1.

Ce este statul si teoriile despre geneza si esenta statului

Statul este un organism complex creat de comunitatile natinalesau internationale ce locuiesc pe
un anumt teritoriu unde se mentine o ordine juridica afirmata de elita politica si care detine
monopolul asupra puterii , folosind dreptul politic de a folosi constringerea .
Teoriile despre geneza si esenta statului ;
1.Teoretica statul apare ca o creatie divina i perioada antica ,Tomas DAquino (monarhul
domneste din mila lui D-zeu) / 2.Partiarhala statul ar fi luat nastere din familie , puterea
morhica din parinteasca (Confucius) 3.Cuceririi (violentei) statul a aparut ca rezultat starilor
conflictulale dintre oameni, care trib invinge subordona triburile invinse Eugen D u hring
4.Contractuala statul a aparut pe baza intelegerii intre intre stat si cetateni ca o necesitate
naturala J.J.Rousseau ; Ch. Montesquieu 5.Social-economica (Marx) 6.Organizatorica
transpune mecanic situatia din natura in societate.Statul este reprezentat din cellule specializate
ce asigura functionalitatea. 7.Psihologica-existenta statutui prin factori de ordin pdihologic , in
societate sunt 2 categorii de oameni , unii sa conduca atii sa fie condusi .8.Juridica-raportarea
dintre oameni nu poate exista decit pe baza unor reglementari juridice.
2.Care sunt criteriile e clasificare a tipologiei statului
I In functie de forma de guvernare : 1.Republica :prezedentiala , parlamentara ,
semiprezedentiala .2.Monarhie :absoluta, constitutionala .II Dupa functiile prioriotare :1.
Militar, 2.de drept ,3.social . III Dupa organzarea teritorial-administrativ :1.unitar ,2.federatie
, 3.confederatie
IV Dupa regimul politic : 1state autoritare , 2 state totaitare 3.democratice V Dupa natura de
clasa :1.sclavagiste, 2.feudale,3 burgheza ,4.socialiste VI Dupa stabilitatea vietii politice : 1
stabile/fuctionale , 2instabile/esuate
3. Care este structura statului dup separarea puterii i dup funciile ce le ralizeaz.
organe reprezentative (parlament) , -org executive(presedentia,prim-ministru , guvern) , - org de
supraveghere si control(curtea de conturi) ,-org de mentnere a ordinii publice(politia) , -org
securitatii de sta, -sistemul judecatoresc, - fortele armate.
4. Numii funciile statului. 1, Functii interne :- legislatia(adopta legislatia;
constitutia,reglementeaza activita din orice sfera) ,- organizatorica (transpune in viata a legilor ,
asigurarea organizarii intregii activitati ) , - judecatoreasca (supravegheaza aplicarea corecta a
legilor , sanctionarea) , - economica (organizarea directa a poductiei (propde stat), -sociala
(asiguara cetatenilor o viata decenta , potectie sociala, sanatate.), - administrativa(asigura srvici
catre populatie p/u desfasurarae activitatii:energie , apa etc.), -cultura(asigura servicii de instruire
si educatie a cetatenilor prin instituitii seciale ) , - apararea ordini sociale si asigurarea convetuirii
normale ,- asigurarea ordinii de drept , - ecologica apara si se conserva mediul ambient 2. Functii
externe:- aprarea tarii(independentei , uveranitatii, integritatii tertoriale , a ordinii de drept ), organizarea colaborarii cu statele lumii (politic , economic , stiintific etc) , - apararea pacii in
lume (mentinerea linistii si intelegerii)
5. Ce este stat de drept, pe ce se ntemeiaz i ce asigur.
Statul de drept indica faptul ca statul isi exercita puterea sa politica pe baza legilor,folosind forta
argumentului si nu argumentul fortei.

Prerogative:-trebuie sa asigure dominarea legii si a dreptului,egalitatea tuturor cetatenilor in fata

legii si a judecatii,responsabilitatea reciproca a cetateanului si a statului,asigure personalitatea
juridica a personalitatii,garantia maxima a drepturilor si libertatilor omului.
Se intemeeaza pe:autoadministrarea locala,principiul separarii si echilibrului puterii,stabilirea
limitei si masurei puterii,pluralismul politic,legitimitatea puterii,controlul constitutional.
6. Explicai care sunt funciile Preedintelui dup forma de guvernare.
Monarhii-absoluta-monarhul detine puterea absoluta,puterea executiva totalitara,dezlegat de
raspundere,parlament decorativ(Vatican)constitutionala-rolul monarh-simbolic,putere de
rezerva,guvern executiv(Marea Britanie,Belgia)
Republici parlamentare-presedintele are un rol simbolic,doar formal sef (Ungaria ,Moldova,
Cehia)
Prezidentiale sef al statului,guvernului in lipsa prim-ministrului,fiecare ministru este
responsabil in fata presedintelui,poate admite ministri,comandant suprem al armatei, declara
razboi,emite ordine,executa decrete.
Mixte-presidintele conduce guvernul,sef al executivului,demite parlamente cind exprima vot de
neincredere a guvernarii.
7. Ce tii despre sistemele contemporane de alegere a Preedintelui.
Mecanismul potrivit de selectare a conducatorului puterii de stat sunt alegerile.Sisteme
electorale-ansamblul procedurilor,procese,norme care asigura formarea ligitima a institutiilor. Se
cunosc doua sisteme electorale:majoritara si proportionala.
Sistemul majoritar-intemeiat pe principiul majoritatii invingator-ce a acumulat procentul de vot a
majoritatii stabilit prin lege 50+1,2/3 etc.Primul obtine totul,fara numar minim de participanti,
maj.absoluta 50+1,majoritatea calificativa-65%sau 2/3.Avantaje:relatii directe cu candidatii si
alegatorii.Dezavantaje:doar 1 obtine totul.
Sistemul proportional-distribuirea locurilor in parlament in conformitate cu voturile obtinute de
alegeri.Sistem proportional la nivel de stat,intemeiat pe circumstitii cu mai multe mandate.
Dezavantaje-nu e relatie directa,sunt scoase din competitie 3-5%.
Sisteme electorale mixte-presedintele-direct universal,prin parlament.
8. Care sunt trsturile partidului.
Partidul politic-uniune benevola legata printr-o ideologie comuna care tinde sa detina puterea sau
sa participe la exercitarea puterii de stat.Trasaturile:un grup stabil de oameni,are organizatii
teritoriale,partidul lupta pentru puterea politica,are posibilitate sa inainteaze un candidat la putere
, are o anumita ideologie,lupta pentru sustinerea poporului in compania electorala.

