Instituțiile Uniunii Europene.

20.02.2018 – curs 1

 România a aderat la UE la 1.1.2007

 Exista in prezent 28 de state membre.

Bibliografia : Manualul Uniunii Europene – Augustin Fuerea ( Editia 6 , Editura Universul

juridic 2016)

1. Aspecte evolutive si conceptuale.

- Originile, ideile de unitate la nivel european
2. Aparitia comunitatilor europene.
- Dezvoltarea Constructii Europene :
- Componenta Cantitativa : extinderea comunitatilor UE prin aderarea unor noi
state.
- Componenta Calitativa : Perfectionarea constructiei Europene.

Ordinea Juridica a UE : este cea mai bogata, complexa. (Definitie, Clasificare si izvoare)
Izvoare : 1. Primare 2. Secundare/Derivate 3. Acorduri Externe 4. Complementare 5.
Nescrise.

- Sistemul instutional al UE : principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE.

a) Principiuk Autonomiei de vointa
b) Principiul atribuirii/atributii
c) Principiul Echilibrului instutional.

3. Institutiile :
- Parlamentul European
- Consiliul European
- Consiliu
- Comisia (Europeana)
- Curtea de Justitie a UE
- Banca Centrala Europeana
- Curtea de Conturi

4. Organele, oficiile si agentiile Uniunii Europene.

Notiuni, concepte, componente, organizare si functionare, atributii.

EXAMEN : 6 subiecte/ 1 pct + 1 pct din oficiu + 3 pct seminar (2 teste)

1
 1. Aspecte evolutive si conceptuale

Anecdota = concluzie.

1. Originiile ideii de unitate la nivel EU.

Acestea au fost plasate in timp diferit de catre olitologi, sociologi, filosofi, economici,
istorici si juristi.
Atât istoricii cat si juristii impartasesc la randul lor opinii diferite. Istoricii de exemplu se
impart din acest punct de vedere in 3 categorii :
a) Situarea in timp a originilor unor astfel de idei inca din antichitate, acestia
apreciaza ca aparitia ideii de unitate la nivel EU poate dobandi si conotatii
mitologice
(sursa : Charles Zorgbip – Constructia Eu Trecut Prezent si Viitor, editura 3
bucuresti 1998)
b) Identifica unele evenimente care au avut loc in plan EU chiar cu originile unei
astfel de idei (ex: campaniile lui Napoleon care intrealtele au dobandit si
semnificatii integratoare, unificatoare, 1815)
c) La care se raporteaza si juristii, este cel potrivit caruia originile unei astfel de idei
apartin primei jumatati a sec 20. Perioada care a fost esentialmente marcata de
cele 2 razboaie mondiale.

1923 – Contele Austriac Kalergin a propus infiintarea statelor unite ale Europei urmand
3 modele/variante:
1) Modelul Statelor Unite ale Americii
2) Modelul Cantoanelor Elvetiene
3) Modelul Raicului German
1929 – Brian, infiintarea statelor unite ale Europei.

Exemple de implicare a Romaniei in fundamentarea ideii:

1. Nicolae Titulescu care a detinut de Presedintia Societatii Națiunilor de 2 ori

consecutiv. Implicandu-se in fundamentarea ideii de unitate la nivel EU.
2. Apelul Esperanto in 10 puncte, pornit din Romania in 1934
3. Cartea lui Petru Georgescu care a fost un veritabil vizionar intitulata Omul De
Maine, aparuta in 1942 dupa 8 ani.

2. Aparitia Comunitatiilor EU

Contextul in care au aparut comunitatile.

Acesta ne este oferit de incheierea celui de al 2 lea razboi mondial cand au fost invinsi.
A determinat sefii de stat de la acea etapa sa aprecieze ca problemele aparute in plan
international pot fi rezolvate si altfel decat pe calea armelor.

2
Solutia a fost data de infiintarea organizatiilor international iar mai apoi multiplicarea
lor.
Aparitia ONU (organizatia natiunilor unite) 1945 – San Francisco
Pe fondul falimentului natiunilor.

27.02.2018 – curs 2

Dupa aparitia ONU, organizatiile internationale s-au multiplicat cum ar fi :

 Pe plan politic - consiliul Europei prin semnarea statutului de la Londra la 5 mai
1949.
 Domeniul economic – Organizatia de Cooperare Economica si dezvoltare
respectare, uniunea vamala a statelor membre a le Benerusului 1948 care a fost
luata drept model si varianta de urmat de catre comunatile Europene.
 Domeniul militar – aparitia celor doua blocuri militare Nato si tratatul de la
Vasovia.

In anul 1950, presedintele organizatiei nationale a planificarii din Franta, Jean Monnet a
lansat idea infiintari primei comunitati europene, intelegand in acest fel ca productia de
carbune si otel din Franta si Germania sa dobandeasca un control international. Acestea
(carbunele si otelul) reprezentau ramuri de baza ale industriei de armament.
Franta si Germania au ramas mari puteri care aveau forta de a influenta evolutia in
materie.
Ideea aceasta a realizarii controlului international a fost lansata prima data public la
data de 9 Mai 1950 de catre Robert Schuman care era ministrul afacerilor externe din
Franta. Prin intermediul unei declaratii care continea un plan privitor la infiintarea
primei comunitati europene.

Se numeste si Declaratia Schuman

Ziua de 9 Mai dobandeste tripla semnificatie istorica.

Declaratiile nu generau efecte juridic, nu dadeau nastere la drepturi si obligatii, si aveau

numai un caracter orientativ pentru conduita subiectelor de drept carora li se adresau.
Din aceste considerente spunem ca la acest plan, adera in continuare alte 4 state, si
anume Italia si Benerus (Belgia Olanda ).

Cele 6 state (state fondatoare,state din prima linie a constructiei comunitare) semneaza
la Paris la data de 18 Aprilie 1951 tratatul de instituire a CECO (comisia europeana a
carbunelor si otelului) , tratat care a intrat in vigoare la data de 23 iulie 1952 pentru o
perioada de 50 de ani, motiv pentru care la data de 23 Iulie 2002 tratatul si-a incetat
efectele si pe cale de consecinta prima comunitate europeana si-a incetat existenta.

3
In anul 1956 politicianul Belgian Paul Henry Spaak a propus prin intermediul unui raport
2 comunitati : Comunitatea Economica Europeana, si Comunitatea Europeana a Energiei
Etomice sau un atom.
Raportul Spaak, in mod similar planului Schuman nu producea efecte juridice,ci avea
numai un rol orientativ.
Din aceste considerente, aceleasi 6 state fondatoare CECO au semnat la Roma la data de
25 Martie 1957, tratatele de instituire a comunitatilor.
Cele doua tratate au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata;
Motiv pentru care cele 2 tratate de la Roma nu si-au incetat efectele pana in prezent.
Acestea au fost permanent modificate,completate, adaugite, revizuite.

3. Aparitia uniunii europene .

A aparut prin tratatul de la Mastricht in 1992, intrat in vigoare in anul 1993 cand
Uniunea Europeana a fost infiintata ca entitate sui generis.
Avand personalitate juridica emergenta.
Potrivit tratatului de la Mastricht, in existenta sa, se sprijinea pe cei trei piloni :
1- Pilonul comunitar dat de cele 3 comunitati europene.
2- Pilonul PESC (politia externa de securitate comuna)
3- Pilonul (Justitie si Afaceri Interne) JAI , devenit in timp (prin tratatul de la
Amsterdam 1997 intrat in vigoare in 1999) Pilonul intitulat Cooperare judiciara si
politeneasca in materie penala.

La aceea etapa, uniunea europeana nu avea personalitate juridica, le avea cele 3

comunitati europene care erau subiecte de drept international de tipul organizatiilor
internationale.

