MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA FINANȚE

STUDIU INDIVIDUAL
Banca Central Europeană

A efectuat: Bucas Sorina

Grupa: FA2007
A verificat: Spînu Ana

Chișinău, 2024
 Cuprins

Introducere.............................................................................................................................. 3

Capitolul I. Aspecte generale privind Banca central europeană

1.1. Istoricul și misiunea Băncii Central

Europene................................................................... 4
1.2. Funcțiile și rolul Băncii Central
Europene......................................................................... 6

Capitolul II. Modul de organizare al Băncii Central Europene

2.1. Subscrierea capitalului

BCE.............................................................................................. 7
2.2. Structura organizatorică a
BCE......................................................................................... 7
2.3. Organele de decizie ale
BCE............................................................................................. 8
2.4. Domeniile de activitate ale
BCE...................................................................................... 10

Capitolul III. Funcționarea Băncii Central Europene

3.1. Principiile generale ale

BCE............................................................................................ 12
3.2. Atribuțiile BCE................................................................................................................
14

Concluzie............................................................................................................................... 15

Bibliografie........................................................................................................................... 16

2
 Introducere

Banca Centrală Europeană (BCE) a fost înfiinţată în 1998. Sediul băncii este la Frankfurt
(Germania). Misiunea băncii este să administreze moneda euro – moneda unică a UE și să
păstreze stabilitatea prețurilor pentru cele peste două treimi din cetățenii UE care utilizează
moneda euro. BCE este responsabilă și pentru crearea și implementarea politicii monetare în
zona euro.

Pentru a-și îndeplini rolul, BCE colaborează cu Sistemul European al Băncilor Centrale
(SEBC), din care fac parte toate cele 27 de state membre ale UE. Cu toate acestea, doar 16
dintre ele au adoptat până în prezent moneda euro, formând împreună „zona euro”. Băncile
centrale naționale ale acestor țări și Banca Centrală Europeană alcătuiesc așa-numitul „Euro
sistem”.

BCE îşi desfăşoară activitatea în condiţii de independenţă totală. BCE, băncile centrale
naţionale ale SEBC sau alt membru al organismelor lor de decizie nu pot solicita sau primi
instrucţiuni de la niciun alt organism. Instituţiile UE şi guvernele statelor membre UE trebuie
să respecte acest principiu şi au obligaţia de a nu încerca să influenţeze BCE sau băncile
centrale europene.

Banca Centrală Europeană trebuie analizată prin prisma a două caracteristici de bază: este
o bancă centrală şi o instituţie supra naţională.

Este bancă centrală deoarece:

1. administrează începând cu 1 ianuarie 1999 sistemul monetar în euro;

2. joacă un rol important în conducerea politicilor economice;
3. se poate implica în menţinerea stabilităţii preţurilor şi a resurselor umane;

Instutuţie supranaţională pentru că:

1. organizează relaţiile monetare între mai multe ţări cum a făcut şi Sistemul Monetar
European (SME) lansat în 1979 şi care a supravieţuit până la apariţia euro;
2. este banca centrală a 11 state din Uniunea Europeană;
3. este instanţă federală în UE;

