UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Științe Economice

Departamentul Finanțe și Bănci

LUCRU INDIVIDUAL
Disciplina: Finantele internationale
Tema: „Banca centrala Europeana:principala institutie
monetara a Uniunii Europene”

Elaborat: Triboi Narcisa

Grupa: FB191
Conducător științific: Castravet Lucia
CHIȘINĂU, 2022
 Cuprins
1.Ce este BCE?..................................................................................................................................2
2.Organizare si functionare..................................................................................................................3
3. Cu ce se ocupă Banca Centrală Europeană și ce înseamnă aceasta pentru tine?...........................11
4.Concluzie..........................................................................................................................................
Bibliografie.........................................................................................................................................8

1.Ce este BCE?

Banca Centrală Europeană (BCE) este principala instituție a
uniunii economice și monetare și este responsabilă de politica
monetară a zonei euro de la 1 ianuarie1999. BCE formează
împreună cu băncile centrale naționale ale tuturor statelor membre
ale UE Sistemul European al Băncilor Centrale. Obiectivul
principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este
menținerea stabilității prețurilor.De la 4 noiembrie 2014, de
responsabilitatea BCE țin anumite sarcini legate de supravegherea
prudențială a instituțiilor de credit în cadrul mecanismului unic de
supraveghere. Ca autoritate de supraveghere a sectorului bancar,
BCE are și un rol consultativ în ceea ce privește evaluarea
planurilor de rezoluție a instituțiilor de credit.

2. Organizare si Functionare
Conform tratatelor, printre responsabilitățile principale ale BCE se
află și politica monetară din zona euro. Regulamentul privind MUS
conferă BCE anumite funcții de supraveghere a instituțiilor de
credit începând cu noiembrie 2014.
A. Funcția monetară

2
BCE și băncile centrale naționale (BCN) din toate statele membre
formează Sistemul
European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Eurosistemul include
BCE și BCN ale statelor membre ale UE care folosesc euro ca
monedă națională. În TFUE se face trimitere mai degrabă la SEBC
decât la Eurosistem, având în vedere faptul că a fost creat pe baza
ipotezei că toate statele membre ale UE vor adopta, în cele din
urmă, moneda euro. În cazul statelor membre care nu au adoptat
încă moneda euro(deoarece beneficiază de o derogare sau de
opțiunea de neparticipare – „opt-out”),anumite dispoziții din tratat
referitoare la SEBC nu se aplică, astfel încât trimiterile generale
din tratat la SEBC se referă, de fapt, în principal la Eurosistem.
Independența BCE este consacrată la articolul 130 din TFUE: „În
exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și
îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul
SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale
naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și
nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor,organelor, oficiilor
sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui
alt organism.”
1. Organele de decizie
Organele de decizie ale BCE sunt Consiliul guvernatorilor,
Comitetul executiv și Consiliul general. SEBC este condus de
organele de decizie ale BCE.
a. Consiliul guvernatorilor
Consiliul guvernatorilor al BCE este format din membrii
Comitetului executiv al BCE și din guvernatorii BCN ale statelor
membre din zona euro. În conformitate cu articolul 12.1 din
Statutul BCE, Consiliul guvernatorilor adoptă orientările și ia
3
deciziile necesare pentru a asigura îndeplinirea atribuțiilor. Acesta
formulează politica monetară și stabilește orientările necesare
pentru punerea sa în aplicare. Consiliul guvernatorilor adoptă
Regulamentul de procedură al BCE, exercită funcții consultative și
decide modul de reprezentare a SEBC în domeniul cooperării
internaționale(articolele 12.3-12.5 din Statutul BCE). Consiliul
guvernatorilor poate, de asemenea,să delege anumite competențe
Comitetului executiv (articolul 12.1 din Statutul BCE).Consiliul
guvernatorilor se reunește, de regulă, de două ori pe lună. Aderarea
Lituaniei la zona euro de la 1 ianuarie 2015 a dus la crearea unui
sistem conform căruia guvernatorii BCN dețin cu rândul drepturile
de vot în Consiliul guvernatorilor.Guvernatorii din primele cinci
țări – în funcție de dimensiunea economiilor lor și a sectoarelor lor
financiare – dețin în comun patru drepturi de vot. Toți ceilalți (în
prezent
14) dețin în comun 11 drepturi de vot. Guvernatorii folosesc
drepturile de vot cu rândul,câte o lună. Membrii Comitetului
executiv al BCE au drepturi de vot permanente.

