie si neproductive, precum
si de cetatenii posesori de cladiri si edificii.

Conform Legii cu privire la impozitul rutier din iunie 1993, cetatenii au început sa achite
anumite plati pentru exploatarea autostrazilor, diferitelor constructii auto, pentru procurarea
autoturismelor, altor mijloace de transport, impozitul de tranzit si un impozit rutier special. Din 1996
însa a început sa actioneze Legea cu privire la fondul rutier

Pentru întregul sistem fiscal si nu numai, de fapt, important s-a dovedit a fi adoptarea Legii cu
privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice. Aceasta Lege a fost abrogata odata cu punerea în
aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal. Drept ca în decursul anilor cotele impozitului, precum si
marimea venitului neimpozabil, în repetate rînduri s-au modificat.

Începînd cu anul 1997, politica financiar-fiscala aferenta veniturilor statului trebuia sa

defineasca cît mai exact posibil, sursele de formare a fondurilor bugetare de care statul are nevoie,
metodele de prelevare, precum si obiectivele economice, sociale sau de alta natura, pe care trebuie sa
le îndeplineasca instrumentele folosite în procesul mobilizarii resurselor financiare. Astfel, a intrat în

5
vigoare Codul fiscal al Republicii Moldova, care la acel moment, includea doar doua titluri:
„Dispozitii generale” si „Impozitul pe venit”.

În anul 2005, a fost aprobat titlul V al Codului fiscal: „Administrarea fiscala”.

Actualmente în republica actioneaza noua titluri ale Codului fiscal, si anume: dispozitii
generale, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugata, accizele, administrarea fiscala, impozitul pe
bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru resursele naturale si taxele rutiere

În anul 2006, prin Hotarîrea Guvernului nr. 1208 din 20.10.2006 a fost aprobata Strategia de
Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, marcînd începutul unei noi etape de
dezvoltare, menite sa contribuie la fortificarea temeliei administrarii fiscale pusa în anii precedenti.

În scopul optimizarii administrarii impozitului pe proprietate, în anii 2005-2007, au fost

initiate lucrari de elaborare a unui nou sistem de impozitare a contribuabililor prin implementarea
Sistemului Informational Automatizat „Cadastrul fiscal”, ce constituie la ora actuala un sistem
complex elaborat în baza tehnologiilor web.

Un alt proiect semnificativ elaborat de Serviciul Fiscal de Stat, ce ofera o metoda alternativa
de prezentare a darilor de seama fiscale, alta decît cea pe suport de hîrtie, si anume în mod electronic
cu aplicarea semnaturii digitale, a fost initierea crearii SIA „e-Declaratii”. Proiectul respectiv
constituie un pas marcant în facilitarea lucrului cu contribuabilii, precum si în cîstigarea încrederii
acestora. Pentru informarea contribuabililor, pe larg a fost popularizat site-ului oficial: www.fisc.md,
precum si oportunitatile oferite de acesta.

În anul 2009 a fost dat în exploatare industriala, Sistemul Informational Automatizat -

„Evidenta operatiunilor de schimb valutar în numerar”;

- A fost initiata implementarea celei de-a doua etape de impozitare a bunurilor imobiliare cu
destinatie comerciala si industriala, a garajelor si terenurilor pe care acestea sînt amplasate si a
loturilor întovarasirilor pomicole cu sau fara constructii amplasate pe ele, reiesind din valoarea
estimata (de piata) a acestora;

- a fost lansat „Portalul serviciilor fiscale”, ce include: serviciul „Declaratie electronica”,

serviciul „Declaratie rapida”, serviciile de acces la informatii: „Descarca formulare”, „Despre
contribuabil”, „Facturi fiscale”, Servicii de certificare si eliberare a semnaturilor digitale. Alaturat, a
fost lansat „ghiseul electronic”, prin intermediul caruia, a fost initiata prestarea serviciilor electronice
fiscale. Totodata, s-a lansat mecanismul ce prevede notificarea contribuabililor despre termenul de
prezentare a declaratiilor si a darilor de seama fiscale (calendarul fiscal), la fel, notificarea despre
primirea declaratiilor de catre Serviciul Fiscal de Stat si erorile din aceste declaratii.

6
 La 01.03.2010, a fost lansat proiectul „Declaratie electronica pentru persoanele fizice”. Acest
serviciu permite persoanelor fizice primirea gratuita a semnaturii digitale pentru prezentarea
declaratiei pe venit, în regim on-line, fara a vizita organul fiscal teritorial.

La capitolul cooperare internationala, pe lînga relatiile de colaborare bilaterala, Serviciul

Fiscal de Stat este membru a doua organizatii internationale de profil:

- Consiliul Coordonator al Conducatorilor Serviciilor Fiscale din statele membri ai Comunitatii

Statelor Independente (CCCSF),

- Organizatia Intra-Europeana a Administratiilor Fiscale (IOTA).