Definitia data uniunii europene este diferita dupa intrare in vigoare a tratatului de la
Lisabona semnat la 13 decembrie 2007, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009.
Prin tratatul acesta Comunitatea Economica Europeana isi schimba denumirea in
Comunitatea Europeana.
Prin tratatul de la Lisabona, uniunea europeana a dobandit personalitate juridica prin
art 47. Din TUE in mod implicit a devenit subiect de drept international substituindu-se
si subcedindu-i Comunitatii Europene.
Uniunea europeana este in aceasta etapa un subiect de drept international cu un
caracter atipic nonclasic, pentru ca aceasta reuneste caracteristici proprii atat statelor
cat si organizatiilor internationale deosebindu-se deopotriva si de state si de
organizatiile internationale.
Un astel de caracter ii este conferit uniunii europene de :
- Sistemul normativ.
- Sistemul institutional.
Atat sistemul normativ cat si cel instutional la randule se aseamana si se deosebesc de
sistemele normativ si instutional ale statelor si ale organizatiilor internationale.

UE nu se mai sprijina pe piloni, acestia au devenit politici ale UE.

4
06.03.2018 – curs 3

4. Delimitari conceptuale in materia instutionala :

La acest nivel al UE intalnim institutii, organe, oficii si agentii.

Pentru a exista si pentru a functiona, cele 3 comunitati europene au infiintat institutii

proprii in 4 mari domenii:
- Decizional
- Executiv
- Al controlului politic
- Jurisdictional
12 institutii apartin celor 4 domenii.

Din motive de coerenta, de celeritate dar si de natura economica, in timp institutiile

similare din cadrul celor 3 comunitati europene (care purtau denumiri diferite chiar daca
erau institutii similare) au fuzionat dand nastere unor institutii unice commune celor 3
institutii europene care la randule au dobandit denumiri diferite.

Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de
institutii infiintate prin tratatul de la Paris.
Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma se simplifica si se uniformizeaza sub
aspectul denumirii lor. (schema)

Fuziunea s-a realizat gradual incepand din anul 1958 cu institutiile jurisdictionale,
continuand cu institutiile controlului politic in anul 1960 si desavarsindu-se cu institutiile
executive si cele decizionale.
In anul 1965, aceasta fuziunea (executive si decizionale) s-a realizat prin tratatul de la
Bruxelles, cunoscut si sub numele de tratatul de fuziunea sau tratatul de instituire a unei
comisii unice si a unei consiliu unic.

Consiliul de Ministrii : Acesta prin taratatul de la Mastrich 1992 si-a schimbat

denumirea in Consiliul Uniunii Europene. Prin tratatul de la Lisabona din 2007 se
schimba denumirea in Consiliu, care este diferit de Consiliul European. (sefi de stat
guvern) -> ambele fiind diferite de Consiliul Europei.
Comisia Europeana : este denumita Comisia
Adunarea Parlamentara Europeana : 1962 a dobandit numele de Parlament European.
Curtea De Justitie a Comunitatilor Europene : si-a schimbat numele prin tratatul de la
Mastrich in Curtea Europeana de Justitie.
Instanta asociata curtii de justitie : Tribunalul de Prima Instanta prin decizia consiliului
din 1988.
2001-2003 Tratatul de la Nisa - a fost infiintat Tribunalul Functiei Publice ca instanta
specializata in solutionarea litigiilor de munca a functionarilor publici.

5
2007 Tratatul de la Lisabona – se infiinteaza Curtea de Justitie a uniunii europene care
include Curtea de Justitie, Tribunalul, si Tribunalele Specializate. (tribunalul functiei
publice care a disparut in 2016)
Curtea de justitie a UE si curtea de justitie sunt diferite de alte doua (CEDO si CIJ)
CEDO : apartine consiliul europei – Strasbourg.
Curtea Internationala de Justitie : Apartine ONU – Haga.
Curtea de Justitie : Instanta UE – Luxemburg.

Dezvoltarea Constructiei Europene

Dezvoltarea constructiei comunitare/europene:

1. Dimensiunea cantitativa (extinderea/largirea comunitatilor europene/a uniunii
europene prin aderarea unor noi state- pana la 1. Dec 2009 vbeam de comunitati
ca avand statut international, aderarea romaniei a fost la comunitatile europene,
dupa 2009, UE a dobandit personalitate juridica a aderat la 1.7.2011 Croatia, a
mai aderat si la Euratom)
- Din aceasta perspectiva a evoluat de la cele 6 state fondatoare la 9-10-12-15-25-
27-28 de state cate numara in prezent.
- Comunitatile europene/UE a cunoscut numai solicitari de aderare pana in anul
2017 au fost depuse instrumentele de iesire. Prima solicitare de retragere din UE
apartine Marii Britanii.
- De altfel, tratatele institutive nici n-au reglementat un asemenea aspect (cel care
tine de retragerea din UE)
Primul tratat privind UE (art.50)
- O evolutie aparte a inregistrat-o Norvegia care de 2 ori consecutiv a refuzat prin
referendum aderarea la UE.
- Ultimul refuz a intervenit in toamna anului 1994 chiar daca in primavara aceluiasi
an, intervenise un compromis intre comunitatile europene de atunci si Norvegia.
- Este vorba despre compromisul cunoscut sub denumirea de Compromisul de la
Oslo sau Compromisul Pestelui.
- Context: dezvoltarea economica pe care o cunoaste Norvegia.
- Continut: negocieri cu trimitere la exploatarea si explorarea resurselor piscicole.
- Finalizare: La referendum din 1994, Norvegia a refuzat aderarea la UE.
A se vedea manualul.

13.03.2018 – curs 4

2. Dimensiunea Calitativa , cunoaste 3 etape distincte :

a. Crize si esecuri.
b. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor.
c. Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui,completa, adaugi, ori
modifica prevederile initiale ale tratatelor de instituire.

6
 Crize si esecuri :
In dezvoltarea constructiei europene au fost inregistrate mai multe crize si
esecuri. Retine atentia doctrinei si practiciii domeniului „criza provocata de
politica scaunului gol” –
Context : faptul ca tratatele de instituire au prevazut ca deciziile vor fi adoptate
cu unanimitate de voturi, la nivelul consiliului, in prima etapa a constructiei
europene.
Continut : Este vorba despre un pronuntat caracter eterogen al nivelurilor de
dezvoltare economica din statele membre (6).
Se dorea prin voturi unanim pastrarea deplina egalitati dintre statele membre.
Pana in 1965, s-a apreciat ca ar fi fost posibila realizarea unei relative egalizarii,
uniformizarii a nivelurilor de dezvoltare motiv pentru care s-ar fi putut trece la
votul majoritar.
In anul 1965, Franta a declarat ca va practica politica scaunului gol. (nu va
participa la reuniuniile consiliului)
Franta fiind fondator si motor al integrarii europene s-a apreciat ca nu trebuie
sanctionate ci este util sa se ajunga la un compromis. Si anume este vorba
despre compromisul de la Luxemburg.
Finalizare : Deciziile importante vor cunoaste tot modalitatea de adoptare in
mod unanim, iar celalalte vor trece la voturi majoritare.

VU (Votul Unanim) VM
C.Poz : se pastreaza egalitatea deplina C.Neg : lipseste de dreptul de veto prin
intre toate statele membre, fiecare stat votul majoritar.
poate sa invoce dreptul de VETO. C.Poz : creste viteza de adoptare a
Statele membre. deciziilor (Uniunea europeana).
C.Neg : afecteaza
celeritatea/rapiditatea de adoptare a
deciziilor
Uniunea Europeana din zilele noastre

Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor.

Ca si crizele, aceste au fost numeroase, au caracter abstract, in sensul ca nu tin,
nu obliga ci au rolul de a orienta si conduit subiectelor de drept carora li se
adreseaza. Dobandesc forma si continutul rapoartelor, planurilor , dezbaterilor,
sintezelor, proiectelor si altele.
Ex: Planul (Declaratia) Schuman, planul Marshall, raportul Spaak.

Texte de drept pozitiv

Legile in vigoare la un moment dat.
Ex: Tratatul de la Mastricht.
Tratatul de fuziunii de la Bruxells din 1965 intrat in vigoare la 1967:

7
 - cunoscut si sub denumirea de tratatul de instituire a unei comisii unice si al unui
consiliu unic.
- Modificarile intervenite in materie financiara, succesiv in anii 1970 si 1975.
Actul unic european din 1986 intrat in vigoare in 1987.
Tratatul de la Maastricht, Olanda din 1992 intrat in vigoare la 1993
Tratatul de la Amsterdam din 1997 intrat in 1999.
Tratatul de la Nisa, din 2001 , intrat in vigoare in 2003
Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare in 1.12.2009.