9. Care sunt atributele obligatorii ale partidului

1. Partidul trebue sa aiba un program politic cu scopuri si strategii.

2. Partidele trebue sa aiba un statut cu normele si regulile vietii interne de partid.
3. Trebue sa aiba organe de conducere.
4. Un nr concret de membri.
5. 1.Fiecarepartid politic are denumireintegral, denumireprescurtatisimboluriproprii.
2.Denumireaintegral, denumireaprescurtatisimbolurilepartidului politic trebuies se
deosebeascclar de cele ale partidelornregistrate anterior nRepublica Moldova. Nu se admite
utilizarea acelorai simboluri grafice de ctre partide, indiferent de figura geometric n care
snt ncadrate.
3.Atributele menionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale
Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaiilor internaionale, ale cultelor religioase, nu
pot propaga scopurile i orientrile specificate la art.3 alin.(1) i (2).
4. Partidele politice pot utiliza, ca atare sau ntr-o combinaie specific, nsemnele
organizaiilor politice internaionale din care fac parte.
6.
10. Care este nucleul programului politic
Nucleul programului politic este filosofia politica un sistem de conceptii bine structurat din punct de
vedere a organelor ideale a societatii. Exista 4 tipuri de filosofie politica:
a)Comunism;
b)Liberalism;
c)Fascist;
d)Conservatism.
11.Etapele genezei partidului dup M.Weber.
Politologul german Max Weber ,susine c partidele contemporane au trecut prin 3
etape de genez:
1.elita gruprii aristocratice (lupt pentru diverse probleme)(n sec.XVII-XVIII existau wigii
i tori).Aceste grupri luptau pentru rezolvarea diverselor problem:reformarea
bisericii,susinerea sau dimpotriv detronarea regelui,declararea rzboiului sau meninerea
pcii etc.;
2.elita cluburilor politice (sec XVIII-XIX).Cluburile erau nit asociaii unde indivizii se
puteau uni pentru a lua n dezbatere problem de ordin filosofic i politic.Cluburile aveau un
caracter elitar,nchis.Astfel n Frana,exista clubul Robespierilor,unde persoana,de regul,din
pturile nalte sau de mijloc,putea veni i participa la discuii.De obicei,cluburile nu-i puteau
ca scop acapararea puterii politice;
3.elita partidelor de masa (etapa coincide cu introducerea scrutinului universal,a doua jumat.
a sec XX-lea).
Aceste etape au fost realizate integral numai n Marea Britanie.
12.Etapele genezei partidului dup M.Duverger.
Maurice Douverge,politolog francez,susine c au existat dou ci de genez a partidelor:calea
intern i calea extern.Astfel stnd lucrurile,emergena partidului se explic simplu:mai nti
apar gruprile parlamentare,apoi,odat cu drepturile de vot,apar aa-numitele comitete
electorale,care susineau una sau alt grupare parlamentar.Mai trziu se vor stabili contacte

ntre comitete i gruprile sau fraciile parlamentare,fapt ce va duce la emergena partidului de

mas contemporan.Calea extern de apariie a partidului a fost specific majoritii statelor
unde nu existau tradiii democratice ndelungate i unde modernizarea a nceput mult mai
trziu:Germania,Rusia,Romania.
-Partidele liberale au aprut de la cluburile filosofice,dar i din francmasonerie;
-Partidele conservatoare,de dreapta,din asociaii ale marilor bancheri i industriai ca,de
exemplu,Partidul Conservator din Canada;
-Partidele socialiste i social-democratice din organizaiile sindicale;
-Partidele comuniste din organizaii revoluionare ilegale,secrete,cum ar fi,de exemplu,Partidul
Comunist din URSS;
-Partidele fasciste din uniuni ale veteranilor Primului Razboi Mondial;
-Partidle cretin-democrate din organizaii catolice,duhovniceti.n Olanda a existat Partidul
Antirevoluionar,creat de calviniti;
-Partidele agrare,din cooperative agricole i asociaii profesionale rneti.
Partidele politice apar n soietatea care a atins un anumit nivel al diferenierii social-politice,a
crui proces politic implic straturi i grupri care i-au contientizat clar interesele.
( carticica mica )tiina politic asociaz aparitia partidelor politice i a sistemelor de partide
cu apariia i dezvoltarea parlamentelor i cu extinderea gradual a dreptului de vot. Istoria
partidelor politice n accepiunea lui Maurice Duverger,poate fi divizat n urmtoarele
perioade: - crearea grupurilor parlamentare; -organizarea de comitete electorale - stabilirea unor
relaii permanente ntre grupurile parlamentare i comitetele electorale.
13.Explicai calea intern de apariie a partidului.
Apare nti grup parlamentar,dup care se formeaz comitete electorale pentru susinerea acestor
grupri.
-liderul(liderii) si comitetul politic ,care detin
functii de conducere;
-aparatul stabil al partidului ,cu functii intermediare intre conducerea partidului si membrii
organizatiei;
-activistii ,membrii partidului , ce nu fac parte din organele
de conducere, dar activitatea carora este inalt
apreciata si influenteaza in mod
direct asupra sporirii sau scaderii
sociale a formatiunii;
-memrii partidului, de obicei sunt pasivi, platesc
cotizatiile,au carnet de membru.Pu acestia partidul este doar o organizatie;
-administratorii,simpatizantii,alegatorii ,care nu fac
parte din partid, voteaza in favoarea partidului.
14.Explicai calea extern de apariie a partidului.
Calea extern de apariie a partidului a fost specific majoritii statelor unde nu existau tradiii
democratice ndelungate i unde modernizarea a nceput mult mai
trziu:Germania,Rusia,Romania.
15.Tipologiapartidelorpoliticedupcriteriile respective.

