Sunteți pe pagina 1din 286

SUBIECTE ADMITERE BAROU Drept Civil

1) Accesiunea imobiliar artificial. Accesiunea imobiliar artificial presupune ridicarea unei construcii pe un teren aflat n proprietatea altei persoane dect proprietarul materialelor folosite. Bunul principal l reprezint terenul, iar construcia este privit drept bunul secundar. Astfel, proprietarul terenului devine i proprietarul construciei. Potrivit le ii civile, orice construcie, plantaie sau lucru fcut n pmnt sau asupra pmntului, sunt prezumate a fi fcute de ctre proprietarul acelui pmnt cu c!eltuiala sa i c sunt ale lui, pn ce se dovedete contrariul. Acest te"t conine dou prezumii relative. Prima prezumie, tras din faptul ridicrii unei construcii pe un anumit teren, se refer la mpre#urarea c o asemenea lucrare s$a fcut de ctre nsui proprietarul terenului respectiv, precum i c lucrarea s$a fcut pe c!eltuiala sa n ce privete materialele i manopera folosite. %ac se face proba contrarie constnd n relevarea faptului c ridicarea construciei s$a fcut de ctre proprietar, dar cu materiale aparinnd unei alte persoane, atunci este vorba despre un caz particular de accesiune imobiliar artificial. &ste ns posibil ca un ter s dovedeasc c!iar mpre#urarea c el nsui, iar nu proprietarul terenului este acela care a ridicat construcia. 'ntr$o asemenea situaie, se vor aplica re ulile ce re lementeaz un alt caz particular de accesiune imobiliar artificial( ipoteza lucrrilor efectuate de o persoan cu materialele sale proprii, pe terenul altcuiva. )ea de$a doua prezumie evocat n codul civil c orice construcie, plantaie sau lucru fcut n pmnt sau asupra pmntului, sunt prezumate c sunt ale proprietarului terenului pn ce se dovedete contrariul $ poate fi rsturnat prin nc!eierea n prealabil a unui contract ntre proprietarul terenului i constructorul$proprietar al materialelor prin care s se recunoasc celui de$al doilea att dreptul de proprietate asupra construciei respective, ct i, n mod corespunztor, dreptul de superficie n vederea folosirii terenului aferent construciei. *poteza ridicrii construciei de ctre proprietarul terenului, cu materialele altcuiva$Proprietarul terenului care a fcut construcii, plantaii sau lucrri cu materiale strine, este dator s plteasc valoarea materialelor. 'n plus, el mai poate fi obli at, dup mpre#urri, i la plata de daune$interese. 'n virtutea accesiunii, proprietarul terenului devine proprietarul construciei, ceea ce e"plic de ce proprietarul materialelor nu are dreptul de a pretinde restituirea materialelor. *poteza ridicrii construciei de ctre o alt persoan dect proprietarul terenului.$'n acest caz, proprietarul ternului pe care s$au fcut lucrrile devine proprietarul acestora prin accesiune, cu obli aia de a desp ubi pe constructor. 'n aceast 1

ipotez, re lementrile #uridice aplicabile constructorului sunt diferite dup cum acesta a fost de rea credin sau de bun credin. )onstructorul de rea$credin este persoana care edific o construcie pe un terenul despre care tie c nu i aparine. 'n acest caz, proprietarul terenului poate opta ntre a invoca accesiunea, cu consecina reinerii construciei, ns cu obli aia de a plti constructorului de rea$credin valoarea materialelor i preul muncii. Proprietarul terenului poate ns s pretind constructorului de rea$credin i ridicarea plantaiilor i a construciilor cu c!eltuiala celui ce le$a fcut. )onstructorul de rea$credin poate c!iar, dup mpre#urri, fi condamnat la daune$interese pentru pre#udiciile sau vtmrile ce a putut suferi proprietarul locului. Proprietarul terenului va pierde dreptul de opiune dac l va e"ercita abuziv n sensul adoptrii unei atitudini pasive +premeditate, pn n momentul finalizrii construciei- pierderea dreptului de opiune se va concretiza n e"cluderea posibilitii de a cere constructorului de rea$ credin demolarea construciei. Pe de alt parte, c!iar dac nu ar fi ntrunite condiiile unui abuz de drept din partea proprietarului terenului, soluiei vdit neeconomice a demolrii construciei de#a edificate i se va prefera, n principiu, soluia indemnizrii constructorului prin acordarea sumei care s acopere valoarea materialelor i preul muncii. )onvin erea instanei de #udecat potrivit creia este oportun i ec!itabil s se admit cererea proprietarului terenului de a se demola construcia nu nltur necesitatea obinerii n prealabil a unei autorizaii de desfiinare a construciei, eliberat de or anul administrativ competent. )onstructorul de bun$ credin este acea persoan care ridic o construcie pe un teren n le tur cu care are convin erea c i aparine. Buna$credin a constructorului se apreciaz n raport cu momentul realizrii construciei. 'n aceast situaie, nu mai este admisibil pretenia proprietarului terenului obli a constructorul la demolarea edificiului. Prin urmare, proprietarul va reine construcia n proprietate, opernd accesiunea imobiliar artificial. .i n aceast ipotez e"ist un drept de opiune, care se refer la ntinderea indemnizaiei pe care proprietarul terenului este obli at s o plteasc n favoarea constructorului de bun$credin. Astfel, proprietarul terenului va avea dreptul sau de a napoia valoarea materialelor i preul muncii, sau de a plti o sum de bani e al cu aceea a creterii valorii fondului. Aparent, nu e"ist o diferen esenial de tratament #uridic ntre constructorul de rea$credin i constructorul de bun$ credin, avnd n vedere c, n cel de$al doilea caz, proprietarul terenului va opta, n mod normal, pentru acordarea unei sume mai reduse, adic aceea care acoper valoarea materialelor i preul muncii. Practic ns, posibilitatea proprietarului terenului de a cere constructorului de rea$credin s ridice construcia pe c!eltuiala sa creeaz premisele +constrngerii, acestuia din urm la acceptarea unei desp ubiri care, n realitate, este inferioar cuantumului compus din valoarea materialului i preul muncii. Att constructorul de bun$credin ct i cel de rea$credin, atunci cnd proprietarul terenului opteaz pentru invocarea accesiunii, are un drept de crean mpotriva acestuia din urm. /e consider c 2

termenul de prescripie este de 0 ani, care ncepe s cur din momentul n care proprietarul terenului, invocnd accesiunea, i$a manifestat intenia de a$i nsui construcia.

