1. Argumentați cu texte constituționale atributul social al statului român. Exemplu: Art.

34
(2): Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
ART.32(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de
studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în
condiţiile legii.
ART.33 (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii
naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea
creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
ART.35 1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi
echilibrat ecologic.
ART.41 2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi
sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu
minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în
condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice,
stabilite prin lege.
ART.49 2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori
cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
ART.50 Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei
politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în
vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând
drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

2. Este România un stat de drept? Argumentați.

Da. Romania este un stat de drept. Statul se bazează pe supremația Constituției și garantează
siguranța și drepturile constituționale ale cetățenilor săi, asa cum mentioneaza si art 1 alin.3
din Constitutie :,, România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului
român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.”

Societatea civilă este un partener egal cu statul.

Separația puterilor statului în diferite compartimente (legislativ, executiv și judiciar) cu puteri

și responsabilități separate și independente.

Atât puterea legislativă, cât și democrația în sine sunt legate de drepturile și principiile
constituționale.

3. Citiți și analizați următorele articole din Constituția României (Alegeți minim 2 articole!):
Art. 1 (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
ART.1(1) Statul național este un tip de stat care îmbină entitatea politică a unui stat cu
entitatea culturală a unei națiuni, fapt prin care urmărește să își dobândească legitimitatea
politică de a guverna și, eventual, statutul de stat suveran în cazul în care se acceptă teoria
statalității declarative în detrimentul teoriei statalității constitutive.[1] Un stat este în mod
particular o entitate politică și geopolitică, în vreme ce o națiune este o entitate culturală și
etnică. Termenul „stat național” sugerează că cele două coincid, în sensul în care statul a ales
să adopte și să susțină un anumit grup cultural cu care să fie asociat. Formarea „statului
național” poate avea loc în vremuri diferite și în diferite părți ale lumii.
Un stat suveran este un stat cu un teritoriu determinat (definit), asupra căruia el exercită
intern și extern suveranitate și dispune de capacitatea de a avea și întreprinde relații cu alte
state suverane. Se subînțelege de aici că un stat suveran nu este dependent sau supus
influenței unui alt stat sau unei puteri statale străine. Termenul țară poate reda frecvent atât
noțiunea de stat (suveran), cât și pe aceea de regiune geografică (consacrată). Oficial, se
vorbește de regulă despre state suverane.

Un stat independent inseamna un stat care nu depinde de cineva sau de ceva; care se bucură
de independență, liber.

Statul unitar este o formă de stat în care există o singură putere constituțională competentă să
stabilească reguli aplicabile pe întregul teritoriu, activitatea de guvernare difuzându-se de la
centru pe cale ierarhică, o singură putere politică la nivel central și local, un singur rând de
organe centrale (parlament, guvern, președinte etc.), o singură ordine juridică întemeiată pe o
constituție unică, iar populația are o singură cetățenie.
Cât priveste caracterul indivizibil al statului român, caracter exprimat înca de Constitutia din
anul 1866, acesta priveste toate cele trei elemente constitutive ale statului în ansamblu,
precum si pe fiecare dintre ele în parte. Nici unul din cele trei elemente - teritoriu, populatie
si suveranitate - nu poate fi împartit, în sensul de a fi sub stapânirea altor state.

Art. 2 (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele
sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin
referendum.
ART.2(1) Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; putere supremă. Constă în
supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte
state.

1.1.1. Suveranitate națională = independența unui stat față de alte state în ce privește
afacerile interne și relațiile externe.

1.1.2. Suveranitatea poporului = putere, autoritate supremă care emană de la popor.

Cetățenii merg la urne și le acordă votul lor candidaților sau partidelor politice preferate.
Votul este expresia formală a sprijinului tău față de o idee, un candidat sau un partid. În
funcție de țara din care provii, poți vota, de obicei, la alegerile municipale, regionale,
naționale și europene.
REFERENDUM =Consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot (prin „da”
sau „nu”), asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor
probleme de interes general.

4. Analizați și rezolvați următorele spețe legate de cetățenie:

Doi cetățeni români, Ioana C. și Dorin C. se află într-o croazieră în Costa Rica, pe un vas de
croazieră sub pavilion italian. În timpul călătoriei, Ioana, însărcinată fiind, dă naștere unui
bebeluș. Ce cetățenie va avea copilul nou-născut?
Romana
În localitatea Ciorogârla este găsit abandonat minorul A.B., în vârstă de o săptămână.
Menționați ce cetățenie îi vor atribui autoritățile române. Argumentați răspunsul.
Romana, nu se cunosc parintii.
Cetățeanul român D.P., aflat în Italia, săvârșește fapte deosebit de grave prin care lezează
prestigiul statului român. Statul român îi poate retrage cetățenia lui D.P.?

Da.Numai daca savarseste infractiuni privind securitatea nationala.

Lui M.O., cetățean român, mama minorului T.O., i se aprobă cererea privind renunțarea la
cetățenia română deoarece a obținut cetățenia germană. După dobândirea cetăețeniei
germane, M.O. părăsește România împreună cu soțul și fiul minor pentru a se stabili în
Germania. Menționați ce efecte produce renunțarea la cetățenia română asupra soțului și
fiului minor?

Intrucat renuntarea la cetatenia romana este un act unilateral, nu produce efecte asupra sotului
si fiului minor.