b. Comitetul executiv
Comitetul executiv este format din președinte, vicepreședinte și alți
patru membri.Aceștia sunt numiți de către Consiliul European prin
majoritate calificată pe baza unei recomandări din partea
Consiliului, după consultarea Parlamentului European și a
Consiliului guvernatorilor. Mandatul membrilor este de opt ani și
nu poate fi reînnoit [articolul 283 alineatul (2) din TFUE și
articolele 11.1 și 11.2 din Statutul BCE].Comitetul executiv este
răspunzător pentru administrarea curentă și de fiecare zi a BCE
(articolul 11.6 din Statutul BCE). Acesta pune în aplicare politica

4
monetară în conformitate cu orientările și deciziile adoptate de
Consiliul guvernatorilor. El transmite instrucțiunile necesare
băncilor centrale naționale. Comitetul executiv pregătește
reuniunile Consiliului guvernatorilor. c. Consiliul general Consiliul
general este cel de-al treilea organ de decizie al BCE (articolul 141
din TFUE;articolul 44 din Statutul BCE), dar numai atât timp cât
unele state membre ale UE nu au adoptat încă moneda euro. Acesta
este format din președintele și vicepreședintele BCE, precum și din
guvernatorii BCN ale tuturor statelor membre ale UE. La
reuniunile Consiliului general pot participa și alți membri ai
Comitetului executiv, dar fără a avea drept de vot (articolul 44.2
din Statutul BCE).
2. Obiective și sarcini
În conformitate cu articolul 127 alineatul (1) din TFUE, principalul
obiectiv al SEBC este menținerea stabilității prețurilor. Fără a
aduce atingere acestui obiectiv, SEBC susține, de asemenea,
politicile economice generale ale Uniunii pentru a contribui la
realizarea obiectivelor Uniunii, definite la articolul 3 din TUE.
SEBC acționează în conformitate cu principiul unei economii de
piață deschise în care concurența este liberă, respectând principiile
stabilite la articolul 119 din TFUE. Sarcinile de bază îndeplinite
prin intermediul SEBC [articolul 127 alineatul (2) din TFUE,
articolul 3 din Statutul BCE] sunt: stabilirea și punerea în aplicare
a politicii monetare a Uniunii; efectuarea operațiunilor de schimb
valutar în conformitate cu articolul 219 din TFUE; deținerea și
administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre; și
promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți.
3. Competențe și instrumente