Tot rol modificator au si : acordurile de asociere/europene de asociere incheiat de

statele europene.
Tratatele de aderarae a statelor.

Subiect De Examen :
2. Ordinea Juridica a Uniunii Europene
Notiune : Reprezinta ansamblul de norme care guverneaza raporturile stabilite intre
comunitatile europene/UE si :
- Statele membre (Romania a devenit din statele membre la 1.1.2007, odata cu
tratatul de aderare la UE din 25.aprilie.2005)
- Statele in curs de aderare. (A fost declansat de semnarea tratatului de aderare.
25.aprilie.2005 pana la 31.decembrie.2006)
- State candidate la aderare. ( perioada 2000-2004, statutul de candidat apartin
statelor care parcurg etapa negocierilor de aderare)
- State asociate (este declansat de intrarea in vigoare a acordului de asociere,
semnat la 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995 pana in 1999)
- Organizatiile internationale
- State terte (altele decat cele mai sus )
- Particulari (apartinand ori nu statelor membre adica pers fizice sau juridice)
Achivul uniunii europene
Clasificare : date fiind diversitatea si complexitatea normelor care compun ordinea
juridica a UE doctrina si practica domeniului au fost cautate si identificate o serie de
criterii de clasificare, ierarhizare , de sistematizare a acestor norme.
- Criteriu : Forta juridica a acestor norme.
Exista 5 categorii de izvoare :
1. Izvoare primare/principale ale dreptului UE
2. Izvoare derivate/secundare
3. Normele care provin din angajamentele externe ale comunitatilor
europene/ale UE
4. Izvoarele complementare
5. Izvoarele nescrise

8
 1. Izvoarele Primare : au forta juridica fundamentala similara constitutiilor din
dreptul intern al statelor membre. Reprezinta rezultatul vointei exprimate de
catre toate statele membre.
De la acestea nu se poate deroga decat prin norme cu forta juridica similara.
2 categorii :
- Tratatele de instituire a comunitatiilor europene:
Tratatul de instituire a comunitatii europene a carbunelui si otelului (CECO)
semnat de catre cele 6 state fondatoare (Franta, Italia,Germania, Belgia , Olanda
Luxemburg) la Paris la data de 18.4.1951 , intrat in vigoare de 23.7.1952 pentru
o perioada de 50 ani , motiv la care la 23.7.2002 tratatul si-a incetat efectele si
pe cale de consecinta si prima comunitate si-a incetat existenta.
- Tratatele de instituire a comunitatii economice europene (CEE) si a EURATOM/ a
comunitatii europene a energiei atomice, semnate de catre cele 6 state
fondatoare (CECA) la Roma la data de 26 martie 1957 , intrate in vigoare in
ianuarie 1958, pentru o perioada nedeterminata. Motiv pentru care cele doua
tratate nu si-au incetat efectele ci acestea au fost permanent modificate.
(textele de drept pozitiv = acte modificatoare) cel mai nou fiind tratatul de la
Lisabona.

20.03.2018 – Curs 5
2. Ivoarele derivate/secundare : sediul materiei il reprezinta art 288 din tratatul
privind functionarea UE, acestea sunt denumite acte juridice, este vorba despre
regulamente, directive, decizii, recomandari si avize.
Caracterul derivat deste dat de raportarea la izvoarele primare.
Sunt similare legilor din dreptul intern care la randule trebuie sa fie conforme
constitutiilor ca legi fundamentale.

 Subiectele de drept intern : exista norme care sunt obligatorii pentru toate
subiectele de drept si exista norme care sunt obligatorii numai pentru anumite
subiecte din statele membre.
 Norme de rezultate (lasand statelor mijloacele prin care acestea le pot folosi
pentru indeplinirea rezultatului final )  acestea se transpun si norme de
mijloace.  nu se transpun
 Norme pe care statele sunt obligate sa le transpuna : prezumtia de nevinovatie
(data de UE si transpusa in dreptul intern)
 Normele de tipul cele mai rigide sunt normele directive.

Regulamentul : este o norma similara legilor din dreptul intern , adica opereaza
prin generalizare si abstractizare, este obligatoriu regulamentul in toate
elementele sale.
Orice aplicare incompleta este interzisa.
1. Regulamentul este atat o norma de rezultat cat si o norma de mijloace.

9
 2. Nu se transpune in ordinea juridica interna, acesta fiind direct aplicabil
imediat si prioritar.
3. Regulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern din toate
statele membre. (orice interventie a statelor este sanctionata, pot aparea
situatii de transpunere a regulamentului numai pentru a realiza cadrul
institutional necesar aplicarii acestuia, legea 650/2012 , s-a creat o platforma
la nivelul fiecarui stat care s-a conectat la o platforma europeana)

Directiva : este mai flexibila decat regulamentul, aceasta urmeaza tehnica legii
cadru, completata cu decretele de aplicare. Este o norma aplicabila in doua
trepte:
1. Este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din anumite
state membre, ca regula. Pe cale de exceptie, directiva se poate adresa si
subiectelor de drept intern din toate statele membre dar specifica
precizeaza in continutul ei.
2. Din perspectiva obligativitatii, Directiva este o norma de rezultat, nu si de
mijloace, UE stabileste rezultatele iar statele membrestabilesc mijloacele.
Ca regula, directiva nu este de directa aplicare, se transpune in ordinea
juridica interna. Pe cale de exceptie, directiva poate produce si efecte
directe (efectul direct ascendent vertical cu indeplinirea cumulativa a
unor conditii) Conditii : 1. Anumite reglementari au ramas netranspuse 2.
Reglementarile netranspuse produc efecte directe asupra persoanelor
fizice si juridice 3. Sa expire timpul de transpunere.
Efectul direct ascendent vertical : prevederile pot fi invocate numai de
particulari in raport cu statele.

Decizia : este obligatorie pentru destinatarii desemnati.

1. Din punct de vedere al destinatarilor, asemanator directivei si spre deosebire de
regulament, este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din
anumite state membre.
2. Asemanator regulamentului si spre deosebire de directiva, este obligatorie atat
cu privire la rezultatul de atins cat si cu privire la mijloacele folosite in acest scop.
3. Spre deosebire de directiva dar asemanator a regulamentului, decizia este o
norma de directa aplicare , nu se transpune in ordinea juridica interna a statelor
membre.
(TABEL)

Recomandare si avizul : nu sunt izvoare derivate in sensul celor mai sus, fara valoare
normativa, acestea nu tin, nu leaga, nu obliga, au numai caracter orientativ pentru
conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. Uneori sunt prealabile normelor cu
forta juridica obligatorie.
 Avizul conform (raportat la cel facultativ, obligatoriu atat sub aspectul aplicarii
cat si sub aspectul solicitarii, de ex in materia relatiilor externe) 13 aprilie 2005

10
 Romania a fost oferita avizul conform de catre UE inaintea aderarii la UE, tratatul
a fost semnat la 25 aprilie 2005.
 Avizul facultativ (nu e obligatoriu nici sub aspectul aplicarii nici sub aspectul
solicitarii)
 Avizul consultativ. (obligatoriu sub aspectul solicitarii, dar nu sub aspectul
aplicarii)

In concluzie, izvoarele derivate se impart in 2 categorii : OBLIGATORII (regulamentul,

directiva, decizia) si NON OBLIGATORII (recomandarea si avizul) aceasta clasificare
este dupa denumirea lor, insa dupa continut inclusiv recomandarile pot avea
caracter obligatoriu.

