INFRACŢIUNI ECONOMICE

1. L. A., fiind student la Academia Teatru, Muzică şi Arte Plastice, a confecţionat mai multe bancnote de 50
de lei cu scopul de a le folosi în calitate de mijloace de plată. Temându-se să pună în circulaţie banii falsificaţi la
achitarea mărfurilor, în timp ce se afla la ziua de naştere a prietenului său, C. O., i-a donat acestuia două bancnote
contrafăcute, fără a-l înştiinţa despre faptul falsificării. Ultimul a fost reţinut de către poliţie în timp ce încerca să
procure ţigări de la o tarabă cu o bancnotă falsificată.
Încadraţi acţiunile făptuitorilor.

2. V. M., fiind de profesie pictor, a făcut un pariu cu prietenii săi că va reuşi să contrafacă bancnote în
valoare de 100 de lei. Peste trei zile, acesta le-a demonstrat amicilor cinci bancnote a câte 100 de lei falsificate,
spunându-le că intenţionat nu a introdus unele semne de identificare, pentru a le putea distinge de cele adevărate, în
vederea evitării posibilităţii de folosire a lor în calitate de mijloace de plată. A doua zi, soţia lui V. M., găsind
bancnotele în cauză într-un sertar, a luat o bancnotă de 100 de lei contrafăcută pentru a procura produse alimentare.
Seara, aceasta a fost reţinută de către colaboratorii poliţiei în timp ce achita mărfuri la o alimentară. Pe parcursul
urmăririi penale s-a constatat că V. M. nu i-a spus soţiei că bancnotele în cauză sunt contrafăcute, iar ultima nu a
depistat falsul.
Arătaţi dacă în acţiunilor soţilor sunt prezente elementele constitutive ale infracţiunii. Argumentaţi
răspunsul.

3. B. C. a confecţionat prin contrafacere o bancnotă de 100 de dolari SUA. În una din zile, văzându-l pe O.L.
în stare de ebrietate, care stătea în rând pentru a cumpăra 100 de dolari, i-a oferit să cumpere de la el valută în
condiţii mai avantajoase. După ce ultimul a acceptat propunerea făcută, Buruiană i-a vândut bancnota contrafăcută.
Pe parcursul urmăririi penale s-a constatat că bancnota falsificată, după semnele de identificare, corespundea
originalului, însă după dimensiuni, era mai lată cu circa 2 cm. După ce a fost reţinut, organele judiciare au intentat în
privinţa lui B. C. dosar penal în baza art. 237 alin. (2) lit. a).
Arătaţi dacă au fost calificate corect acţiunile persoanei. Argumentaţi răspunsul.

4. Rotaru, care avea abilităţi de pictor, contrafăcea bancnote de 100 de lei pentru a procura mărfuri de la
piaţă. În una din zile, sus-numitul a fost reţinut de către lucrătorii poliţiei după ce a achiziţionat produse alimentare
cu o bancnotă falsificată. În procesul de urmărire penală s-a constatat că Rotaru, pe parcursul unei luni de zile, a
înşelat 8 persoane prin acest mod de operare.
Calificaţi acţiunile lui Rotaru. Caracterizaţi modalităţile normative prin care a fost comisă infracţiunea.

5. Doni, lucrând în calitate de operator al maşinilor de calcul la S.A. ,,M. Bank” în funcţiunile de serviciu ale
căruia intra şi activitatea de confecţionare şi monitorizare a cardurilor de plată, a confecţionat 5 carduri de plată pe care
nu le-a înregistrat în registrul băncii. Ulterior, sus-numitul i-a vândut un card de plată lui Musteaţă, pe care l-a informat
despre frauda comisă. Ultimul a fost reţinut mai târziu, după ce în mod fregvent a utilizat cardul ca mijloc de plată la
procurarea mărfurilor.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile făptuitorilor.

6. G. A., care lucra în calitate de funcţionar al secţiei de creditare a băncii S. A. “T. Bank”, a aprobat
încheierea unui contract de creditare cu antreprenorul U. L. fără a verifica situaţia economico-financiară a acestuia şi
garanţiile rambursării creditului. În schimbul acestui serviciu, funcţionarul a primit de la U. L. 10 000 de lei. În baza
contractului încheiat, antreprenorului i s-a acordat un credit în valoare de 10 000 000 de lei. Deoarece ultimul nu a
putut plăti creditul la scadenţă, instituţiei financiare i-a fost cauzat un prejudiciu în valoare de 500 000 de lei.
Calificaţi acţiunile lui G. A. şi U. L.

