DISCIPLINA: Drept civil

Titlul referatului: Accesiunea imobiliara artificiala

Accesiunea imobiliara artificiala

 Accesiunea imobiliara artificiala, spre deosebire de cea naturala, presupune
interventia omului, tot ca o deosebire de cea naturala, accesiunea imobiliara
artificiala implica obligatia proprietarului care beneficiaza de ea sa plateasca
despagubiri celui in detrimental caruia a operat. Aceasta accesiune poate avea ca
obiect o constructie, o plantatie sau orice alte lucrari facute de o persoana pe un
teren care nu este proprietatea sa.
Accesiunea imobiliara artificiala presupune ridicarea unei constructii pe un
teren aflat in proprietatea altei persoane decat proprietarul materialelor folosite.
Bunul principal il reprezinta terenul, iar constructia este privita drept bunul
secundar. Astfel, proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei. Potrivit
legii civile, orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra
pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu
cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste contrariul. Acest text contine
doua prezumtii relative.
1. Construcţia sau plantaţia facuta pe terenul sau dar cu materialele altuia.
Acest mod de dobîndire a dreptului de proprietate prin accesiune este
prevăzut la art. 329 alin. 1 C. civil. În această situaţie, dacă se constata că, ulterior
realizării lucrării, materialele utilizate efectuării lucrării nu erau proprietatea
proprietarul terenului, în virtutea accesiunii imobiliare, proprietarul terenului va
deveni şi proprietarul construcţieisau plantaţiei. În schimb proprietarul terenului va
fi obligat sa –i plătească o despăgubire. Valoarea acestei despăgubiri va depinde de
atitudinea proprietarului în momentul folosirii materialelor în sensul daca a ştiut
sau nu a ştiut ca materialele aparţineau unei terţe persoane, adică a fost de rea sau
bună credinţă.
Din interpretarea aceluiaşi articol reiese că dacă proprietarul terenului a fost
de bună credinţa în folosirea materialelor el va fi obligat la plata doar a
contravalorii materialelor. Dacă el a fost derea credinţă el va fi obligat şi la
repararea prejudiciului cauzat.
2. Construcţia sau plantaţia este făcută cu materiale proprii dar pe terenul
altuia.
În virtutea principiului care guvernează aceastămaterie, proprietarul
terenului va deveni şi proprietarul construcţiei sau plantaţiei. Totuşi în această
situaţie proprietarul terenului are posibilitatea să păstreze lucrările invocînd dreptul
de proprietate prin accesiune sau să oblige terţul să le ridice pe cheltuiala proprie şi
să repare daunele cauzate. În acest caz proprietarul terenului poate să ridice
lucrările şi singur, dar pe cheltuiala celui ce a ridicat construcţiile. Totuşi,o astfel
de posibilitate o va avea numai dacă terţa persoană, adica constructorul a fost de
rea credinţa –art. 329 alin 4, C. civil. Dacă constructorul a fost de bună credinţă, el
nu va putea fi obligat la ridicarea construcţiei. În cazul în care proprietarul
terenului optează pentru păstrarea construcţiilor sau lucrărilor, legal, el are la
îndemînă două posibilitaţi de îndemnizare a terţului constructor:fie achitarea
contravalorii materialelor şi a costului muncii, fie plata unei sume de bani care va
fi egală cu creşterea valorii terenului.Sediul materiei art. 329 alin3 şi 4, C. civil.
3. Construcţia este făcuta pe două terenuri aparţinînd unor proprietari
diferiţi.
Potrivit art. 329 alin. 5. C. civil, constricţia realizatăva fi proprietateaacelui
proprietar de teren pe teritoriul căruia se aflăce mai mare parte dinsuprafaţa
construită, indiferent de care dintre ei a ridicat construcţia. În situaţia în care
suprafaţa construită este egală pe ambele terenuri, din interpretarea acestui articol
vedem că legiuitorul acordă un drept de opţiune vecinului neconstructor de a
deveni sau nu proprietarul construcţiei. Dacă el optează pentru a dobăndi
proprietatea el este obligat să plăteasca constructorului o despăgubire care
înglobează valoarea materialelor întregii construcţii, costul muncii, precum şi o
redevenţă pentru dreptul de superficie reprezentînd contravaloarea folosinţei
terenului aferent, pe toată durata existenţei construcţiei.Dacă el nu opteaza pentru
dobîndirea construcţiei el vaputea cere o despăgubire constînd în indemnizaţia pe
care trebuie să o plătească constructorul pentru utilizarea terenului vecinului pe
care este construită construcţia –dreptul de superficie, cît şi contravaloarea
devalorizării terenului vecinului ca urmare a ridicăriiconstrucţieIpoteza ridicarii
constructiei de catre proprietarul terenului, cu materialele altcuiva. Proprietarul
terenului care a facut constructii, plantatii sau lucrari cu materiale straine, este
dator sa plateasca valoarea materialelor. In plus, el mai poate fi obligat, dupa
imprejurari, si la plata de daune-interese. In virtutea accesiunii, proprietarul
terenului devine proprietarul constructiei, ceea ce explica de ce proprietarul
materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor.
Ipoteza ridicarii constructiei de catre o alta persoana decat proprietarul
terenului.-In acest caz, proprietarul ternului pe care s-au facut lucrarile devine
proprietarul acestora prin accesiune, cu obligatia de a despagubi pe constructor. In
aceasta ipoteza, reglementarile juridice aplicabile constructorului sunt diferite dupa
cum acesta a fost de rea credinta sau de buna credinta.
Constructorul de rea-credinta este persoana care edifica o constructie pe un
terenul despre care stie ca nu ii apartine. In acest caz, proprietarul terenului poate
opta intre a invoca accesiunea, cu consecinta retinerii constructiei, insa cu obligatia
de a plati constructorului de rea-credinta valoarea materialelor si pretul muncii.
Proprietarul terenului poate insa sa pretinda constructorului de rea-credinta si
ridicarea plantatiilor si a constructiilor cu cheltuiala celui ce le-a facut.
Constructorul de buna-credinta este acea persoana care ridica o constructie
pe un teren in legatura cu care are convingerea ca ii apartine. Buna-credinta a
constructorului se apreciaza in raport cu momentul realizarii constructiei. In
aceasta situatie, nu mai este admisibila pretentia proprietarului terenului obliga
constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va retine
constructia in proprietate, operand accesiunea imobiliara artificiala. Si in aceasta
ipoteza exista un drept de optiune, care se refera la intinderea indemnizatiei pe care
proprietarul terenului este obligat sa o plateasca in favoarea constructorului de
buna-credinta. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a inapoia
valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea
a cresterii valorii fondului.