1) Actul #uridic unilateral ca izvor de obli aii. Actul #uridic civil reprezint manifestarea de voin fcut cu intenia de a produce efecte #uridice, respectiv, de a nate, modifica ori stin e un raport #uridic concret. 2ermenul de act #uridic este folosit n dou sensuri( ntr$un prim sens, noiunea de act #uridic desemneaz aciunea voliional $ operaie #uridic $ fcut cu intenia de a produce efecte #uridice. Pentru acest sens al noiunii de act #uridic se folosete i expresia negotium juris 3ne otium)- n al doilea sens, noiunea de act #uridic desemneaz nscrisul constatator pe care prile care nc!eie operaiunea #uridic l ntocmesc pentru a putea dovedi aceast operaiune 3suportul material). Pentru acest sens al noiunii de act #uridic se ntrebuineaz e"presia instrumentum probationis 3instrumentum). %in definiia formulat rezult elementele caracteristice ale actului #uridic civil( actul #uridic civil reprezint o manifestare de voin a subiectelor de drept care pot fi att persoane fizice, ct i persoane #uridice- manifestarea de voin este e"primat cu intenia de a produce efecte #uridice, efecte care se concretizeaz n a crea, modifica sau stin e un raport #uridic civil concret. Actul #uridic civil unilateral este actul care reprezint rezultatul voinei unei sin ure persoane la nc!eierea actului #uridic civil 3manifestarea de voin a unei sin ure pri este suficient pentru nc!eierea actului #uridic civil). 4ac parte din aceast cate orie( testamentul, acceptarea succesiunii, renunarea la o motenire, denunarea unui contract, confirmarea unui act anulabil. Actele #uridice civile unilaterale, la rndul lor se clasific n( acte supuse comunicrii 3de e"emplu( oferta)- acte nesupuse comunicrii 3de e"emplu( testamentul). )lasificarea actelor #uridice civile n unilaterale, bilaterale i multilaterale prezint importan #uridic pe urmtoarele planuri( pe planul aprecierii valabilitii actului #uridic pentru c, n fiecare dintre ele, se verific i apreciaz numrul corespunztor de voine- i, pe planul re imului #uridic diferit pe care l au viciile de consimmnt, n eneral, actele unilaterale sunt irevocabile, pe cnd actele #uridice bi sau multilaterale pot fi revocate prin voina prilor.

0) Aciunea n rniuire. Aciunea n rniuire este aciunea prin care titularul ei solicit instanei de #udecat s

stabileasc prin semne e"terioare linia despritoare ntre cele dou fonduri vecine. &a poate fi e"ercitat de ctre proprietar, uzufructuar i c!iar de ctre posesor, nu ns i de ctre 3

detentorii precari. &a poate fi introdus i mpotriva c!iriaului sau arendaului, nu ns ntre coproprietarii aceluiai fond. Aadar, rniuirea este o operaiune de individualizare prin semne e"terioare a limitelor a dou fonduri vecine care aparin unor titulari diferii i ea se efectueaz fie prin convenia prilor, fie prin !otrre #udectoreasc. 'n acest sens ). civ. stabilete c( "orice proprietar poate ndatora pe vecinul su la grniuirea proprietii lipite cu a sa; cheltuielile de grniuire se vor suporta pe jumtate". Aciunea n rniuire este o aciune real, imobiliar, petitorie i imprescriptibil. *zvornd din dreptul de proprietate, care este un drept real i avnd ca obiect un imobil 3respectiv un terne), aciunea n rniuire este o aciune real. &a este petitorie deoarece are drept scop delimitarea proprietii limitrofe- ea nu se confund cu aciunea de strmutare de !otare care este o aciune posesorie. )aracterul petitoriu este urmarea faptului c aciunea n neuz, aciunea n rniuire izvorte din dreptul de proprietate, rniuire const n scopul ei fiind delimitarea proprietilor limitrofe. 'ntruct dreptul de proprietate nu se stin e prin rniuire este imprescriptibil. 5biectul aciunii n pretenia concret a reclamantului care, n cazul rniuirii const n cererea de a se delimita dou fonduri limitrofe aparinnd unor titulari diferii. Aciunea n rniuire privete numai terenurile, cldirile putnd fi delimitate numai printr$o aciune de ieire din diviziune. Principalul efect al admiterii aciunii n rniuire este restabilirea, iar nu stabilirea adevratului !otar prin aezarea semnelor de !otar pe linia care delimiteaz terenurile prilor din proces. %e reinut c !otrrea pronunat ntr$o aciune n rniuire este declarativ de drepturi i nu constitutiv de drepturi. 6otrrea n rniuire este declarativ de drepturi ntruct se tinde la reconstituirea limitelor reale ntre dou fonduri.

7) Aciunea n revendicare imobiliar. Aciunea n revendicare este principalul mi#loc #uridic civil de aprare a dreptului de proprietate. &ste acea aciune real prin care reclamantul solicit instanei de #udecat recunoaterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat i obli area prtului la restituirea posesiei bunului. /au, aa cum se arat n practica #udiciar, aciunea prin care proprietarul neposesor reclam bunul de la posesorul neproprietar. Aciunea n revendicare prezint urmtoarele caractere #uridice( este o aciune real, caracter ce rezult din natura dreptului de proprietate, el nsui dreptul real cel mai complet. 'ntruct dreptul de proprietate este opozabil eraga omnes, aciunea n revendicare poate fi pornit mpotriva oricui deine bunul fr drept- este o aciune petitorie, deoarece pune n discuie nsi e"istena dreptului de proprietate. 8eclamantul care pretinde c este proprietar trebuie s fac dovada dreptului su de proprietate. Admiterea aciunii nseamn recunoaterea dreptului de proprietate i ca o consecin fireasc, obli area 4