* Dup criteriul ideologic:

1.partide electorale-nu au nici o ideologie,opernd doar cu lozinci electorale,cu scopul de a atrage
masele.n SUA este vorba despre Partidul Republican i cel Democrat.
2.partide carizmatice-unesc membrii si n jurul unui lider puternic.
3.partide ideologice sau conceptuale sunt partidele care apar n baza unui program
ideologic.Exist 8 tipuri de partide ce reies din criteriul respectiv:
-partide liberale;
-partide confesionale(recurg activ la retorica religioas);
-partide social-democratice i socialiste;
-partide comuniste;
-partide conservatoare;
-partide naionale i naionaliste;
-partide fasciste-sunt partidele ce apar n statele n care a existat regimul fascist sau profascist.;
-partide monarhiste- sunt partidele cu caracter conservator,care propag ideile
monarhiste(transmiterea puterii prin motenire,educaia cetenilor n spiritul moralei cretine).
*Dup temperamentul politic:
-revoluionare,care ncearc s modifice radical sistemul politic existent;
-reformiste,care propun modificarea treptat a sistemului politic existent;
-conservatoare,care pledeaz pentru pstrarea sistemului politic existent;
-reacionare,care propun ntoarcerea la trecut.
*Dup criteriull de clas partidele sunt: muncitoreti,rneti,burgheze,feudale,aristocratice,ale
marilor latifundiari,intelecctuale.Acest criteriu marxist este relativ demodat,dei poate fi utilizat
n special pentru rile lumii a treia.
*Dup disciplina intern:
-partide cu disciplin rigid,se caracterizeaz printr-o disciplin intern dur n special asupra
deputailor si,minitrilor,guvernului,prin votul uniform n parlament.
-partidele cu disciplin slab,sunt partide descentralizate,n care fiecare membru poate vota n
funcie de propriile interese..
*Dup poziia pe eichierul politic:
-partide de dreapta;
-partide de stnga;
-partide de centru.
Partidele de dreapta:
liberalii,conservatorii,fascitii,partidele cretine,naionaliste.
Toate pledeaz pentru politica privat.Fiind la putere promoveaz politica de
privatizare,neamestecul statului n economie i viaa social,contra reformelor,chiar i a celor
treptate,au o nostalgie fa de trecut,sunt pentru impozite mici cu bussines pentru
ordine,tradiii,religie,identitate naional.Disciplina predomina primatul intereselor individuale.
Partidele de stnga:
social-democraii,socialitii,comunitii,partidele muncitoreti.
Acestea sunt pentru proprietatea mixt.La putere,acestea pledeaz pentru amestecul activ al
statului n economie i reformarea continu a
personalitii,laicizarea,internaionalismul,prevalarea valorilor colective.
Partidele de centru:
acesta reprezinta conservaarea ordinii existente,deci stabilitatea,dreapta-ntoarcere la
trecut,stinga-schimbarea,reformarea societii.Partidele de centru sunt foarte moderate,oscileaz

ntre diverse poziii pentru cea de compromis..Aici pot fi incluse i ecologitii,cretindemocraii,social-democraii.

*Dup rolul realizat n cadrul sistemului politic,gradul de participare la putere se cunosc:
-partide de guvernare,care se mpart n legale,semilegale i clandestine.
-partide de opoziie

16.Micarea politica i tipologia ei.

O trstur specific a perioadei contemporane o reprezint apariia micrilor de masa.Acest
fenomen reflect apariia pescenaistoric a sute de milioane de indivizi ncalitate de participani i
subieci ai vieii politice.Cantitatea enorm a oamenilor care erau atrai n micrile politice era o
mrturie a rolului crescnd al maselor n procesul politic.Deci, cauza apariiei micarii politice
este dezamagirea oamenilor n partide.Oamenii nu vor s fie manipulai.
Micarea politic foarte des nu are un statut unic,un program politic clar structurat i nici o
ideologie distinct.n cel mai bun caz,programul politic este foarte vag,alctuit n general din
dou-trei idei de baz.Aceasta i permite micrii s atrag adereni din toate segmentele
sociale,muli dintre care au viziuni politice diferite,dar susin un scop politic concret,pentru care
este creata micarea.
Tipologia micrilor social-politice:
1.Criteriul atitudinii fa de ornduirea politic existent:
-Micri conservatoare;
-Reformatoare;
- Revoluionare.
2.Criteriul national de eliberarenaional:
-pentruautodeterminareanaiunii;
-pentruautonomie national-cultural.
3.Criteriul demographic:
-studeneti;
-de tineret;
-pentru drepturile femeilor;
-pentru drepturile persoanelor n etate.
4.Criteriulorganizatoric(nivelul de organizare):
-Stihinic;
-Dispersate
-slab organizate;
-bine organizate.
5.Criteriul dimensional(dimensiunea activitii i importana problemelor ridicate):
-istorice(micarea contra sclaviei,micarea luddiilor,levellerilor);
-internaionale(pacifiste,ecologiste);
-regionale(salvarea lacului Baikal,conservarea luncii Amazonului);
-republicane,statale(pentru independena rii);
-locale(demiterea primarului):
6.Criteriul temporal:
-tradiionale(antimilitare sau pacifste,sindicale,feminist,de tineret);
-micri sociale noi-ecologice,comunitare,pentru un mod alternative de via.