Trebuie de mentionat si faptul ca, Serviciul Fiscal de Stat conlucreaza în baza programelor de
cooperare bilaterale cu administratiile fiscale din Regatul Tarilor de Jos, Franta, România, Estonia,
Cehia, Lituania, etc.

În continuare, Serviciul Fiscal de Stat îsi va orienta actiunile întru realizarea obiectivelor de
baza stabilite în diverse programe guvernamentale, în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de
Stat, precum si în directia îmbunatatirii activitati de administrare fiscala

In contextul celor mentionate, este de notat ca, prezentul si viitorul Serviciului Fiscal Stat este
determinat si direct influentat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel, prin colaborarea
permanenta si sustinerea acestora prin acordarea unei asistente consultativ-informative adecvate,
inclusiv, prin oferirea de noi servicii fiscale care sa contribuie la reducerea costurilor, se vor realiza
noi performante la capitolul – onorarea de catre contribuabil, în mod voluntar, constient si corect a
obligatiilor fiscale.

Pe parcursul anilor sistemul fiscal a suferit schimbari esentiale. Rezultatele perfectionarii

legislatiei în domeniul fiscal, înregistrate pîna acum, au demonstrat eficienta activitatii desfasurate,
dar si necesitatea de a evolua în continuare, prin alinierea la standardele internationale si revizuirea
tuturor indicatorilor de performanta, ce definesc activitatea de ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat.

II. Structura, obiectivele şi funcţiile organeleor fiscal

7
 II.1 Structura Organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat.

Ministerul
Finanţelor

Inspectoratul Fiscal Principal de

Stat

Inspectoratul Inspectoratul
Inspectoratele Inspectoratul
Fiscal de Stat Fiscal de Stat
Fiscale de Stat Fiscal de Stat
pe mun. pe U.T.A.
Teritoriale pe mun Bălţi
Chişinău Gagauzia

Anenii Noi Dubăsari Orhei

Basarabiasca
Edineţ Rezina

Briceni Făleşti Rîşcani

Cahul Floreşti Sîngerei

8
 Cantemir Glodeni Soroca

Călăraşi Hînceşti Străşeni

Căuşeni Ialoveni Şoldăneşti

Cimişlia Leova Ştefan Vodă

Criuleni Nisporeni Taraclia

Donduşeni Ocniţa Teleneşti

Drochia Ungheni

2.2 Structura Organizatorică a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Secţia Inspectoratul Fiscal Principal

Secţia
analitica şi de Stat
valorificarea
logistica resurselor
administrării Direcţia audit Direcţia resurse umane
fiscale
intern umane
Secţia
Secţia audit a investigare
Direcdţia control intern şi profesională
IFS
Teritoriale anticorupţie

Secţia control regional centru,

sud, nord
Direcţia Marilor Secţia administrarea
Contribuabili contribuabililor

Secţia asistenţă juridică

Secţia analiza riscurilor de

Şef- fraudă
Direcţia antifraudă
Adjunct fiscală
(operaţiuni) 9
 Secţia investigarea preventivă
a fraudei

Secţia legislaţie fiscală

Direcţia asistenţă
Secţia contestaţii şi
juridică
reprezentare în judecată
Secţia gestionarea proceselor de
insolvabilitate

Secţia evidenţa contribuabililor

Direcţia evidenţa
contribuabililor, Secţia evidenţa veniturilor
veniturilor şi
Secţia Managimentul
managimentul
arieratelor
arieratelor
Secţia administrarea
impozitelor directe
Şef-
Direcţia Secţia administrarea
Adjunct metodologia impozitelor indirecte
(metodologii) administrării Secţia administrarea taxelor
fiscale locale
Secţia de asistenţă
contribuabililor
Secţia metodologia controlului
fiscal
Direcţia organizării
Secţia planificarea controalelor
controlului Fiscal

Secţia aplicare MCC

Direcţia
Secţia organizarea activităţii de
managiment
dezvoltare
strategic şi inovări
Secţia inovare şi metode de
Direcţia relaţii
administrare
publice şi
cooperare
Secţia relaţii cu publicul şi
Şef- internaţională
mass-media
Adjunct Direcţia Secţia cooperare internaţionala
(servicii de Economico-
susţinere)
financiară
Secţia planificare şi analiza
financiară
Secţia gestionarea
documentelor Secţia evidenţă contabilă
2.3 Structura Organizatorică a IFS pe mun. Chişinău.
Secţia administrativă
IS Fiscservinform

10
 Inspectoratul Fiscal de Stat
pe mun. Chişinău

Direcţia Generală Control Fiscal

Direcţia Administrare Fiscală

Centru

Direcţia Administrare Fiscală

Botanica

Direcţia Administrare Fiscală

Buiucani

Direcţia Administrare Fiscală

Râşcani

Direcţia Administrare Fiscală

Ciocana

2.3.1 Direcţia general Control Fiscal (DGCF).

Sarcina de bază a DGCF este verificarea şi controlul ducerii evidentei financiare a agentilor
economici care activează pe teritoriul RM, depistarea si contracărarea evaziunii fiscale şi efectuarea
controalelor în vederea respectarii legislatiei fiscale.

