BANCA CENTRALA EUROPEANA

Introducere Creata oficial la 1 iunie 1998, stabilita la Frankfurt, BCE este cea mai recenta instanta europeana, in totalitate independenta, pilon central al UEM. BCE formeaza, alaturi de cele 11 Banci Centrale Nationale (BCN) ale statelor din zona euro, Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC), al carui obiectiv principal este mentinerea stabilitatii preturilor. Actiunile de baza ale SEBC sunt definirea si punerea in aplicare a politicii monetare in zona euro, realizarea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor de schimb oficiale in statele membre. De asemenea, trebuie sa promoveze buna functionare a sistemelor de plati si sa sustina autoritatile nationale competente sa supravegheze institutiile de credit si stabilitatea sistemului financiar. SEBC este condus de catre organele de luare a deciziei din cadrul BCE, si anume: Comitetul executiv (Presedintele, Vicepresedintele, si alti patru membri); Consiliul guvernatorilor, care reuneste, de doua ori pe luna, membrii Consiliului executiv si guvernatorii BCN din statele membre ale zonei euro; Consiliul general, care se intruneste mai rar decat Consiliul guvernatorilor, si este format din Presedintele si Vicepresedintele BCE si guvernatorii tuturor BCN ale statelor membre, inclusiv cei de la BCN din statele care nu participa la UEM.

Sistemul European al Bancii Centale este constituit din Banca Centrala Europeana si Bancile centrale nationale ale statelor membre Uniunii Europene chiar daca apartin sau nu zonei euro. Principalele sarcini si atributii ale Sistemului Bancilor Centrale constau in urmatoarele: Definirea si implementarea politicii monetare a Uniunii Monetare Conducerea operatiunilor de schimb valutar Detinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale tarilor membre Realizarea operatiunilor din sistemele de plati S-au creat doua zone: a)Eurosistemul-cuprinde statele in care circula euro(11 state ale UE) b)SEBC ce cuprinde Eurosistemul si se extinde pe teritoriul acestuia(15 state membre ale UE) Banca centrala europeana reprezinta o institutie singulara si complexa; singulara, deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul unui tratat; complexa, datorita faptului ca reprezinta varful sistemului European al Bancilor Centrale(SEBC), care influenteraza bancile centrale nationale.

Banca Centrala Europeana trebuie analizata prin prisma a doua caracteristici de baza: este o banca centrala si o institutie supranationala. Este banca centrala deoarece: administreaza incepand cu 1 ianuarie 1999 sistemul monetar in euro joaca un rol important ijn conducerea politicilor economice se poate implica in mentinerea stabilitatii preturilor si a resurselor umane Institutie supranationala pentru ca : organizeaza relatiile monetare intre mai multe tari cum a facut si Sistemul Monetar European (SME) lansat in 1979 si care a supravietuit pana la aparitia euro este banca centrala a 11 state din Uniunea Europeana este instanta federala in UE Rolul Bancii Centrale Europene si al Sistemului European al Bancilor Centrale

Banca Centrala Europeana, infiintata cu incepere de la 1 ianuarie 1999, are rolul de a sprijini politicile economice ale Comunitatii Europene, prin actiuni in urmatoarele directii: impementeaza politoca monetara a Comunitatii detine si administreaza rezervele oficiale ale statelor membre promoveaza un sistem de plati eficient contribuie la supravegherea prudentiala a institutiilor de credit din tarile membre autorizeaza emiterea de bancnote in cadrul Uniunii Europene, astfel incat numai bancnotele emise de catre BCE si bancile centrale nationale sa aiba caracter oficial Crearea Bancii Centrale Europene, ca institutie internationala, cu un satut unic, este considerata un moment semnificativ in evolutia organizarii monetare internationale, fiind integrata in grupele institutiilor financiare puternice, precum FMI,BRI,Sistemul Federal de Rezerve al SUA. In cadrul politicii monetare comunitare, BCI nu are pozitia de autoritate care emite regulamente privind functionarea bancilor si a altor institutii financiare. BCE nu actioneaza ca imprumutator de ultim rang pentru bancile din Uniunea Europeana, aceasta fiind un rol care revine bancilor centrale ale tarilor membre. De asemenea, BCE nu are responsabilitatea cursurilor de schimb ale monedei EURO, pozitia acesteia fiind mai mult consultativa in domeniul respectiv. Pentru sprijinirea EURO si mentinerea cursurilor monedelor in limitele stabilite de Consiliul de Ministri ai UE, Banca Centrala Europeana utilizeaza instrumentele monetare si valutare adecvate. Misiunea de baza a BCE o constituie stabilitatea preturilor,pentru indeplinirea acestui obiectiv putind fi utilizate instrumente diferite de la o tara la alta. Principii generale ale SEBC: a) Federalismul reprezinta sistemul SEBC si este un sistem de tip federal unde deciziile sunt luate in mod colegial si central in cadrul Bancii Centrale Europene;