17. Ce intelegeti prin sintagma sistem de partide. Sistemul de partide este o parte componenta
a sistemului politic al societatii contemporane. Sistemul de partide reprezinta ansamblul de
partide guvernamentale si de opozitie care participa la realizarea puterii. El mai este o
configuratie politica compusa din mai multe elemente independente (partidele).
18.Ce tipuri de sisteme cunoasteti si care sunt caracteristicile lor.
-Unipartidismul se refera la existenta unui singur partid pe scena politica a unei tari.
-Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Apare in fazele dezvoltarii
democratice a societatii.
-Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste (cu mai mult de doua
partide politice) si liberale. Ele ofera alegatorilor o paleta mai variata de alegere functie de
opiniile fiecaruia.
19. Caracterizati sistemul politic din Republica Moldova. Partidele politice moldoveneti
au un set de trsturi inerente, care le definesc existena, marcnd esena sistemului de
partide:
1. Caracterul autoritar. n majoritatea partidelor moldoveneti ntreaga putere decizional e
concentrat n minile liderului i nu a membrilor de rnd. Deci, majoritatea din ele, indiferent de
titulatura i declaraiile publice, sunt partide autoritare prin definiie.
2. Doctrine ambigue. O bun parte din partidele moldoveneti nu in cont de principiile
doctrinare enunate, iar activitatea i aciunile lor politice sunt de multe ori contrarii titulaturii
asumate.
3. Dependena extern. Denumirea partidelor este inspirat din exterior. De exemplu, partidele
de stnga preiau denumiri din Rusia i CSI, cele de dreapta din Romnia, cele de centru din
UE.
4. Caracter de clan. Majoritatea partidelor nu activeaz pe baza cotizaiilor de membru, ci pe
donaii oferite cel mai des de businessmani i oligarhi. n consecin, partidele sunt nevoite s
promoveze n primul rnd interesele financiare i politice ale sponsorilor i mai puin ale
alegtorilor, ceea ce duce la distanarea partidelor de mase, fenomen specific statelor
postsovietice.
5. Instituionalizare nefinalizat. O bun parte din partidele moldoveneti nu sunt partide
clasice. Astfel, ele nu au membri stabili, o baz social clar, o doctrin clasic, fiind mai
degrab grupuri cointeresate, dect partide. Unele partide acumuleaz la alegeri mai puine
voturi dect au membri nscrii, ceea ce vorbete despre formalismul apartenenei de partid.
6. Structur eterogen. n structura partidelor moldoveneti poi gsi grupuri politice nu doar
diferite, ci uneori chiar incompatibile (comuniste, naionaliste, liberale, socialiste). Partidele
moldoveneti reprezint amalgame formate din grupuri de interese rivale, cu principii i valori
diferite.
7. Fenomenul Partidelor Cartel. Din 2003, n RM s-a nceput procesul de formare a partidelor
cartel, care se contopesc cu statul i marile corporaii economice i mediatice.
8. Fenomenul Partid-Persoan. n Republica Moldova foarte des partidele sunt formate de un
singur personaj, susinut de civa indivizi i rude apropiate. Ca efect, cetenii cunosc doar
liderul

20, Ce stiti despre grupurile de interese si tipologia lor. Grupele de interese sunt grupuri unite
prin anumite interese reciproc cointeresate in realizarea lor si obtinerea unor rezultate concrete.
Se evidentiaza citeva tipuri:
-grupe de interese spontane: apar in timpul grevelor, manifestarilor, sunt slab dezvoltate si duc
spre violenta.
-grupe de interese de neasociatie: apar in baza relatiilor de rudenie, credinta, virsta, etnie.
-grupe de interese de institutionare:fac parte organizatiile formale(partidele), organele juridice,
administratia, armata, biserica.
-grupe de interese asociative: sunt sindicatele, uniunile entice.
21.Grupurile de presiune si clasificarea lor.
Grupurile de presiunesuntgrupuri sociale, cu un gradvariabil de formalitate, care cauta sa
promoveze si/sau sa
apereintereselespecificealemembrilorlorprinexercitareauneipresiuniasupraputeriipoliticesauasu
praadministatiei.el devine grup de presiuneatuncicandsubimpulsulinteresului, mai multsau mai
putinconstientizat, exercita o presiuneasupraputeriipolitice, direct sauindirect.Inviziunea lui
Samuel Finer,presiunea este aplicareasauamenintarea de aplicare a uneisanctiuniatuncicind o
cerinta nu este aplicata.Metodele de presiune pot fi :mitingurile,grevele ,refuzulcolectiv de a
platiimpozite,santajul,sustinereaunuipartidprinvoturi,apoisantajareaacestuiacuretragerea,scrisori
in parlament etc.
Tipurile :
Grupuri de presiunenationala
Grupuri de presiuneeconomica
Grupuri de presiunesociala
Paralelcugrupurile care activeazadescghis,insocietateactiveaza si grupuri
latente :lobbysmul,mafia,masonii.
CLASIFICAREA GRUPURILOR DE PRESIUNE
a)

grupul de presiuneexclusiv de celpartial.

b)

grupul de presiuneprivatde cel public.

c)

grupul de presiuneinteriorde celstrain.

d)
e)
f)
g)

pseudogrupurile

grup de presiune de masade celde cadre

grupul de presiunefararelatiicu un partidpoliticde celcurelatii
grup de presiunedirecta.

