Curtea de justitie a Uniunii Europene

Cuprins:
1. Ce este Curtea de justitie.
2. Componenta Curtii de justitie.
3. Procedura Curtii de justitie.
4. Rolul Curtii de justitie.
5. Competente
6. Tipurile de actiuni in fata Curtii de justitie.
 Curtea de Justitie este cunoscuta si sub numele de
Curtea Europeana de Justitie fiind curtea suprema a Uniunii
Europene in materie de drept al Uniunii Europene avand rolul
de a interpreta legislatia UE si sa asigure aplicarea corecta si
in mod egal a acesteia in toate statele membre ale Uniunii
Europene. Aceasta a fost infiintata in anul 1952 si are sediul
la Luxemburg.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene este formata din
doua instante respectiv Curtea de Justitie care la randul ei
este compusa 27 de judecatori si 11 avocati generali si
Tribunalul care a fost infiintat in anul 1989 cu scopul de a
sustine autoritatea judiciara usurand astfel concentrarea Curtii
de Justitie asupra atributiilor sale pe care le exercita in cadrul
procedurii intrebarilor preliminare si a diferitelor actiuni. Atat
avocatii generali cat si judecatorii la intrarea in functie depun
un juramant prin care se angajeaza sa-si exercite functiile
impartial si sa nu divulge secretul deliberarilor.1
Judecatorii si avocatii generali ai CJ sunt desemnati de
statele membre ale Uniunii Europene dupa consultarea unui
comitet care are ca scop de a recunoaste capacitatile
candidatilor de a exercita functiile pentru care aplica. Acestia
sunt alesi din randul celor care exercita unele din cele mai
inalte functii jurisdictionale si care indeplinesc toate conditiile
cerute. Mandatul lor este pe o perioada de 6 ani dar dupa
terminarea acestuia poate fi reinnoit. Avocatii generali au rolul
1
Augustin Fuerea, " Institutiile Uniunii Europene"( suport de curs) , Editura Universitatii " Nicolae
Titulescu", Bucuresti, 2020
de a prezenta opinia lor juridica pentru cazurile pe care le au,
acestia fiind pe deplin independenti si impartiali putand oferi o
concluzie total obiectiva. 2
Judecatorii Curtii de Justitie ii desemneaza din randul
lor atat pe presedinte pentru a conduce sedintele si
deliberarile in cele mai importante cazuri respectiv
vicepresedintele care are rolul de a-l inlocui pe presedinte
atunci cand este cazul si are capacitatea de a lua anumite
decizii in lipsa acestuia.
Procedura cuprinde doua faze respectiv faza scrisa si
faza orala. In faza scrisa Instanta Nationala adreseasa Curtii
de Justitie intrebari despre interpretarea sau validitatea unei
dispozitii de drep al Uniunii, in general fiind vorba despre o
decizie jurisdictionala in conformitate cu normele nationale.
Aceasta cererea este tradusa in toate limbile statelor
apartinatoare ale Uniunii Europene iar ulterior, dupa publicare
statele membre au la dispozitie doua luni pentru a raspunde
in scris.
Procedurile speciale pe care le utilizeaza CJUE sunt:
procedura simplificata, procedura accelerata, procedura
preliminara de urgenta si procedura masurilor provizorii.
Procedura simplificata este atunci cand o intrebare
preliminara este identica cu o alta intrebare asupra careia
Curtea s-a pronuntat deja anterior asupra acestui lucru deci

2
Ibidem.
raspunsul la aceasta intrebare poate fi dedus din
jurisprudenta.
Procedura accelerata ii ofera posibilitatea Curtii de
Justitie sa ia o decizie urgenta asupra cauzelor extrem de
urgenta care au nevoie de rezolvare imediata, reducand astfel
termenele si acordand cauzelor o prioritate absoluta. In urma
unei cereri formulate de una dintre parti, presedintele Curtii
decide, ajutat de judecatorul raportor si de avocat care dintre
cauze se incadreaza la procedura accelerata. 3
Procedura preliminara de urgenta permite Curtii sa
rezolve in termenul cel mai scurt problemele cele mai
sensibile precum spatiul de libertate, securitate si justitie
precum si vize sau drept de azil.
Procedura masurilor provizorii ajuta la posibilitatea
suspendarii executarii unui act al unei institutii care face
obiectul unei actiuni.
Curtea de Justitie are rolul de a se pronunta asupra
actiunilor indreptate impotriva statelor membre, spre exemplu
cand un stat membru nu si-a indeplinit obligatiile, caz in care
CJ 4este obligata sa ia masuri pentru a pune capat acestei
incalcari si Curtea este competenta in al doilea grad de
jurisdictie adica sa judece recursuri limitate la motive de
drept formulate impotriva hotararilor Tribunalului. In cazul in
3
A se vedea https://blog.avocatoo.ro/ce-este-curtea-de-justitie-a-uniunii-europene/