3
Capitolul I. Aspecte generale privind Banca Central Europeană

1.1. Istoricul și misiunea BCE

În anul 1989, un raport al preşedintelui Comisiei Europene, Jacques Delors, arăta că statele
membre ale Comunităţii Europene erau pregătite pentru a demara realizarea unei Uniuni
Economice şi Monetare (UEM). Aceasta era prevăzută a fi realizată în trei etape. Între anii
1990-1993 , a avut loc prima etapă când a fost liberalizată complet piaţa de capital. În cea de-
a doua etapă (1994-1998) au fost create instrumente de coordonare mai strânsă a politicilor
economice şi monetare. Unul din aceste instrumente a fost Institutul Monetar European
(IME), care a avut rolul de a pregăti introducerea monedei unice şi crearea unei bănci centrale
europene. Format din guvernatorii băncilor centrale ale statelor membre Uniunii Europene,
Institutul Monetar European (IME) avea ca principale competenţe dezvoltarea cooperării
între băncile centrale europene şi coordonarea politicilor monetare, precum şi desfăşurarea
activităţilor pregatitoare necesare pentru înfiinţarea Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC) pentru implementarea politicilor monetare unice şi introducerea monedei unice în
stadiul al treilea. IME nu avea însă competenţele necesare coordonării politicilor monetare în
UE (aceasta revenind autorităţilor naţionale), fiind mai degrabă un forum de dezbateri şi
consultări pentru crearea unui astfel de sistem de bănci centrale. De aceea, la 1 iunie 1998, cu
şase luni înaintea începerii celei de-a treia etape a UEM, a fost înfiinţată BANCA
CENTRALĂ EUROPEANĂ.

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ cu sediul în oraşul german Frankfurt pe Main,

înlocuieşte Institutul Monetar European, fiind este cea mai nouă instituţie a Uniunii Europene
şi reprezintă pilonul central al Uniunii Economice şi Monetare pe care se fundamentează
întreaga politică monetară a euro. În prezent, BCE îşi desfăşoară activitatea în trei locaţii
diferite datorită creşterii iniţiale a numărului de angajaţi. Astfel, noul sediu va fi construit în
partea de est a oraşului Frankfurt. Se estimează că la sfârşitul anului 2011 construcţia va fi
finalizată.

Constituită după modelul Bundesbank, BCE este prima bancă centrală din istorie fără un
guvern care să îi influenţeze deciziile. Banca Centrală Europeană constituită cu capital
subscris de statele membre, după un criteriu ce are în vedere atât populaţia ,cât şi PIB-ul
naţional, ea formează împreună cu băncile centrale naţionale ale statelor membre UE
indiferent dacă acestea au adoptat sau nu moneda euro – Sistemul European al Băncilor
Centrale.

4
De asemenea, BCE împreună cu statele membre care au adoptat moneda euro, alcătuiesc
EUROSISTEMUL. Practic, Banca Centrală Europeană, a intrat în funcţiune în anul 1999,
odată cu introducerea monedei unice europene, EURO. BCE a fost concepută ca fiind punctul
central al Eurosistemului şi al SEBC, dispunând de personalitate juridică în conformitate cu
dreptul internaţional public.

Banca Centrală Europeană este considerată ca fiind o instituţie singulară şi complexă. Este
considertă instituţie singulară, deoarece nici o altă bancă centrală modernă nu a mai fost
creată prin voinţa politică a 15 state dezvoltate în cadrul unui tratat, iar complexă deoarece
reprezintă pilonul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), care influenţează
băncile centrale naţionale.

Misiunea Băncii Centrale Europene este de a asigura menţinerea stabilităţii preţurilor în zona
euro si puterea de cumpărare a monedei. Acest obiectiv se poate asigura pe două căi: prin
controlul emisiunii monetare, un surplus de emisiune monetară se va compensa printr-un
surplus de bunuri şi servicii pe piaţă; prin monitorizarea evoluţiei preţurilor şi limitarea
riscului stabilităţii în Zona Euro.

1.2. Funcțiile și rolul BCE

De la 1 ianuarie 1999, Banca Centrală Europeană este responsabilă de elaborarea şi

implementarea politicii monetare în zona euro –“ cea mai mare economie a lumii după Statele
Unite ale Americii”.