În componenţa DGCF activează urmatoarele secţii:

1. Secţia Controale Operative.

11
 2. Secţia Controale documentare.

3. Secţia Controale totale

4. Sectia Controalelor în vederea efectuării restituirilor TVA şi lichidării întreprinderilor

5. Secţia Controale tematice şi posturi fiscale.

2.3.2 Direcţia Administrare Fiscală (DAF).

Sarcina de bază a DAF este de deservire si administrare a activităţii agentilor

economici subordonaţi administrativ.

În componenţa DAF activează urmatoarele secţii:

1. Secţia administrare fiscala a contribuabililor nr.1.

2. Secţia administrare fiscala a contribuabililor nr.2

3. Secţia administrare fiscala a contribuabililor nr.3

Sarcinile de bază a sectiei administrare fiscală nr.1 sunt: evideenta controlul şi

înregistrarea agenţilor economici în caleitate de platitori TVA, înregistrarea cererilor de comandă a
facturilor fiscale, evidenţa corectitudinii efectuarii calculărilor şi achitărilor pe tipuri de impozite,
consultarea şi efectuarea seminarelor în vederea popularizării legislaţiei fiscale, ect.

Sarcinile de bază a secţiei administrare fiscală nr.2 sunt: recepţionarea şi gestionarea

dărilor de seama fiscale, corectarea darilor de seamă eronate, executarea silită a plăţilor restante faţă
de buget, inregistrarea MCC, înregistrarea conturilor bancare, eliberarea certificatelor privind lipsa
restanţelor faţă de buget, restituirea TVA, stingerea obligaţiilor fiscale prin toate
metodele,administrarea reţelelor informaţionale interne, ect.

Sarcinile de bază a secţiei administrare fiscală nr.3 sunt: evidenta corectitudenii declarării
veniturilor de către persoanele fizice cetăţeni, emiterea şi redistribuirea avizelor de plată a
impozitului pe proprietate a persoanelor fizice cetăţeni, eliberarea certificatelor privind lipsa sau
existenţa restanţelor faţă de buget, ect.

2.4 Sarcina de baza si principiile generale de organizare a organului fiscal

Sarcina de baza a organului fiscal consta în exercitarea controlului asupra respectarii

legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii depline si la timp la buget a sumelor obligatiilor

12
fiscale. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor si fiecare inspectorat
fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului:
a) au statut de persoana juridica si sînt finantate de la bugetul de stat;
b) activeaza în temeiul Constitutiei Republicii Moldova, al Codului fiscal si al altor legi, al hotarîrilor
Parlamentului, al decretelor Presedintelui Republicii Moldova, al hotarîrilor si ordonantelor
Guvernului, al deciziilor în problemele fiscale adoptate de autoritatile administratiei publice locale în
limitele competentei.

Ministerul Finantelor exercita dirijarea metodologica a activitatii Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat fara ingerinte în activitatea lui si a inspectoratelor fiscale de stat teritoriale.
Modul de functionare a organului fiscal, de aprobare a structurii, a personalului scriptic si a
fondului de retribuire a muncii precum si modul de atribuire a gradelor de calificare functionarilor ei
sînt stabilite în Regulamentul, aprobat de Guvern.
Structura organizatorica a Serviciului Fiscal de Stat se aproba de Guvern, iar raza de activitate a
organelor fiscale teritoriale si raza de deservire a contribuabililor - de catre Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor.

2.5 Atributiile organului fiscal

2.5.1 - Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarele atributii:

a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea exercitarii
controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic privind
contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile si
reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri în vederea eficientizarii activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte în vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii ale
contribuabililor în modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale în activitatea organelor vamale si serviciilor
de colectare a impozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente propuneri vizÎnd
tragerea la raspundere a functionarilor acestor autoritati care au încalcat legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct sau
indirect, si-au adus contributia la îmbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la majorarea
13
încasarilor la bugetul public national. Organizarea concursurilor se efectueaza în modul stabilit de
Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state în baza tratatelor internationale la care Republica Moldova
este parte si activeaza în cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, în
conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) preîntîmpina, depisteaza si curma încalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a marfurilor
si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