b) Independenta ;de aici rezulta SEBC este independent fata de puterea politica si anume: Independenta institutionala care interzice acceptarea de instructiuni ce nu apartin sferei SEBC Independenta personala ce decurge din statutul decidentilor Independenta functionala de unde rezulta obligatie de a stapini inflatia Independenta financiara provine din capitalul si din resursele proprii ale SEBC-ului; c) Obiectivul de stabilitate a preturilor; d) Subsidiaritatea, de unde rezulta metoda de repartitie a competentelor intre Uniunea Europeana si statele membre; e) Transparenta, ce arata independenta Sistemului European al Bancii Centrale. Ii confera o obligatie de transparenta vis-a-vis de statele membre; f) Responsabilitatea in a atinge obiectivele de stabilitate a preturilor pe care Tratatul le-a fixat; g) Cooperarea in sanul Uniunii Europene h) Comunicarea spre exterior a Bancii Centrale Europene Organismele oficiale ale Bancii Centrale Europene: Banca Centrala Europeana, infiintata la 1 iunie 1998 si devenita operationala la 1 ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are urmatoarele structuri: CONSILIUL GUVERNATORILOR, reprezinta organ de decizie suprem, si are in alcatuirea sa sase membrii ai Bancilor Centrale Nationale care apartin Eurosistemului, iar in anul 1999 numarul membrilor s-a marit, ajungand la 17. Responsabilitati: -defineste politica monetara a Eurosistemului -ia deciziile privind obiectivele monetare intermediare si a aprovizionarilor in rezerve a Eurosistemului -decide recursul la alte metode operationale de control monetar -reglementeaza limita rezervelor obligatorii -autorizeaza emisiunea de bilete de banca in euro si a volumului acesteia -decide asupra regulilor contabile si de informatii ale operatiunilor Bancilor Centrale Nationale -adopta regulamentul interior al BCE si al organelor de decizie CONSILIUL DIRECTOR se compune din presedinte,vice-presedinte si alti patru membrii, care sunt alesi pe un mandat de opt ani care nu se poate reinnoi Responsabilitati: -pun in practica politica monetara adoptata de Consiliul Guvernatorilor -transmite instructiuni necesare Bancilor Centrale Nationale -pregateste intrunirea Consiliului Guvernatorilor -are responsabilitatea afacerilor curente a BCE PRESEDINTELE prezida ansamblul organelor BCE si o reprezinta in exterior CONSILIUL GENERAL AL BANCII CENTRALE EUROPENE se compune din presedinte si vice-presedintele BCE si guvernatorii tuturor Bancilor Centrale Nationale Modul de functionare al Bancilor Centrale Europene:

a) Gestiune interna: Numarul de salariati ai Bancii Centrale Europene se ridica la 604, iar la acest numar se adauga si personalul bancilor centrale nationale ale statelor membre(exemplu: Banca Nationala a Frantei inregistreaza un numar de 14000) b) Relatiile SEBC cu celelalte organisme ale Uniunii Europene: -rapoarte si auditii -acorduri si statut de observator participari informale(fara titlu formal) c) SEBC si interzicerea finantarilor publice: Articolele 104 si 104A a tratului stipuleaza interzicerea SEBC-ului de a finanta deficitele publice prin emisiune de moneda. d) SEBC si relatiile internationale: -FMI reprezinta centrul Sistemului Monetar International(SMI), iar Sistemul European al Bancii Centrale este reprezentatsi el de bancile nationale ale statelor membre UE; -La 21 decembrie 1998 FMI a acordat Bancii Centrale Europene un post de observator permanent e) Controlul contabil si judiciar f) Comunicarea externa a BCE cu alte state ce nu apartin UE Resursele Bancii Centrale Europene: Capitalul BCE la creare a avut un fond de 5 miliarde de euro Rezervele de schimb in afara de moneda euro, aceasta mai are rezerve si in cadrul FMIului si DST-ului in valoare de 50 de miliarde de euro Contributia fiecariu membru este fixata in mod proportional in functie de capitalul subscris. Fiecare BCN primeste din partea BCE in contrapartida o creanta echivalenta acestei contributii. Repartizarea beneficiilor BCE Rolul comitetului economic si financiar: Acesta nu este un organism al SEBC, dar are o functie importanta in politica monetara a UE.A fost creat la 1 ianuarie 1999 si succede Comitetul Monetar. Misiuni ale acestuia: formeaza propriile initiative in fata Consiliului Ecofin si a Comisiei organizeaza situatia in materie a miscarilor de caital si libertatii platilor Contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului Ecofin in domenii ca afacerile bugetare, financiare si platile internationale.

Politica monetara a Bancii Europene Politica monetara a SEBC a fost creata de catre Institutul Monetar European (IME) 1. Strategiile Bancii Europene O strategie de politica monetara reprezinta ansamblul de proceduri care fondeaza coerenta deciziilor luate de o banca centrala pentru a atinge obiectivul sau final. Obiectivul principal al SEBC reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor economice in Comunitate. a)Afirmarea caracterului monetar al inflatiei Inflatia, fara prezenta monetara si nivelul general al preturilor nu ar putea exista, si deci cauza principala a acesteia reprezinta o crestere necontrolata corepunzator a masei monetare in circulatie. Avantajele stabilitatii preturilor se bazeaza pe patru argumente: eliminarea distorsiunilor in mecanismul de ajustare a preturilor relative diminuarea preturilor curente de interes nominal economia din punct de vedere a resurselor reale care este mobilizata pentru a reduce efectele de incertitudine asupra preturilor viitoare disparitia efectelor inflationiste asupra repartitiei patrimoniilor reale si financiare si asupra repartitiei veniturilor intre creditori si debitori Nici o banca centrala nu dispune de instrumente de politica monetara care sa ii permita controlul direct asupra pretului. b)Cautarea unei credibilitati operationale O politica monetara utilizeaza anumite instrumente pentru a-si atinge obiectivele finale. Uneori pentru a ajunge si a controla tinta finala este mai usor de a intrebuinta un obiectiv intermediar; deci se poate vorbi de tinte finale si tinte intermediare.