7. Primăriei oraşuşui H. i-a fost acordată o sumă de 1 500 000 de lei, din împrumuturile de stat externe,
pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale declanşate în zonă de alunecările de teren. Primarul Socoliuc,
împreună cu contabilul-şef, Plămădeală, au decis ca o parte din banii primiţi (circa 300 000 de lei) să fie utilizaţi
pentru procurarea a două maşini de serviciu şi a echpamentului tehnic necesar pentru dotarea primăriei.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile făptuitorilor.

8. Danilov, fiind pasionat de colecţionarea monedelor vechi, a procurat o monedă datată din sec. XVII.
Aflând că moneda este falsă, acesta i-a vândut-o lui Cămătaru, căruia i-a spus că moneda este veritabilă.
 Arătaţi elementele constitutive ale cărei infracţiuni sunt prezente în acţiunile făptuitorului. Argumentaţi
răspunsul.

9. Făină s-a apropiat de casa de schimb valutar „G.” şi a solicitat să schimbe o bancnotă de 100 de dolari
SUA. Primind refuz de la casier, pe motiv că bancnota era falsă, el nu a renunţat la intenţia sa şi s-a adresat la casele
de schimb valutar „Ed.” şi „D.”, cu aceeaşi solicitare. Casiera de la ultima casă a chemat poliţia şi făptuitorul a fost
reţinut.
Calificaţi acţiunile lui Făină.

10. Ş. M. cumpăra apartamente în municipiul Chişinău şi le înregistra pe numele lui B.J. şi N. U., iar mai
apoi le vindea la un preţ mai mare. În decursul unui an de zile făptuitorii, au vândut 26 de apartamente, în urma
acestei afaceri obţinând un profit de circa 800 000 lei.
Calificaţi acţiunile persoanelor.
11. Lucrătorii inspectoratului fiscal au constatat că proprietarul staţiei petroliere „PR”, numitul Ababii, ştiind
că a expirat termenul de valabilitate a licenţei, care îi conferea dreptul de a se ocupa cu comercializarea produselor
petroliere, nu a prelungit-o în modul stabilit de lege şi, în decurs de o lună de zile, a vândut produse petroliere în
sumă de 320 000 lei.
Calificaţi acţiunile făptuitorului. Analizaţi modalitatea normativă prin care a fost comisă infracţiunea.

12. Turcu a prezentat date neveridice despre situaţia economico-financiară întreprinderii sale şi a obţinut un
credit în condiţii favorabile. Peste trei luni de zile întreprinderea acestuia a dat faliment, iar instituţiei bancare i-a
fost pricinuită o daună în proporţii mari.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile lui Turcu.
13. Directorul SRL – lui „DT”, numitul Iovu, a încheiat un contract cu o societate pe acţiuni din Federaţia
Rusă, care producea băuturi alcoolice, în baza căruia ultima livra primei vodcă cu marca „Rasputin”, în scop de
comercializare. Profitând de aceasta, sus-numitul, cu acordul celorlalţi fondatori, a dispus deschiderea unei linii de
băuturi alcoolice într-un depozit al întreprinderii, în care, după ce erau transportate sticle şi embleme comerciale ale
produsului alcoolic „Rasputin”, se producea clandestin băutura menţionată, fiind comercializată la mai multe pieţe
din localitate. În urma evaluărilor făcute de către organele judiciare s-a constatat că, pe parcursul unui an de zile,
întreprinderea desfăşurând o asemenea activitate a obţinut un profit de circa 500 000 de lei.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile săvârşite de Iovu. Arătaţi dacă SRL-ul poate fi supus răspunderii penale
pentru fapta comisă de Iovu.