3. Normele care provin din angajamentele externe ale comunitatiilor

europene/ ale UE:
Acestea sunt guvernate de legislatia internationala in materie :
- Conventia privind dreptul tratatelor din 1969 (tratate incheiate intre state ca
subiecte de drept international)
- Conventia de la Viena 1986 care reprezinta sediul materiei pentru tratatele
incheiate intre state si organizatiile internationale, intre organizatiile
internationale ele insele.
- Intra sub incidenta acestei categorii :
1) Acordurile incheiate de comunitatile europene (uniune) cu statele terte sau
organizatiile internationale si alte subiecte de drept international. (statele slab
dezvoltate sau in curs de dezvoltare)
2) Actele unilaterale adoptate prin organele infiintate prin acordurile externe
incheiate de catre comunitatile europene respectiv ale UE (consiliul acordurilor de
asociere sau cooperare cu tarile mediterane)
3) Unele tratate incheiate de catre statele membre ale uniunii cu state terte sau cu
organizatii internationale. (NATO, ONU)

27.03.2018 – curs 6

1 Competente exclusive ale UE - regulamente

2 Competente partajate intre UE si statele membre-
directive
3 Competente de sprijinire,coordonare si completare a
actiunii statelor membre.(turism, educatie, formare)

4. Izvoare Complementare
Spre deosebire de izvoarele derivate, si cele care provin din
angajamentele externe ale UE, acestea rezultand din exercitarea de catre
institutiile uniunii europene a atributiilor stabilite prin tratate, in acest

11
 caz, este vorba despre acele acorduri incheiate intre statele membre in
domeniile de competenta nationala.
Daca obiectul acestor norme, se gaseste in sfera si in prelungirea
scopurilor definite de tratate, poarta denumirea de IZVOARE
COMPLEMENTARE fiind considerate norme de drept al UE (in sensul larg
al cuvantului)

Exemple :
- Conventiile sunt asemanatoare celor specifice dreptului international prin faptul
ca se recurge la procedeele clasice de angajament, adica se recurge la semnarea
si ratificarea lor.
(semnarea inseamna incheierea unui act fara sa produca efecte juridice, insa ratificarea
poate sa duca la declansarea drepturilor si produce efecte juridice. Insa aderare
inseamna semnarea in cauza caruia statul n-a participat, adica uniunea a semnat
angajamentul prin care romania a aderat la UE)
Specificitatea conventiilor se manifesta in special in materia nivelului elaborarii lor.
- Deciziile si acordurile convenite prin reprezentantii guvernelor statelor membre,
reuniti in cadrul consiliului. Acesti reprezentanti se reunesc intr-o conferinta
diplomatica pentru a adopta anumite masuri in domenii cum ar fi:
1. Domeniile care chiar tratatele le-au rezervat statelor.
2. Domeniile care nu sunt guvernate de tratate. (ex: eutanasierea,teleportarea,
relatiile pamanteniilor cu extraterestrii)
3. Probleme care nu sunt reglementate decat partial prin tratate.
- Declaratiile,rezolutiile si luarile de pozitie relative ale comunitatiilor europene/
ale uniunii care sunt adoptate de comun acord de catre statele membre.
Acestea din urma se deosebesc de precedentele prin faptul ca nu necesita nicio
procedura de angajament juridic ci au numai rolul de a materializa vointa politica
a actelor care le confera rolul de orientare a conduitei subiectelor de drept
carora li se adreseaza. Concret este vorba despre acele dispozitii adoptate in
cadrul consiliului sub forma actelor mixte, adica emanand simultan de la consiliu
si de la reprezentantii guvernelor statelor membre ce vizeaza o programare
globala a unei activitati relevante pentru competenta statelor membre si a
institutiilor.

5. Izvoarele nescrise a le dreptului uniunii europene.

Jurisprudenta este izvor de drept al uniunii, caracter care ii este conferit de
rolul pe care il indeplineste curtea de justitie privind asigurarea respectarii
dreptului uniunii. Numai curtea realizeaza o interpretare care are caracter
autentic fapt ce constituie premisa asigurarii omogenitatii si coerentei
sistemului institutional al uniunii si constructia achiului acesteia.
Alaturi de jurisprudenta instantelor de la Luxemburg, intalnim ca drept
nescris al UE si principiile generale de drept. (diferite de principiile
fundamentale ale dreptului international)

12
 Principii generale de drept : principiul securitatii juridice, principiul dreptului
la aparare, principiul egalitatii,principiul proportionalitatii, acestora se
adauga si alte principii care au un caracter tehnic, si ele sunt : principiul
responsabilitatii extracontractuale a uniunii, principiul retragerii retroactive a
actelor ilegale, principiul neplatii zilelor de greva, principiul distinctiei
impozitelor taxtelor si redeventelor.

Aplicarea Dreptului Uniunii Europene in Dreptul intern al statelor membre.

Potrivit instantei de la Luxemburg, ordinea juridica a uniunii europene
prezinta 3 caracteristici care fac din aceasta o componenta direct aplicabila in
ordinea juridica a statelor membre.
1. Aplicabilitatea imediata. (timp): tine de receptarea dreptului
international in dreptul intern.
2. Aplicabilitatea directa (absenta oricarui mecanism de preluare)
3. Aplicabilitatea prioritara.

Teoriile Moniste :postuleaza teza, potrivit caruia dreptul international se

gaseste in aceasi sfera de cuprindere cu dreptul intern.
1. postuleaza teza potrivit caruia dreptul international se aplica cu prioritate
fata de dreptul intern
2. dreptul intern se aplica cu prioritate fata de dreptul international
Teoria Dualista : dreptul international se afla separat de dreptul intern, pe
cale de consecinta si dreptul uniunii este separat de dreptul national al
statelor membre.
Intre cele 2 categorii de norme din teoria dualista, nu se stabilesc raporturi de
subordonare ci raporturi de coordonare si coexistenta.

Pentru Romania, are relevanta urmatorul sediul al materiei:

Drept intern:
- Constitutia romaniei republicata in anul 2003 (art 11,20,148,149)
- Codul Civil (art 4 alin 2 + cartea a 7 a)
- Codul de Procedura Civila (art 3 alin 2+ cartea a 7 a)
Drept UE :
- Constitutia romaniei republicata in 2003 art 148
- Codul civil Art 5 alin 2
- Procedura civila art 4

03.04.2018 – curs 7
Aplicabilitatea imediata :
Dreptul Uniunii Europene aplica respectarea monismului, dreptul UE se aplica in ordinea
juridica nationala fara sa fie necesar ratificarea acestuia sau orice alta forma de
asimilare. Acest fapt, are urmatoarele consecinte:
1. Dreptul UE este integrat in ordinea juridica a statelor membre fara vreo formula
speciala de introducere.

13
 2. Normele juridice ale UE se vor aplica in ordinea juridica interna in calitate de
drept al UE.
3. Judecatorii nationali sunt obligati sa aplice dreptul UE.

Aplicabilitatea Prioritara :
Principiul aplicabilitatii prioritare nu are o baza formala in tratate ci este dezvoltat de
catre curtea de justitie a UE.
Declaratia 17 asupra suprematiei este declaratie anexata tratatelor dupa tratatul de la
Lisabona.
Din jurisprudenta curtii europene reiese ca suprematia este un principiu fundamental
conform curtii acest principiu este inerent naturii specifice a UE.
Prima hotarare care a fundamentat principiul suprematiei este hotararea Van Gend &
Loos in care curtea a declarat ca dreptul UE reprezinta o noua ordine juridica de drept
international.

Urmatoarea cauza prin care curtea afirma suprematia dreptului UE este cauza COSTA vs
ENEL.

Domeniul de aplicare al suprematiei dreptul UE va avea astfel prioritate in situatia

conflictului cu o norma nationala.

Prioritatea se va aplica indiferent de natura normei nationale chiar si fata de prevederi

de natura constitutionala.

Responsabilitatea aplicarii acestui principiu

Curtea de justitie a UE a statuat in hotararea C-106/77 Simmenthal ca atunci cand apare
un conflict intre dreptul national si dreptul UE, instanta nationala trebuie sa dea un efect
imediat dreptului UE fara a astepta abrogarea sau o decizia a curtii constitutionale
nationale.

Aplicabilitatea Directa :
Dreptul UE nu numai ca se integreaza automat in ordinea juridica a statelor membre dar
are si capacitatea de a avea efect direct adica de a conferi drepturi particularilor, pe care
acestia le pot invoca in fata instantei nationale.
Alaturi de principiul suprematiei, principiul efectului direct a fost consacrat de catre
curtea de justitie a uniunii europene ( prin cauza 26/1962 Van Gend & Loos )
Aplicabilitatea directa este mentionata in tratat (tratatul de functionare a UE) la art 288.