Principalele funcţii ale BCE sunt: distribuţia şi supravegherea stabilităţii monedei Euro;
definirea politicii europene a intereselor şi controlul rezervelor de bani şi cooperarea cu
băncile naţionale. Banca Centrală Europeană îndeplineşte funcţii consultative care se
manifestă asupra oricărei acţiuni comunitare şi care intră în domeniul competenţei sale,
colectează informaţii statistice fie în mod direct de la autorităţile competente, fie în mod
indirect, dela agenţii economici, colaborează instituţional cu Parlamentul European, în faţa
căruia trebuie să-i prezinte un raport anual de activitate. Funcţiile BCE sunt menţionate în
Tratatul de la Maastricht, iar pentru a putea să lucreze eficient, BCE nu are voie să depindă de
puterea politică.

Rolul Băncii Centrale Europene este acela de a controla, prin instrumente si proceduri
financiar-bancare, politica monetară unică a UE, pentru a asigura stabilitatea preturilor,
supravegherea funcţionării Sistemului Monetar European si utilizarea euro. În vederea

5
controlului inflaţiei Banca Centrală Europeană influenţează în primul rând nivelul ratelor
dobânzilor interbancare neţinând cont de ratele de schimb, şi totodată presupune urmărirea
evoluţiei masei monetare precum şi supravegherea evoluţiei unor indicatori economici care
reflectă influenţe asupra preţurilor (salarii, curs de schimb, dobânzi, deficit bugetar). În mai
2006, Consiliul Director al BCE a reconfirmat definiţia stabilităţii preţurilor adaugând o
nuanţă: Consilul a stabilit că pentu a se atinge acest scop “ e nevoie a se menţine rata inflaţiei
aproape de 2% pe termen mediu”.Ca orice bancă centrală, Banca Centrală Europeană se
caracterizează prin independenţa completă faţă de guvernele statelor membre ale uniunii.

6
Capitolul II. Modul de organizare a BCE

2.1. Subscrierea capitalului BCE

Capitalul BCE nu provine de la Comunitatea Europeană, ea având un buget propriu separat

de cel al Comunităţilor fiind subscris şi vărsat de băncile centrale naţionale, singurele
autorizate să subscrie şi să deţină capitalul BCE. Banca Centrală Europeană, la crearea
capitalului a avut un fond de cinci miliarde euro. Cotele băncilor centrale naţionale (BCN) în
grila de repartiţie pentru capitalul BCE sunt ponderate cu cotele respectivelor state membre
din totalul populaţiei şi din produsul intern brut ale UE, în proporţii egale, comunicate BCE
de către Comisia Europeană. Aceste ponderi fac obiectul unei ajustări o dată la cinci ani sau
ori de câte ori noi state membre aderă la UE, ultima modificare având loc la 1 mai 2004,
odată cu aderarea la UE a zece noi state membre. Fiecare BCN primeşte din partea BCE în
contrapartidă o creanţă echivalentă acestei contribuţii. Capitalul subscris al Băncii Centrale
Europene se majorează automat atunci când un nou stat membru aderă la UE, iar BCN a
acestuia aderă la SEBC.

Cotele de capital vărsat în totalitate de băncile centrale naţionale (BCN) din zona euro la
capitalul BCE în valoare de 5 760 652 402,58 EUR însumează 4.004.183399,81 EUR. Cele
14 BCN din afara zonei euro au obligația de a contribui la costurile de funcţionare suportate
de BCE privind participarea lor în cadrul SEBC prin plata unui procent minim din capitalul
subscris de acestea. Începând cu 1 ianuarie 2008, aceste contribuţii reprezintă 7% din
capitalul subscris, cu un total de 122 952 930,19 EUR. Băncile Centrale Naţionale care nu fac
parte din zona euro au dreptul să participe la realizarea profiturilor BCE şi nu sunt
răspunzătoare pentru acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.

2.2. Structura organizatorică a BCE

Crearea Băncii Centrale Europene, ca instituţie internaţională, cu un statut unic, este

considerat un moment important în evoluţia organizării monetare internaţionale. BCE are un
număr de angajaţi de aproximativ 1.350, în anul 2006, iar instituţia are un adevărat caracter
european, membrii personalului provenind din toate cele 27 de state membre ale Uniunii
Europene. Iniţial, Institutul Monetar European şi Banca Centrală Europeană au recrutat mult
personal din băncile centrale naţionale ale statelor membre UE, dar în prezent BCE îşi atrage
membrii şi din alte sectoare de activitate.