22.Regimul politic si clasificarea lui.

Regimulpoliticreprezintamodul de organizare si functionare a
sistemuluipolitic,elreprezintatotalitateametodelor si procedeelorutilizate de putere in procesul de
conducere.Prinintermediullui,putereapoliticaguvernamentala este organizata,exercitata si
transferata in societate.Regimulpolitic este determinat de 3 factori :economici,politici si
ideologici
Cea mai raspinditaclasificare este ?
Totalitare
Autoritare
Democratice
In cadrul teoriei constitutionale,regimurile politice se divizeaza in :parlamentare si prezidentiale.
Seymour Lipset a propus divizarea regimurilor in :democratii durabile,dictaturi durabile si
regimuri nestabile.

23.Care suntformele de schimbare a regimurilorpolitice

Calearevolutionara
Reformismul
Democratizarea
Capitularea
Compromisul
24.Ce reprezintaliderismulpolitic
Liderismul reprezinta pozitia sau functia detinuta de subiect in structurile de conducere a
societatii,care-i permit adoptarea deciziilor vitale ce afecteaza interesele unor grupuri sociale
mari.Liderismul reprezinta un proces de influentare asupra altor oameni,exercitat de subiect.
Adica individul care prin actiunile sale modifica gindurile si comportamentele celor din jur este
lider
25.Care este natura liderismului politic
Prin
natura
liderimului
unt
raspindite
anumite
conceptiile
calitatilor
,
psihologice,integrative.Teoria calitatii evidentiaza inusirile caracteristicile liderului ideal
,eroului.E.Bogardus subliia superioritatea intelectuala ii ofera personalitatii o pozitie
deosebita ,ai devreme sau mai tirziu o conduce spre liderism. Printre prioritatiele liderului el
deosebeste astfel de calitati ,cum ar fi , simtul umorului , tactul,capacitatea de a atrage
atentia,energia , mintea si caracterul .Carisma este abilitatea de a-I atrage pe oameni.Printre
calitatile caracteristicile liderismului sunt evidentiate :istetimea , vointa puternica,determinarea
concise a scopului activitatii , energia deosebita,capacitatile organizatorice,competenta de a fi

responsabil.Analiza integrative a liderismului presupune unirea mai multor factor ice

influenteaza liderismul politic.Dupa natura lideralismului se clasifica urmatoarele tipuri:
Lideralism:charismatic,rationa,legal,politicautorita,politic,democratic,portdrapel,servitor,negusto
r,pompier.
26. Elementele caracteristice ale liderismului politic.
1)dispunerea de propria program politic ; 2) capacitatea de a exprima i susine viziunile i
interesele unei sau altei grupe; 3) trsturi de caracter distincte, ce se manifest n activitatea de
realizare a programei i unirea adepilor lui (insistena, voina, flexibilitatea); 4) nivelul necesar
de cultur politic; 5) imaginea conductorului, ce corespunde normelor morale, acceptate n
acest socium, grup; 6) popularitatea, capacitatea de a ctiga adepi i de a influena asupra
oamenilor, comunicabilitatea, capacitile oratorice ; 7) existena "echipei" de subalterni i
realizatori, capabili de a organiza activitatea adepilor si; 8) capacitatea de a obine un anumit
nivel de susinere din partea maselor populare, de la structurile puterii oficiale sau organizaii
obteti (varianta optimal - de a avea susinere la toate nivelele puterii, n diferite grupe sociale
i partide); 9) particularitatea de a se identifica cu adepii sau alegatorii si ; 10) evidenierea
demonstrativ a prioritii comunitii asupra personalului.
27.Notiunea de elita politica
-un grup sau o clasa exclusiva ,selectata atent,de regula mic,care poseda anumite avantaje , in
raport cum masa populatiei ,fie de bogatie ,privilegii ,educatie ,instruire ,putere politica. Elita
este un grup social,care realizeaza o anumita politica si reprezinta sursa principala a
guvernarii ,oferind functionari pu institutiile puterii de stat,pu institutiile administratiei publice.
28.Trasaturile caracteristice ale elitei politice
1)Un grup social mic.2)Este un grup independent realizind functii de conducere .Elita capata o
anumita independenta in raport cu patura conducatoare, are posibilitatea sa manevreze intre
interesele diferitor grupuri ale paturii conducatoare.3)un statut sociala inalt.4)detinerea puterii
de stat si puterii informative.5)participarea directa la realizarea puterii. 6)capacitati
organizatorice si talent.7)determina cursul politic al statului.8)adopta hotariri politice importante
si controleaza resursele politice .9)dispune de un volum imens de putere si asigura subordonarea
si reflectarea intereselor diferitor paturi sociale in dispozitii politice.
29. Funciile elitei politice.
Functia strategica,functia comunicativa,functia integrativa,functia organizatorica,functia de
formare a aparatului de conducere prin inaintarea liderilor politici si a cadrelor competente,
crearea si coordonarea institutiilor sistemului politic.
30.Evolutia elaborarii conceptului de elita.
In sociologia si politologia occidentala exista diferite teorii cu privire la elita.De exemplu,
Platon nega accesul de participare in viata politica a demosului etichitindu-l gloata,actiunile
carora nu sunt constiente,ci lipsite de intelepciune.Aristotel considera multimea o populatie
neorganizata,ba chiar amenintatoare.Autorul care a dezvoltat teoria elitelor a fost
V.Pareto,descriind societatea drept o piramida in virful careea este situata elita.Clasa elitei
include persoane cu capacitati deosebite,organizatorice.In activitatea umana pot fi evidentiate
doua tipuri de compartamente :logice si alogice.Gaetano Mosca sustine ca elita exprima factorul
organizatoric al puterii