14. În cadrul unei operaţiuni poliţieneşti desfăşurate de organele poliţieneşti într-un subsol al unei case de
locuit s-a depistat că, într-o cameră special amenajată, V. S. şi J. U., neavând autorizaţie şi nefiind înregistraţi în
modul stabilit de lege, produceau maioneză, pe care o comercializau prin intermediul unei unităţi comerciale al cărei
proprietar era C. M. În urma investigării acestui caz s-a determinat că sus-numiţii au desfăşurat această activitate pe
parcursul unui an de zile, obţinând un profit de circa 350 000 de lei. De asemenea, în urma verificărilor realizate de
Departamentul de Standardizare şi Metrologie, s-a constatat că maioneza produsă de aceştia nu corespundea
standardelor.
Calificaţi acţiunile făptuitorilor.

15. Firma „DC”, care era o filială a unei bănci comerciale lituaniene, activa în R. Moldova fără acreditare,
fără cod fiscal şi nu era înregistrată în modul stabilit de lege. În timpul efectuării percheziţiei de către lucrătorii
poliţiei, la sediul firmei a fost depistată suma de 800 000 de dolari SUA în numerar, bani care nu erau înregistraţi.
Soluţionaţi problema răspunderii penale pentru fapta descrisă.
16. Într-un depozit au fost depistate utilaje cu care se produceau clandestin vodcă. În urma efectuării
percheziţiei, în depozit au fost depistate 200 kg de alcool etilic, 1 000 de sticle goale, embleme, cutii de ambalare a
sticlelor şi certificate de calitate false. În cadrul investigaţiilor realizate de către organele poliţieneşti s-a deter minat
că P. S. şi R. H., în scopul organizării activităţii de falsificare, au procurat 2 000 de kg de spirt şi i-au angajat pe S.
R. şi S. B., pentru a produce băutura alcoolică arătată, primind bani pentru fiecare sticlă falsificată. Producţia
obţinută în acest mod făptuitorii o comercializau la pieţele angro la preţul de 14 lei sticla.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile făptuitorilor şi arătaţi în ce condiţii aceştia pot fi supuşi răspunderii penale.
 17. Sajin a deschis un SRL de producere a mobilei, pe care l-a înregistrat în modul prescris de lege, deşi în
realitate nu avea scopul de a fabrica mobilă. După ce a prezentat documentele şi garanţiile necesare, a obţinut un
credit de la banca comercială „R.T.” în valoare de 100 000 de lei. Peste două săptămâni acesta a declarat că
întreprinderea a dat faliment şi a părăsit ţara ascunzându-se în străinătate.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile făptuitorului.

18. Raţă a deschis un magazin de materiale de construcţii pe care l-a înregistrat în modul stabilit de lege.
Văzând că afacerea nu este profitabilă, acesta cumpăra sistematic băuturi alcoolice de la SRL „A.N.” şi le
comercializa fără autorizaţie. La instrumentarea acestui caz, organele judiciare au constatat că sus-numitul, în urma
realizării acestei activităţi pe parcursul unui an de zile, a obţinut un profit de circa 14 000 de lei.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile făptuitorului.

19. V. D., activând în calitate de conducător al gospodăriei ţărăneşti „Z. M.”, împreună şi de comun acord cu
contabilul-şef al acelei gospodării, după ce au achiziţionat de la persoana fizică L.T. 39 662 kg de tutun masă uscată,
pe care ulterior au comercializat-o unei societăţi pe acţiuni, au introdus în facturile de expediţie, facturile TVA şi
declaraţia TVA date privind aplicarea cotei de 5% TVA pentru bunuri produse de gospodărie şi nu cota de 20%
TVA din valuta impozabilă ce urma să fie aplicată pentru producţie ca marfă, încălcând astfel art. 7 alin. 1 din Legea
bugetului pe anul 2001 nr. 1392 – XIV din 13.11.2000. În acest mod, făptuitorii au diminuat taxa pe valoare
adăugată în sumă de 35 555 lei.
Analizaţi şi calificaţi acţiunile făptuitorilor.

20. C. F., fiind directorul cooperativei „Codru”, a livrat, conform facturilor de expediţie, unei societăţi cu
răspundere limitată materiale de construcţie în valoare de 60 166 lei. Suma respectivă n-a fost reflectată contabil. De
asemenea, prin sustragerea de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi TVA, făptuitorul a
eschivat întreprinderea de la plata impozitului pe venit în sumă de 16 846 lei şi de la TVA în sumă de 12 033 lei,
diminuînd, în acest mod, valoarea lor ce urmau să fie vărsate în bugetul naţional în sumă totală de 28 880 lei.
Calificaţi acţiunile făptuitorului. Caracterizaţi modalitatea normativă prin care a fost comisă infracţiunea.