4
"Curtea de Justitie"
care recursul este considerat fondat, Curtea de Justitie
anuleaza hotararea Tribunalului si se pronunta ea insasi in
cauza, sau retrimite cauza Tribunalului.
In cadrul Curtii sunt reprezentate mai multe actiuni:
actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor, actiunea in
anulare, actiunea in constatarea obligatiilor de a actiona si
recursul.
Actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor
permite Curtii sa controleze respectarea de catre statele
membre a oblogatiilor care le revin in temeiul dreptului
Uniunii. Aceasta poate fi introdusa de Comisie sau de un stat
membru. Daca in cazul unei noi sesizari se constata ca acel
stat nu s-a confromat hotararii, Curtea ii poate cere sa
plateasca o suma de bani si penalitati.
Actiunea in anulare ofera posibilitatea anularii unui act
al unei institutii sau al unei agentii a Uniunii. Curtea este
singura competenta sa solutioneze aceste cazuri introduse de
un stat membru impotriva Parlamentului European sau
impotriva Consiliului. Tribunalul este competent, sa judece in
prima instanta toate celelalte actiuni de acest gen si cele
introduse de intemeiate de persoane private.
Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona permite
Curtii sa poata sa controleze legalitatea inactiunii institutiilor
sau a unei agentii a Uniunii. Atunci cand s-a constatat
nelegalitatea abtinerii, institutia in cauza trebuia sa ia masurile
necesare. Competenta de a judeca o astfel de actiune este
impartita de Curtea de Justitie si Tribunal in functie de
criteriile de la actiunea de anulare.
Recursul5 poate fi sesizat la Curtea de Justitie pentru
motivele de drept, formulate importriva hotararilor si a
ordonantelor Tribunalului. Daca recursul este fondat, Curtea
anuleaza decizia Tribunalului. Spre exemplu decizia ICCJ6 nr
12 inlatura posibilitatea de a contesta amenda primita dupa
cum reiese din comunicatul oferit de Curtea Suprema: "
partea in sarcina careia s-a stabilit amenda judiciara[...]
pentru introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri principale,
accesorii, aditionale sau incidente, precum si pentru
exercitarea unor cai de atac vadit netemeinice, prin aceeasi
hotarare prin care au fost solutionate aceste cereri, poate
formula critici care vizeaza amendarea sa numai pe calea
cererii de reexaminare"7. Asadar, Curtea a stabilit ca amenzile
nu pot fi contestate prin intermediul apelului sau recursului.
Actiunile in fata Curtii de Justitie se incadreaza in doua
mari categorii: actiuni directe si actiuni indirecte care la randul
lor sunt subdivizare.
Actiunile care sunt adresate in mod direct impotriva
statelor membre ale UE sunt solutionate de Curtea de Justitie
care se pronunta doar cazul in care este vorba despre actiuni
in constatarea neindeplinirii anumitor obligatii impotriva unui
5
A se vedea https://www.avocatnet.ro/t6539/recurs.html, Justitiabil in Romania 8 mai 2020.
6
Inalta Curte de Casatie si Justitie.
7
Decizia I.C.C.J nr.12/2020 (comunicat): Art.191 alin. (1) C.pr.civ. la art. 187 alin. (1) a) C.pr.civ.
stat membru, actiuni in anumarea sau constatarea abtinerii de
a actiona, indreptate impotriva unoi institutii ale Uniunii sau a
altor actiuni atunci cand sunt introduse de a Institutie a Uniunii
impotriva unui act sau a unei abtineri hotarata de Parlamentul
European sau de Consiliu.
Sunt considerate actiuni indirecte in momentul in care,
o chestiune de interpretare este invocata in fata unei instante
nationale, aceasta instanta ii poate solicita Curtii o hotarare
preliminara. Daca este vorba despre o instanta de ultim grad,
sesizarea Curtii este obligatorie.
Din punctul meu de vedere, Curtea de Justitie a jucat
un rol foarte important in integrarea europeana ceea ce a dus
si la aderarea la Conventia Drepturilor Omului, evolutie ce a
putut fi posibila o data cu evolutia Uniunii Europene de la
uniune economica la una politica. In acest context,pe de-o
parte, a fost sustinuta ideea drepturilor omului si a fost ”tras"
un semnal de alarma asupra importantei majore a drepturilor
fundamentale iar pe de alta parte au fost eliminate
contradictiile aparute in interpretarea drepturilor omului. 8

8
Alica Mariana Apetrei , Drepturile Omului in Uniunea Europeana", Editura Lumen, Iasi, 2010
Bibliografie:
 Institutiile Uniunii Europene ( suport de curs ) - prof. Augustin Fuerea
 Drepturile Omului in Uniunea Europeana - Alice Mariana Apetrei
 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/12/competentele-
curtii-de-justitie-a-uniunii-europene
 https://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7033/ro/
 https://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7024/ro/#avantpropos

 https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-in-brief_ro
 https://blog.avocatoo.ro/ce-este-curtea-de-justitie-a-uniunii-europene/