In politologia contemporana o seama de autori sunt de acord ca elita este inevitabila,dar

subliniaza ca o sarcina importanta a societatii este de a intreprinde masuri pentru a crea o elita
mai instruita,mai profisionista,deschisa fata de societate,cu o morala inalta
31.Clasificarea elitelorpolitice
Elitelesuntlasificate dupa mai multecriterii.
Dupa atitudineafata de putere :
-elitaguvernatoare
-elita de opozitie
Dupa resurseleputerii :
-elitatraditionala
-elitamoderna
Dupa izvoarele de influenta :
-elitevalorice
-eliteguvernatoare
-elitefunctionale
Dupa interese :elita profisionala,etnica,religioasa,militara,economica,biocratica,culturala.
Dupa conditiilecompletarii :inchisa si deschisa.
32.Structura elitei politice din RM
Fiind catalizatorul tuturor proceselor politice elita implic reflecii asupra unor aspecte ale vieii
sociale, legate n principiu de inegalitile sociale dintre oameni n procesele de organizare i
conducere a societii. Elita reprezint un grup restrns, opus masei populare, deine prghiile
puterii, adopt sau influeneaz adoptarea/neadoptarea deciziei politice. Nu a existat vreo
societate n care nu s-ar detecta elita politic. Moldova n acest sens nu este o
excepie.Trsturile specifice ale abordrii elitare a statului, concentrarea asupra caracterului
tehnic al funcionrii lui, dovedesc scepticismul n organizarea democratic a statului, astfel elita
devenind central n conceperea organizrii societii.
33. Noiunea de cultur politic.
In terminologia politologica,termenul de cultura politica a fost introdus de catre americanii
Almond si Verba.Cultura politica in viziunea lui Almond reprezinta reteaua
orientarilor,atitudinilor,valorilor,convingerilor prin care individul se raporteaza la sistemul
politic.Cultura politica se refera si la stilul politic,la maniera conducerii social-politice,la
limbajul politic folosit,la modelele comportamentale insusite si transmise social,ce caracterizeaza
un guvern si politica unei societati.
34. Tipoligia culturii politice.

Almond si Verba evidentiaza:

Cultura patriarhala,cultura de supusenie,cultura politica participativa,cultura politica civica.
In functie de sistem politic,autorii evidentiaza:cultura anglo-americana,cultura europeancontinentala,cultura patriarhal-autoritara,cultura totalitara.
Dupa nivelul de generalitate,comunitate:cultura comuna,diverse subculturi.
La nivel national-statal vom deosebi:subculturi religioase,subculturi etnice,subculturi
demografice,subculturi de clasa,subculturi teritoriale
Dupa atitudinea fata de putere:cultura dominanta,contacultura.
35. Structura culturii politice.
Cultura politica se caracterizeaza prin urmatoarele dimensiuni:cognitiva,afectiva,evaluativa,
comportamentala.
Cognitiva-un ansamblu de cunostinte despre sistemul politic si fenomenele politice
Afectiva-stari psihice care insotesc atitudinile,independent de orice judecata rationala asupra
politicii.
Evaluativa-aprecierea fenomenelor politice prin referirea la un sistem de valori
Comportamentala-montajele politice,tipurile,formele,stilurile,modele de activitate
politica,comportamentul politic.
40. Ce este o societate civil.
Societatea civila este o sfera a vietii sociale, reglementata de o anumita ordine legala ,dar
"autonoma" in raport cu statul, in care se manifesta spontan initiativa voluntara a indivizilor si
grupurilor umane, intr-o diversitate de forme de organizare/asociere (economice, profesionale,
politice, civice, culturale, educative, religioase, informationale, etc.) cu scopul satisfacerii
intereselor, aspiratiilor private si de grup. La baza societii civile se afl angajamentul civic ,
care const n participarea actorilor privai n sfera public. Se realizeaz prin interaciunea
organizaiilor societii civile i a cetenilor n general, cu autoritile publice, diverse instituii
i reprezentani ai business-ului, n procesul de luare a deciziilor care afecteaz bunstarea
public. Noiunea de societate civil se refer la un ir de organizaii alctuite din ceteni. n
viziunea Bncii Mondiale, societatea civil include organizaiile non-guvernamentale i
organizaiile comunitare. Acestea se caracterizeaz printr-o autonomie relativ de stat i o raiune
diferit de cea a reprezentanilor mediului de afaceri. Prin urmare, reprezentanii societii civile
urmresc atingerea unor valori comune n favoarea interesului public. De asemenea, spre
deosebire de instituiile de stat, acestea sunt nite entiti private asemeni reprezentanilor
mediului de afaceri.
41. Structura societii civile.
Exista 4 nivele ale societatii :
Nivelul economic il constituie patronatul, sindicatele ,asociatiile consumatorilorAceste intitutii
satisfac necesitatile materiale, apara drepturile civile. Nivelul social il constituie diverse asociatii

