Sunteți pe pagina 1din 3

Sinteza inspirata din cursul Prof. Dr.

Chelaru Eugen
Student: Diculescu Irina

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Conform Noului Cod Civil, capacitatea de folosinta a persoanei inceteaza odata cu


moartea acesteia. NCC reglementeaza, insa, prin articolele 35 si 49 ca aceasta poate fi de doua
feluri: moartea fizic constatata si moartea declarata judecatoreste.

Cazul general
Moartea declarata
judecatoreste
Cazuri particulare

Art. 35 si art 49 din


Noul Cod Civil

(disparitii in imprejurari
deosebite)
Moartea fizic
constatata

Probleme de interes:
-

Stabilirea datei mortii


Procedura declararii judecatoresti a mortii
Efectele hotararii judecatoresti de declarare a mortii
Anularea hotararii judecatoresti de declarare a mortii si efectele sale
Problema comorientilor

Stabilirea datei mortii


-

In ambele situatii data mortii este trecuta in actul de deces pe baza caruia se elibereaza
certificatul de deces
In cazul mortii fizic constatate data este cea trecuta in actul medical constatator al mortii
fie pe baza declaratiei persoanei care instiinteaza organele de stare civila despre deces.
In cazul mortii declarate judecatoreste data mortii se va stabili prin hotararea
judecatoreasca

Sinteza inspirata din cursul Prof. Dr. Chelaru Eugen


Student: Diculescu Irina

Procedura declararii judecatoresti a mortii


-

Este aplicabila persoanelor disparute despre care exista indicii ca ar fi decedat


Se poate incepe in cazul general, numai dupa trecerea a minim 2 ani de la disparitia
persoanei cu indeplinirea unor conditii: persoana sa fi disparut, lipsa de la domiciliu
nefiind suficienta, sa existe indicii ca persoana a decedat; in cazurile speciale
(reglementate de art. 50 NCC) procedura poate incepe daca au trecut cel putin 6 luni de
la data imprejurarii in care a avut loc disparitia, ori daca este sigur ca decesul s-a produs,
moartea poate fi declarata imediat
Este reglementata de Noul Cod de Procedura Civila in Cartea a VI-a, Proceduri Speciale,
Capitolul I, Titlul III dupa cum urmeaza:
- Instanta competenta este instanta din a carei circumscriptie face parte ultimul
domiciliu cunoscut al persoanei
- Exista o serie de masuri prealabile, presedintele instantei dispunand:
o Culegerea de informatii de catre organele competente despre disparut
o Afisarea la domiciliul disparutului si la primarie a unui anunt cu privire la
deschiderea procedurii declararii judecatoresti a mortii
o Sesizarea instantei de tutela pentru numirea unui curator daca este cazul
o Notarea in cartea funciara a oricaror bunuri imobile ale disparutului si
inregistrarea acesteia in registrul comertuului daca este profesionist
- Dupa 2 luni de la efectuarea publicitatilor se stabileste data unui termen de judecata,
in cadrul procesului fiind citati: persoana in cauza, curatorul si mandatarul (daca este
cazul). Citatiile se publica intr-un ziar de larga circulatie. La proces participa si
procurorul.
- Dupa ramanerea irevocabila a hotararii, dispozitivul acesteia va fi afisat timp de 2
luni la sediul instantei, la primarie, comunicat instantei de tutela, serviciului de stare
civila si se va efectua notarea in cartea funciara
Hotararea trebuie sa contina in mod obligatoriu data prezumata a mortii. Regulile
pentru stabilirea acesteia sunt prevazute de art 52 NCC: cand din probele
administrate rezulta data probabila a mortii aceasta va fi stabilita ca data a mortii
prezumate; daca este posibil se va mentiona si ora la care a survenit decesul. Daca
acest lucru nu este posibil se considera ca persoana a decedat in ultima ora a zilei
stabilite ca data a mortii; daca data mortii nu poate fi stabilita pe baza probelor, se
considera ca cel declarat mort a incetat din viata in ultima ora a ultimei zile a
termenului de 2 ani de la disparitie (daca disparitia se incadreaza in cazurile
speciale se va folosi ultima ora a ultimei zile a termenului de 6 luni sau ultima ora
a zilei in care acesta a disparut daca decesul este sigur)
Moartea fiind una prezumata data poate fi rectificata

Sinteza inspirata din cursul Prof. Dr. Chelaru Eugen


Student: Diculescu Irina

Efectele hotararii judecatoresti declarative de moarte


-

Dupa ramanerea definitiva a hotararii cel disparut se considera ca a incetat din viata si isi
pierde capacitatea de folosinta, de la data stabilita prin hotarare ca fiind cea a mortii
Se deschide succesiunea persoanei si se sting drepturile viagere (termenul de un an pentru
acceptarea mostenirii incepe sa curga doar de la data inregistrari mortii in registrul de
stare civila sau, in cazul in care succesibilul a cunoscut faptul mortii de la data de la care
acest fapt a fost luat la cunostinta)
Daca persoana era casatorita, casatoria inceteaza

Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte


-

Este reglementata de art 54 NCC: daca cel declarat mort este in viata, se paote cere,
oricand, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea
Anularea hotararii se va dispune si atunci cand se infatiseaza certificatul de deces al celui
declarat mort, conform art 948 NCPC
Competenta solutionarii cererii de anulare revine aceleiasi instante care a emis hotararea.
Judecata se va face cu citarea acelorasi persoane.
o Efectele anularii hotararii judecatoresti declarative de moarte ca urmare a unei
cereri:
Inlaturarea cu efect retroactiv a incetarii capacitatii de folosinta (cu
exceptia cazului in care sotul persoanei declarata moarta s-a recasatorit, in
coinditiile bunei-credinte; in acest caz noua casatorie ramane valabila)
Cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale in natura
sau restituirea lor prin echivalent (conform art 54 NCC). Dobanditorul nu
este obligat sa le inapoieze decat daca la data dobandirii stia ori trebuia sa
stie ca persoana declarata moarta este in viata.
Exista doua tipuri de mostenitori aparenti: de buna credinta (cei care nu au
fost constienti ca cel declarat mort era in viata) si de rea-credinta.
Mostenitorului de rea-credinta i se va putea cere restituirea bunurilor, plata
acestora, remiterea pretului bunurilor instrainate si fructele tututor
bunurilor fructifere.
Mostenitorului de buna credinta nu i se va putea cere restituirea fructelor.
Mostenitorii nu vor putea fi obligati sa restituie bunurile imobile
neinscrise in cartea funciara daca sunt intrunite conditiile cerute de art 930
NCC pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune tabulara
in termen de 10 ani (doar mostenitorul de buna-credinta va putea dobandi
dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in cartea funciara prin
uzucapiunea tabulara de 5 ani reglementata de art 931 NCC)
Subdobanditorul cu titlu gratuit al unui bun trebuie sa il restituie indiferent
daca a fost de buna sau de rea credinta, la fel si subdobanditorul cu titlu
oneros daca a fost de rea credinta.
Platile facute mostenitorilor celui aparut vor fi valabile dupa cum debitorii
care au facut plata au cunoscut sau nu ca persoana era in viata

Problema comorientilor
In cazul in care doua sau mai multe persoane au decedat si nu se poate stabili ca una a
supravietuit alteia acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe cealalta.

S-ar putea să vă placă și