Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2012

Facultatea de Drept Siminon Barnutiu

- Constitutia cutumiara si constitutia scrisa -

Coordonator:
Prof.univ.dr. Bianca GUTAN

Intocmit de:
Neculau Andrei Costin

I.

Notiuni generale despre Constitutie

Din punct de vedere etimologic, cuvntul constituie provine din substantivul latin constitutio, care nseamn aezare cu temei sau starea unui lucru.. In sistemul de drept roman, Constituia nsemna edictul semnat de mprat i a crui for juridic era superioar celorlalte acte juridice adoptate de autoritile publice ale imperiului. Unele state feudale au consemnat n documente scrise anumite reguli fundamentale privind raporturile ntre guvernani i guvernai, care urmau s prevaleze, cu valoare de principiu de conduit politic, fa de cutumele existente, precum i fa de comportamentul ulterior semnrii acestora al monarhilor. Ne referim n acest sens la Magna Chart englez din 1215, la Bula de Aur emis de regele maghiar Andrei al II-lea, Bill of Rights din 1629 .a. In Evul Mediu, cuvntul constituie" era folosit n unele state pentru a delimita astfel de reguli de simplele legi sau statute. In general, Constituia scris se prezint sub forma unui document politico-juridic avnd mai multe sau mai puine articole si care este adoptat direct de popor sau de reprezentanii acestuia, potrivit unei proceduri speciale i solemne. Pentru a cpta nsuirile unei Constituii, documentul la care ne-am referit trebuie s ntruneasc anumite condiii de fond i de form. In ceea ce privete condiiile de fond ale Legii fundamentale, trebuie inut seama de faptul c dispoziiile constituionale reglementeaz, n primul rnd, raporturi politice, indiferent care ar fi obiectul acestora i domeniul vieii politice. Prin urmare, constitutiile au caracter politic, iar documentulin care ele sunt inscrise are un caracter politic. Aceasta este o conditie de fond a oricarei Constitutii. Cu alte cuvinte, dispoziiile constituionale referitoare la organizarea i exercitarea puterii au un preponderent caracter politic. Caracterul politic al dispoziiilor constituionale este obiectivat ns n norme juridice care le confer, astfel, obligativitate general, nclcarea lor fiind sancionat. Cu alte cuvinte, ele au cptat, pe lng un caracter politic, i un caracter normativ. Caracterul normativ al dispoziiilor constituionale reprezint o alt condiie de fond a Constituiei. In afar de cele dou caracteristici de fond menionate, mai pot fi sintetizate dou alte elemente definitorii ale noiunii de constituie, de aceast dat din punct de vedere formal. Astfel, din punct de vedere al formei sale, Constituia este o lege prin care se stabilesc, ntre altele, principiile generale de guvernare, ca i principiile generale ale legislaiei, cu alte cuvinte, ale reglementrii juridice a raporturilor sociale. Atta vreme ct Constituia este n vigoare, ea constituie baza cadrului juridic al societii, adica a dreptului pozitiv.

II.

Originea si caracteristicile Constitutiei Cutumiare

Continutul Constitutiei cutumiare este format din traditii, obiceiuri, practici, care au ca trasatura comunafaptul ca sunt nescrise si ca reglementeaza modul de organizare si de functionare a organismelor de guvernare si raporturile intre ele, statutul indivizilor s.a. Esential este ca obiceiul de reglementare a traditiilor constitutionale sa fie format din relatii sociale fundamentale, de natura celor reglementate in constitutiile scrise. Forta juridic a unei Constituii cutumiare nu este, ns, diminuat dac guvernanii i guvernaii recunosc legea fundamental n aceast concepie. In acest fel, Parlamentul va legifera, potrivii tradiiilor constituionale, guvernul va aplica legile n acelai spirit, iar judectorii vor judeca dnd ctig de cauz persoanelor ale cror interese sau drepturi, izvorte din tradiia constituional, au fost nclcate fie de ctre stat, fie de ctre o persoan particular.
2