INSTRUMENTE TINTA INTERMEDIARA-TINTA FINALA Pentru ca un obiectv intermediar sa fie competent trebuiesc luate in calcul: -sa fie un indicator fiabil evolutiei obiectivului final, adica sa existe o puternica relatie intre acestia doi -trebuie sa fie urmarit si controlat de autoritatile monetare -trebuie sa aiba caracter de confidentialitate

Obiectivele intermediare a politicii monetare sunt de trei tipuri: -Agregate monetare -Taxa de interes -Taxa de schimb Credibilitatea operationala -eficacitate -transparenta -responsabilitate din partea BCE -orientare pe termen mediu- anticipari inflationiste pe termen mediu -continuitate -coerenta cu statutul de independenta a SEBC 1.Linia strategica adoptata Institutul Monetar European (IME) a retinut doua strategii posibile pentru Banca Centrala Europeana: -un obiectiv monetar ca tinta intermediara -o tinta directa asupra inflatiei Obiectivul monetar ca tinta intermediara se bazeaza pe compararea evolutiilor prevazute si constatate a agregatelor monetare ca tinta. Daca cresterea inregistrata a unui agregat monetar este mai rapida decit crestere anticipata, politica monetara trebuie sa devina mai restrictiva. Tinta directa asupra inflatiei se bazeaza pe compararea intre inflatia prevazuta si cea realizata. La 13 octombrie 1998 BCE nu a dorit sa adopte nici una din strategiile propuse de catre IME si a decis sa-mi impuna propria politica monetara indreptata asupra unui obiectiv final reprezentat de pret si un obiectiv intermediar un agregat monetar. Pentru a pune in aplicare aceste doua strategii BCE s-a ajutat de cele patru recomandari ale IME: -fixarea unui obiectiv cuantificat pentru inflatie -fixarea unui obiectiv cuantificat pentru masa monetara -a utiliza o larga gama de indicatori -a fi prospectiva 2.Tabloul politicii monetare a BCE Prezentarea continutului exact si detaliat al politicii monetare a) un obiectiv al inflatiei strict cuantificat -Un nivel al inflatiei <2% pe termen mediu. Aceasta subliniaza faptul ca BCE fixeaza limitele precise a valorii maxime a inflatiei compatibila cu stabilitatea preturilor; -Recurgerea la indicele IPCA (Indicele de Pret a Consumului Armonizat). Acest indice a fost creat pentru marimea inflatiilor nationale in cursul celei de-a doua faze a Uniunii Economice Monetare, si este calculat lunar pentru fiecare Eurostat.

b)o tinta monetara -Agregat monetar la nivelul preturilor. In conceptia BCE inflatia reprezinta in ultima instanta un fenomen monetar si deci va trebui sa controleze tendinta evolutiei masei monetare de unde rezulta un asa numit agregat monetar. -Alegerea agregatului M3 Un agregat monetar se defineste ca fiind suma monedei in circulatie si atragerea anumitor exigibilitati ale institutiilor financiare. Aceste exigibilitati trebuie sa aiba un caracter puternic monetar din punct de vedere al agentilor economici, si deci ne indreptam catre lichidare. In sens mai restrans si imediat, moneda reprezinta o moneda fiduciara (bancnote si monezi) si ansamblul depozitelor la vedere detinute de public. - o crestere anuala de referinta pentru M3 Consiliul Guvernatorilor a anuntat la data de 1 decembrie 1998 o valoare de referinta cuantificata pentru cresterea M3 pentru anul 1999. Aceasta va trebui sa fie de 4,5%. c) tendintele inflationiste *Cauzele non-monetare a miscarii generale a preturilor: -factori exogeni(cresterea TVA-ului) -factori endogeni *Recurgerea la o gama larga de indicatori ca: -Indicatorii cererii:evolutia salariilor, evolutia patrimoniilor financiare private -Indicatorii ofertei: procentul somajului, procentul utilizarii capacitatii de productie, evolutia costurilor salariale, costul materiilor prime, evolutia procentului de schimb, subventiile asupra productiei, evolutia preturilor industriale, distanta intre productia potentiala si cea efectiva 3.Instrumentele si procedurile de politica monetara Instrumentele si procedurile de politica monetara fixeaza cadrul operational al politicii dusa de catre BCE. Aceasta se afla in raport cu 5 insrumente: Facilitatile permanente: constituie instrumente utilizate de catre SEBC in relatiile cu Bancile Centrale si institutiile de credit din fiecare tara si constau in credite si depozite pentru 24 ore. Pozitia bancilor nationale fata de SEBC este evidentiata prin intermediul sistemelor nationale de compensari si prin sistemul de plati si compensari unificate TARGET. Bancile centrale au pozitii debitoare sau creditoare fata de sistemul de compensari, pe perioade scurte de timp de 24 ore, nivelul dobanzii practicat fiind scazut, ceea ce asigura stabilitate si simetrie acestor operatiuni. Operatiunile ordinare: constau in poeratiuni de refinantare, saptamanale. In functie de solicitarile bancilor centrale nationale se pot acorda credite in mod diferentiat, cu dobanda fixa sau variabila, pe termen de maxim 2 saptamani. Operatiunile de refinantare pe termen lung se concretizeaza in operatiuni desfasurate lunar, ceea ce permite obtinerea de credite pe termene de 3 luni. Beneficiarii acestor tipuri de credite sunt bancile de mica dimensiune, iar nivelul dobanzii practicate este, in general, variabil.