ociale care se divizeaza in :teritoriale, sectoriale, problemative, valorice. Nivelul cultural este
reprzentat de biserica , cluburile sportive, mass-media, asociatiile stiintifice care satisfac necesit
de comunicare , informare. Nivelul social-politic este reprezentat de miscarile social-politice ,
grupurile lobbyste , cercuri politice care satisfac necesitatile de participare politica.
42. Tipurile de societate din perspectiv istoric
Pe parcursul istoriei au existat diferite tipuri de societati care au determinat existenta si evolutia
relatiilor umane .Printre acestea sunt : socieatea traditionala , moderna si postmoderna.
Societatea traditionala e una agrara , in care predomina economia naturala , pescuitul , cresterea
animalelor, industria extractiva.In plan politic predomina monarhiilor si autocratiile In paln
social-structuri sociale putin mobile(caste , stari sociale) In aceasta socie.se reglementeaza si se
controleaza normele , obiceiurile, comportament.indivizilor In general , relatatiile sociale se
caracterizeaza prin colectivitate , orientare spre tracut fenomene cunscute in societatile
sclavagiste si feudale. Soc.moderna se carcterizeaza : in plan economic prin : superioritatea
ndustriei asupra agriculturii , circulatia monedei nationale unice , predominarea proprietatii
privateect. , ;In plan politic prin : aparitia statelor nationale, statul reprezentativ
birocratic,prezenta republicii ; In plan social : superioritatea legilor asupra traditiei, serviciul
militar in masa,nr mare de orase. Soc postmoderna (informationista) aici predomina businessul
mic si mijlociu , prezenta uni nr mare delucratori cu calificare inalta .In centru se se plaseaza
producere si exportul de investitii ,tehnologiile ,filmele etc
43. GenezaievoluiasocietiicibilenRepublica Moldova. Afirmareasoccivileca system de
institutii bine inchegate incepe doar dupa proclamarea independentei RM (27 august 1991)
Cadrul legal al societatii civile prin care sa stablit temelia soccivile tininsuduse cont de
urmatoarele planuri:Temelia politica a soccivile; Infrastructura sociala a soccivile; Temelia
economica a soccivile. Efectele Legilor si reformelor asupra formarii societatii civileP/u a
intelegenivelul de elolutie a socie civil , avemurmatoareledimensiuni ale acestuifenomen: 1,
Economia de piata:Moldova se plaseaza stabil in categoria tarilor cu o economie in mare parte
nelibera .Piata energetica , farmaceutica, financiara , bancara, Agricola este controlata de
monopoluri si carteluri cu acoperire politicaCa effect , soccivila din Moldova nu are o calitate
fundamental existent unui proprietar deplin cu un nivel decent al veniturilor , fapt care face
cetateanuldependent de stat. 2. Clasa de mijloc este foarte firava ,ea este foarte restrinsa ca arie. 3
. Statul de dept Expertii Bancii Mondiale califica Moldova ca fiind u stat in care predomina
elemente samovolnice, astfel spus statul este fragil , legislata este frecvent violata de actorii
politici. 4. Capitalul social este slab structurat 5.Spatiul public slab cristalizat 6.Cultura politica
este preponderent autoritara 7. Sectorul Trei (biserica,sindicate , ONG)
44. Conceptul de democraie.
Termenul de democratie provine din limba greaca de la
cuvintele demos " popor" si cratos "putere", nsemnnd puterea poporului. Democratia este o
forma de organizare si conducere politica a societatii de catre ceicare detin puterea, prin
consultarea cetatenilor tinnd cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres
ale tarii. Termenul este polisemantic si cunoaste urmatoarele aceeptii .Democraia se bazeaz
pe urmtoarele principii organizatorice:
a) Creearea unui cadru legislativ i adoptarea constituiei, n care s fie prevzute principiile
generale de organizare i conducere, drepturile i libertile, ndatoririle fundamentale ale
cetenilor, autoritile publice, rolul i structura lor;
b) Separarea puterilor n stat: puterea legislativ s aparin unui for ales liber de ctre toi

cetenii (parlamentul); puterea executiv a administraiei de stat obligatorie trebuie s emane de

la puterea legislativ sau parial s fie aleas direct de popor; puterea judectoreasc, n funcie
de condiii poate s emane de la forul legislativ sau s fie aleas de ceteni.
c) Existena unui mecanism politic care s asigure condiii pentru exercitarea dreptului
cetenilor de a alege i de a fi alei n organele de conducere centrale i locale ale statului;
d) Libertatea de organizare a cetenilor n asociaii profesionale independente fa de stat n
parti de politice prin care s garanteze alternative reale de conducere a rii.
e) Existena unor mijloace de informare n mas care s se manifeste liber, fr ca puterea de stat
s impun o anumit linie pe baza unei cenzuri;
f) Confruntarea diferitelor poziii politice privind organizarea i conducerea rii s se fac pe
baza unui dialog deschis, sincer, argumentat.
g) Valorificarea cu discernmnt a tradiiilor democratice din ara respectiv i a experienei altor
ri n creearea unei societi democratice;
h) Organizarea i conducerea democratic a societii s cuprind toate domeniile vieii sociale,
att la nivel macrosocial ct i la nivel microsocial.

45.Principiile i caracteristicile democraiei.