Cutuma constitutionala are un caracter istoric. Intr-adevr, ntreaga istorie a popoarelor pune n eviden, formarea diferitelor ramuri ale dreptului pe baz de cutum. Pn n secolul al XVIII-lea, raporturile constituionale erau reglementate prin cutum. Pe msura contientizrii i consolidrii procesului de organizare politic, n diferite state s-a conturat un anumit numr dc obiceiuri i tradiii constituionale, transmise din generaie n generaie, acceptate ntr-o manier general de ctre guvernani i popor, ceea ce fcea inutil codificarea lor, adic sancionarea lor de ctre stat ntr-o form scris. Este adevrat c nici realitile sociale i nici organizarea politic a societii nu cptaser complexitatea caracteristic epocii moderne. De asemenea, populaia era mai puin numeroas, accesul la putere limitat, iar exercitarea puterii sacralizata. Deci, nici cutuma constituional nu era foarte dezvoltat. Treptat, aceste norme i uzane au fost adaptate noiloi condiii istorice i codificate. Momentul codificrii a fost generat de trei factori: centralizarea politic, afirmarea unitii naionale, dezvoltarea procesului de instituionalizare ntr-o form moderna, corespunztoare principiului suveranitii poporului i principiului separaiei puterilor n stat, a puterii politice. Este adevrat c, acum, modelul constituiei cutumiare aparine unei perioade revolute, dar norma contituionalcutumiar continu s coexiste cu cea scris, ndeplinind o funcie supletiv pa lng aceasta din urm. Cu alte cuvinte, relaia dintre dreptul scris i dreptul cutumiar nu este una de oponen, ci de conjugare. Firete c nu orice precedent constituional devine cutum. Pentru a se realiza o asemenea transformare, cteva condiii trebuie ndeplinite: a) Repetarea adic multiplicarea atitudinilor identice; b) Durata repetarea respectivului fapt o anume perioad, un timp relativ ndelungat; c) Constana multiplicarea aceluiai fapt n acelai sens; d) Claritatea adic o suit de fapte nesusceptibile de mai multe interpretri sau deeventuale echivocuri; e) Consensul acreditarea larg a precedentului ca regul de drept. Constituia cutumiar este o constituie flexibil, n continu micare, n perpetu remulare perelieful societii, dar i imprecis i incomod, cci este greu de pstrat, perioade lungi, sensul originar al cutumei i este tot att de greu de stabilit cnd anume o cutum a czut n desuetudine sau cnd onou cutum s-a ncetenit. Aceleai caliti i insuficiene au i normele constituionale cutumiare. Dar ce valoare are regula cutumiara fata de cea scrisa, atunci cand ele coexista? S-ar putea argumenta mai mult afectiv c o regul cutumiar poate opera chiar contra legem, doar ea ea reprezint un text rescris sub impulsul cerinelor reale ale vieii, textul scris adaptat la circumstane, expresia oportunitii ntr-un domeniu n care experiena e mai fecund dect dogmatismul. Adevrurile rostite nu trebuie s duc ns prea departe, dac ne ataam ideii statului de drept i dac ne dorim certitudine i securitate juridic. Dou reguli pot fi fixate cu valoare de principii: a) Cutuma nu poate modifica sau abroga o norm constituional scris, preelaborat i riguros fixat, cci, altminteri, ar trebui s admitem un paradox imposibil sursa regulilor constituionale o constituie i faptele repetate de violare a constituiei scrise; b) Cutuma completeaz constituia scris i sprijin interpretarea ei adecvat, cu condiians ca rolul supletiv i interpretativ al cutumei s se ndeplineasc sub semnul exigenei depline; alminteri, constituia nsi ofer pretextul arbitrarului.

III.