5
BCE este singura abilitată să autorizeze emisiunea de bancnote
euro. Statele membre pot emite monede metalice euro, sub rezerva
aprobării de către BCE a volumului emisiunii (articolul 128 din
TFUE). BCE adoptă regulamentele și deciziile necesare îndeplinirii
sarcinilor încredințate SEBC prin tratat și prin Statutul BCE. În
plus, emite recomandări și avize (articolul 132 din TFUE). BCE
trebuie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în
domeniile care țin de competența sa, iar autoritățile naționale
trebuie să o consulte cu privire la orice proiect de act legislativ în
domeniile care sunt de competența sa [articolul 127 alineatul (4)
din TFUE]. BCE poate formula avize cu privire la subiectele
supuse consultării. De asemenea, BCE este consultată cu privire la
deciziile de stabilire a pozițiilor comune și la măsurile legate de
reprezentarea unitară a zonei euro în cadrul instituțiilor financiare
internaționale (articolul 138 din TFUE).BCE, sprijinită de BCN,
culege informațiile statistice necesare fie de la autoritățile naționale
competente, fie direct de la agenții economici (articolul 5 din
Statutul BCE).În Statutul BCE se enumeră diverse instrumente pe
care BCE le poate utiliza pentru a-și îndeplini funcțiile monetare.
BCE și BCN pot deschide conturi pentru instituții de credit, entități
publice și alți participanți pe piață și pot accepta active drept
garanție.Aceasta poate efectua operațiuni pe piață și operațiuni de
creditare și poate impune constituirea de rezerve minime. Consiliul
guvernatorilor poate, de asemenea, decide,cu o majoritate de două
treimi, cu privire la alte instrumente de control monetar. Cu toate
acestea, la articolul 123 din TFUE se interzice de a acorda
finanțare monetară și se stabilesc limite privind utilizarea
instrumentelor de politică montară. Pentru a asigura sisteme de
compensare și de plată eficace și fiabile, BCE poate pune la
dispoziție infrastructura necesară și poate stabili politici de
supraveghere. BCE poate,de asemenea, să stabilească relații cu
6
bănci centrale și instituții financiare din alte țări și cu organizații
internaționale. 4. Statele membre care fac obiectul unei derogări
sau aplică opțiunea de neparticipare .Articolele 139-144 din TFUE
prevăd dispoziții speciale pentru statele membre care au obligația,
în temeiul tratatului, de a adopta moneda euro, dar care încă nu
îndeplinesc condițiile necesare („state membre care fac obiectul
unei derogări”). Anumite dispoziții din tratat nu se aplică în cazul
acestor state membre, de exemplu obiectivele și sarcinile SEBC
[articolul 127 alineatele (1)-(3) și (5) din TFUE] și emiterea de
monedă metalică euro (articolul 128 din TFUE). Potrivit
Protocolului (nr. 16) anexat la TFUE, Danemarca a fost autorizată
să aplice opțiunea de neparticipare și, astfel, nu are obligația să
adere la zona euro.
B. Funcția de supraveghere
Din noiembrie 2014, BCE este răspunzătoare de supravegherea
tuturor instituțiilor de credit (fie direct, pentru băncile cele mai
mari, fie indirect, pentru alte instituții de credit) din statele membre
care fac parte din mecanismul unic de supraveghere(MUS). Pentru
îndeplinirea acestei funcții, BCE cooperează îndeaproape cu
celelalteentități din Sistemul european de supraveghere financiară
(SESF). BCE și autoritățile naționale competente ale statelor
membre din zona euro constituie mecanismul unic
de supraveghere (MUS). La MUS pot participa și autoritățile
competente ale statelor membre din afara zonei euro. BCE
supraveghează în mod direct cele mai mari bănci,iar autoritățile
naționale de supraveghere monitorizează în continuare celelalte
bănci.Principalele sarcini ale BCE și ale autorităților naționale de
supraveghere constau în verificarea respectării de către bănci a
normelor UE privind sectorul bancar și în tratarea problemelor în
stadiu timpuriu.
7
1. Organismul care asigură funcția de supraveghere: Consiliul
de supraveghere
Consiliul de supraveghere al BCE este format din președinte,
vicepreședinte, patru reprezentanți ai BCE (atribuțiile acestora pot
să nu aibă o legătură directă cu funcția monetară a BCE) și un
reprezentant al autorității naționale competente din fiecare stat
membru care ia parte la MUS. Parlamentul European trebuie să
aprobe candidații propuși de BCE pentru funcțiile de președinte și
vicepreședinte. Consiliul de supraveghere adoptă decizii prin
majoritate simplă. Consiliul de supraveghere este un organ intern
care are sarcina de a planifica, pregăti și executa funcțiile de
supraveghere conferite BCE. Acesta elaborează și propune
Consiliului guvernatorilor proiecte complete de decizii în materie
de supraveghere. Proiectele de decizii sunt adoptate în cazul în care
Consiliul guvernatorilor nu le respinge într-un anumit interval de
timp. Dacă un stat membru participant din afara zonei euro nu este
de acord cu un proiect de decizie al Consiliului de supraveghere, se
aplică o procedură specială, iar statul membru respectiv poate chiar
solicita încetarea cooperării strânse.

