Sunteți pe pagina 1din 7

Conceptul de pluralism politic.

Cadrul constitutional si legal de infiintare si functionare a partidelor politice



Pluralismul politic este un principiu dupa care Iunctionarea democratica a
societatii ,garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti sunt conditionate de existenta si
actiunea a mai multor Iorte politice si sociale in competitie .Se considera ca nu poate
exista democratie Iara pluralism politic .Notiunea pe pluralism vine de la cuvantul
latinesc ''pluralis'' care inseamna un compus din mai multe elemente ,prin urmare
semniIica o unitate in dezvoltare ceea ce se gaseste concretizata in multitudinea de
partide ,organizatii care se impun intre indivizi si stat. Dictionarul Explicativ al Limbii
Romane deIineste pluralismul ca o
concepie IilozoIic potrivit creia lumea ar Ii Iormat dintr-
o pluralitate de realiti de sine
stttoare, independente unele de altele. . Principiu al democraiei care preconizeaz nec
esitatea existenei maimultor Iore social-
politice (partide, sindicate, organizaii religioase etc.) interpuse ntre membrii societii i
putere, cao condiie i o garanie a limitrii puterii, a Iuncionrii democraiei.. Orice co
ncepie care, ntr-
un domeniudeterminat, admite o multiplicitate de Iactori echivalenti, de principii etc. care
nu pot Ii reduse la unitate; stare delucruri caracterizat prin existena acestei multiplicit
i. - Din Ir. pluralisme.
Prin pluralism la general, trebuie s ntelegem pluralitate, diversitate, mai multe
posibilitti. Pluralismul de opinii nseamn o diversitate de opinii n diIerite domenii. Ct
priveste pluralismul politic, aici se are n vedere, n mod special, opiniile exprimate cu
privire la guvernare, la calitatea guvernrii, la conditiile de viat impuse de guvernare.
Aceste opinii nu ntotdeauna au Iost acceptate de guvernanti, mai ales n regimurile
totalitare Iiind limitate sau chiar interzise, iar prin intermediul unui aparat represiv se
impunea un anumit model de gndire, modiIicnd sau construind perceptii colective.
Pluralismului politic, ns, nu se limiteaz doar la exprimarea opiniilor politice, pe care le
considerm doar un element constitutiv al pluralismului politic. n literatura de
specialitate exist prerea precum c pluralismul politic este, n primul rnd,
multipartitism, adic implic existenta mai multor partide. Pluralismul politic trebuie
vzut ca o diversitate de interese, de Iorte, de ideologii, culturi, grupuri sociale, categorii
socio-proIesionale, valori si conceptii politice, ideologice, IilozoIice, estetice, etice,
religioase Iiecare dintre ele avnd o anumit conIiguratie si un anumit continut.
Pluralismul politic, relev Cristian Ionescu, poate Ii privit si ca o diversitate de organisme
politice si organizatii sociale, purttoare ale anumitor interese si cmpuri axiologice
speciIice
1
. Conceptul de democratie este indisolubil legat de notiunea de pluralism
politic. Pluralismul politic este un principiu dup care Iunctionarea democratic a
societtii, garantarea drepturilor si liberttilor cettenesti sunt conditionate de existenta si
actiunea mai multor Iorte politice si sociale aIlate n competitie. Prin instituirea
pluralismului politic drept cmp de maniIestare a democratiei, puterea politica nu mai
troneaz deasupra societtii, ci se intersecteaz cu toate segmentele structurii sociale intr-
un mecanism chemat s Iunctioneze pe baza legitimittii si a liberttii
eneza pluralismului. Rdcinile sociale ale diversittii conceptiilor si Ienomenelor
sociale, a intereselor organizatiilor sociale si gsesc temeiul initial n nssi diversitatea
naturii umane, si tot odat, n marea diversitate a lumii sociale la care omul este nevoit s
se adapteze continuu pentru a nu se autoexclude din complexul mecanism social al
convietuirii n comun
2
. Aristotel sustinea ca ''dac toti cettenii nu pot Ii la putere,
trebuie oricum toti s treac pe la putere, Iie pentru un an, Iie pe o alt perioad sau dup
un alt sistem, n modul acesta are loc (ornduirea), c toti guverneaz
3
.
Pluralismul politic si dreptul international. Gratie Iaptului c suveranitatea (puterea
politic) apartine poporului care o exercit n mod direct si prin reprezentantii si,
exercitarea acesteia se Iace posibil numai n anumite conditii si dup anumite principii
ale democratiei pluraliste, care trebuie promovate si garantate de ctre stat. Cerinta
garantrii pluralismului n toate speciile sale, n special a pluralismului politic, este
reglementat de multiple documente si instrumente internationale, deoarece la baza
temeiului IilozoIic al pluralismului st nssi ideea de libertate a individului n sens