prtului la restituirea posesiei- este o aciune imprescriptibil. 'ntruct dreptul de proprietate este perpetuu, el nu se pierde prin neuz- proprietarul nu$i pierde dreptul su prin faptul c nu$l e"ercit. %in caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezult i caracterul imprescriptibil al aciunii n revendicare. )u toate acestea, pasivitatea i lipsa de dili en a proprietarului sunt sancionate indirect prin efectul prescripiei ac!izitive ori al posesiei de bun credin. Astfel, dac o persoan dobndete dreptul de proprietate prin uzucapiune, n cazul imobilelor, sau prin posesie de bun credin n cazul bunurilor mobile, caracterul imprescriptibil sub aspect e"tinctiv a fost nvins pentru c nsui dreptul de proprietate s$a pierdut- este o aciune promovat de titularul dreptului de proprietate. 8eclamantul revendicant al bunului mobil sau imobil trebuie s fac dovada calitii sale de proprietar. %ac bunul se afl n coproprietate, aciunea trebuie introdus de toi coproprietarii, aciunea formulat numai de unul dintre ei nefiind admisibil. %e asemenea, un coproprietar nu poate revendica de la un ter nici cota$ parte din bunul aflat la indiviziune nainte de a se face parta#ul. )alitatea de reclamant o pot avea de asemenea( motenitorii, creditorii ipotecari, sau creditorii c!iro rafari pe calea aciunii oblice. 9n so nu beneficiaz de mandatul tacit al celuilalt i ca atare nu poate promova o aciune n revendicare, dect cu acordul e"pres al celuilalt so. 8e ula eneral este c proba trebuie fcut de reclamant, ntruct cel ce face o propunere naintea judecii trebuie s o dovedeasc. 'n favoarea prtului opereaz, din nsui faptul posesiei, o prezumie relativ de proprietate. Prtul poate invoca pentru respin erea aciunii n revendicare prescripia ac!izitiv, e"cepia autoritii lucrului #udecat, dac a doua cerere de c!emare n #udecat este fcut ntre aceleai pri, are acelai obiect i se ntemeiaz pe aceeai cauz, precum i e"cepia de aranie pentru eviciune mpotriva reclamantului din aciunea de revendicare, care ar fi obli at personal sau n calitate de succesor al celui obli at la o astfel de aranie. Proba dreptului de proprietate este dificil, att datorit diversitii modurilor de dobndire a dreptului de proprietate, ct i datorit insuficienei probatorii a actelor #uridice de transmitere a proprietii. :urisprudena a reinut c proba deplin, absolut a dreptului de proprietate o constituie modurile ori inare de dobndire a proprietii, cum ar fi uzucapiunea i ocupaiunea, iar nu titlurile care constituie doar mi#loace relative de prob. Aceste titluri, fie translative de proprietate, fie declarative, au caracterul unei simple prezumii ale dreptului de proprietate, deduse din nsi e"istena lor i care nu mpiedic proba contrar la struina posesorului sau din oficiu n e"ercitarea rolului activ al instanei, pentru aflarea adevrului. Proba prin titluri este dificil, deoarece orice act translativ de proprietate face dovada deplin a dreptului numai dac reclamantul probeaz c eman de la un adevrat proprietar. %ar pentru ca cineva s poate fi considerat adevrat proprietar trebuie s dovedeasc faptul c a dobndit bunul tot de la un adevrat proprietar. %eci revendicantul ar fi inut s dovedeasc faptul c toi transmitorii anteriori, din autor n autor, au avut calitatea de adevrai proprietari, ceea ce adesea este 5

imposibil. 5 asemenea prob a fost numit probatio diabolica. Prin titlu n aceast materie nele em actul #uridic, #urisdicional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care enereaz o prezumie relativ de proprietate n favoarea persoanei care l invoc. Aceast noiune are meritul de a nltura dificultile #uridice tocmai datorit efectului ce i se atribuie titlului, i anume naterea unei prezumii relative i simple n le tur cu calitatea de proprietar a persoanei care l produce. 'n primul rnd, relativitatea prezumiei confer deintorului titlului recunoaterea dreptului su pn la proba contrarie fcut de partea advers. 'ntr$adevr, cel cruia i se opune titlul poate rsturna aceast prezumie, inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natur s enereze o prezumie de proprietate mai puternic, dar, la rndul su, relativ. Actul #uridic ca titlu de proprietate este ns opozabil oricrui ter n sensul c acesta din urm nu poate i nora prezumia relativ de proprietate nscut n favoarea persoanei care l invoc. 'n ali termeni, relativitatea efectelor contractului nu contrazice opozabilitatea acestuia fa de teri. Aciunea n revendicare pune n discuie dreptul de proprietate i nu posesia- dac reclamantul nu poate produce dovada, prtul rmne n continuare posesor, deoarece le ea ocrotete posesia. 'n literatur s$a spus c n aceast situaie instana va e"amina i compara cele dou posesii, a reclamantului i a prtului, i va da cti de cauz aceleia din pri care va dovedi o posesie mai bine conturat 3prin posesie mai bine caracterizat se nele e posesia de bun$credin fa de posesia de rea$credin, o posesie util sau o posesie care i are ori inea ntr$un titlu, fa de posesia care nu se tra e din nici un titlu). Prin titluri se nele e nu numai actele #uridice translative de proprietate, cum este vnzarea$cumprarea, donaia, sc!imbul etc., ci i pe cele declarative cum ar fi sentinele #udectoreti i parta#ele voluntare, care recunosc numai un drept anterior. 'n materia dreptului de proprietate n sistemul ;e ii nr. 1<=1>>1 a fondului funciar 3i a le ii nr. 1=1???), sin urul titlu cu valoare probatorie este titlul de proprietate emis n baza acestui act normativ. @ec!ile titluri deinute de pri sau de autorii lor nu pot servi ca temei al aciunii n revendicare, ci pot servi numai pentru a obine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, drept care s$a stins prin efectul cooperativizrii. Adeverinele eliberate de )onsiliile #udeene nu pot constitui titluri de proprietate ntr$o aciune n revendicare, fiind acte provizorii. %reptul de proprietate nu se stin e prin neuz, ceea ce nseamn c orict ar dura pasivitatea proprietarului, acesta nu este deczut din dreptul de a revendica bunul. Astfel, aciunea n revendicare este imprescriptibil din punct de vedere e"tinctiv, putnd fi introdus eficient indiferent de timpul scurs de la ultimul act de e"ercitare a dreptului de proprietate efectuat de ctre reclamantul ce se pretinde proprietar. %e la acest principiu e"ist doua e"cepii. Astfel, n cazul vnzrii unui imobil la licitaie public, n cadrul procedurii de urmrire silit, orice aciune introdus de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun se prescrie n termen de A ani calculai de la punerea n e"ecutare a ordonanei de ad#udecare. )ea de$a doua e"cepia e"ist n 6