In ce priveste efectul direct, normele care se aplica direct sunt regulamentele si deciziile,
iar uneori sunt si directivele care produc efect direct daca indeplinesc elementele
cumulative (invocate numai de particulari impotriva statelor).

14
In cazul in care raporturile contin un element de extraneitate, veti vedea ca pe langa
cele 2 niveluri de drept international si drept al uniunii europene este si un nivel de drept
special, iar in ultimul rand sunt codurile, ordonantele, hotararile de guvern etc..

SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Sistemul clasic este unul tripartid (ex.: structura institutionala a Consiliului Europei
diferit de cel al U.E.). Consiliul clasic al U.E are 3 entitati institutionale (potrivit statutului
semnat la Londra in 5 mai 1949):
1. Entitate deliberativa (= legislativa): Adunarea parlamentara
2. Entitate executiva: Comitetul de ministri
3. Secretariatul: Curtea Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O) a fost
infiintata prin Conventia europeana a drepturilor omului din 1950 intrata in
vigoare in 1953, act al Consiliului Europei

 Problematica- Caracterul atipic/nonclasic institutional al U.E.:

De la inceput comunitatile europene au cunoscut existenta unui sistem
institutional cvadripartid (4 institutii- potrivit tratatului de instituire a Consiliului U.E-
statutul de la Londra).
Un alt motiv pentru care este atipic este faptul ca institutiile similare din cadrul
comunitatiilor europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice care indeplinesc
atributii inscrise in toate cele 3 tratate institutive.
Al 3-lea aspect al caracterului atipic este dat de ierarhizarea entitatiilor care
compun sistemul institutional, astfel aici intalnim institutii, organe, oficii si agentii.
Ierarhizarea lor s-a realizat dupa criteriul participarii la procesul decizional. Adica
institutiile ocupa un loc ierarhic superior participand direct la adoptarea deciziilor, in
timp ce, organele, oficiile si agentiile, ocupa un loc ierarhic inferior, participand la:
pregatirea procesului decizional + sigurarea continuitatii activitatii desfasurate de catre
institutii care nu functioneaza permanent (ex.: parlamentul) + monitorizarea aplicarii
legislatii adoptate la acest nivel.

17.04.2018 - curs 8

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor uniunii europene:

1. Principiul autonomiei de vointa
2. Principiul atribuirii (competente)
3. Principiul echilibrului institutional/functional

15
Principiul Autonomiei De Vointa: SDE
Reuneste 2 aspecte:
Institutiile UE isi pot numi functionarii proprii.
Institutiile UE isi pot adopta propriile regulamente de organizare si de functionare.

Autonomia de vointa nu se confunda cu personalitatea juridica, regula in ce priveste

personalitatea juridica este potrivit careia institutiile UE nu au o astfel de personalitate
juridica, pentru ca in raporturile in care se gasesc acestea nu actioneaza in nume
propriu, ci actioneaza fie in numele uniunii fie in numele statelor membre, fie in numele
cetatenilor popoarelor statelor membre.
Exceptia este data de faptul ca banca centrala europeana detine o astfel de
personalitate juridica.

Principiul Atribuirii (de competente/atributii) : SDE

Institutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii/competente care lasand stabilite in
mod expres prin izvoare primare si cele derivate.
La acest nivel, din motive de coerenta, de rigoare, si de celeritate nu este permisa
indeplinirea unor atributii implicite deduse, acestea trebuie sa faca obiectul
reglementarii exprese prin cadrul uniunii europene.
Un astfel de principiu a fost consacrat doarece exista domenii generatoare de succes si
pe cale de consecinta apare riscul suprapunerii mai multor institutii in cadrul activitatilor
desfasurate.
Exista si domenii care se pot confrunta si cu insuccese si domenii care pot determina
renuntarea din partea institutiilor la activitatile pe care in mod firesc ar trebui sa se
desfasoare.

Principiul Echilibrului institutional: SDE

Reuneste 2 componente :
a) Componenta separarii puterilor la nivelul UE. (principiul separatiei puterii in stat)
b) Cooperarea/colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta puterile
uniunii europene.

Separarea puterilor UE : absenta raporturilor de subordonare (puterea legislativa,

puterea judecatoreasca si puterea executiva nu sunt subordonate)

Primul aspect se refera la faptul ca o institutie prin activitatea pe care o desfasoara

nu trebuie sa impiedice sa obstructioneze o alta institutie in activitatea pe care o
desfasoara si invers.
Al doilea aspect se refera la faptul ca o institutie nu poate delega,transfera
atributii/competente altei institutii si nu poate primi sau accepta astfel de
atributii/competente.

Componenta colaborarii :

16
separarea puterilor nu exclude colaborarea intre institutiile care au un astfel de rol
de a reprezenta puterile UE.

Adoptarea,edictarea,aplicarea bugetului institutiilor UE.

- Comisia Europeana : elaboreaza anteproiectul de buget pe care il transmite
consiliului, (comisia europeana este executivul UE), aceasta reprezinta interesele
Uniunii Europene.
- Consiliul : reprezinta interesele statelor membre si este co-legislativ al UE. In
temeiul anteproiectului de buget primit de la comisie, elaboreaza proiectul de
buget, pe care il trimite Parlamentului European.
- Parlamentul European (in calitate de colegislator alaturi de consiliu reprezentand
interesele cetateniilor popoarelor statelor membre) : adopta/respinge bugetul
UE.
- Institutiile jurisdictionale solutioneaza eventualele litigii aparute in legatura cu
bugetul UE. (Puterea Judecatoreasca)

Institutiile Uniunii Europene :

I. Parlamentul European:
Denumirea institutiei a evoluat in timp de la Adunare Comuna (potrivit tratatului
de la Paris) la denumirea de Adunare (potrivit tratatelor de la Roma) la aceea de
Adunare Parlamentara Europeana (APE) consacrata cu privilegiul fuziunii din
1960. Din 1962, denumirea s-a schimbat in Parlament European.

Alegerea Membriilor Parlamentului European.

Din anul 1952-1979 parlamentul European a fost desemnat de catre
parlamentele nationale.
Din 1979 desemnarea a fost incredintata votului universal adica alegerea
membriilor parlamentului european se face in temeiul prevederilor actului
privind alegerea reprezentantilor in adunare prin vot universal direct. (acest act
este cunoscut sub denumirea de Actul din 1976) actul in cauza nu instituie o
procedura uniforma ci se limiteaza sa aduca in primplan numai cateva reguli
minimale, cum ar fi:
- Fiecare stat membru poate infiinta circumscriptii pentru alegerile in parlamentul
european, poate constitui subdiviziuni ale teritoriului electoral fara a afecta in
general caracterul proportional al sistemului de vot in conformitate cu situatia sa
nationala specifica.
- Cu ocazia alegerii membrilor parlamentului european, nimeni nu poate vota
decat o singura data.
- Alegerile pentru parlamentul european au loc la data stabilita de fiecare stat
membru in timpul aceleiasi saptamani care incep de joi dimineata si se incheie
duminica imediat urmatoarea seara.

17
- Statele membre nu pot prezenta public in mod oficial rezultatele numaratorii
efectuate decat dupa incheierea scrutimului in statul membru, in care alegatorii
voteaza ultimii in cursul perioadei anterior mentionate.
In ce priveste locurile repartizate, acest proces se realizeaza printr-o metoda de
ponderare(repartizare a locului) in functie de criteriul demografic. (in functie de
populatia pe care o are fiecare stat membru). De asemenea se stabileste nr
maxim de parlamentari pe care il detine un stat membru, (96) nr maxim de
parlamentari care pot fi repartizati catre parlamentul european. Si numarul
minim este 6.
Numarul maxim de parlamentari = 750 + 1 presedinte.
Romania are 32 de parlamentari europeni.

Mandatul si Statutul membrilor Parlamentului European:

Mandatul este de 5 ani cu posibilitatea reinoirii. Acesta poate inceta si inainte de
termen prin:
- Demisie
- Deces
- Demitere

Incompatibilitatile:
In cazul in care pentru un deputat european intervine problema
incompatibilitatii, locul devine vacant cu un alt euro deputat potrivit regulilor
electorale nationale.