2.5.2 - Inspectoratul fiscal de stat teritorial

exercita urmatoarele atributii:

a) întreprinde masuri pentru asigurarea stingerii obligatiilor fiscale;

b) popularizeaza legislatia fiscala si examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile contribuabililor;
c) asigura evidenta integrala si conforma a contribuabililor si a obligatiilor fiscale, cu exceptia celor
administrate de alte organe;
d) efectueaza controale fiscale;
e) efectueaza executarea silita a obligatiilor fiscale;
f) asigura gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dari de seama fiscale, elaborate în
conformitate cu instructiunile respective;
g) elibereaza, contra plata, subiectilor impunerii formulare de facturi fiscale, timbre (marci) de acciz
în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
h) sigileaza masinile de casa si de control ale contribuabililor, tine evidenta lor, efectueaza controale
privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontarile în numerar;
i) examineaza contestatii, cereri prealabile si emite decizii asupra lor;
j) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat îsi exercita atributiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova,
iar inspectoratul fiscal de stat teritorial poate sa-si exercite atributiile în afara teritoriului stabilit
numai cu autorizarea conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

2.5.3 - Drepturile organului fiscal si ale functionarului fiscal

14
 Organul fiscal si functionarul fiscal au dreptul:
a) sa efectueze controale asupra modului în care contribuabilii, organele vamale si serviciile de
colectare a impozitelor si taxelor locale, alte persoane respecta legislatia fiscala, sa ceara explicatiile
si informatiile de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului;
b) în procesul controalelor fiscale, sa ceara si sa primeasca gratuit de la orice persoana informatii,
date, documente, necesare în exercitarea atributiilor, cu exceptia informatiilor care constituie secret
de stat, precum si copiile de pe ele, daca acestea se anexeaza la actul de control;
c) sa efectueze vizite fiscale;
d) sa deschida si sa examineze, sa sigileze, dupa caz, indiferent de locul aflarii lor, încaperile de
productie, depozitele, spatiile comerciale si alte locuri cu exceptia domiciliului si resedintei, folosite
pentru obtinerea de venituri sau pentru întretinerea obiectelor impozabile, altor obiecte,
documentelor;
e) sa aiba acces la sistemul electronic de evidenta contabila al contribuabilului;
f) sa controleze autenticitatea datelor din documentele de evidenta si din darile de seama fiscale ale
contribuabilului;
g) sa ridice de la contribuabil documente în cazurile si în modul prevazut de prezentul titlu;
h) sa constate încalcarile legislatiei fiscale si sa aplice masurile prevazute de legislatie;
i) sa porneasca în instantele judecatoresti competente actiuni contra contribuabililor privind:
- anularea unor tranzactii si încasarea la buget a mijloacelor obtinute din aceste tranzactii;
- anularea înregistrarii întreprinderii, organizatiei în cazul încalcarii modului stabilit de fondare a
acestora sau al necorespunderii actelor de constituire prevederilor legislatiei si încasarea veniturilor
obtinute de acestea;
- lichidarea întreprinderii, organizatiei în temeiurile stabilite de legislatie si încasarea veniturilor
obtinute de acestea;
- alte actiuni în conformitate cu legislatia;
j) sa ceara si sa verifice lichidarea încalcarii legislatiei fiscale, sa aplice, dupa caz, masuri de
constrîngere;
k) la estimarea obiectelor impozabile si la calcularea impozitelor si taxelor, sa utilizeze metode si
surse directe si indirecte;
l) sa primeasca în numerar impozite, taxe, majorari de întîrziere (penalitati) si/sau amenzi;
m) sa efectueze executarea silita a obligatiilor fiscale în modul stabilit de legislatia fiscala;
n) sa sechestreze, în modul stabilit de lege, orice bun, cu exceptia celui care, în conformitate cu
prezentul cod si cu alte acte legislative nu este sechestrabil;
o) sa suspende, în modul stabilit de lege, operatiunile la conturile bancare ale contribuabilului, cu
exceptia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru

15
formarea sau majorarea capitalului social), precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt
subiecti ai activitatii de întreprinzator;
p) sa citeze la organul fiscal contribuabilul, persoana presupusa a fi subiectul impozitarii, persoana cu
functie de raspundere a contribuabilului, inclusiv responsabilul de evidenta documentelor referitoare
la persoana presupusa a fi subiectul impozitarii pentru a depune marturii, a prezenta documente si
informatii în problema de interes pentru organul fiscal, cu exceptia documentelor si informatiilor
care, potrivit legii, constituie secret de stat;
r) în procesul determinarii cuantumului impozitelor, taxelor, majorarilor de întîrziere (penalitatilor)
si/sau amenzilor ori al perceperii lor, sa solicite de la institutiile financiare (sucursalele sau filialele
acestora) prezentarea documentelor referitoare la clientii acestora;
s) sa solicite efectuarea si sa efectueze controale fiscale în alte tari în baza tratatelor internationale la
care Republica Moldova este parte;
t) sa solicite organelor competente din alte state informatii despre activitatea contribuabililor fara
acordul acestora din urma;
u) sa prezinte organelor competente din alte state informatii despre relatiile contribuabililor straini cu
cei autohtoni fara acordul sau înstiintarea acestora din urma;
v) sa utilizeze dari de seama fiscale, corespondenta cu contribuabilii si informatii ale autoritatilor
publice pe suporti electronici si de alt fel, perfectati si protejati conform legislatiei în domeniu;
x) sa foloseasca mijloace de informare în masa pentru popularizarea si respectarea legislatiei fiscale;
y) sa întreprinda alte actiuni prevazute de legislatia fiscala.
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul sa instituie posturi fiscale altele decît cele instituite
în conformitate cu actele legislative si alte acte normative.
Organul fiscal este în drept sa revoce, sa modifice sau sa suspende, în conditiile legislatiei, actele sale
cu caracter normativ si cele cu caracter individual daca ele contravin legislatiei. Actele
inspectoratelor fiscale de stat teritoriale care contravin legislatiei pot fi anulate, modificate sau
suspendate si de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Cerintele si dispozitiile legale ale
functionarului fiscal sînt executorii pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele cu functie de
raspundere. Împiedicarea de a-si exercita atributiile, ofensarea, amenintarea, împotrivirea,
violentarea, atentarea la viata, la sanatatea si la averea functionarului fiscal, precum si a rudelor lui
apropiate, în timpul exercitarii atributiilor sau în legatura cu aceasta atrag raspunderea prevazuta de
lege. Functionarul fiscal îsi exercita atributiile privind controlul fiscal la fata locului sau privind
executarea silita a obligatiei fiscale în baza unei decizii emise de conducerea organului fiscal.

2.6 Obligatiile organului fiscal si ale functionarului fiscal

16
Organul fiscal si functionarul fiscal au urmatoarele obligatii:
a) sa actioneze în stricta conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, cu Codul fiscal si cu alte
acte normative;
b) sa trateze cu respect si corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alti participanti la
raporturile fiscale;
c) sa popularizeze legislatia fiscala;
d) sa informeze contribuabilul, în cazurile prevazute de legislatia fiscala sau la solicitarea acestuia,
despre drepturile si obligatiile lui;
e) sa informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele si taxele în vigoare, despre modul si
termenele lor de achitare si despre actele normative respective;
f) sa asigure gratuit contribuabilul cu formulare tipizate de dare de seama fiscala;
g) sa efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru
restituirea sumelor platite în plus sau a sumelor care, conform legislatiei fiscale, urmeaza a fi
restituite;
h) la cererea scrisa a contribuabilului, în care se indica destinatia certificatului, sa elibereze certificate
privind lipsa sau existenta restantelor fata de buget si certificate care confirma înregistrarea în calitate
de platitor al impozitului pe venit si T.V.A.. Formularul-tip al certificatelor mentionate se elaboreaza
de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
i) în lipsa tratatului international care reglementeaza impozitarea sau include norme care
reglementeaza impozitarea, la solicitarea scrisa a nerezidentului sau persoanei împuternicite de el
(platitorul venitului), sa elibereze certificatul despre sumele veniturilor obtinute în Republica
Moldova si impozitele achitate (retinute). Formularul-tip al certificatului mentionat se elaboreaza de
catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor;
j) sa primeasca si sa înregistreze cereri, comunicari si alte informatii despre încalcari fiscale si sa le
verifice, dupa caz;
k) sa examineze petitiile, cererile si reclamatiile contribuabililor în modul stabilit de lege;
l) sa tina evidenta contribuabililor si a obligatiilor fiscale;
m) sa efectueze controale fiscale si sa întocmeasca actele de rigoare;
n) în cazul depistarii unei încalcari fiscale si neîndeplinirii cerintelor legale ale functionarului fiscal,
sa emita decizie privind aplicarea de sanctiuni;
o) sa remita contribuabilului sau reprezentantului acestuia, în termenele prevazute de legislatia
fiscala, decizia emisa;
p) sa nu foloseasca situatia de serviciu în interese personale meschine;
r) sa întreprinda si alte actiuni prevazute de legislatia fiscala.

17
 III. Serviciului Fiscal de Stat – Aspecte practice.

3.1 Resursele Umane implicate în activitatea Serviciului Fiscal de Stat:

Concomitent cu modificarea structurii SFS, lărgirii atribuţiilor pe care le îndeplinea, precum
şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor stabilite prin actele legislative ulterior adoptate, era absolut
necesară şi schimbarea, completarea structurii de personal.
Dacă e să ne referim la dinamica personalului de la crearea SFS, numărul de unităţi de personal
treptat s-a majorat de la 1160 de unităţi în anul 1990 şi pînă la 3170 - în anul 2000. În anul 2001 s-a
înregistrat o descreştere a numărului de unităţi de personal în rezultatul micşorării numărului de
personal, ajungînd pînă la 2248 în anul 2004. Această cifră a fost menţinută pînă în anul 2006, iar
începînd cu anul 2007 numărul angajaţilor a fost iarăşi micşorat.
Evoluţia numeric a personalului pentru anii 1990-2010 (aqngajaţi)

3162 3170
2970 2970 2905
3000 2620
2517
2500 2310 2294 2248 2248 2248 2196
1980 2081
1930 1930
2000 1650 1650
1500 1310
1000
500
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

În prezent Serviciul Fiscal de Stat are un efectiv-limită de 1939 unităţi de personal.