materia avulsiunii, )odul civil instituit un termen de prescripie e"tinctiv de un an. /ub aspectul prescripiei ac!izitive, aciunea n revendicare va fi respins n situaia n care prtul va invoca dobndirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 0? de ani. Admiterea aciunii n revendicare produce o serie de efecte, identice, n principiu, pentru bunurile imobile i pentru bunurile mobile. Aceste efecte se refer la restituirea lucrului, restituirea fructelor produse de bun i acoperirea c!eltuielilor efectuate n le tur cu acesta. 5 dat ce aciunea n revendicare a fost admis, posesorul prt este obli at s restituie bunul adevratului proprietar. Bunul se restituie liber de orice sarcini cu care el ar fi fost revat prin voina posesorului neproprietar. %ac restituirea n natur este imposibil punct de vedere material sau #uridic. 5 alt problem se ridic n ceea ce privete fructele produse de bun n perioada n care adevratul proprietar a fost lipsit de stpnirea bunului. 'n aceast materie urmeaz s deosebim situaia posesorului de bun$credin de aceea a posesorului de rea$credin. Astfel, posesorul de bun$credin, adic acela care nu a cunoscut viciile titlului su, va putea reine n deplin proprietate fructele percepute, cuvenite sau, dup caz, ec!ivalentul acestora. 8e ula nu se aplic fructelor produse de bun dup introducerea aciunii n revendicare, apreciindu$se c acest moment determin prin natura sa, ncetarea bunei credine a posesorului. Posesorul de rea$credin nu se bucur de acest beneficiu- el va fi obli at, dup caz, fie la restituirea n natur a fructelor percepute, fie la restituirea ec!ivalentului fructelor, valorificate ori nepercepute din ne li#ena sa. P85B;&BA )6&;29*&;*;58 4C)92& %& P5/&/589; D&P85P8*&2A8. &ste vorba despre c!eltuielile efectuate de ctre posesorul neproprietar n le tur cu bunul posedat nele itim. Admiterea aciunii n revendicare conduce la restituirea unui bun a crui valoare a fost pstrat sau c!iar mrit fa de momentul ieirii sale din posesia adevratului proprietar datorit unor c!eltuieli efectuate de un neproprietar de natur s i srceasc patrimoniul. 'n aceste condiii se creeaz o mbo ire fr #ust cauz a adevratului proprietar care nate n sarcina sa o obli aie de restituire, n limita mbo irii sale, ctre posesorul neproprietar ce a efectuat aceste c!eltuieli. 2emeiul acestei obli aii, i anume mbo irea fr #ust cauz, e"plic de ce creditorul acestei obli aii este nu numai posesorul de bun$credin, ci i posesorul de rea$credin. Proprietarul poate fi obli at s$l indemnizeze pe posesor doar pentru c!eltuielile necesare i pentru cele utile efectuate de ctre acesta. )!eltuielile necesare sunt acelea fcute pentru nsi conservarea bunului, iar c!eltuielile utile se caracterizeaz prin aceea c dei nu sunt impuse de cerina conservrii bunului, conduc la sporirea valorii acestuia. )!eltuielile necesare se acoper inte ral, iar cele utile n limita sporului de valoare produs. Du se acoper de ctre proprietar c!eltuielile voluptuarii, adic acele c!eltuieli pe care posesorul le$a efectuat pentru simpla lui plcere, fr a se a#un e, pe aceast cale, la creterea valorii fondului. 'n msura n care lucrrile ori 7

amena#rile aduse bunului ca urmare a unor asemenea c!eltuieli se pot detaa de bun fr a produce vreun pre#udiciu, posesorul are dreptul de a le ridica i de a le reine n proprietatea sa.

A) Aciunea n revendicare mobiliar. 8evendicarea bunurilor mobile se deosebete de revendicarea bunurilor imobile, fiind supus unor re uli care stabilesc un re im #uridic diferit. %up felul cum este re lementat dovada proprietii n materia bunurilor mobile, revendicarea acestora apare practic imposibil. Astfel, potrivit )odului civil, lucrurile mi ctoare se prescriu prin faptul posesiunii lor! fr a fi trebuin de vreo scurgere de timp. "u toate acestea! cel ce a pierdut sau cel cruia i s#a furat un lucru! poate s#l revendice! n curs de trei ani! din $iua cnd l#a pierdut sau i s#a furat! de la cel care care#l gse te! rmnnd acestuia recurs n contra celui de la care#l are. )odul civil instituie o prezumie absolut 3#uris et de #ure) de proprietate. Astfel, valoarea oricrei probe care ar fi invocat de reclamant ar fi fr rezultat de ndat ce prtul, reuete s fac dovada bunei credine. Prezumia absolut de proprietate instituit n favoarea posesorului de bun credin al bunului mobil, paralizeaz orice aciune n revendicare, cu e"cepia celei ndreptate mpotriva posesorului de bun credin care a dobndit bunul de la sitor sau !o. 8&@&D%*)A8&A B9D9;9* B5B*; %& ;A 65E, FC/*258 /A9 2&8E9; %5BGD%*258 %& 8&A$)8&%*DEC %ovedirea de ctre reclamant a dreptului su de proprietate este suficient prin ea nsi s conduc la admiterea aciunii n revendicare, fie c bunul mobil se afl la autorul furtului sau la cel care i$a nsuit bunul sit, fie c se afl la o alt persoan care este de rea$credin. 8eaua credin rezid n aceea c aceast persoan a intrat n posesia bunului n condiii n care a cunoscut sau putea s cunoasc mpre#urarea c a dobndit dreptul de proprietate asupra bunului. %e e"emplu, ipoteza dobndirii bunului mobil de ctre posesorul actual de la o persoan despre care tie sau ar fi trebuit s tie c nu are calitatea de proprietar. Prtul posesor de rea$credin al bunului mobil poate s paralizeze aciunea n revendicare prin invocarea prescripiei ac!izitive de 0? de ani. 8&@&D%*)A8&A B9D98*;58 B5B*;& %& ;A 2&8E9; %5BGD%*258, P5/&/58 %& B9DC$)8&%*DEC Art. 1>?> alin. 1 ). civ. dispune( lucrurile mi ctoare se prescriu prin faptul posesiunii lor! fr s fie trebuin de vreo scurgere de timp. 2e"tul este contradictoriu, ntruct pe de o parte, se evoc o dobndire prin efectul prescripiei, n timp ce, pe de alt parte, se arat c nu este necesar scur erea timpului, condiie esenial a prescripiei. 'n realitate, prin aceast formulare improprie, le iuitorul a urmrit s confere posesiei n materie mobiliar o for probatorie special, considernd simplul fapt al posesiei ca fiind un adevrat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat. )u alte cuvinte, dac sunt ntrunite unele condiii privitoare la bunuri, persoane i la posesia terului 8