In scopul asigurarii unui nivel constant al lichiditatii bancare la nivelul bancilor centrale nationale, se realizeaza operatiunile structurale care constau in urmatoarele: achizitia si vanzarea de titluri, garantarea de credite, cumpararea si vanzarea portofoliului de efecte publice prin operatiunea de pensiune(primiri in pensiune). Operatiunile de reglaj fin: sunt efectuate de catre cele mai active banci de pe piata mondiala, si constau in: operatiuni de pensiune, operatiuni swap in valuta, garantarea de credite. Astfel,aceste operatiuni reprezinta o forma de sprijinire operativa si oportuna a bancilor centrale nationale. Pentru a asigura existenta unor rezerve de lichiditati permanente ale bancilor centrale nationale, un alt instrument al politicii monetare il constituie sistemul rezervelor obligatorii cu efecte favorabile asupra intregului sistem bancar european. In exercitarea functiunilor si a sarcinilor, BCE si bancile centrale nationale nu trebuie sa urmeze instructiuni venite din partea altor institutii ale Comunitatii sau de la guvernele statelor membre Aceste instrumente sunt in acord cu: Contrapartidele exigibile a pietei monetare care reprezinta un ante-contract intr-o operatie financiara si trebuie sa raspunda la anumite criterii de exigibilitate Activele exigibile unde toate operatiile de credit a SEBC trebuie sa fie efctuate asupra unei baze de siguranta Sisiteme de plati ce abordeaza atat operatiile de plati cat si cele de titluri de valoare . SEBC a pus in functiune 2 tipuri de mecanisme de plati: 1. Sistemul TARGET (Acronimul lui Transeuropean Automated real- time Gross settlement Express Transfer) pentru plati interbancare. 2. Sistemul de plati a tillurilor de valoare. ETAPELE CATRE MONEDA UNICA BCE pune bazele unei cooperari economice si monetare intre statele membre si reprezinta o etapa spre o integrare politica. 1. INCEPUTURILE COOPERARII MONETARE: a)Primele proiecte au aparut o data cu Panul Barre depus in februarie 1969 la cererea Comisiei. Acesta prevedea: Interdependenta intre integrarea economica si monetara Convergenta performantekor economice a coordonarii politicilor bugetare si monetare Planul Werner din1970 se axeaza pe concluziile Barre, iar perspectiva sa generalaera uniunea economica si monetara Principalele concluzii: Sa fie pastrate, dar pe langa acestea sa fie creata o moneda unica. Miscarile de capital trebuie sa fie totale si fara restrictii Fixarea totala si irevocabila a paritatilor intre monede

Simbolurile monetare nationale

Acordul de la Bruxelles din 9 februarie 1971 a fost fondat pe conceptiile planului Werner dar au intampinat greutati in cursul crizei care a afectat anii 1970. b)Adaptarile in fata crizei din anii 70 Ordinul monetar international de le Bretton-Woods s-a dizolvat la sfarsitul anilor 1960. La 15 august 1971 presedintele Statelor Unite, R.Nixon, suspenda convertibilitatea dolarului in aur;deci sistemul monetar international era muribund. CEE a prezervat in ciuda evenimentelor interdependenta si solidaritatea intre monedele statelor membre. In 1972 la Paris se discuta de uniunea economica si monetara prevazuta pt sfarsitul deceniului si a fost lansat Fondul European de Cooperare Monetara la 3 aprilie 1973 cu sediul provizoriu la Luxemburg. In octombrie1973 are loc criza petrolului care a dus la stagnarea planurilor CEE, iar in 1979 la summit-ul de la Brena se lanseaza Sistemul Monetar European(SME). 2. PRINCIPIILE SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL: O moneda cos(ecu) Participarea la mecanismele de schimb europene nu este obligatorie, dar interventiile trebuiesc sa fie simetrice Rezerve comune pentru sustinerea monedelor statelor membre aflate in dificultate

FECOM va fi integrata in SMI iar functiile sale se extind astfel: A) ECU public: -FECOM primeste rezerve provenite de la statele membre si emite ECU publici numiti si ECU oficial -aceasta va crea un fond de creditare catre bancile nationale ale tarilor membre cu posibilitatea schimbarii lor in aceata moneda cas a marcii nationale -operatiile financiare si de sustinere a bancilor centrale -ECU public circula exclusiv intre bancile centrale din interiorul SMI -este o moneda de banca, fara particularitati fizice B) ECU privat: -devine unitatea de cont in care se realizeaza contractele private -este modalitatea de plata in transferurile scripturale are 3 functiuni monetare: a) unitate de cont b) rezerva de valoare c) modalitate de plata ECU privat este totusi o moneda incompleta deoarece nu are statutul oficial de moneda, nu exista o legatura intre sfera ECU public si cel privat.Pana la urma a ECU privat a fost tratat drept o deviza straina.