Deţin studii universitare - 1590 funcţionari, studii medii speciale - 292 funcţionari şi studii de
doctorat - 5 funcţionari.
1346 angajaţi au studii economice, 161 studii juridice, 56 în domeniul managementului, 319 alte
studii.
Structura pe vîrstă a personalului SFS este următoarea: 91 angajaţi au între 20 şi 24 ani, 519
angajaţi au între 25 şi 34 ani, 486 angajaţi au între 35 şi 44 ani, 547 angajaţi au între 45 şi 54 ani, 239
- mai mult de 55 ani.
Structura Serviciului Fiscal de Stat conform nivelului functiilor ocupate

18
 functionari publici de execuţie 77%
functionari publici de conducere 16%
personal auxiliar 7%

3.2 Impozitul pe Venit

3.2.1 - Introducerea impozitului pe venit in Republica Moldova:

Impozitul pe venit se aplică in Republica Moldova incepind cu 1 ianuarie 1998 in baza prevederilor
titlurilor I şi II ale Codului fiscal. Aplicarea acestui impozit reprezintă realizarea unuia dintre
obiectivele reformei fiscale, derularea căreia a fost condiţionată de necesitatea excluderii
inechitabilităţii intre persoanele fizice şi agenţii economici aflaţi in condiţii economice neegale.
Prin introducerea impozitului pe venit a fost asigurată posibilitatea stabilirii intr-un act legislativ a
principiilor generale ale impozitării in Republica Moldova a veniturilor obţinute atit de
intreprinzători din diferite domenii ale economiei naţionale, cit şi de persoanele fizice. Pină la
apariţia impozitului pe venit aceste principii au fost reglementate de 4 acte legislative.

3.2.2 - Cotele impozitului pe venit din activitatea de intreprinzător

Cota impozitului pe venit e stabilită prin art. 15 al Codului fiscal. Pe parcursul anilor 1998-2010 cota
impozitului pe venit are tendinţă stabilă de reducere, evoluţia cotelor fiind prezentată în figura
alăturată.

Evoluţia cotelor impozitului pe venit

19
 35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010

3.2.3 - Cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice

Cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice sînt stabilite în dependenţă de mărimea venitului în
trei tranşe (pentru 2008 fiind deja stabilite 2 tranşe). Pe parcursul anilor 1998-2008 cotele impozitului
pe venit au fost micşorate, evoluţia cotelor fiind prezentată în tabelul şi diagrama ce urmează. În
acelaşi timp, mărimea scutirilor personale şi pentru persoanele întreţinute acordate au crescut în
fiecare an.

Cotele impozitului pe venit persoanelor fizice şi scutirile personale pentru anii 1998 şi 2010.

Amul Tranşele de Cota Mărimea Mărimea Scutirea

impozitare impozitului scutirii scutirii pentru
pe venit (%) personale personale persoana
majorate întreţinută
<6000 15%

6000-10800 20%
1998 2100 10000 120
>10800 32%

<25200 7%

>25200 18%
2010 8100 12000 1800

Evoluţia în timp a mărimii scutirii personale pentru anii 1998-2010

20
 9000 8100
8000 7200
6300
7000
5400
6000
4500
5000 3600 3600 3960
4000
2520 2520 2520
3000 2100 2100
2000
1000
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia în timp a scutirii pentru persoanele întreţinute pentru anii 1998-2010

2000 1800
1680
1800 1560
1600 1440
1400
1200
1000 840
800 600
600
400 240 240
120 120 120 120 120
200
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

3.3 Impozite indirecte

În partea ce ţine de evoluţia în timp a impozitelor indirecte (din care fac parte taxa pe valoare
adăugată şi accizele) menţionăm că impunerea livrării pe teritoriul ţării şi a importului mărfurilor,
serviciilor cu TVA şi accize (după caz) s-a început odată cu adoptarea legilor de profil care au fost
unificate într-un singur act legislativ – Codul fiscal. Titlul III al Codului fiscal „Taxa pe valoare
adăugată” şi Tilul IV „Accizele.”
Pe parcurs, a fost extins dreptul la restituirea sumelor TVA trecute în cont pentru un spectru
mai larg de tranzacţii, cum ar fi: livrările efectuate în cadrul contractelor de leasing, efectuarea inves-
tiţiilor (cheltuielile) capitale.
Evoluţia restituirii TVA (mln. Lei)

21
 200

150

100

50

septembrie

noembrie
ianuarie

martie

iulie
mai
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Atît diversificarea categoriilor de mărfuri şi produse asupra cărora se impun accizele şi

livrarea cărora este impozitată cu TVA, cît şi excluderea acestora este dictată de fluctuaţiile
economice existente, care şi determină includerea sau excluderea categoriilor vizate.