2. Obiective și sarcini
În calitate de autoritate de supraveghere a sectorului bancar, printre
sarcinile BCE se află eliberarea și retragerea autorizațiilor pentru
instituțiile de credit,asigurarea respectării cerințelor prudențiale,
desfășurarea de analize de supraveghere și participarea la
supravegherea suplimentară a conglomeratelor financiare. De
asemenea, BCE trebuie să contracareze riscurile sistemice și
macroprudențiale.
3. Competențe și instrumente

8
Pentru a-și putea îndeplini rolul de autoritate de supraveghere,
BCE are competența de a desfășura anchete (solicitări de
informații, investigații generale și inspecții la fața locului) și
prerogative de supraveghere specifice (de exemplu, autorizarea
instituțiilor de credit). BCE are, de asemenea, competența de a
aplica sancțiuni administrative. În plus, aceasta poate obliga
instituțiile de credit să dețină rezerve de capital mai mari. C. Alte
funcții BCE are atribuții conferite și de alte temeiuri juridice.
Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate (MES) (în
vigoare din septembrie 2012) consacră MES ca instituție financiară
internațională și conferă BCE anumite atribuții legate de acordarea
de asistență financiară, în principal în materie de evaluare și
analiză. În conformitate cu regulamentul de instituire a Comitetului
european pentru risc sistemic (CERS),care este responsabil pentru
supravegherea macroprudențială a sistemului financiar din Uniunea
Europeană, BCE pune la dispoziția CERS un secretariat, care îi
oferă sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ. Președintele
BCE are, de asemenea,calitatea de președinte al CERS. BCE îi
revine un rol consultativ în ceea ce privește evaluarea planurilor de
rezoluție a instituțiilor de credit elaborate în temeiul Directivei
privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (DRRB) și al
Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție (RMUR). În
cadrul mecanismului unic de rezoluție (MUR),BCE determină dacă
o instituție de credit se confruntă sau este susceptibilă de a se
confrunta cu dificultăți majore și informează în consecință Comisia
Europeană și Comitetul unic de rezoluție. Autoritățile responsabile
pentru rezoluție decid cu privire la măsurile de rezoluție adecvate.
Comitetul unic de rezoluție este organismul principal care adoptă
decizii în cadrul mecanismului unic de rezoluție. Misiunea sa este
de a garanta că instituțiile de credit și alte entități din sfera sa de
competență care se confruntă cu dificultăți majore sunt supuse unei
9
rezoluții eficiente, care presupune cheltuieli minime pentru
contribuabili și economia reală. Comitetul unic de rezoluție este pe
deplin funcțional de la 1 ianuarie 2016.

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Președintele BCE prezintă Parlamentului un raport referitor la
chestiunile de politică monetară în cadrul unui dialog monetar
trimestrial. De asemenea, BCE elaborează un raport anual referitor
la politica monetară, care este prezentat Parlamentului.Parlamentul
adoptă o rezoluție referitoare la acest raport anual. Deputații pot
adresa BCE întrebări cu solicitare de răspuns scris. De asemenea,
Parlamentul este consultat în cadrul procedurii de numire a
membrilor Comitetului executiv al BCE. Pentru noile
responsabilități în materie de supraveghere ale BCE se introduc
cerințe suplimentare privind răspunderea, astfel cum se prevede în
Regulamentul privind MUS. Mecanismele practice fac obiectul
unui acord interinstituțional între Parlamentși BCE. Mecanismele
de asigurare a răspunderii includ audierea președintelui Consiliului
de supraveghere de către comisia competentă, și anume de către
Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON); răspunsuri
la întrebările adresate de Parlament și participarea, la cerere, la
discuții confidențiale cu președintele și vicepreședintele comisiei
competente. În plus, BCE elaborează un raport anual referitor la
activitatea de supraveghere, pe care președintele Consiliului de
supraveghere îl prezintă Parlamentului.
3.Cu ce se ocupă Banca Centrală Europeană și ce înseamnă
aceasta pentru tine?
La Banca Centrală Europeană (BCE), se depun eforturi pentru a
menține stabilitatea prețurilor în zona euro, astfel încât, cu aceiași