Privilegile si munitatile parlamentarilor europeni :

Acestea sunt stabilite prin protocoluri din 8 aprilie 1965, protocol care face
trimitere si actul din 1976

24.04.2018 – curs 9
Organizarea parlamentului european :
Aceasta a fost stabilita prin tratatele UE, si prin regulamentul adoptat cu majoritate
chiar de catre parlament. Din aceasta perspectiva organizatorica, parlamentul
cunoaste existenta unui birou a unei conferinte a presedintilor care-i conferinte i se
adauga comisiile ca si dreptul intern, si grupurile politice parlamentare.
Ombudsman : avocatul poporului
Biroul este format dintr-un presedinte si 14 vice-presedinti la care se adauga 5
chestori, toti acestia sunt alesi pentru un mandat de 2 ani si jumatate.
Presedintele si vice-presedintii au un drept de vot efectiv- genereaza efecte clare, la
care se adauga chestorii care au un drept de vot consultativ- nu este luat in calcul la
adoptarea deciziei.
Atributiile biroului : sunt stabilite prin regulamentul de procedura a parlamentului
european si vizeaza probleme diverse incepand de la cele de natura financiara,

18
organizatorica si administrativa, pana la aspectele de natura procedurala – acelea
care se refera la stabilirea ordinii de zi.
Alaturi de birou se desfasoara activitatea de conferinta presedintilor, formata din
presedintele parlamentului la care se adauga presedintii grupurilor politice
parlamentare.
La invitatia presedintelui parlamentului, poate participa fara drept de vot in cadrul
conferintelor, reuniunilor, si unul dintre deputatii independenti (neafiliati).
Rolul conferintei : de a realiza consensul, privitor la problemele asupra carora este
sesizata sa se pronunte.
In cazul in care nu se intruneste consensul, se procedeaza la un vot ponderat in
functie de numarul de membrii ai fiecarui grup politic.
Specific parlamentului european este faptul ca deputatii care il compun se pot
organiza in grupuri politice in temeiul afilitatilor pe care acestia le au.
Un grup politic poate fi infiintat din deputati alesi in cel putin un sfert din statele
membre (cel putin 7 state membre) iar numarul minim necesar pentru constituirea
unui astfel de grup politic este de 25 (din 7 state membre)
De precizat ca o persoana nu poate face parte decat dintr-un singur grup politic
parlamentar.
Ex: grupul Partidului Popular European (PPE) , grupul Aliantei Progresiste a
Socialistilor si Democratilor, Conservatorii si Reformistii Europeni, Alianta
Liberarilor ... + membrii independenti.

Comisiile Permanente : sunt in numar de 20, rolul lor este acela de a pregati lucrarile
parlamentului de a elabora rapoarte si de a mentine legatura cu comisia si consiliul
in intervalul dintre reuniuni.
Comisiile Temporare : activitatea acestora nu pot depasi 12 luni.
Din 1981, regulamentul parlamentului prevede si posibilitatea infiintari unor
delegatii interparlamentare care indeplinesc un rol important in cadrul relatiilor
externe si in cooperarea interparlamentara.

Parlamentul European poate infiinta si comisii parlamentare mixte, acestea reunesc

parlamentari din statele asociate sau din statele candidate.

Functionarea Parlamentului European:

P.E se intruneste in sesiune anuala, de plin drept in a doua zi de marti din luna
Martie
Poate fi convocat si in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor care il
compun, a consiliului sau a comisiei.
Dezbaterile nu sunt publice, se dezbat in 3 orase diferite si anume secretariatul la
Luxemburg, comisiile parlamentare in Bruxelles, si sesiunile parlamentare ordinare la
Strasbourg, cele suplimentare(extraordinare) la Bruxelles.

Atributiile Parlamentului European: (4)

19
La origini, parlamentul european a avut un rol consultativ in elaborarea actelor
juridice ale uniunii, la origini parlamentul nu detinea puteri legislative, acesta a
evoluat astfel :
Din perspectiva participarii la decizie  a devenit institutie de cooperare prin actul
unic european (AUE) din 1986 intrat in vigoare in 1987.
Institutie codecizionala  a devenit prin tratatul de la Maastricht din 1992, intrat in
vigoare in 1993.
Prin tratatul de la Lisabona, parlamentul european participa la procesul legislativ
alaturi de consiliu.
Atributii in materia relatiilor externe.
Atributiile in materie bugetara.
Atributiile in materia controlului politic.

II. Consiliul European:

Acesta nu se confunda cu Consiliul, ambele nu se confunda cu consiliul
Europei.
Consiliul European ≠ Consiliu  ≠ Consiliul Europei.
Criteriile care diferentiaza consiliul european de consiliu :
a) Criteriul aparitiei :
Consiliul european: a aparut pe cale neconventionala, nu prin tratatele
institutive, ci informal prin intrunirile de stat si guvern.
Consiliu: a aparut pe cale conventionala , prin tratatele de la Paris si Roma.
b) Criteriul Componentei:
Consiliul European : este formata din sefii de stat si/sau de guvern. Acestora li se
adauga presedintele comisiei europene.
La reuniunile sale, poate participa si inaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe si politica de securitate.
Consiliul: este format din ministrii statelor membre.
c) Criteriul atributiilor indeplinite
Consiliul European: Indeplineste atributii de natura politica
Consiliu: Indeplineste atributii de natura legislativa.

Pentru prima data consiliul european a fost reglementat ca institutie a uniunii

europene prin tratatul de la Lisabona.
Componenta consiliului european (a se vedea mai sus):
Din consiliul european face parte si presedintele consiliului european.

Functionarea consiliului european:

Este asigurata de activitatea pe care membrii acestuia o desfasoara in cadrul
intrunirilor care au loc de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui sau,
aceasta este regula doarece cand situatia o impune, presedintele poate convoca
si o reuniune extraordinara.

20
 Sediul consiliului european este la Bruxelles dar in situatii exceptionale,
presedintele consiliului european, cu acordul consiliului afaceri generale si al
comitetului reprezentantilor permanenti, hotarand in unanimitate, poate decide
ca o reuniune sa se desfasoare in alt loc (in capitalele statelor membre)

Pregatirea lucrarilor consiliului european, se asigura de catre presedintele sau in

cooperare cu presedintele comisiei si pe baza lucrarilor consiliului afaceri
generale.

Ordinea de zi se stabileste pe baza unui proiect redactat cu cel putin 4 saptamani

inaintea fiecarei reuniuni ordinare de catre presedintele Consiliului European in
cooperare cu membrul Consiliului European care reprezinta statul membru ce
asigura presedintia Consiliului si cu presedintele Comisiei.
Atributiile pe care le indeplineste presedintele Consiliului European sunt
relevante pentru nivelul la care se gaseste si pot fi facute unele similitudini cu
acelea indeplinite de catre un sef de stat.
S.D.E atributiile presedintelui consiliului european
Organizarea, Functionarea

Reuniunile consiliului european nu sunt publice, acesta se pronunta prin

consens, cu exceptia cazului care prin tratate se prevede altfel.
Pe cale de exceptie poate fi folosit si votul majoritatii.

In cazul in care, un stat membru nu este reprezentat si adoptarea unor hotarari

necesita unanimitatea, votul nu este afectat, deasemenea abtinerea membrilor
prezenti sau reprezentati, nu impiedica adoptarea hotararilor.
In problemele de procedura, precum si in cazul celor generate de adoptarea
regulamentului in domeniu, din motive de celeritate, consiliul european poate
hotara si cu votul majoritatii simple.

08.05.2018 – Curs 10
Institutia Consiliului
Temeiul Legal/Baza legala : este constituit de art 16 din TUE, si art 237 – 243 din tratatul
privind functionarea UE.

Componenta Consiliului: consiliul este format potrivit art 16 alin (2) din TUE, consiliul
este format dintr-un reprezentant la nivel ministerial din fiecare stat membru
imputernicit sa angajeze guvernul statului membru respectiv. (28 de membrii)
Consiliul are o componenta variabila in functie de ordinea de zi, nu se va modifica
calitatea membrilor dar se va modifica persoana care participa.
Exista 10 formatiuni de lucru al Consiliului. Ex: consiliul de agricultura = se intalnesc
ministrii de agricultura.