De obicei savanii evideniaz 4 principii de temelie a democraiei:
Recunoaterea juridic i exprimarea instituional a suveranitii puterii superioare a poporului.
Electivitatea periodic a organelor de stat.
Egalitatea n drepturi a cetenilor n domaniul guvernrii statului cere reiese din egalitatea
dreptului electoral,din dreptul de a organiza partide politice,din libertatea opiniei,din dreptul la
informare obiectiv i din dreptul de a participa, de a se ncadra n lupta pentru ocuparea
funciilor n conducerea statului.
Adoptarea deciziilor n baza principiului supunerii minoritii majoritii.
46.Ce modele i tipuri de democraie cunoatei.
Experiena politic ne ofer informaii despre o diversitate de forme democratice.Se cunosc:
democraia total, democraia social-organizat, direct, plebescitar, i reprezentativ, despotic,
totalitar i constituional.
47.Evoluia democraiei n Republica Moldova.
Paii pe calea democratizrii ai Republicii Moldova pot fi nprii n trei etape relativ distinctive.
1.Prima etap a nceput prin micarea democratic i de emancipare naional din anii 1988-1989
nfiripat de ideea suveranitii Republicii Sovetice Socialiste Moldoveneti, iar ca obiectiv
primordial a fost obinerea suveranitii economice, sociale i culturale ca stat egal n cadrul
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste .Procesul de democratzare s-a accelerat n februarie 1990
cnd s-au desfurat primele alegeri pentru sovietul Suprem, la care au fost propuse mai multe
candidaturi pentru un singur mandat. La 27 aprilie 1990, n funcia de preedinte al Republicii

Sovetice Socialiste Moldoveneti a fost ales Mircea Snegur, iar n cea de preedinte al Consiliului
de Minitri a fost numit Mircea Druc. La 23 iunie 1990, Sovietul Suprem a proclamat Republicii
Sovetic Socialist Moldoveneasc, stat suveran, prefigurndu-se principiile de la Moscova.
2.A doua etap a nceput dup puciul de la Moscova din 19-21 august 1991, care a adus la
prbuirea URSS i proclamarea independenei Republicii Moldova. Declaraia de Independen
coninea i noua denumire a statului Republica Moldova. Acest act de importan fundamental
pentru ntregul stat se nscria n cadrul proceselor ireversibile de democratizare, de afirmare a
libertii , independenei i unitii naionale , de edificare a statului de drept i de trecere la
economia de pia. A urmat o perioad anevoioas, controversat, caracterizat de succese i
stagnri n procesul de consolidare a valorilor statului de drept, de eliberare a legilor fundamentale
ale rii.
3.A treia etap a nceput odat cu adoptarea Constituiei Republicii Moldova(26 iunie 1994), pe
baza creea s-a nceput edificarea statului de drept, a sistemului instituional al puterii. Constituia
stabilea forma concret a pluralismului instituional prin instituiile populare, legislative, executive
i judectoreti. S-a hotrt c nici o doctrin ideologic nu poate fi instituit ca ideologie oficial,
a statului. Au fost interzise i pedepsite prin lege contestarea i defimarea poporului , ndemnul la
rzboi de agresiunne , la ur naional, rasial sau religioas, precum i alte manifestri ce
atenteaz la regimul constituional.
Dup realizarea acestor pai concrei pe calea democratizrii Republicii Moldova a ncercat s se
impun ca stat suveran att pe plan intern ct i internaional, adernd la diverse organizaii
internaionalede prestigiu ca Organizaia Naiunilor Unite, Consiliul Europeietc.
Dei realizrile pe calea democratizrii Republicii Moldova nu sunt pe msura ateptrilor, tot
acest proces continu i se intensific, mai ales dup schimbarile politice din ultima perioad, iar
odat cu acestea se mresc i perspectivele de viitor pentr a se crea un stat democratic demn de
respectul intern i internaional.
48.Caracterizai situaia democraiei contemporane din Republica Moldova.
Pna in prezent democratia in Republica Modova nu a avut mari succese, deoarece toata energia
decizionala se pierdea in transformari de regimuri si de institutii democratice. Buna functionare a
sistemului democrat nu avea o functionare eficienta deoarece structura si institutiile sale nu erau deplin
finisate. Pe parcursul anilor de independenta, Republica Moldova a lucrat mult si intr-un mod dificil la
crearea institutiilor sale democratice cum ar fi: partidele politice, alegererile democratice, sistemul
legislativ, drepturile omului, modul de guvernare, etc. In prezent parca dezvoltarea acestor institutii
este in faza de incheiere: s-a stabilit, in final, care este regimul democratic, ultimele alegeri generale,
conform multor specialisti autohtoni si internationali, s-au petrecut conform tuturor normelor
democratice, sunt garantate prin lege drepturile omului, dispunem de un sistem pluripartidist si lista ar
putea fi continuata. Insa, cind vorbid de functionarea acestui sistem democrat si de rezultatele acestuia
in crearea bunastarii social-economice si de mobilizare a societatii in rezolvarea problemelor vitale a
populatiei este greu sa dam un raspuns pozitiv. Cu toate ca ne aflam in deplin proces de actualizarea
normelor sociale la stadardele democratice, omul inca nu poate percepe aceste standarde, momentul
cheie fiind constiinta pe care nu o putem actualiza ca pe un program computerizat, pentru un update
social avem nevoie de zeci de ani. In acest context consideram de prima necesitate formarea capacitatii
intelectuale a individului din scoala. Astfel, prin activitati didactice specifice desfasurate s-ar urmari

initierea viitorului cetatean, in practicarea unui comportament activ, responsabil, constient, de drepturi
si indatoriri. Dezvolatrea respectului pentru fiinta umana, pentru demnitatea sa, sensul justitiei, pacii,
solidaritatii si responsabilitatii.
Toate aceste calitati si conduite morale, care ar fi trebuit cultivate in viitorul cetatean, definesc
caracterul care presupune autodisciplina, empatie si vointa intr-o societate pluralista, in care trebuia sa
ne invatam sa traim respectindu-ne reciproc, acceptindu-ne diferentele si actionind constructiv.O
democratie nu poate funtiona de la sine, fara contributia cetatenilor. A fi cetatean intr-un stat
democratic este un lucru care se invata de-a lungul intregii veti, incepind de la cele mai fragede virste.