10
bani, să poți cumpăra și mâine la fel de multe bunuri și servicii ca
azi.Contribuie, de asemenea, la siguranța și soliditatea sistemului
bancar european. Aceasta ne permite să asigurăm că banii tăi
rămân în siguranță la banca ta.
BCE este banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană
care utilizează euro. Misiunea principală este menținerea stabilității
prețurilor. Îndeplinesc această misiune asigurându-se că inflația
rămâne scăzută, stabilă și previzibilă. Prin aceasta, urmăreste să te
ajute să îți planifici economiile și cheltuielile.
Investeste în tehnologii noi pentru a face bancnotele pe care le
utilizezi mai sigure și mai rezistente la uzură. Coordoneaza
producerea și emiterea acestora cu țările care utilizează euro.
Atunci când îți achiți cumpărăturile electronic sau când transferi
numerar prin mijloace digitale, sunt alături de tine.Gestioneaza și
sprijina infrastructura invizibilă a pieței care asigură fluxul ordonat
și eficient al numerarului la nivel național și transfrontalier.
Identifică riscurile care pot dezechilibra sistemul financiar, precum
turbulențe pe piața bursieră sau scăderea abruptă a prețului
locuințelor, și fac recomandări pentru reducerea lor, ceea ce ajută
cetățenii și firmele să facă planuri și să investească în viitor cu
încredere.

Politică monetară
Obiectivul principal al BCE este menținerea stabilității prețurilor.
Sunt în serviciul cetățenilor care trăiesc în zona euro prin
activitatea pe care o desfășurăm pentru a proteja valoarea monedei
unice. În această secțiune, poți afla informații despre strategia de
politică monetară, instrumentele pe care le utilIzeaza și impactul

11
acestora asupra vieții tale de zi cu zi. Menținerea stabilității
prețurilor reprezintă cea mai bună modalitate prin care politica
monetară poate contribui la creșterea economică. La fiecare șase
săptămâni, adoptă decizii privind politica monetară, care vizează
stabilirea măsurilor necesare pentru menținerea inflației sub
control. Versiunea cu elemente vizuale a declarației noastre explică
pe scurt aceste aspecte într-un limbaj ușor de înțeles.
Am majorat din nou ratele dobânzilor, cu 0,75 puncte procentuale.
Procedăm astfel pentru a reduce inflația, care se menține mult prea
ridicată. Vor urma și alte majorări ale ratelor, care vor depinde de
modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației. Pentru a
contribui la combaterea inflației, am redus atractivitatea pentru
bănci a programului nostru țintit de creditare. Inflația se situează la
niveluri mult prea înalte și se va menține ridicată o perioadă. Se
înregistrează scumpiri în întreaga economie. Prețurile foarte
ridicate ale produselor energetice reprezintă în continuare motivul
principal al acestei evoluții. Problemele legate de ofertă cunosc o
ameliorare, dar încă alimentează creșterea prețurilor. Și cursul de
schimb a determinat intensificarea inflației, scumpind importurile.
Economia va consemna o încetinire în lunile următoare... Această
temperare se va manifesta probabil până la finele acestui an și în
prima parte a anului 2023. Inflația ridicată, problemele legate de
aprovizionarea cu gaze naturale și preocupările cu privire la viitor
determină populația să cumpere mai puțin și firmele să își reducă
producția. Șomajul este încă scăzut și sunt create noi locuri de
muncă. Pe măsură ce economia încetinește însă, această situație s-
ar putea modifica. Și creșterea economiei mondiale este mai lentă.
Perspectivele sunt mai incerte, îndeosebi din cauza războiului ruso-
ucrainean. Băncile centrale din întreaga lume majorează, de
asemenea, ratele dobânzilor pentru a combate inflația.