3. ULTIMA TREAPTA a)Raportul Delors a fost prezentat in iunie 1989 la summit-ul de la Madrid so defineste caracteristicile unei uniuni economice si monetare. Uniunea economica- principii: -o piata unica sustinuta de catre o politica de concurenta -politici de ajustare structurala si dezvoltare regionala -o coordonare a politicilor macroeconomice -reguli bugetare stricte pentru fiecare stat Uniunea monetara- principii: -o convertibilitate totala si ireversibila a monedelor tarilor membre intre ele -o fixare irevocabila a paritatilor -integrarea completa a pietelor monetare si financiare b)Tratatul asupra Uniunii Europeene a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht si reia toate orientarile propuse de catre raportul Delors si anume: I) Existenta unei monede unice II) O derulare pe trei etape: 1) libera circulatie a capitalurilor (1 iulie 1990) 2) crearea Institutului Monetar European cu sediul la Frankfurt 3) moneda unice sa fie euro incepand cu anul 1999 III) Criterii de convergenta nominala: a) criteriul stabilitatii preturilor (procentul de inflatie nu trebuie sa depaseasca mai mult de 1,5% in raport cu cele trei state cu rezultatele cele mai bune in materie) b) criteriul de convergenta al preturilor curente c) criteriul de participare la mecanismul de schimb di cadrul SME d) criteriul finantelor publice care prevede ca un stat membru nu trebuie sa aiba un deficit excesiv (deficitul public din PIB nu trebuie sa depaseasca 3%, iar datoria publica 60% din PIB) IV) Statele derogatoare posibile (se pot gasi in doua forme)

1) Clauza opting-out este clauza stipulata in tratat prin care un stat membru poate sa adere sau nu la Uniunea Europeana Monetara (UEM) ca in cazul Regatului Unit si Danemarcei. 2) Non-respectul criteriilor reprezinta nerespectarea criteriilor de convergenta ceruti. La 3 mai 1998, 11 state ale Uniunii din 15 au fost calificate de catre o decizie a Consiliului Uniunii Europene. Doua state nu indeplineau criteriile de convergenta si acestea sunt: Grecia si Suedia; iar doua au apelat la clauza derogatoare (Danemarca si Regatul Unit). V) Lansarea euro

10

Din primele ale lunii ianuarie 1999 anul 2002, euro devine moneda scripturala; iar lansarea in circulatie a monedei se va face incapand cu data de 1 ianuarie 2002 pana la 1 iulie 2002.

MONEDA 1. Punt Irlandez 2. Deutschemark 3. Florin Olandez 4. Marca Finlandeza 5. Franc Francez 6. Franc Belgian 7. Franc Luxemburghez 8. Pesetas Spaniol 9. Lira Italiana

1 EURO 0,787564 1,95583 2,20371 5,94573 6,55957 40,3399 40,3399 166,386 1936,27

Raporturile de pret a monedelor statelor membre in corelatie cu noua moneda europeana. Reuniunea de la Madrid, din decembrie 1995 a adoptat denumirea monedei unice EURO care inlocuieste vechea moneda comuna ECU. Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prevazut urmatorii pasi: 1. La inceputul anilui 1998 au fost selectionate din cele 15 tari membre UE, acelea care au indeplinit criteriile de convergenta , pentru anul 1997. 2. De la 1 ianuarie 1999, odata cu inceperea activitatii Bancii Centrale Europene, s-au stabilit ratele de schimb intre euro si devizele tarilor care au aderat. Initial euro este admisa doar ca moneda scripturala; platile cash continua sa se realizeze in monedele nationale. Euro se utilizeaza si in cadrul imprumuturilor publice. 3. A debutat la 1 ianuarie 2002, si se manifesta prin punerea in circulatie a biletelor si a monedelor EURO, care circula paralel cu monedele nationale timp de 6 luni. 4. Se va derula dupa 1 iulie 2002, cand EURO va deveni singurul mijloc de plata. Transformarea unei monede nationale in euro Monedele nationale ale tarilor participante au devenit sub-diviziuni ale euro la 1 ianuarie 1999. Conversia in euro este reglementata de o lege a Uniunii Europene din 1997, in conformitate cu aceasta, dar rata fixata pentru fiecare moneda nationala la 1 ianuarie 1999 poate fi folosita pentru transformarea in euro. Folosirea altei rate ar fi o incalcare a acestei legi. Fiecare rata de conversie trebuie sa fie folosita cu 6 cifre semnificative, de exemplu 1 euro = 40,3399 BEF(franci belgieni). Aceiasi lege din 1997, stabileste si modul de rotunjire a sumelor obtinute in urma conversiei. Daca a treia zecimala a sumei este mai mica decat 5, atunci rotunjirea in euro se realizeaza in minus, de exemplu 34,874 euro devin 34,87 euro. Daca a treia zecimala este 5 sau mai mare decat 5, atunci suma trebuie rotunjita in plus, de exemplu 34,875 euro devin 34,88 euro.