1
lonescu C rlnclpll fundamenLale ale democraLlel consLlLuLlonale 8ucuresLl Lumlna Lex
1997 247 p
2
lonescu C rlnclpll fundamenLale ale democraLlel consLlLuLlonale 8ucuresLl Lumlna Lex
1997 248 p
3
ArlsLoLel ollLlca 8ucuresLl CulLura naLlonal 1924 338 p
politic. Fundamentele teoretice ale pluralismului politic, nscut n sistemului politic
occidental, se aIl
la baza societtilor democratice prin accederea statelor respective la diIerite norme ale
dreptului international cu obligatia de a le dezvolta prin normele dreptului national.
AstIel, Declaratia Universal a Drepturilor Omului, adoptat la New York la 10
decembrie 1948, n art.19 prevede c, orice om are dreptul la libertatea opiniilor si
exprimrii; acest drept include libertatea de a avea opinii Ir imixtiune din aIar, precum
si libertatea de a cuta, de a primi si de a rspndi inIormatii si idei prin orice miiloace si
independent de Irontierele de stat.
Art.20 al Declaratiei stipuleaz c orice persoana are dreptul la libertatea de ntrunire si
de asociere pasnic. Nimeni nu poate Ii silit s Iac parte dintr-o asociatie.
Art.21 Iixeaz dreptul persoanei de a lua parte la conducerea treburilor publice ale trii
sale, Iie direct, Iie prin reprezentanti liber alesi. Orice persoana are dreptul de acces egal
la Iunctiile publice din tara sa.
Partidele politice. Prin partid politic se ntelege o grupare de oameni constituita pe baza
liberului consimtamnt care actioneaza programatic, constient si organizat pentru servirea
intereselor unor clase , grupuri sociale, comunitati umane (popoare, natiuni), pentru
dobndirea si mentinerea puterii politice nvederea organizarii si conducerii societatii, n
conIormitate cu idealurile proclamate n platIorma program. Pluripartitismul, sub Iorma
lui cea mai cunoscuta, se ntlneste,mai ales, dupa primul si al doilea razboi mondial, n
tarile occidentale, unde diversele categorii sociale si au propriile partide.
Pluripartidismul contemporan poate Ii impartit in trei mari categorii: prima categorie
cuprinde gruparea partidelor de dreapta, cu nuantele respective: de centrudreapta sau de
extrema-dreapta. n aceasta categorie intra partidele conservatoare si liberale, care pot Ii
de dreapta sau centru-dreapta si partidele Iasciste sau neo-Iasciste de extrema dreapta. O
alta categorie este gruparea partidelor de stnga, de asemenea, cu nuantele de
stnga,centru-stnga si extrema-stnga. n aceasta categorie intra partidele socialiste,
social-democrate, comuniste, radicale etc., iar din extrema stnga, partidele comuniste de
tip marxist-leninist. Ultima categorie cuprinde gruparea partidelor de centru cuprinde, n
general, partidele democratcrestine, social crestine etc.
Conceptele de "dreapta", "centru" si "stnga" au aparut n perioada revolutiei
Iranceze cnd aveau o semniIicatie conventionala. n Constituanta Iranceza din acea
perioada, membrii acesteia care erau adeptii mentinerii monarhiei se asezau n partea
dreapta a salii, cei care erau mpotriva monarhiei, ocupau locurile din stnga salii de
sedinta, iar moderatii ocupau centrul salii, nct cei din prezidiu, n dialogul cu deputatii,
Ioloseauexpresiile de: "voi din stnga", "voi din dreapta" sau "voi din centru".Cu timpul,
aceste denumiri au capatat o anumita consacrare cu un continut politic speciIic, implicate
n departaiarea partidelor politice,continutul respectiv dobndind n timp noi elemente.
Partidele politice - cadrul constitutional si legal de infiintare si functionare.
Constitutia din anul 2003, cea mai recenta prevede in art. 40 Iaptul ca:
O Cetatenii se pot asocia liber in partidele politice, in sindicate si in alte Iorme de
asociere
O Partidele sau organizatiile care prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza
impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a
independentei Romaniei sunt neconstitutionale
O Nu pot Iace parte din partide politice iudecatorii Curtii Constitutionale, avocatii
poporului, magistratii, membri activi ai armatei, politistii si alte categorii de
Iunctionari publici stabiliti prin lege organic
O Asociatiile cu caracter secret sunt strict interzise