dobnditor, posesia acestuia capt valoarea unei prezumii absolute de proprietate, cu consecina respin erii aciunii n revendicare intentate de ctre adevratul proprietar. )ondiii privitoare la bunuri. Bunurile n privina crora se aplic art. 1>?> alin. 1 ). civ. sunt( bunurile mobile corporale, acestea fiind susceptibile de o posesie efectiv. 'n mod e"cepional, prezumia absolut de proprietate se poate nate n privina unui bun mobil incorporal. &ste cazul titlului la purttor $ o obli aiune, de e". emis de stat ori de o societate comercial pe aciuni $ deoarece se intr n posesia efectiv a unui nscris ce constituie suportul material n care se corporalizeaz un bun incorporal, i anume un drept de crean- bunul mobil trebuie s fie privit n mod individual, art. 1>?> alin. 1 ). civ. nefiind incident asupra universalitilor #uridice de e". o succesiune mobiliar- bunurile mobile aflate n proprietatea public a statului ori a unitilor administrativ$teritoriale nu$i pot sc!imba aceast situaie #uridic prin invocarea art. 1>?> alin. 1 ). civ. de ctre un ter dobnditor de bun$credin al unui astfel de bun- bunul mobil s nu fac parte din cate oria bunurilor supuse nmatriculrii, precum navele, aeronavele etc. )ondiii privitoare la persoane. Art. 1>?> alin. 1 )od civil trebuie interpretat ca referindu$se la dobndirea proprietii bunului mobil de ctre terul dobnditor care, cu bun$credin, intr n posesia acestuia ca urmare a nstrinrii sale de ctre un detentor precar n favoarea cruia adevratul proprietar s$a desesizat n mod voluntar. &". proprietarul bunului mobil l nc!iriaz unei persoane a crei calitate de detentor precar o evideniaz obli aia de restituire a bunului izvort din contractul de locaiune. )u nclcarea acestei obli aii, locatarul nstrineaz bunul ctre o ter persoan care intr n posesie, avnd convin erea c a dobndit bunul de la adevratul proprietar. Aadar, sin ura persoan ndrituit s se prevaleze de prezumia absolut de proprietate consacrat n art. 1>?> alin. 1 ). civ. este terul dobnditor de bun$ credin, care a intrat n posesia efectiv a bunului mobil. %rept urmare, aciunea n revendicare va fi respins independent de proba pe care reclamantul ar face$o cu privire la dreptul su de proprietate. %ac terul a dobndit bunul c!iar de la adevratul proprietar, temeiul dobndirii dreptului l va constitui nu prezumia absolut de proprietate, ci convenia translativ de proprietate. &ste necesar s se fi produs o desesizare voluntar din partea adevratului proprietar. 5 desesizare involuntar, constnd ntr$un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atra e incidena art. 1 >?> alin. 1 ). civ. %etentorul precar nu poate invoca n beneficiul su art. 1>?> alin. 1 ). civ. ntruct el este inut, n eneral, pe temeiul contractului nc!eiat cu adevratul proprietar, s restituie bunul mobil adevratului proprietar. )ondiii privitoare la posesia terului dobnditor. 2erul dobnditor poate invoca art. 1>?> alin. 1 ). civ. numai dac posesia sa este real, util i de bun$credin. )ele trei trsturi trebuie ntrunite n mod cumulativ. 5 posesie real este aceea care presupune coe"istena la un moment dat asupra aceleiai persoane a ambelor elemente ale posesiei, i anume animus i corpus. Art. 1>?> alin. 1 ). civ. nu$i va si aplicarea atunci cnd terul dobnditor stpnete corpore alieno, adic 9

nu a cptat nc deteniunea material a bunului dei a nc!eiat actul #uridic translativ cu detentorul precar. Posesia util este posesia continu, panic, public i precar. Problema continuitii nu se pune n acest conte"t n care dobndirea dreptului de proprietate de ctre ter este efectul aa$numitei prescripii instantanee! iar violena posesiei face destul de reu de conceput ndeplinirea celei de$a treia condiii a posesiei, condiia bunei$credine. 9tilitatea posesiei se prezum relativ, pn la proba contrarie fcut de persoana interesat, care, n cazul nostru, este adevratul proprietar. Prin posesie de bun$credin n materia prescripiei instantanee se nele e posesia e"ercitat de o persoan care are convin erea sincer c a dobndit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar, ci de la adevratul proprietar al acestuia. Pentru a produce efectul prescripiei instantanee! este suficient ca buna$credin s e"iste la momentul intrrii n posesia efectiv a bunului. Proba bunei$credine se face printr$o prezumie relativ le al, ). civ. artnd c buna#credin se presupune totdeauna i sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua#credin. 5 problem controversat, a fost aceea dac, distinct de buna$credin, terul dobnditor trebuie s aib un #ust titlu, adic un act #uridic translativ de proprietate viciat prin faptul c nu provine de la adevratul proprietar. /$a conturat un rspuns ne ativ, admindu$se, n acest mod, c #ustul titlu, ca element component al bunei$ credine, poate fi putativ, n sensul de a e"ista numai n ima inaia posesorului. /pre e"emplu, terul dobnditor crede c intrarea sa n posesie are la baz un contract de vnzare$cumprare care, n realitate, nu s$a nc!eiat. *nteresul discuiei se refer la coninutul probei, cci n includerea #ustului titlu n sfera bunei credine determin posibilitatea ca, prin prezumarea e"istenei celui de$al doilea element, s se a#un la dovedirea celui dinti. )u alte cuvinte, terul dobnditor nu va fi pus n situaia de aproba n mod distinct e"istena #ustului titlu. 8&@&D%*)A8&A B9D98*;58 B5B*;& P*&8%92& /A9 498A2& %& ;A 2&8E9; %5BGD%*258 %& B9DC$)8&%*DEC /ediul materiei se afl n art. 1>?> alin. 1 ). civ. )onform acestui te"t de le e, cel ce a pierdut sau cel cruia i s#a furat un lucru! poate s#l revendice! n curs de trei ani! din $iua cnd l#a pierdut sau cnd i s#a furat! de la cel la care#l gse te! rmnnd acestuia recurs n contra celui de la care#l are. Potrivit acestei dispoziii le ale, aciunea n revendicare va fi intentat cu succes de ctre adevratul proprietar dac va fi ndeplinit termenul menionat, nemai opernd prescripia instantanee. )ondiii enerale de aplicare a art. 1>?> alin. 1 ). civ. /unt valabile pentru aplicarea acestei dispoziii le ale condiiile privitoare la bunuri, precum i acelea care se refer la posesia terului dobnditor. Aceasta nseamn, printre altele, c buna$credin a terului dobnditor, c!iar dac nu mai este att de eficace nct s paralizeze aciunea n revendicarea intentat de proprietar n trei ani de la data pierderii sau a furtului, este, n orice caz, indispensabil pentru a$i asi ura + recursul, mpotriva !oului sau sitorului de la care a dobndit bunul. Per a contrario, dac terul a cunoscut sau trebuia s fi cunoscut c a tratat cu un neproprietar, nu va putea, dup ce va fi 10