11

EFECTELE INTRODUCERII MONEDEI EURO Multe sectoare ale economiei au trecut la sistemul EURO inca de la 1 ianuarie 1999. Tot de la aceasta data, tranzactiile intre sectorul bancar si bancile centrale se fac in EURO. Toate pietele de capital ale statelor participante isi efectueaza operatiile in noua moneda. Guvernele utilizeaza EURO pentru stabilirea noilor bugete. Cele mai mari firme au trecut la utilizarea euro inca de la inceputul procesului, datorita beneficiilor, care sunt multiple: Eliminarea costurilor si a riscului schimburilor internationale; Transparenta preturilor care duce la o mai buna concurenta cu privire la vanzari si servicii; Standardizarea contabilitatii si a altor sisteme.

Companiile mici si mijlocii, care sunt de obicei furnizorii companiilor mari, sunt nevoite sa treaca la sistemul EURO pentru a nu-si periclita existenta. Incepand de la 11 ianuarie 1999, aproape toate preturile in majoritatea magazinelor au fost afisate atat in euro cat si in vechea moneda nationala. Aceasta serveste la convertirea publicului la folosirea monedei unice EURO. --Asupra sistemului bancar, efectele pot fi evidentiate astfel: De la 1 ianuarie 1999 , majoritatea bancilor ofera posibilitatea clientilor sai de a-si converti economiile in EURO ; dar obligativitatea va surveni numai dupa 2002. Posesorul unui cont in EURO poate plati sau poate da ordine de plata in moneda nationala, fara a i se percepe vreun comision. Pentru platile ijn EURO au fost tiparite noi carnete de cecuri, pe langa logo-ul EURO sunt prevazute si cu o banda magnetica care asigura ca plata se va realiza. Aceasta inseamna ca un cetatean francez,de exemplu, poate sa platesca o factura in Germania in EURO (chiar daca factura este exprimata in DEM ), fara a i se percepe comision. Daca acesta doreste sa plateasca in vechea moneda nationala,sau in DEM, banca va continua in, perioada interimara, sa perceapa comisioane relativ mair, deoarece aceste plati trebuie trecute manual prin sistemul de clearing. In perioada tranzitiei (1999- 2001) agentii economici au posibilitatea alegerii modului de efectuare a platilor in EURO sau in moneda nationala. Dupa 1 ianuarie 2002 insa, toate platile si incasarile vor fi efectuate in EURO. In perioada tranzitiei, bancile sunt obligate sa transforme sumele in moneda ceruta de creditor. Cand o intreprindereare cont bancar doar in moneda nationala, atunci toate ordinelede plata vor fi transformate in moneda nationala. Regulamentul nu prevede prelevarea nici unei taxe si comisioane pentru transformarea sumelor din moneda nationala in EURO si invers.

12

Prin moneda unica, politica moderna e transferata la nivel comunitar devenind de competenta Banci Centrale Europene, absolut independenta. Politica va continua sa ramana un instrument conjunctural de politica economica la nivel national. Datorita relatiilor stranse intre politica monetara si cea bugetara , absenta disciplinei bugetare intr-unul sau mai multe state membre ar pute afecta orientarile politicii monetare comune. Se vor putea exercita presiuni asupra Bancii Centrale Europene pentru ca politica monetara sa devina mai flexibila. De aceea, mai intai Tratatul de la Maastricht si apoi pactul dintre state definesc un cod de buna conduita in materie de politica monetara si datorie publica. --Efectele pe plan international ale introducerii monedei unice sunt si mai puternice: -utilizarea crescanda a monedei unice in cadrul tranzactiilor comerciale, permite reducerea instabilitatii generale de fluctuatiile cursului de schimb; -posibilitatea emitentilor de moneda de a beneficia de venituri de pe urma sumelor detinute in strainatate (in afara UE ). Va continua procesul de realocare mai puternica a portofoliilorde active financiare in favoarea titlurilor emise in EURO; -disparitia necesarului de rezerve in cadrul bancilor centrale nationale pe plan intracomunicar. Se pot realiza economii importante, estimate la 200 miliarde de dolari. --Consecintele pentru Estul si Centrul Europei Pentru tarile din centrul Europei, EURO va deveni o alta moneda straina. Pe termen mediu, EURO va deveni moneda Cehiei, Ungariei, Poloniei, Estoniei si Sloveniei. Pentru a adera la UE, aceste tari vor trebui sa-si convearga economiile la cele din zona EURO, si anume cu privire la inflatie, dobinzi, datorie publica si deficit bugetar. Tarile din Europa Centrala si de Est sunt preocupate de efectul introducerii monedei unice europene asupra mediilor economice proprii. Insa comparativ cu schimbarile economice si politice din ultimii zece ani, lansarea EURO apare ca o schimbare modesta. Chiar si cele mai avansate state ale Europei nu sunt pregatite sa adopte EURO dupa ce vor deveni membre ale Uniunii Europene, ci poate doar in urmatorii zece ani dupa aderare. Cel mai important efect este de ajustare al politicii valutare ale unora din tarile estice. In unele cazuri, rolul jucat de marca germana va fi inlocuit cu cel al EURO. Ungaria, care isi leaga moneda de un cos valutar cuprinzand 70% DM si 30% $, inlocuieste marca cu EURO,in cadrul cosului valutar de la 1 ianuarie 1999 si are in vedere o raportare numai la EURO incepand din acest moment. In schimb,Cehia, care permite coroanei sa varieze intre anumite limite,legand-o informal de marca, nu si-a schimbat politica monetara argumentand ca nu vede nici un motiv al schimbarii atata timp cat marca ramane in circulatie. Polonia, care isi leaga moneda de un cos format din dolari (45%) si patru monede europene (marca germana-35%, lira serlina-10%, francul francez-5%, si francul elvetian 5%) a inlocuit monedele europene cu EURO de la 1 ianuarie 1999, cu o proportie mai mare decat a dolarului (55%). In viitor, Polonia are in vedere o schimbare prin raportarea numai la EURO, in vederea unei viitoare integrari in Mecanismul European al ratelor de schimb. Celelalte state est-europene nu au anuntat schimbari de politica monetara, dar majoritatea au in vedere aranjamente monetare, incepand cu anul 2000. Unii economisti cred ca un efect imediat al lansarii EURO ar fi o crestere a interesului speculativ asupra monedelor din