Bazele teoretice ale impunerii fiscale indirecte sunt destul de complicate. In primul
rand, trebuie găsit punctul de echilibru intre interesele fiscale şi principiul echităţii
sociale. In condiţiile preţurilor de echilibru, aplicarea acestor impozite conduce la
distribuirea beneficiului potenţial al producătorului in favoarea statului, mai ales in
situaţii, cand aplicarea impozitelor indirecte provoacă depăşirea preţului de echilibru ce
duce la excesul ofertei de mărfuri. In ţările cu presiune fiscală inaltă, se inregistrează cel
mai inalt nivel de economie subterană. Astfel, Grecia, Italia, Belgia şi Suedia sunt ţări cu
cel mai mare nivel de impunere din Europa – de la 72 pană la 78%, respectiv şi
ponderea sectorului subteran este destul de mare. Totodată, ţările cu nivel redus de
povară fiscală deţin un sector subteran relativ mai mic, iar in Elveţia şi SUA, presiunea
fiscală, respectiv, atinge nivelul de 39,7% şi 41,4%.
Cu toate că in fiecare an cotele impozitelor se modifică, totuşi, presiunea fiscală rămane
la un nivel destul de inalt. Astfel, impozitele indirecte, ce revin unui locuitor, au atins nivelul
de 2759 lei, in anul 2007, inregistrand o creştere faţă de anul precedent cu 22%, iar faţă de
anul 2004 – de 2 ori. Remarcăm că această creştere se datorează faptului că s-au majorat
importurile şi s-a micşorat lista mărfurilor impozitate cu cota redusă a TVA. Totodată, in anul
2007, au crescut şi impozitele directe ce-i reveneau unui locuitor cu 20%.

Veniturile Bugetului Public Naţional ce îi revin unui locuitor al Republicii Moldova

22
 Indicatori Unit. 2004 2005 2006 2007

Venit din impozite directe Mln.lei 1801 1904 2404 2943

Impozitele directe ce revin unui Lei 499 529 680 822

locuitor

Venit din impozite indirect Mln. 4834 6236 8095 9879

Lei

Impozite indirect ce revin unui Lei 1340 1732 2255 2759

locuitor

Venituri din alte impozite, Mln. 4663 6280 7094 9334

perceperi, încasări Lei

Alte impozite care revin unui Lei 1293 1744 1976 2606
locuitor

Populaţia stabilă în R.M. mii. cet 3607 3600 3590 3581

3.4 Impozite şi taxe locale.

La 19 iulie 1994 a fost adoptată Legea Republicii Moldova nr. 186-XIII din 19.07.1994
„Privind taxele locale”. Pe parcursul anilor, nivelul încasărilor taxelor locale au fost în continuă
creştere şi au atins cifra de 200,4 mil. lei în anul 2009.
Acest sector de activitate se află la o etapă de reformare prin implementarea normelor şi
principiilor noi de evidenţă şi aplicare, care în decursul anului curent şi în viitor se va realiza trecerea
la impozitarea bunurilor imobiliare la valoarea estimată la preţurile de piaţă a cca 4860 mii bunuri
imobile, sau 88,4 la sută din toate bunurile imobiliare înregistrate de către organele cadastrale în
republică.

Evoluţia încasărilor din taxele locale (mln. Lei)

23
 250

200 200,4
183,5
150 142,9
124,6
100 98,8 98,6
78 84,2
70
50 41,9 44,7 51

0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

3.5 Colectarea impozitelor - scopul primordial al Serviciului Fiscal de Stat

Executarea bugetului public naţional a fost în permanenţă sarcina de bază a organelor SFS.
Este de menţionat, că iniţial în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat se acumula
informaţia pentru veniturile bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, bugetului
asigurărilor de asistenţă socială. Ulterior, în sistemul de evidenţă al SFS au fost incluse şi veniturile
aferente fondurilor obligatorii de asistenţă medicală.

Incasări în BPN (mln. Lei)

16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

BS BUAT BASS FOAM

Descifrarea incasărilor pe tip de buget (mln. Lei)

Buget/ 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 200 2010
9
perioada

BS 1280 1280 1280 1280 960 960 1480 1880 2280 2970 3760 4280 384 4480
0

BUAT 1040 1040 1040 1160 1440 1680 1960 1960 1960 2240 2640 2640 264 2760

24
 0

BASS 440 440 440 680 1240 1480 1880 1960 2480 2920 3680 5240 524 5360
0

FOAM 120 120 120 280 440 520 520 680 840 840 1280 1480 184 2080
0

Există cazuri, însă, cînd nivelul încasărilor este afectat de tergivirsările admise de către
contribuabilii nedesciplinaţi. În acest caz, se porneşte pe calea verificărilor şi încasărilor forţate a
sumelor prevăzute de legislaţie, ceea ce duce şi la asigurarea resurselor bugetare şi sporirea gradului
de conformare a contribuabililor la prevederile legislaţiei fiscale.