fost evins de ctre adevratul proprietar, s se re reseze mpotriva !oului sau a sitorului. )ondiii speciale de aplicare a art. 1>?> alin. 1 ). civ. &lementele de difereniere se manifest la nivelul condiiilor privitoare la persoane, fiind vorba de calitatea persoanei care nstrineaz terului bunul mobil, precum i din punctul de vedere al termenului de trei ani, termen a crui depire conduce la respin erea aciunii n revendicare. 2erul dobndete bunul de la !o sau de la cel care i$a nsuit nele itim bunul pierdut de ctre adevratul proprietar. Du mai suntem deci n prezena unei desesizri voluntare, produse n temeiul unui contract prin care bunul se ncredineaz temporar unui detentor precar. Pe de alt parte, bunul nu se afl la momentul introducerii aciunii n revendicare la !o sau la sitor, cci, n aceste situaii aciunea n revendicare mobiliar se deruleaz n re imul dreptului comun, fiind n consecin, imprescriptibil. )u nsuirea bunului prin svrirea infraciuni de furt este asimilat desesizarea produs pe calea tl!riei ori pe aceea a pirateriei. Aciunea n revendicare va fi admis numai dac introducerea acesteia va avea loc n termen de trei ani de la data furtului sau, dup caz, a pierderii. 2ermenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decdere. Astfel, aciunea n revendicare mobiliar va fi admis dac adevratul proprietar o introduce n ma"imum trei ani de la data pierderii sau furtului, precum i dac dovedete dreptul de proprietate asupra bunului, ieirea, fr voia sa, a bunului din posesia sa, identitatea dintre bunul revendicat i bunul pierdut ori furat. 8&@&D%*)A8&A B9D98*;58 B5B*;& P*&8%92& /A9 498A2& %& ;A 2&8E9; %& B9DC$)8&%*DEC )A8& ;&$A %5BGD%*2 'D AD9B*2& )5D%*E** Art. 1>1? ). civ. precizeaz c dac posesorul actual al lucrului! furat sau pierdut l# a cumprat la blci sau la trg! sau la o vindere public! sau de la un negutor care vinde asemenea lucruri! proprietarul originar nu poate s ia napoi dect ntorcnd posesorului preul ce l#a costat. )a i n ipoteza re lementat n art. 1>?> alin. 1 ). civ., aciunea n revendicare mobiliar este admis, dar proprietarul va trebui s plteasc terului o sum de bani e al cu preul pe care acesta l$a pltit pentru a dobndi bunul respectiv. Aceast sum va putea fi recuperat de la !o sau de la sitor pe calea unei aciuni n desp ubiri introduse ulterior mpotriva acestuia de ctre adevra tul proprietar. Art. 1>1? ). civ. cuprinde n domeniul su de aplicare condiiile privitoare la bunuri, posesia terului dobnditor, desesizarea involuntar i termenul de trei ani. 8e ula special instituit de art. 1>1? va fi incident atunci cnd terul a dobndit bunul mobil ntr$un spaiu n care se deruleaz n mod obinuit operaii de nstrinare a unor bunuri de aceeai natur 3de e"emplu, bursa de mrfuri), n cadrul unei vnzri prin licitaie public sau de la o persoan, fizic sau #uridic, ce are calitatea de subiect de drept comercial, e"ercitat n le tur cu asemenea bunuri.Aadar, le iuitorul a considerat c dobndirea bunului n condiii care, prin natura lor sunt susceptibile de a ntri buna$credin a terului rmne insuficient pentru a #ustifica aciunea unei prescripii instantanee! ns este apt s$l prote#eze pe ter de riscul insolvabilitii !otului sau a sitorului. Acest risc este 11

ntotdeauna asumat de persoana care are la ndemn re resul mpotriva !otului sau a sitorului, aceast persoan urmnd a fi proprietarul i nu terul cci acesta din urm poate pretinde proprietarului nsui restituirea sumei pltite !oului sau sitorului cu titlu de pre.

H) Aciunile de carte funciar re lementate de ;e ea nr. I=1>>H,republicat. *n le atura cu inscrierile care se fac in cartea funciara, pot fi e"ercitate doua actiuni( actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara$cel care s$a obli at la constituirea, transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obli at sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara, iar daca este vorba de stin erea unui asemenea drept, sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. *n cazul in care se refuza sa$si indeplineasca aceasta obli atie, persoana indreptatita se putea adresa instantei de #udecata, pentru ca aceasta sa dispuna, prin !otarare, intabularea sau radierea dreptului real. 6otararea #udecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea, transmiterea sau stin erea dreptului real respectiv, precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara, daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii( cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat- actul #uridic cu data certa, in temeiul caruia se cere prestatia tabulara, sa fie inc!eiat anterior actului pe baza caruia tertul si$a inscris dreptul in cartea funciara- tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul ratuit sau sa fi fost de rea$credinta. *n cazul in care tertul a dobandit cu buna$ credinta si pe baza unui act cu titlu oneros, actiunea in prestatie tabulara se respin e. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in e"ecutarea unui antecontract de vanzare$ cumparare. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara .%aca e"ista neconcordante intre starea tabulara si realitate, acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare. a%&ectificarea intabularii si a inscrierii provi$orii#se cere de orice persoana interesata in urmatoarele ca$uri' daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s$a facut nu au fost valabile- daca prin isncriere, dreptul a fost resit calificat- daca nu mai sunt intrunite conditiile de e"istenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului #uridic in temeiul caruia s$a efectuat inscrierea. *n urma admiterii actiunii, operatiunea rectificarii se face, la cerere, in temeiul !otararii #udecatoresti ramase definitive si irevocabile. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s$a facut inscrierea respectiva, precum si impotriva succesorilor sai, indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. *n le atura cu prescriptia acestei actiuni se prevede( actiunea in rectificare este imprescriptibila, sub rezerva prescriptiei actiunii de fond, atunci cand 12