Elemente legate de organizarea si functionarea Consiliului

21
Organizarea si functionarea Consiliului ridica urmatoarele probleme:
1. Exercitarea presedintiei
2. Modul de deliberare SDE
3. Organele auxiliare ale Consiliului SDE

1. Presedintia Consiliului.
Potrivit Art 16 alin (9) din TUE, presedintia Consiliului cu exceptia Consiliului
pentru afaceri externe este asigurata de reprezentantii statelor membre dupa un
sistem de rotatie egal cu o durata de 6 luni. (fiecare stat membru v-a detine
presedintia uniunii UE pentru 6 luni)
Presedintia Consiliului Afaceri Externe este detinuta de inaltul reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate (vice presedinte al
comisiei europene)

2. Modul de deliberare.
Exista 3 modalitati de vot:
- Majoritatea simpla : este intrunita atunci cand o decizie este adoptata cu mai
multe voturi pentru decat impotriva. Fiecare stat, are un singur vot, in practica
votul cu majoritate simpla se aplica intr-un numar restrans de situatii.
- Majoritatea calificata : votul cu majoritate calificata constituie regula in cadrul
consiliului. In cazul votului acesta, fiecare stat dispune de un numar de voturi in
functie de populatia sa. (voturile sunt ponderate)
incepand cu 1.Noiembrie.2014, majoritatea calificata va fi definita ca fiind egala
cu 65% din populatia statelor care reprezinta 55% din membrii consiliului.
- Unanimitatea: votul cu unanimitate confera fiecarui stat drept de VETO.

3. Organele Auxiliare ale Consiliului (secretariatul consiliului + coreper)

Consiliul este asistat de un secretariat general. Secretariatul general este condus
de un secretar general.
Coreper (comitetul reprezentantilor permanenti): este format din reprezentantii
permanenti ai statelor membre care au rolul de a pregati lucrarile consiliului
(potrivit art 240 din Tratatul de Functionare al UE).
Exista 2 formatiuni de lucru a lui coreper:
- Coreper Unu : este format din reprezentanti adjuncti
- Coreper Doi: este format din reprezentanti permanenti ai statelor
Coreper 1 & 2 se reunesc saptamanal, coreper este asistat de comitete si grupuri
de lucru specializate.

Atributiile Consiliului: SDE

In esenta, consiliul are atributii legislative, bugetar, si alte competente prevazute de
tratate.
1. Legislativ: este superior parlamentului. art 16 (2) este exercitat impreuna cu PE
2. Art 16 (1) exercita cu PE atributii bugetare.
3. Coordonarea politiciilor UE

22
 COM

C PE
SDE: Exercitarea Presedintiei Consiliului

Comisia Europeana
Potrivit tratatului de la Paris, s-a numit inalta autoritate.
Potrivit tratatelor de la Roma a dobandit denumirea de Comisie.
Prin tratatul de fuziune din 1965 intrat in vigoare in 1967, sa dobandeasca denumirea de
Comisia Europeana – Comisia (practica)
SDE: componenta.
Componenta : aceasta a evoluat in timp in sensul ca pana la tratatul de la Nice (2001-2003),
statele mari desemnau cate 2 reprezentanti, iar statele mici cate un reprezentant. Prin tratatul
de la Nice s-a stabilit criteriul potrivit caruia numarul membrilor comsiei trebuie sa fie mai mic
decat numarul statelor membre. Tratatul de la Lisabona a concretizat acest criteriu stabilind
faptul ca sub aspectul componentei, comisia v-a reuni 2/3 din numarul total al statului membre.
= 18 state din 27.
In prezent, comisia numara 28 de membri.

 Statutul membrilor comisiei: membrii comisiei duc la implinire un mandat de 5 ani, cu

posibilitatea de reinoire. Pe timpul mandatului, acestia nu pot desfasura activitati
remunerate sau neremunerate care sunt incompatibile cu statutul lor.

 Modalitatea desemnarii presedintelui si a membrilor comisiei: membrii comisiei

urmeaza o procedura similara celei extente in dreptul intern.

 Incetarea membrilor comisiei pot avea loc in urmatoarele 5 situatii:

1. Implinirea termenului.
2. Decesul
3. Demiterea
4. Motiunea de cenzura
5. Demisia
 ATENTIE: Privilegiile si imunitatile membrilor comisiei. + Functionarea Comisiei

Organizarea Comisiei : pentru a pregati misiunea sa, comisia dispune de un sistem

administrativ de servicii structurate in directorate generale si servicii similare.
In principiu directoratele generale si servicile similare sunt structurate in directorate iar
directoratele in unitati.
Atributiile Comisiei: Comisia este executivul UE care promoveaza apara garanteaza interesele
UE.
Potrivit TFUE, vom vedea ca aceasta (comisia) mai este numit si gardian al tratatelor. Indeplinind
urmatoarele atributii:
- Atributii in materie legislativa : de initiativa
- De control
- Executive similare guvernelor de la nivel national

23
 - De reprezentare externa (inaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politia
de securitate conduce serviciul european de actiune externe SEAE, serviciu care
indeplineste un rol similar ministerelor afacerilor externe din statele membre)
Curtea de justitie

24
Curs 15.05.2018 – curs 11

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

- hotararile sale sunt izvor de drept

- institutia jurisdictionara a UE, fiind compusa din 2 instante: Curtea de Justitie si
Tribunalul
- misunea: de a asigura interpretarea si aplicarea dreptului primar si al celui
secundar al UE
- sediul: Luxembourg

Curtea de Justitie
- temei juridic: art. 19 din TUE si art. 251-281 din TFUE
- componenta si statutul membrilor: nr. membrilor este reglementat de art 19 din
TUE si 252 din TFUE=> cate un judecator pt fiecare stat membru (28 de membri)
+ 11 avocati generali = alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de
independenta si care intrunesc cerintele pentru exercitarea in tarile lor in cele
mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente
sunt recunoscute; sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor
membre pentru o perioada de 6 ani (avocatii generali au rolul de a prezenta in
mod public cu deplina impartialitate, concluzii cu privire la cauzele care necesita
interventia lor); in procesul de numire este implicat si un Comitet care emite un
aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita functii de judecator si de
avocat general.
- privilegii si imunitati ale statutului membrilor: judecatorii si avocatii generali
beneficiaza de imunitate de jurisdictie pt actele realizate in exercitiul functiunii;
continua sa beneficieze de aceasta imunitate si dupa incetarea mandatului;
potrivit statutului, membrii Curtii au obligatia sa depuna un juramant la
preluarea mandatului prin care se angajeaza sa fie independenti, impartiali si sa
respecte secretul deliberarilor; de asemenea nu pot exercita nici o functie
politica sau administrativa si nici o alta activitate profesionala in afara de cea
didactica din invatamantul universitar
- organizarea si functionarea instantei: judeacatorii desemneaza dintre ei pe
presedintele Curtii de Justitie pt o perioada de 3 ani cu posibilitatea reinnoiri;
presedintele conduce lucrarile Curtii si prezideaza audierile si deliberarile Curtii
reunite in Plen sau in Marea Camera; grefierul numit de Curte care ii stablieste si
statutul, un secretar general; Curtea functioneaza in mai multe camere; in
regulamentul de functionare al Curtii adoptat de catre Curte si aprobat de statele
membre, Curtea judeca in camere de 3 si 5 judecatori si in Marea Camera
formata din 15 judecatori si in plen unde sunt toti judecatorii, in fuctie de

25
 complexitatea cauzei se decide in camera se judeca; d p d v al functionarii,
aceasta delibereaza valabil in prezenta unui nr impar de judecatori, deliberarile
sunt secrete si procedeul opiniei separate nu exista;
- CJUE are o functionare permanenta.
- rolul/competenta: este acela de a se asigura ca in interpretarea si aplicarea
tratatelor, dreptul este respectat; in acest sens, Curtea are urmatoarele
competente:
1. controlul legalitatii actelor juridice ale UE (se realiz prin intermediul actiunii
in anulare si actiunii in carenta)
2. interpretarea unitara a dreptului primar si a dreptului secundar pe calea
actiunii cu titlu preliminar; ex: un judec national se confrunta cu o probl
suspenda procesul intern si intreaba Curtea.
3. controlul legalitatii actiunilor sau omisiunilor statelor membre pe calea
actiunii in constatarea neindeplinirii obligatilor de catre un stat membru
4. actiuniile in repararea prejudicilor provocate de catre institutiile UE
5. aviz consultativ care il poate da altor insitutii inainte de un acord
international
11 avocati