7
2.3. Organele de decizie ale BCE

Din punct de vedere organizatoric Banca Centrală Europeană cuprinde următoarele

organe/instituţii de decizie , fiind similare Bundesbank ( Banca Centrală a Germaniei ) care
au rolul de a lua decizii şi de a le implementa:

 Consiliul Guvernatorilor
 Comitetul Executiv(directoratul)
 Consiliul General, care va continua să funcţioneze atâta timp cât există state membre
ale UE care nu au adoptat încă euro ca monedă naţională.

CONSILIUL GUVERNATORILOR

Reprezintă principalul organ de decizie al Băncii Centrale Europene. Este alcătuit din:

1. Şase membri ai Comitetului Executiv;

2. 15 guvernatori ai Băncilor centrale naţionale din zona euro.

Consiliul Guvernatorilor are ca principale atribuţii:

 luarea deciziilor necesare pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor încredinţate

Eurosistemului precum şi punerea în practică;
 de a defini politica monetară în zona euro.;
 de a fixa nivelul ratei dobânzii de referinţă;-
 furnizarea de rezerve în Eurosistem.
 Consiliul guvernatorilor se reuneşte de regulă de două ori pe lună în clădirea
Eurotower din Frankfurt pe Main, Germania.

La prima întălnire din fiecare lună, Consiliul guvernatorilor evaluează evoluţiile economice şi
monetare şi ia deciziile lunare privind politica monetară. La cea de-a doua întâlnire, Consiliul
discută în special probleme legate de alte atribuţii şi responsabilităţi ale BCE şi ale
Eurosistemului. Decizia de politică monetară este explicată într-o conferinţă de presă ţinută la
scurt timp după prima întâlnire din fiecare lună. Preşedintele, asistat de vicepreşedinte,
conduce conferinţa de presă, iar fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de un
vot, şi deciziile se adoptă prin majoritate simplă. Consiliul guvernatorilor reprezintă
autoritatea bugetară a Băncii Centrale Europene. Acesta adoptă bugetul BCE, la propunerea

8
Comitetului Executiv. În plus, Comitetul pentru buget asistă Consiliul Guvernatorilor în
soluţionarea problemelor legate de bugetul BCE.

COMITETUL EXECUTIV

Membrii comitetului sunt numiţi pe 4 ani de Consiliul European (statele membre) la

recomandarea Consiliului UE şi după consultarea Parlamentului European şi Consiliului
Guvernator. Este compus din:

 Preşedintele Băncii Centrale Europene;

 Vice-preşedinte;
 4 membri

Principalele atribuţii ale Comitetului Executiv:

 Asigură implementarea politicilor monetare pentru zona euro;

 Pregăteşte reuniunile Consiliului Guvernatorilor;
 Coordonează activitatea zilnică a BCE;
 Exercită anumite competenţe care i-au delegate de către Consiliul Guvernatorilor
unele având caracter de reglementare.
 Transmite anumite instrucţiuni către băncile centrale naţionale.

CONSILIUL GENERAL

Este alcătuit din:

 Preşedintele Băncii Centrale Europene;

 Vice-preşedintele BCE;
 Guvernatorii băncilor centrale naţionale ale celor 27 de state membre UE.

Îndeplinind atribuţiile preluate de la Institutul Monetar European pe care BCE trebuie să le

realizeze în cea de-a treia etapă a Uniunii Economice şi Monetare (UEM) în baza faptului că
nu toate statele membre Uniunii Europene au adoptat încă euro Consiliul General poate fi
considerat un organ de tranziţie. Preşedintele Consiliului UE şi un membru al Comisiei
Europene, precum şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al BCE, pot participa la
reuniunile Consiliului General, neavând drept de vot.