13

regiune.Aceasta inseamna ca devine si mai presanta, pentru tarile cu deficit mare al contului curent, reducerea acestora sau cresterea fluxurilor de capital strain si obtinerea imprumuturilor necesare finantarii deficitului. Aici sunt expuse in mod particular-Romania, Slovacia si Lituania. Dar chiar daca EURO va cauza dificultati pe termen scurt sau mediu pentru unele din aceste state, se asteapta ca pe termen lung sa apara beneficii precum: favorizarea exportului acestor state pe piata interna unica, reducerea costurilor tranzactiilor cu firme din Uniunea Europeana, castiguri ca urmare a dezvoltarii unei piete de capital unice. Adaptarea monedelor est europene la EURO

Moneda Leva-Bulgaria Dinar-Croatia Coroana-Cehia Kroon-Estonia

Regim inainte de 1 ianuarie 1999 Coridor valutar fata de DM La 1000 leva 1 DM Flotare controlata, Referinta DM Flotare controlata, Referinta DM Consiliu monetar, 8 kroom=1DM

Regim de la 1 ianuarie 1999 Nici o schimbare, Monitor euro Nici o schimbare, Monitor euro Nici o schimbare, Monitor euro Nici o schimbare, Monitor euro

In Romania BNR foloseste EURO ca moneda de rezerva valutara, aceasta masura fiind in concordanta cu ponderea Uniunii Europene in comertul exterior al Romaniei: *62,7% din exporturile romanesti se realizeaza in UE; * 55,4% din importuri provin din tarile UE. De asemenea, BNR s-a preocupat de asigurarea compatibilitatii legislative, institutionale si procedurale cu entitatile bancare centrale din UE, inclusiv cu cele ale Bancii Centrale Europene. Totodata, s-a avut in vedere realizarea compatibilitatii sistemului de plati si decontari in EURO, in timp real, TARGET. Concluzii: Inca de la introducerea EURO s-a apreciat ca aceasta va bulversa sistemul financiar, care nu s-a mai confruntat cu asemenea modificari de la trecerea la regimul cursurilor
14