Tribunalul

Continua activitatea Tribunalului de prima instanta care a aparut in urma prevederilor

actului unic european.
- temeiul juridic: art 254-257 din TFUE
- Componenta (art 254 din TFUE): nr de judecatori se stabileste prin statul Curtii
de Justitie, in 2016 nr de judecatori a fost modificat astfel incat Tribunalul este
compus 47 de judecatori, judecatorii sunt numiti de comun acord de guvernele
statelor membre dupa consultarea Comitetului care isi da avizul cu privire la
capacitatea candidatilor de a exercita aceasta functie; durata mandatului este de
6 ani cu posibilitatea reinnoirii; spre deosebire de Curte, Tribunalul nu are in
componenta avocati generali, dar judecatorii pot fi chemati sa indeplineasca
aceasta functie in anumite situatii; procedurile sunt identice cu cele ale Curtii de
Justitie.
- Organizare si functionare: judecatorii desemneaza din randul lor presedintele pt
o perioada de 3 ani precum si un grefier pt un mandat de 6 ani. Se intruneste in
complet de 3 sau 5 judecatori. Dar potrivit regulamentului de procedura exista
situtatii cand tribunalul se reuneste in plen, in marea camera sau in complet de 1
judecator.
- Competenta: potrivit art 256 din TFUE, Tribunalul are competenta sa judece in
prima instanta toate actiunile directe cu exceptia celor rezervate Curtii de

26
 Justitie, cum ar fi actiunea in anulare sau in carenta, actiunea in repararea
prejudiciilor si altele. Deciziile pronuntate de tribunal in prima instanta pot face
obiectul unui recurs la Curtea de Justitie care va fi limitat la chestiuni de drept.

22.05.2018 – curs 12
Banca Centrala Europeana: reprezinta rezultatul punerii in aplicare obiectivului stabilit
prin Tratatul de la Mastricht din 1992 privind realizarea Uniunii economice si monetare.
Care obiectiv era privitor la realizarea uniunii monetare.
O astfel de uniune monetara din perspectiva institutionala a fost posibila prin
parcurgerea a 3 etape succesive:
1. (In cadrul careia s-a infiintat pentru a indeplini un astfel de obiectiv) Comitetul
Monetar European
2. (in cadrul careia 1 se transforma in) Institutul Monetar European
3. (in cadrul careia se infiinteaza) Banca Centrala Europana. – 1999/2000

Banca centrala europeana este singura institutie care are personalitate juridica pentru
ca este singura abilitata sa autorizeze emisiunea/emiterea de moneda euro fiind
independenta in exercitarea competentelor si in administrarea finantelor sale.
Banca centrala Europeana si bancile centrale nationale constituie sistemul european al
bancilor centrale (SEBC)
Bancile centrale nationale ale statelor care au trecut la moneda unica euro, impreuna cu
banca centrala europeana constituie Euro Sistemul.

SDE: Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene.

Aceste organe sunt:
1. Consiliul guvernatorilor
- Este format din membrii comitetului executiv si guvernatorii bancilor centrale
nationale ale statelor membre care au trecut la moneda euro.
- Reuniunile sunt confidentiale dar poate fi adoptata o decizie de prezentare
publica a rezultatelor acestora.
- Se intruneste de cel putin 10 ori pe an, la convocarea presedintelui. Pe cale de
exceptie se intruneste ori de cate ori este necesar.
- Sediul consiliului este la Frankfurt.
- Atributiile:
Adopta orientarile si deciziile necesare pentru indeplinirea misiunilor
incredintate.
Defineste politica monetara a uniunii
2. Comitetul executiv
- Este format
3. Consiliul general- organ tehnic

27
Organizarea Bancii Centrale Europene:
Consiliul guvernatorilor infiinteaza si desfiinteaza comitete, acestea asista organele
de decizie ale bancii centrale europene in indeplinirea sarcinilor.
Sunt formate comitetele din cel mult 2 membrii de la fiecare banca centrala
nationala din euro sistem, si de la BCE desemnati de catre fiecare guvernator
respectiv de catre comitetul executiv al BCE.
Acestea functioneaza permanent, totodata consiliul guvernatorilor poate decide
infiintarea unor comitete adhoc cu sarcini consultative precise.

Instrumentele juridice ale BCE sunt: (actele pe care le poate adopta)

Regulamentele, orientarile, deciziile si recomandarile, avizele, instructiunile.

Atributiile Bancii Centrale Europene:

Aceasta ofera consultanta autoritatilor bugetare (comisie,consiliu,parlament) in
acest sens are posibilitatea sa ofere avize fie la solicitare fie din propria initiativa.

Banca centrala europeana are si o serie de obligatii:

Presedintele BCE si ceilalti membrii ai comitetului executiv pot fi audiati, la cererea
parlamentului sau din proprie initiativa de comisiile de specialitate.

Curtea de conturi.
La origini a avut statut de organ tehnic auxiliar. Prin tratatul de la Mastricht, aceasta
a trecut in categoria institutilor Uniunii Europene.
In ciuda denumirii sale, aceasta nu este o jurisdictie.

Componenta si statutul membrilor:

Curtea de conturi ese formata din cate un reprezentant din fiecare stat membru.
Alesi dintre personalitatile care fac ori au facut parte in statele din care vin din
institutile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita.
Acestia trebuie sa prezinte toate garantiile de independenta.
Indeplinesc un mandat de 6 ani.
Presedintele duce la indeplinire un mandat de 3 ani, si indeplineste urmatoarele
atributii:
- Convoaca si prezideaza sedintele curtii.
- Urmareste aplicarea deciziilor curtii.
- Monitorizeaza buna functionare a serviciilor curtii si buna gestionare a
activitatilor acesteia.

Mandatul membrilor curtii inceteaza in urmatoarele situatii:

- Implinirea termenului
- Demisia
- Demiterea/restituirea
- Decesul

28
 Pe durata mandatului membrii nu trebuie sa solicite sau sa accepte de la alte
institutii.

Organizarea Curtii de Conturi:

Comitet, care indeplineste rolul de a examina declaratile membrilor curtii cu privire
la activitatile lor externe.
Este format din 3 membrii ai curtii, care nu desfasoara nicio activitate externa timp
de 3 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit.
Pentru buna functionare, curtea infiinteaza camere pentru adoptarea diferitelor
categorii de rapoarte sau avize. In prezent sunt constiuite 5 camere, 4 camere din
ele au competenta stabilita pe diferite domenii de cheltuieli si pentru venituri, (au
caracter vertical), formate din cel putin 5 membrii. O camera are caracter orizontal,
formata din cel putin 3 membrii titulari, fiecare camera isi alege un decan dintre
membrii sai. Camera adopta rapoarte si avize, mai putin raportul anual.
Camerele sunt asistate de directii carora li se adauga comitetele.
Curtea numeste un secretar general, responsabil in fata sa.

Functionarea Curtii:
Principiul dupa care guverneaza este acela al colegialitatii. Sedintele sale se
desfasoara o data pe an, dar pot fi organizate si sedinte suplimentare, presedintele
este cel care stabileste ordinea de zi.
Deciziile curtii se adopta in sedinta cvorumul necesar pentru deliberari, fiind 2/3 din
membrii curtii. (18 din 28)
Cerintele nu sunt publice cu exceptia in care curtea decide altfel.
Fiecarui membru al curtii ii este repartizat un sector specific de activitate.

Atributiile Curtii:
Acestea se impart in 2 categorii:
1. Control
2. Consultativ (pe care le pune in valoare raporturile cu autoritatile bugetare)

Pentru Examen:
6 subiecte + 1 pct din oficiu
3 pct de seminar.

29