 Principalele atribuţii ale Consiliului General constau în:

 exercitarea funcţiilor consultative ale BCE;

9
  pregătirea rapoartelor anuale ale BCE;
 colectarea datelor statistice;
 stabilirea normelor necesare pentru standardizarea activităţii de contabilitate şi
raportarea operaţiunilor efectuate de băncile centrale naţionale (BCN);
 luarea unor măsuri privind stabilirea grilei de repartiţie a subscrierii capitalului BCE,
altele decât cele prevăzute în tratat;
 stabilirea condiţiilor de angajare a personalului BCE;
 pregătirile necesare pentru fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb ale monedelor
statelor membre cu derogare de la adoptarea euro.

Consiliul General va fi dizolvat după ce toate statele membre ale Uniunii Europene vor
adopta moneda euro. (potrivit prevederilor statutului). Guverantorul Băncii Naţionale a
României, Mugur Isărescu, face parte din Consiliul General al BCE.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, este numit de statele membre
pentru un mandat de opt ani, reînnoibil. Acesta are rolul de reprezenta BCE în exterior,
prezidând Consiliul Guvernatorilor şi Directoratul.

2.4. Domeniile de activitate ale Băncii Centrale Europene

Unităţile funcţionale ale Băncii Centrale Europene sunt grupate pe departamente de

activitate:

 direcţii generale şi direcţii formate la rândul lor din servicii şi secţii.

Structura organizaţională evidenţiază activităţile întreprinse şi poate fi împărţită în procese

centrale sunt strâns legate de atribuţiile băncii, şi procese secundare care fac posibilă
desfăşurarea activităţii. Responsabilitatea generală pentru activităţile cotidiene intră în
atribuţiile Comitetului Executiv. Domeniile de activitate principale ale BCE sunt:

 Direcţia Bancnote – având ca servicii gestionarea şi evoluţia numerarului;

 Direcţia generală Economie - are ca serviciu politica fiscală;
 Direcţia Supraveghere şi stabilitate financiară ;
 Direcţia generală Relaţii internaţionale şi europene – servicii analiza politicilor
internaţionale, instituţii şi foruri ale UE , regiuni învecinate cu UE;
 Direcţia generală Servicii juridice – are ca servicii consiliere juridică (include funcţia
de protecţie a datelor), jurişti –lingvişti;

10
  Direcţia generală Operaţiuni de piaţă - back office, front office, plasamente analiza
operaţiunilor de piaţă, sisteme ale operaţiunilor de piaţă ;
 Direcţia generală Sisteme de plăţi şi infrastructura pieţei - infrastructura pieţei
supraveghere, TARGET, TARGET2 - Securities (T2S) ;
 Direcţia generală Cercetare;
 Direcţia generală Statistică - conturile zonei euro şi date economice, statistici
internaţionale, statistici monetare şi financiare, servicii pentru informaţii statistice,
dezvoltarea/coordonarea statisticilor ;
 Reprezentanţa permanentă a BCE la Washington D.C

Domeniile de activitate secundare ale BCE sunt:

 Cancelaria Comitetului Executiv ;

 Direcţia generală Administraţie – are servicii administrative; echipamente şi
întreţinere, protecţie şi pază;
 Direcţia Comunicare – cuprinde publicaţii oficiale şi bibliotecă, presă şi informare,
protocol şi conferinţe;
 Direcţia generală Resurse umane, buget şi organizare – cuprinde buget şi proiecte,
recrutare şi salarizare, planificare organizaţională, politici privind RU şi relaţii cu
personalul, gestionarea riscurilor (direct subordonat Comitetului executiv;
 Direcţia generală Sisteme informatice;
 Direcţia Audit intern - misiuni de audit, servicii de audit;
 Direcţia generală Secretariat şi servicii lingvistice;
 Direcţia Studii – studii financiare, de politică monetară, modelarea econometrică.