12
 Concluzie
Banca Centrală Europeană este o instituție independentă. Nici
Banca Centrală Europeană, nici băncile centrale naționale din
Eurosistem și niciun membru al instanțelor însărcinate cu luarea
deciziilor nu pot cere sau accepta instrucțiuni de la un alt organism.
[12] Toate instituțiile UE și toate guvernele naționale trebuie să
respecte acest principiu. Noul Tratat de la Lisabona include BCE
printre instituțiile Uniunii Europene. Aceasta reflectă faptul că
politica monetară este indivizibilă și că băncile centrale trebuie să
fie independente pentru a asigura stabilitatea prețurilor.
Eurosistemul beneficiază de un grad înalt de independență față de
influențele politice. În schimb, politicile economice (fiscale sau
structurale) rămân, în mare măsură, de resortul statelor membre,
înscriindu-se într-un cadru european menit să asigure disciplina.
[13] Independența instituțională a BCE față de orice ingerință,
inclusiv din partea guvernelor, este garantată prin dispozițiile
articolului 108 din Tratatul de la Maastricht.[12] Controlul deplin
asupra bazei monetare este asigurat prin monopolul asupra emiterii
de bancnote și prin cerința ca emiterea de monede de către statele
membre să fie supusă aprobării BCE. Articolul 101 din Tratat
protejează Eurosistemul împotriva presiunilor în favoarea finanțării
datoriei publice prin interzicerea acordării de credite sectorului
public de către Eurosistem. Independența personală le garantează
membrilor Consiliului guvernatorilor siguranța mandatului și le
permite să evite orice conflicte de interese. În această privință,
Statutul SEBC/BCE protejează independența personală a organelor
de decizie ale BCE prin prevederea unor contracte pe durată
determinată relativ îndelungate și prin interzicerea revocării din
funcție pe baza rezultatelor unor politici aplicate anterior. În acest
sens, se consideră esențial ca guvernatorii băncilor centrale să

13
dețină mandate semnificativ mai lungi decât cele ale politicienilor;
astfel, guvernatorii băncilor centrale pot avea în vedere un orizont
mai îndepărtat, concentrându-se asupra aspectelor pe termen
mediu, în timp ce politicienii au obiective pe termen mai scurt, în
concordanță cu ciclurile electorale. În cadrul UEM, independența
este asigurată prin bugetul propriu al BCE, care este independent
de cel al UE, și prin subscrierea și vărsarea integrală a capitalului
BCE de către băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului.
Legitimitatea democratică a băncilor centrale independente este
reglementată diferit în funcție de fiecare sistem democratic.
Legitimitatea democratică a BCE/SEBC, pot fi evidențiate trei
elemente. În primul rând, ratificarea Tratatului și a
amendamentelor aduse statutelor băncilor centrale naționale de
legislația națională, în al doilea rând, numirea membrilor
Consiliului guvernatorilor, alcătuit din membrii Comitetului
executiv al BCE și din guvernatorii băncilor centrale naționale, de
către instituții democratice. Președintele BCE și ceilalți membri ai
Comitetului executiv pot fi audiați de comisiile competente ale
Parlamentului European, fi e la solicitarea Parlamentului, fi e la
solicitarea acestora.

Bibliografie
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.3.11.pdf
https://www.ecb.europa.eu/ecb/html/index.ro.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central
%C4%83_European%C4%83
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-
oradea/dreptul-mediului/banca-centrala-europeana/10493574

14
15