Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chelaru Eugen
Student: Diculescu Irina
Cazul general
Moartea declarata
judecatoreste
Cazuri particulare
(disparitii in imprejurari
deosebite)
Moartea fizic
constatata
Probleme de interes:
-
In ambele situatii data mortii este trecuta in actul de deces pe baza caruia se elibereaza
certificatul de deces
In cazul mortii fizic constatate data este cea trecuta in actul medical constatator al mortii
fie pe baza declaratiei persoanei care instiinteaza organele de stare civila despre deces.
In cazul mortii declarate judecatoreste data mortii se va stabili prin hotararea
judecatoreasca
Dupa ramanerea definitiva a hotararii cel disparut se considera ca a incetat din viata si isi
pierde capacitatea de folosinta, de la data stabilita prin hotarare ca fiind cea a mortii
Se deschide succesiunea persoanei si se sting drepturile viagere (termenul de un an pentru
acceptarea mostenirii incepe sa curga doar de la data inregistrari mortii in registrul de
stare civila sau, in cazul in care succesibilul a cunoscut faptul mortii de la data de la care
acest fapt a fost luat la cunostinta)
Daca persoana era casatorita, casatoria inceteaza
Este reglementata de art 54 NCC: daca cel declarat mort este in viata, se paote cere,
oricand, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea
Anularea hotararii se va dispune si atunci cand se infatiseaza certificatul de deces al celui
declarat mort, conform art 948 NCPC
Competenta solutionarii cererii de anulare revine aceleiasi instante care a emis hotararea.
Judecata se va face cu citarea acelorasi persoane.
o Efectele anularii hotararii judecatoresti declarative de moarte ca urmare a unei
cereri:
Inlaturarea cu efect retroactiv a incetarii capacitatii de folosinta (cu
exceptia cazului in care sotul persoanei declarata moarta s-a recasatorit, in
coinditiile bunei-credinte; in acest caz noua casatorie ramane valabila)
Cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale in natura
sau restituirea lor prin echivalent (conform art 54 NCC). Dobanditorul nu
este obligat sa le inapoieze decat daca la data dobandirii stia ori trebuia sa
stie ca persoana declarata moarta este in viata.
Exista doua tipuri de mostenitori aparenti: de buna credinta (cei care nu au
fost constienti ca cel declarat mort era in viata) si de rea-credinta.
Mostenitorului de rea-credinta i se va putea cere restituirea bunurilor, plata
acestora, remiterea pretului bunurilor instrainate si fructele tututor
bunurilor fructifere.
Mostenitorului de buna credinta nu i se va putea cere restituirea fructelor.
Mostenitorii nu vor putea fi obligati sa restituie bunurile imobile
neinscrise in cartea funciara daca sunt intrunite conditiile cerute de art 930
NCC pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune tabulara
in termen de 10 ani (doar mostenitorul de buna-credinta va putea dobandi
dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in cartea funciara prin
uzucapiunea tabulara de 5 ani reglementata de art 931 NCC)
Subdobanditorul cu titlu gratuit al unui bun trebuie sa il restituie indiferent
daca a fost de buna sau de rea credinta, la fel si subdobanditorul cu titlu
oneros daca a fost de rea credinta.
Platile facute mostenitorilor celui aparut vor fi valabile dupa cum debitorii
care au facut plata au cunoscut sau nu ca persoana era in viata
Problema comorientilor
In cazul in care doua sau mai multe persoane au decedat si nu se poate stabili ca una a
supravietuit alteia acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe cealalta.