Banca Centrală Europeană cuprinde pe lângă organele de decizie şi un număr de nivelede

control intern şi extern.

11
Capitolul III. Funcționarea Băncii Central Europene

3.1. Principiile generale ale BCE

Există o serie de principii care stau la baza funcţionării Băncii Centrale Europene:

 Transparenţa
 Autodisciplina
 Credibilitatea
 Responsabilitatea

Transparenţa politicii monetare a BCE – Banca Centrală Europeană furnizează în mod

deschis şi explicit toate informaţiile referitoare la strategii, procedeele de evaluare,
procedurile şi deciziile de politică pentru informarea publicului larg şi a pieţelor.

BCE, apreciază transparenţa ca fiind un element crucial, acest lucru fiind adevărat mai ales în
ceea ce priveşte cadrul politicii monetare, ea considerând comunicarea eficientă cu publicul o
prioritate. Transparenţa permite publicului să înţeleagă politica monetară a BCE.

Autodisciplina - un angajament ferm în asigurarea transparenţei impune autodisciplină

organelor de decizie în politica monetară. Astfel se asigură consistenţa în timp a explicaţiilor
şi a deciziilor de politică adoptate. Facilitarea cercetării amănunţite de către public a
acţiunilor de politică monetară stimulează şi mai mult organismele decizionale în vederea
îndeplinirii mandatului lor în cel mai bun mod posibil.

Credibilitatea - este susţinută ideea de credibilitate de către BCE, prin recurgerea la

modalităţile transparente de îndeplinire a mandatului şi a activităţilor sale. Atunci când există
percepţia conform căreia BCE intenţionează şi este capabilă să îşi îndeplinească mandatul
privind politica monetară, anticipaţiile privind preţurile sunt bine ancorate. Este deosebit de
utilă comunicarea regulată cu privire la situaţia economică evaluată de o bancă centrală. De
asemenea, este esenţial ca băncile centrale să manifeste o atitudine deschisă şi realistă cu
privire la ceea ce poate şi mai ales la ceea ce nu poate să realizeze politica monetară.

Responsabilitatea – BCE fiind independentă , pentru a-şi menţine stabilitatea, trebuiesă-şi

asume responsabilitatea în faţa instituţiilor democratice dar şi a publicului pentru acţiunile
pentru care le întreprinde în vederea îndepliniri mandatului său şi a bunei funcţionări. Potrivit
statutului ,BCE are obligaţia de a publica rapoarte trimestriale privind activităţile
Eurosistemului, precum şi situaţia financiară săptămânală consolidată. Totodată, BCE are

12
datoria de a elabora un Raport anual privind activităţile sale şi politica monetară pentru anul
precedent şi cel curent. Raportul anual este supus atenţiei Parlamentului European,
Consiliului UE, Comisiei Europene şi Consiliului European.

În concordanţă cu statutul propriu, Banca Centrală Europeană realizează următoarele

documente publice: rapoarte lunare, balanţe financiare săptămânale consolidate, precum şi
rapoarte anuale. Astfel, se pot regăsi în listă următoarele publicaţii;

1) buletine lunare referitoare la analize ale situaţiei economice curente, referitoare la risc
şi stabilitatea preţurilor.
2) manualul statistic – conţine indicatori macroeconomici pentru fiecare stat.
3) rapoarte de convergenţă referitoare la progresele statelor membre:
4) materiale informative de interes general.
3.2. Atribuțiile BCE

Banca Centrală Europeană reprezintă cea mai înaltă autoritate monetară din Zona Euro,
reprezentând emitentul şi garantul monedei unice europene.