Originea si caracteristicile Constitutiei scrise

Constitutia scrisa a fost adoptat prima oara de catre fostele colonii engleze din america dupa 11 ani de la cucerirea independentei, ca un act care a consfintit si a consolidat emanciparea lor politica in raport cu Coroana britanica, stabilita prin Declaratia de Independenta din 4 iulie 1776. Aparitia Constitutiei scrise a fost rezultatul luptei burgheziei aflata in ascensiune economica si politica impotriva absolutismului federal. Constitutia scrisa asigura o mai marestabilitate si securitate a institutiilor politice, deoarece continutul articolelor sale este clar. Regula de dret scrisa are avantajul claritatii si preciziei, prin intermediul ei se stabileste cu exactitate cadrul de organizare a puterilor, se sanctioneaza incalcarea abuzurilor de putere. Suprematia constitutiei se asigura prin controlul constitutionalitatii legilor si al altor acte cu un continut normativ: regulamente de organizare si functionare ale parlamentului, decrete, ordonanteale guvernului. Atata timp cat este in vigoare, constitutia este practic intangibila. In constitutie au fost inscrise drepturile si indatoririle cetatenesti, garantiile impotriva tiraniei si abuzului de putere. In doctrine se admite ca sunt doua tipuri de constitutie scrisa: Constitutii foarte clare si in acelasi timp scurte, care se limiteaza la fixarea unor principii si reguli esentiale privind modul de constituire a organismelor statului si raporturile intre acestea, precum si drepturile si indatoririle cetatenesti. Constitutii foarte lungidar complicate in detalii de redactare. Ele tind sa reglementeze institutii juridice care fac parte din alte ramuri de drept: ocrotirea familiei, detalii ale intocmirii si aprobarii bugetului, raporturi intre patronat si guvern, intre patroni si salariati.

IV.

Concluzii

De vreme ce constitutia defineste cu claritate regulile aplicabile si prevede modalitatile pentru revizuirea sa, nu se poate admite aplicarea simultana a unei dispozitii constitutionale scrise si a unei cutume avand un alt continut, deoarece astfel s-ar ajunge sa se puna sub semnul intrebarii stabilitatea constitutieisau sa se deschida calea oricaror forme de abuzuri prin inlocuirea regulilor scrise cu cutume constitutionale. Cutuma nu poate niciodata sa modifice sau sa inlocuiasca o dispozitie constitutionala sscrisa sau precisa. Aceasta nu-si va pierde niciodata valoarea juridica, chiar daca nu este aplicata o perioada indelungata.

V.

Bibliografie:

1. loan Muraru, Drept constituional i instituii politice, Editura Actami, Bucureti 1997; 2. B. Selejan-Guan, Drept constituional si instituii politice, voi. 1, Editura Universitii Lucian Blaga"Sibiu, 2004; 3. loan Muraru, Elena Simina Tnsescu, Drept constituional i instituii politice, Voi 1/Ediia a Xl-a, Editura AU Beck, Bucureti 2003; 4. loan Muraru, Elena Simina Tnsescu, Drept constituional i instituii politice, Voi U/Ediia a Xl-a, Editura AU Beck, Bucureti 2004; 5. loan Murariu, Simina Tnsescu, Drept constituional i Instituii politice, Ediia a IXa revzut i completat, Editura Lumina Lex, 2001; 6. Cristian Ionescu, Drept constituional i instituii politice, Ediia a 2-a, Editura AII Beck, Bucureti 2004; 7. Cristian Ionescu, Instituii politice i drept constituional, Editura Juridic, Bucureti 2004; 8. Pop Teodor Leon, Constituiile Romniei, Editura tiinifica i enciclopedic, Bucureti 1984: 9. Constituia Romniei, republicat (M. Of. Nr.767 din 31 octombrie 2003, Editura C.H. Beck. Bucureti 2011; 10. Constituia Romniei 1991, Regia Autonom Monitorului Oficial", 1996;

VI.

Cuprins:

I. II. III. IV. V. VI.

Notiuni generale despre Constitutie ............................. pag.2 Originea si caracteristicile Constitutiei cutumiare ........ pag.2 Originea si caracteristicile Constitutiei scrise ............... pag.4 Concluzii ...................................................................... pag.4 Bibliografie................................................................... pag.5 Cuprins......................................................................... pag.6