Pentru a completa aceste dispozitii privitoare la inIiintarea si Iunctionarea partidelor
politice in Romania, a Iost nevoie de elaborarea unei legi, care sa corespunda realitatilor politice
si sociale actuale. AstIel, Legea nr.14/2003, publicata in Monitorul OIicial nr. 25 din 17 ianuarie
2003, stabileste cadrul legal de inIiintare si Iuntionare al partidelor politice. Legea cuprinde 56
de articole si 9 capitole. Cele 9 capitole sunt structurate astIel:
O Capitolul I dispozitii generale
O Capitolul II membrii partidelor politice
O Capitolul III organizarea partidelor politice
O Capitolul IV inregistrarea partidelor politice
O Capitolul V asocierea partidelor politice
O Capitolul VI reorganizarea partidelor politice
O Capitolul VII incetarea activitatii partidelor politice
O Capitolul VIII evidenta partidelor politice si a aliantelor politice
O Capitolul IX dispozitii tranzitorii si Iinale
Trebuie speciIicat Iaptul ca aceasta lege vine in continuarea legii nr.27/1996, care a Iost
abrogata,cu exceptia capitolului VI Iinantarea partidelor politice. Aceasta lege este o
lege organica, pentru adoptarea ei Iiind nevoie de votul maioritatii deputatilor si
senatorilor.
unctiile partidelor politice. Este de la sine inteles Iaptul ca partidele politice sunt
constituite pentru un scop bine deIinit, si anume acela de a aiunge la puterea politica.
Scopul declarat al partidului politic este de a accesa puterea politic si de a exercita actul de
guvernare, n vederea organizrii si conducerii societtii. In aIara de acest scop care este cel mai
important, mai exista si anumite roluri secundare pe care le au partidele politice, si anume:
acestea contribuie la deIinirea si exprimarea vointei cetatenilor, respectand suveranitatea
nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei indeplinesc
Iunctiile unui organ constitutional si anume: Iunctia electoral, Iunctia de control si
Iunctia de deIinire si exprimare a pozitiilor politice.
Aceste Iunctii ale partidelor politice apar si in actul suprem al tarii noastre, Constitutia,
in articolul 8 care precizeaza : 'Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o
garantie a democratiei constitutionale si 'Partidele politice se constituie si isi desIasoara
activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la deIinitivarea si exprimarea vointei politice
a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept
si principiile democratiei.
Concluzii. In Romania se poate observa un Ienomen original : numarul mare de partide
de diIerite orientari doctrinare, ceea ce nu reprezinta neaparat un lucru rau . Se poate
spune ca Ienomenul se datoreaza lipsei de libertati de exprimare din perioada comunista,
imposibilitatii se intarire a structurii centrale a partidelor datorate divergentelor de opinii,
proastei legislatii in domeniu dar si experienta perioadei de tranzitie spre o societate
democratica. Pe de alta parte numarul mare de partide poate semniIica incapacitatea
sistemului de a se institutionaliza, ceea ce este un Iactor negativ in procesul de
democratizare
Cadrul legal de inIiintare si Iunctionare a partidelor este suIicient de bine delimitat,
exista premisele unei Iunctionari coerente a sistemului democratic, insa ca in orice stat in
care sistemul democratic nu este Ioarte vechi, se impune o atenta reglementare in ceea ce
priveste inIiintarea si Iunctionarea acestor organisme.























ibliografie
O Ionescu,C, Tratat de drept constitutional contemporan, Ed. AllBeck, Bucuresti,
2003

O Ionescu C. !rincipii fundamentale ale democratiei constitutionale. Bucuresti:
Lumina Lex,1997

O Constitutia Romaniei, 2003

O Aristotel, !olitica. Bucuresti : Cultura National, 1924

O Legea 14/2003, privind partidele politice