3.6 Controlul Fiscal.

Planificarea controalelor se face pe baza mecanismului de planificare automatizată a

controalelor în baza evaluării factorilor de risc, iar arealul contribuabililor care au admis erori se
grupează după principiul frecvenţei comiterii acestora.
O prezentare a rezultatelor controalelor efectuate începând cu anul 1994 în dinamică sunt
prezentate în rapoarte privind totalul activităţii de control asupra respectării legislaţiei fiscale, după
cum urmează:

Anul Numărul Inclusiv (mii lei) Rezultatele controalelor

persoanelor juridice (mln. lei)
şi fizice la evidenţă Numărul Din ele au Calculat Inclusive
la sfîrşitul perioadei contribuabililor fost suplimentar sancţiuni
de gestiune supuşi stabilite la buget
controalelor încălcări impozite,

25
 fiscale taxe şi alte
plăţi

2005 645,4 43,3 32,5 321,4 135,0

2006 659,4 62,0 45,1 349,1 139,1

2007 674,7 42,1 25,3 237,7 60,0

2008 679,6 38,4 21,1 201,1 94,7

2009 683,8 53,5 36,3 449,5 185,4

IV. Obectivele dezvoltării activităţii Serviciului Fiscal de Stat.

În continuare, Serviciul Fiscal de Stat îşi va orienta acţiunile întru realizarea obiectivelor de
bază stabilite în diverse programe guvernamentale, în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de
Stat, precum şi în direcţia îmbunătăţirii activităţi de administrare fiscală prin:

• introducerea taxei unice pentru anumite categorii de contribuabili, ceea ce va contribui la

facilitarea unor proceduri de administrare fiscală, inclusiv, va reduce numărul controalelor
fiscale, iar pentru agenţii economici – va înlesni raportarea şi va asigura realizarea evidenţei
conforme a activităţii desfăşurate;

• perfecţionarea modului de organizare a administrării fiscale prin standardizarea procedurilor

ce ţin de acest domeniu, care va permite canalizarea eforturilor pentru întreprinderea
acţiunilor de o prioritate înaltă şi asigurarea creşterii ritmului încasării impozitelor şi taxelor
la bugetul public naţional, elaborarea şi implementarea unor sisteme automatizate de
administrare şi control, printre care: implementarea SIA „Controlul cameral automatizat” sau
a sistemului de automatizare a procesului de restituire a TVA;

• simplificarea procesului de raportare a impozitelor şi taxelor locale;

• optimizarea structurii rapoartelor fiscale, micşorarea numărului acestora, paralel cu

diminuarea cheltuielilor indirecte pentru semnătura digitală şi purtători, inclusiv, prin
modificarea şi completarea actelor normative aferente;

• crearea contului unic al contribuabilului – instrument fiscal care va permite verificarea on-line
a obligaţiilor fiscale;

26
 • optimizarea sistemului de control şi audit, limitarea gradului şi modalităţilor de intervenţie
abuzivă şi nefondată a statului în activitatea întreprinderilor;

• optimizarea sistemului de control şi audit, limitarea gradului şi modalităţilor de intervenţie

abuzivă şi nefondată a statului în activitatea întreprinderilor;

Concluzie

Reieşind din cele menţionate, devine evident faptul că, prezentul şi viitorul Serviciului Fiscal
Stat este determinat şi direct influenţat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel, prin
colaborarea permanentă şi susţinerea acestora prin acordarea unei asistenţe consultativ-informative
adecvate, inclusiv, prin oferirea de noi servicii de administrare fiscală care să contribuie la reducerea
costurilor, se vor realiza noi performanţe la capitolul – onorarea de către contribuabil, în mod
voluntar, conştient şi corect a obligaţiilor fiscale.
Aspectul respectiv al activităţii desfăşurate nu presupune un punct final de referinţă în
procesul dezvoltării activităţii şi a procedurilor utilizate de Serviciul Fiscal de Stat, deoarece
încrederea contribuabililor deserviţi, în calitatea şi eficienţa serviciilor oferite, constituie un obiectiv
de primă importanţă.
În această ordine de idei, cu scopul de a înlătura incertitudinea şi sentimentul de suspiciune a
mediului de afaceri, precum şi a societăţii civile în partea ce ţine de competenţa şi eficacitatea
serviciilor acordate, este necesar de a intensifica continuu eforturile depuse întru optimizarea
procedurilor de administrare fiscală implementate şi de a maximiza activitatea pentru înlăturarea
rezervelor şi obţinerea unor rezultate avansate, care în final, se vor reflecta în acumulările de venituri
la bugetul public naţional.

27