Principalele atribuţii pe care le exercită Banca Centrală Europeană sunt:

 Definirea şi implementarea politicii monetare la nivelul uniunii monetare;

 Coordonarea politicii valutare a UE prin stabilirea accesului pe piaţa valutară, a
regimului valutar aplicat euro şi a mecanismelor de intervenţie pe piaţă;
 Deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
 Promovarea operării fără probleme a sistemului integrat de plăţi la nivelul UE;
 Crearea de mecanisme şi instituţii de supraveghere a sistemului bancar european.

Aceste atribuţii sunt exercitate de către SEBC, dar privesc implicit şi BCE ,ca o componentă
a acestuia.

Totodată BCE îndeplineşte şi alte atribuţii precum:

 Dreptul exclusiv de autorizare a emisiunii de bancnote în interiorul UE;

 Cooperare la nivel internaţional şi european - BCE menţine relaţii de cooperare cu
instituţiile, organele şi forurile competente în cadrul UE şi pe plan internaţional cu
privire la misiunile încredinţate Eurosistemului.

13
 Statistică - în colaborare cu BCN, BCE colectează informaţii statistice, fie de la
autorităţile naţionale, fie direct de la agenţii economici, necesare în vederea
îndeplinirii atribuţiilor;
 Adoptarea propriilor reguli de procedură şi angajarea funcţionarilor proprii;
 Intentarea de procese, pe baza prevederilor tratatului sau impunerea de penalităţi
societăţilor pentru neconformarea cu obligaţiile stipulate în regulamentele şi deciziile
sale;
 Monitorizarea riscurilor financiare: aceasta implică evaluarea riscurilor asociate
titlurilor, fie titlurilor achiziţionate în contextul plasării de fonduri proprii ale BCE şi
de rezerve valutare, fie celor care au fost acceptate drept garanţii în cadrul
operaţiunilor de creditare desfăşurate în Eurosistem
 Prezentarea unor rapoarte anuale Consiliului European, Parlamentului European;
 Elaborarea de regulamente pentru realizarea anumitor sarcini, adoptarea de decizii
pentru îndeplinirea responsabilităţilor încredinţate de SEBC, efectuarea de
recomandări şi furnizarea de opinii. Actele legislative obligatorii trebuie publicate în
Jurnalul Oficial şi sunt supuse controlului juridic al curţilor europene;
 Îndeplinirea de funcţii de consiliere pentru instituţiile comunitare şi autorităţile
naţionale: BCE adoptă „avize” privind proiectele legislative comunitare şi naţionale,
în cazul în care acestea vizează aria de competenţă a BCE.

14
 Cocluzie

Din punctul meu de vedere, un moment important în evoluţia organizării monetare

internaţionale îl constituie înfiinţarea Băncii Centrale Europene, fiind o instituţie
internaţională cu statut unic.

Crearea unei monede unice şi instituirea uniunii economice şi monetare au determinat

înfiinţarea Băncii Centrale Europene, care să pună în aplicare politica monetară europeană şi
să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor. Consider că asigurarea stabilităţii preţurilor
(obiectivul fundamental al Băncii Centrale Europene) reprezintă o condiţie necesară pentru o
creştere economică durabilă şi pentru prosperitate în Europa.

Totodată, Banca Centrală Europeană este responsabilă de euro – moneda unică europeană
şi cooperează cu băncile centrale naţionale ale noilor state pentru a le facilita integrarea în
cadrul operaţional al Europei. BCE poate fi considerată „căpitan” al echipei Eurosistemului –
sistemul bancar central din zona euro, aplică politica monetară în ţările care fac parte din
uniunea monetară.

De asemenea, BCE constituie cea mai nouă instituţie a Uniunii Europene şi este
considerată „emitentul şi paznicul al euro. ”Anul acesta pe 1 iunie 2008 Banca Centrală
Europeană împlinit 10 ani de activitate.

15
 Bibliografie

1. https://www.ecb.europa.eu/ecb/history/html/index.ro.html
2. https://uncjr.ro/web/banca-central-europeana/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83
4. https://european-union.europa.eu/

16