este introdusa fata de dobanditorul nemi#locit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea$ credinta dreptul inscris in favoarea sa- actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 1? ani, fata de tertul dobanditor cu titlu ratuit, de buna$credinta, care incepe sa cur a de la data inre istrarii cererii de inscriere a acestuia- impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros, de buna$ credinta, actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost resit calificat, in urmatoarele termene( sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a inc!eierii prin care s$a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare- trei ani de la data inre istrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune b%&ectificarea notarii se poate cere in urmatoarele ca$uri' resita calificare a dreptului personal, faptului sau raportului #uridic notat- daca nu mai sunt intrunite conditiile de e"istenta a dreptului personal, faptului sau raportului #uridic notat sau au incetat efectele actului #uridic in temeiul caruia s$a facut notarea- daca notarea, indiferent din ce cauza, a incetat sa mai fie e"acta sau in conformitate cu realitatea. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila.

I) )apacitatea de e"erciiu restrns a persoanei fizice. Potrivit art > din % 01=1>A7 Jminorul care a implinit varsta de 17 ani are capacitate de e"ercitiu restransa., Actele #uridice ale minorului cu capacitate restransa se inc!eie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. )aracteristicile definitorii ale capacitatii de e"ercitiu restranse sunt( apartine numai minorilor intre 17 si 1< ani- consta in aptitudinea lui de a$si e"ercita drepturile civile si a$si asuma obli atii civile prin inc!eierea, personal, a unor acte #uridice civile. %aca minorul a fost pus sub interdictie, iar aceasta se ridica in intervalul 17$1< ani, capacitatea de e"ercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei. )ontinutul capacitatii de e"ercitiu restransa. Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor #uridice civile, prin raportarea lor la minorul de 17$1< ani. )lasificarea cuprinde urmatoarele cate orii. a) Acte #uridice civile pe care minorul de 17$1< ani le poate inc!eia valabil personal si sin ur( actele pe care le putea inc!eia pana la implinirea varstei de 17 ani 3acte de conservare si acte marunte)- depozitul special la )&)- actele de administrare, daca nu sunt lezionare- daca a implinit 1H ani, poate dispune prin testament, de #umatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost ma#or 3art <?I )od civil) b) Acte #uridice civile pe care minorul de 17$1< ani le poate inc!eia valabil, numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului le al. Actele de administrare, atat cele privitoare la un bun 3ut sin uli), cat si cele care privesc patrimoniul minorului( inc!irierea unui bun, contractul de antrepriza pentru repararea unui bun. %aca minorul inc!eie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar, el este anulabil pentru leziune- dar daca il inc!eie sin ur, fara incuviintare, insa actul nu este lezionar, el este perfect 13

valabil. Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie, dar privite in raport cu intre ul patrimoniu are ca fuialitate o #udicioasa utilizare a patrimoniului( )a e"emplu, amintim art 11> alin 7 din )odul familiei, care se refera la Jinstrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii, si la instrainarea bunurilor Jdevenite nefolositoare pentru minor, daca valoarea acestora nu depaseste 1A? lei 3de le e ferenda suma de 1A? de lei trebuie revazuta, limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) . c) Acte #uridice civile pe care minorul de 17$1< ani le poate inc!eia personal, dar cu dubla incuviintare 3a ocrotitorului le al si a autoritatii tutelare)( actele de dispozitie( instrainarea, revarea cu o sarcina reala 3 a#, ipoteca, renuntarea la un drept, c!iar si acceptarea unei succesiuni, este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte #uridice civile interzise minorului de 17$1< ani 3dar permise ma#orului)- acestea sunt prevazute de )odul familiei( o art 100 alin 0 Jminorul nu poate sa faca, nici c!iar cu incuviintare, donatii si nici sa aranteze obli atia altuia, o art 11< Jeste oprit sa se inc!eie acte #uridice intre tutore , sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte si minor de alta., *ncetarea capacitatii de e"ercitiu restransa. Are loc in urmatoarele cazuri( la implinirea varstei de 1< ani, cand se dobandeste capacitatea de e"ercitiu- daca femeia se casatoreste inainte de 1< ani 3de la 1H ani, iar in anumite conditii c!iar de la 1A ani)- daca minorul este pus sub interdictie #udecatoreasca 3ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de e"ercitiu)- prin moarte 3cand inceteaza si capacitatea de folosinta).

<) )apacitatea de folosin i capacitatea de e"erciiu a persoanei #uridice. 4iecare persoan fizic i persoan #uridic are capacitate civil, adic are calitatea de a fi subiect de drept civil. Art. 7 din %ecretul nr. 01=1>A7 privitor la persoanele fizice i #uridice prevede( Jcapacitatea civil este recunoscut tuturor persoanelor,. 'n re lementarea le al, capacitatea civil cuprinde dou elemente fundamentale( capacitatea de folosin i capacitatea de e"erciiu 3art. A din %ecretul 01=1>A7). Prin capacitate de e"erciiu se nele e aptitudinea unei persoane de a$i e"ercita drepturile i a$i asuma obli aii, svrind acte #uridice, iar prin capacitate de folosin nele em aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obli aii. Potrivit art. 1A din %ecret, statul este persoan #uridic n raporturile n care particip nemi#locit, n nume propriu, ca subiect de drepturi i obli aii. 8eferindu$ne la nceputul capacitii de folosin a persoanei #uridice, amintim dispoziiile art. 1< din %ecretul 01=1>A7, care precizeaz c persoana #uridic ia fiin prin actul de dispoziie al or anului competent de stat, prin actul de nfiinare al celor care o constituie, recunoscut de or anul competent s verifice dac sunt ntrunite cerinele le ii pentru ca acea persoan #uridic s ia fiin ori prin 14