21. Cotruţă, în scopul desfăşurării activităţii de antreprenoriat, a constituit întreprinderea individuală „Cotruţă
A.”, a cărui gen de activitate era comercializarea mărfurilor de uz casnic cu ridicata. Fiind directorul întreprinderii şi
purtând răspundere totală pentru activitatea de antreprenoriat şi evidenţă contabilă, acesta a diminuat venitul
impozabil în sumă de 53 148 lei şi respectiv a impozitului pe venit în sumă 11 808 lei.
Arătaţi dacă în acţiunile lui Cotruţă sunt prezente elementele constitutive ale infracţiunii. Argumentaţi
răspunsul.

22. Furtună a sustras un automobil şi l-a oferit spre vânzare prietenului său Vintilă, care lucra în calitate de
dealer la un salon de comercializare a automobilelor. Cunoscând că Furtună se află într-o stare materială dificilă,
ultimul a procurat maşina în cauză la un preţ redus, fiind, totodată, la curent că este sustrasă. Ulterior, Vintilă,
profitând de funcţia pe care o deţinea, a vândut automobilul unui client al salonului, fără să-l informeze că
automobilul este furat.
Calificaţi acţiunile făptuitorilor.

23. P. S. şi S. A. pe parcursul a trei ani au făcut parte dintr-o organizaţie criminală, a cărei direcţie de
activitate era săvârşirea infracţiunilor de şantaj. Cu ajutorul veniturilor obţinute în urma practicării activităţii
infracţionale aceştia au deschis o firmă, care se ocupa cu exportarea băuturilor alcoolice în Rusia. În privinţa aces -
tora organele de urmărire penală au intentat un dosar penal conform art. 189 şi art. 243 CP al RM.
Analizaţi fapta comisă şi arătaţi dacă au fost încadrate just acţiunile făptuitorilor.

24. I. M., fiind director al SRL „Lădiţa sclipitoare”, a sosit în Aeroportul Internaţional Chişinău şi, la trecerea
controlului vamal, a declarat ca persoană juridică un lot de obiecte din aur cu masa totală de 647, 72 g. Fiind
întrebată de către S. O., care efectua controlul vamal, dacă mai are ceva de declarat, sus-numita a răspuns negativ.
Având suspiciuni asupra sincerităţii acesteia, S.O. a raportat şefului sectorului de pasageri şi ultimul i-a dat indicaţie
de a continua convorbirea şi controlul în încăperea specială din vamă. În încăperea de serviciu I. M. a fost întrebată
încă o dată dacă mai are de declarat careva bunuri, ultima a dat acelaşi răspuns. După ce acesteia i s-a propus să
scoată ciorapii şi încălţămintea, colaboratorii organelor vamale au depistat mai multe obiecte din aur împachetate şi
lipite cu scotch de picior, cu masa de 350 g în sumă de 89 360 de lei.
Calificaţi acţiunile făptuitoarei. Arătaţi şi descrieţi metoda prin care a fost realizată activitatea
infracţională.
25. Buga importa vopsea din oraşul Ufa, Federaţia Rusă. La realizarea unei operaţii de import, conform
actului de însoţire vamală şi a facturii de transport, la punctele de trecere a frontierei Federaţiei Ruse şi Republicii
Ucraina a declarat 5 330 kg de vopsea. La postul fiscal comun de control „ Criuleni 14„ R. Moldova, în scopul
eschivării de la achitarea plăţilor vamale, acesta din autocamionul de model „Camaz” a încărcat 3 640 kg de vopsea
în sumă de 40 320 lei într-un alt automibil, care aparţinea lui Barbu şi pe care l-a determinat, în schimbul unei
recompense, să treacă cantitatea de vopsea arătată printr-un alt loc decât cel destinat trecerii frontierei de stat.
Organelor de control vamal Buga a declarat numai cantitatea de vopsea rămasă în autocamionul de model „Camaz”.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile comise de făptuitori. Elucidaţi şi analizaţi metoda de comitere a infracţiunii.