flotante in anul 1971 . Pentru prima data, din anul 1944, raportul de forte monetare internationale se poate schimba, iar pozitia dominanta a dolarului devine relativa . Analiza evenimentelor de pe piata valutara (in luna octombrie 1999 cursuk de schimb s-a situat la 1,0714 $/EURO ) demonstreaza ca adevarata competitie se da intre EURO si dolar, yenul japonez nereprezentand un pericol adevarat pentru moneda americana. Conform datelor furnizate de REUTERS, desi economia americana participa la economia mondiala in proportie de 20% , $ participa numai cu 61% la formarea rezervelor bancilor centrale (comparativ cu 14% pentru DM ; si 17% pentru yen ); cu 48% la tranzactiile comerciale internationale ( comparativ cu 15%DM ; 5 % yen ), si intervine in 42%din operatiile pa pietele de schimb fata de 19 % DM si 12% yen). Referitor la nivelul cursului de schimb , exista mai multe opinii conform carora este necesara introducerea unui coridor valutar in intervalul caruia EURO sa fluctueze fata de $. Contrar acestei opinii , presedintele Bancii Centrale Europene mentiona ca impunerea unui coridor valutar nu este o masura "fezabila sau credibila . Anumite tinte pentru nivelul cursului valutar vor fi stabilite numai in circumstante exceptionale,atunci cand EURO va dovedi lipsa uniu aliniament clar si persistent. O alta opinie , exprimata de economisti apreciaza ca daca EURO castiga teren in competitie cu dolarul , bancile centrale vor deveni mari cumparatoare de obligatiuni, exprimate in nEURO . O saemenea masura va exercita presiuni asupra $ , intrucat va exista o cerere mai scazuta pentru titlurile americane , si in consecinta o cerere mai mica pentru $ . In noiembrie 1998, China arata ca este gata sa converteasca in EURO o parte a rezervelor sale valutare (141 miliarde $)- orientandu-se catre piata europeana . O asemenea orientare catre piata obligatiunilor in EURO , exprima increderea in aceasta moneda. Pe aceeasi linie se inscriu operatiunile Japoniei pe piata internationala dec capital, prin vanzarea de actiuni si obligatiuni asiatice, in valoare de 2,2 miliarde $ (in prima jumatate a anului 1998 ) si cumpararea in aceeasi perioada , de actiuni si obligatiuni europene de peste 10 miliarde $. Alte implicatii ale introducerii EURO in activitatea firmelor Eliminand fluctuatiile cursurilor valutare si asigurand o unitate comuna de evidenta pentru activitatile comerciale, EURO poate ameliora functionarea pietei unice. Comertul si investitiile in strainatate vor fi stimulate si ,deci, se va produce o crestere a competitivitatii.Impactul va fi diferit in functie de sector , cel mai evident manifestndu-se in sectorul financiar-bancar. Activitatile nebancare vor fi afectate sub urmatoarele aspecte: -Transparenta preturilor intre tari poate inregistra o crestere. Firmele nu vor mentine diferente mari de pret intre tari, desi pietele sunt fragmentate sub aspect fiscal; presiunea va fi mai mare in regiunile de granita si pentru bunurile -Dubla exprimare (afisare) cu valoare ridicata , usor de transportat .) a preturilor. Multe persoane vor intampina dificultati considerabile la noua structura a preturiloa, pentru depasirea acestor dificultati utilizandu-se dubla exprimare a preturilor, in EURO si in moneda nationala. Asociatiile de consumatori au cerut ca dubla exprimare a preturilor sa devina obligatorie chiar inaintea introducerii bancnotelor si monedelor EURO. Unele firme sunt insa putin

15

atrase de ideea prin lege, deoarece ar putea impune costuri:dubla etichetare, modificarea softwar-ului. Implicatii penttru departamentul financiar si trezorerie. Acesta este primul departament afectat, prin eliminarea costurilor legate de tranzactiile valutare si a riscului valutar. Lipsa riscului valutar implica doar calcule de conversie. Managerii trebuie sa se asigure ca tipurile de contracte capata importanta necesara. Avantajele s-ar putea extinde peste granitele UE daca EURO castiga teren ca moneda de tranzactionare pe plan international. Modificarea pietelor financiare. Firmele active pe piata de capital trebuie sa ia in considerare impactul EURO asupra pietei financiare, intrucat o piata EURO poate absorbi pietele nationale. Veniturile din obligatiuni ar putea fi afectate ca urmare a eliminarii riscului valutar. De asemenea o importanta crescuta trebuie acordata si altor componente: lichiditatea pietei, riscul de credit, diferente fiscale. Firmele trebuie sa analizeze daca noile emisiuni de titluri sunt exprimate in EURO in perioada de tranzitie, si daca cele existente ar trebui exprimate in EURO. Formarea unei piete mai mari si mai lichide ar trebui sa conduca la o mai eficienta alocare a capitalului. Spre deosebire de piata monetara si a obligatiunilor, natura produselor tranzactionate la bursa nu este afectata in aceeasi masura. Firmale cotate la bursa trebuie sa ia in calcul utilizarea EURO, iar actionarii trebuie consultati cu privire la plata dividendelor si a monedei in care sa se realizeze. Impactul asupra sistemelor si tehnologiei informatice(is/it). Nevoia modificarii sistemelor informatice reprezinta cea mai mare provocare tehnica dar si economica implicata de trecerea la euro. Companiile mari pot avea mii de aplicatii informatice functionale, multa dintre acestea fiid afectate de euro. Dupa parerea expertilor, utilizarea sistematica si atenta a instrumentelor specifice nu numai ca ajuta firmele in trecerea la EURO, dar reduce si costurile cu aproape 30%. Principala provocare ramane utilizarea eficienta a resurselor umane, date fiind costurile cu forta de munca, care reprezinta aproximativ 50% din efortul general.

16

BIBLIOGRAFIE:

STRUCTURA ORGANIZATORICA A BANCILE SI OPERATIUNILE BANCARE (DR. LUCIAN IONESCU)

SOCIETATILOR

BANCARE.

MONEDA-CREDIT 1 (NICOLAE DARDAC, TEODORA VASCU) BANCA CENTRALA SI SISTEME DE PLATI DE INTERES NATIONAL (VASILE SAVOIU)

WWW.INGBANK.RO/RETAIL/ROM/INFOPLUS/EURO
HTTP://DOMINO.KAPPA.RO/E-MEDIA/COMPUTERWORLD.NSF/

WWW.EURO-INFO.CCIR.RO/IMPLICATII_EURO

17