26. C. G., cetăţean al Israelului, în scopul trecerii ilegale a valutei străine peste frontiera vamală a R.
Moldova, a dosit în partea de sus a pantalonilor, sub curea, 7 500 de euro. Aflându-se în Aeroportul Internaţional
Chişinău, în momentul trecerii controlului vamal sus-numitul n-a declarat verbal şi nici n-a indicat în declaraţia
vamală suma de bani pe care o deţinea asupra sa. În timpul controlului vamal al bagajului suma ascunsă a fost
depistată şi ridicată de către colaboratorii Biroului Vamal Aeroport într-o încăpere separată.
Analizaţi şi calificaţi acţiunile făptuitorului. Caracterizaţi modalitatea normativă prin care a fost comisă
fapta infracţională.

27. SRL „MM” se ocupa cu comercializarea computerilor şi a accesoriilor pentru acestea. În acest scop,
directorul SRL-lui Pascari a încheiat un contract cu o firmă germană, în baza căruia urma să importe pentru
comercializare un lot de computere şi impimante. Conform clauzelor contractuale, obligaţia de a plăti taxele vamale
îi revenea SRL-lui „MM”. Directorul firmei Toacă şi locţiitorul acesteia Făină au hotărât să economisească
mijloacele financiare ale întreprinderii şi, în acest scop, în declaraţia vamală în loc de a indica marca computerilor
efectiv importate, care costau 500 de dolari SUA bucata, au indicat computere de altă marcă la preţul de 350 de
dolari bucata. Drept urmare, la introducerea mărfii în ţară s-au calculat taxe vamale în sumă de 2 000 de dolari SUA,
însă, reieşind din preţul real al acestora, firma trebuia să plătească taxe vamale în sumă de 3 500 de dolari SUA.
Calificaţi acţiunile făptuitorilor. Arătaţi dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru a trage la răspundere
penală SRL „MM” în calitate de persoană juridică.

28. D.N. a introdus un lot de marfă în R. Moldova, procurată din Odessa, Ucraina, în sumă totală de 5 280 de
dolari SUA (71 834 lei), pe care a declarat-o la punctul de trecere vamală Nezavertailovca (zonă transnistreană)
conform declaraţiei de tranzit cu destinaţia finală din municipiul Chişinău. După realizarea acestor proceduri
vamale, D.N., împreună şi de comun acord cu Frumusachi, au falsificat factura de expediţie a mărfii, în care au
înscris date potrivit cărora marfa nominalizată a fost procurată la preţul de 10 909 ruble transnistrene de la o
întreprindere din or. Bender. În continuare, la postul vamal Hârbovăţ, Duca a prezentat inspectorului fiscal factura
de expediţie falsă, în bază căreia i s-a stabilit TVA în sumă totală de 4 800 lei. În aşa mod Duca s-a eschivat de la
plata taxelor vamale în sumă de 17 384 lei.
Calificaţi şi analizaţi acţiunile făptuitorilor.

29. Rotaru, fiind directorul S. A. „Poenix” de producere a îmbrăcămintei, i-a cerut lui Sârbu, care era unul
dintre acţionarii întreprinderii, să-i vândă pachetul de acţiuni pe care îl deţinea. Primind refuzul, primul l-a ameninţat
pe ultimul că dacă nu va accepta propunerea făcută îi va incendia magazinul pe care îl avea în proprietate. Fiind
sesizate despre aceasta organele judiciare, a fost intentat dosar penal în privinţa lui Rotaru în baza art. 189 CP al
RM.
Arătaţi dacă au fost calificate corect acţiunile persoanei. Argumentaţi răspunsul.

30. Olari era proprietar al unui magazin de comercializare a produselor agricole de import. Aflând că în
apropiere s-a deschis o gheretă de comercializare a produselor agricole de provenienţă autohtonă, ce aparţine lui
Păun şi că preţul la produsele comercializate este mai redus, sus-numitul a început să exercite presiuni asupra
concurentului, avertizându-l să-şi mute ghereta într-un alt cartier. În una din zile acesta, împreună cu un angajat de-
al său, numitul Ilie, au aplicat asupra lui Păun acte de violenţe, însoţite de înaintarea cerinţelor evocate mai sus, în
urma cărora victimei i-au fost provocate vătămări uşoare ale integrităţii corporale.
Calificaţi acţiunile făptuitorilor.