actul de nfiinare al celor ce o constituie cu prealabila autorizare a or anului competent a aprecia oportunitatea nfiinrii ei. Potrivit art. 07 alin.1 din %ecretul nr. 01=1>A7, persoana #uridic nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin actul de nfiinare sau statut. %imensiunile capacitii de folosin a persoanei #uridice sunt determinate de scopul pentru care aceasta a fost nfiinat. %eoarece scopul difer de la o persoan #uridic la alta, rezult c nici capacitatea de folosin nu este aceeai pentru toate persoanele #uridice, aceasta diferind dup specialitatea fiecreia. 'ntinderea capacitii de folosin a persoanei #uridice este limitat, n temeiul specialitii acestei capaciti. Astfel aceasta cuprinde n sfera sa aptitudinea eneral de a avea toate drepturile i de a$i asuma obli aii, care servesc la realizarea scopului pentru care a fost creat. %in principiul specialitii capacitii de folosin a persoanei #uridice decur e o alt caracteristic a acesteia, anume diversitatea, prin contrast cu unicitatea i e alitarismul, e"istente sub acest aspect ntre persoanele fizice. Pentru societile comerciale, principiul specialitii capacitii de folosin nseamn, de pe o parte, c potrivit dispoziiilor art.1 alin.1 al ;e ii nr. 01=1>>? privind societile comerciale, capacitatea de folosin se limiteaz la actele de comer i c prin le i speciale, capacitatea unor forme de societi comerciale este restrns i mai mult, comparativ cu alte forme, iar pe de alt parte, c fiecare societatea comercial poate efectua numai acte #uridice care servesc realizrii obiectului de activitate propriu, prevzut de actul constitutiv. %at fiind limitarea capacitii de folosin a societii comerciale, la actele de comer, n scopul obinerii profiturilor, se pune ntrebarea dac aceasta poate s fac i s primeasc liberaliti. /$a considerat ca fiind admisibil ca societatea s fac i s primeasc liberaliti, n msura n care acestea sunt n le tur cu obiectul activitii comerciale i servesc scopului realizrii acestuia- bunurile dobndite sunt folosite tot n desfurarea operaiunilor comerciale indiferent de proveniena lor. 9n ar ument n plus pentru aceast opinie acceptat, fiind i dispoziiile ;e ii nr. 01=1>>7 privind sponsorizarea. )apacitatea de folosin deplin a societilor comerciale se dobndete din momentul nmatriculrii n 8e istrul )omerului 3art. 7? alin. 1 din ;e ea nr. 01=1>>?), pn la aceast dat societatea avnd o capacitate restrns la actele necesare pentru ca persoana #uridic s ia fiin n mod valabil. )apacitatea de folosin a persoanei #uridice ia sfrit prin ncetarea fiinei acesteia, care, n conformitate cu art. 7? din %ecretul nr. 01=1>A7, se poate realiza prin trei modaliti #uridice( comasare, divizare sau dizolvare. 'n vederea participrii la viaa #uridic prin nc!eierea de acte #uridice, le ea confer persoanei #uridice capacitatea de e"erciiu, desemnnd or anele care au dreptul s o an a#eze. 8e lementarea capacitii de e"erciiu a persoanei #uridice este cuprins n art. 0A$0H din %ecretul nr. 01=1>A7( persoana #uridic i e"ercit drepturile i i ndeplinete obli aiile prin or anele sale- actele #uridice fcute de or anele persoanei #uridice, n limitele puterilor ce le$au fost conferite sunt actele persoanei #uridice nsi- faptele licite sau ilicite svrite de or anele sale obli nsi 15

persoana #uridic, dac au fost ndeplinite cu prile#ul e"ercitrii funciilor- faptele ilicite atra i rspunderea personal a celui care le$a svrit, att fa de persoana #uridic, ct i fa de teri.

>))APA)*2A2&A /9))&/58A;A Pentru a succede trebuie neaprat ca persoana ce succede s e"iste n momentul desc!iderii succesiunii. 8ezulta ca orice persoana care e"ista in momentul desc!iderii mostenirii are capacitate succesorala, adica capacitatea de a mosteni. %ovada e"istentei in acel moment incumba aceluia care pretinde mostenire, fie mostenitorul in cauza sau succesorii sai in drepturi3in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data desc!iderii mostenirii, dar ulterior a decedat).%ovada vizeaza nu atat e"istenta persoanei ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea3dovada se poate referi la e"istenta persoanei in momentul desc!iderii mostenirii sau la momentul desc!iderii mostenirii in perioada e"istentei persoanei cu vocatie succesorala). Pe baza dispozitiilor le ale, sunt considerate ca e"ista si, deci, au capacitatea succesorala( $ Persoana care este nascuta si se afla in viata la data desc!iderii mostenirii. &"istenta persoanei fizice incepe din ziua nasterii. %aca au capacitate succesorala si, deci, pot mosteni numai persoanele care e"ista la data desc!iderii mostenirii, per a contrario rezulta ca nu au capacitate succesorala persoanele care nu mai sunt in viata la aceasta data, respectiv neconceputii si predecedatii. $ )opilul nenascut, dar conceput la data desc!iderii mostenirii. Potrivit art. HA7 ).civ., +copilul conceput este considerat ca e"ista. )opilul nascut mort este considerat ca nu e"ista,. Prin urmare, copilul care este conceput la data desc!iderii mostenirii are capacitate succesorala si poate mosteni, cu conditia sa se nasca viu. ;e ea noastra civila nu cere ca el sa fie si viabil, adica sa aiba aptitudinea de a trai. 5ricat de putin ar fi trait, c!iar daca ar fi respirat numai o sin ura data, copilul este considerat ca a e"istat si este capabil de a cule e mostenirea desc!isa dupa conceperea lui. Dotiunea de conceput K e"istenta persoanei fizice incepe in ziua nasterii. %ovada conceptiei K prezumtia le ala privitoare la durata estatiei( nu poate fi mai scurta de 1<? de zile si nici mai lun a de 0?? de zile. Deconceputii K cate orie de persoane ce nu au capacitatea de a mosteni. Persoanele care nu au capacitate succesorala( $ in cazul disparutului K in dreptul actual declararea absentei este inlocuita prin declararea mortii prezumate. )onf. %ecretului 01=1>A7, art. 1>, cel disparut este socotit a fi in viata daca nu 16

a intervenit o !otarire declarativa de moarte, ramasa definitiva.decretului.*nseamna ca persoana disparuta are capacitate succesorala, fiind prezumat de le e a fi in viata. *nsa capacitatea succesorala este +provizorie,, definitivandu$se prin reaparitia lui sau constataerea fizica a mortii lui intervenita dupa desc!iderea mostenirii, ori declararea prin !otarare #udecatoreasca definitiva a mortii lui, conf. %ecretului 01=1>A7, art. 1<, cel disparut este socotit ca a murit in urma unei !otarari declarative de moarte, ramasa definitiva, data mortii este stabilita prin aceasta !otarare. $in cazul persoanelor #uridice K acestea au capacitatea de a dobandi 3in virtutea testamentului lasat de defunct) bunurile mostenirii la data dobandirii personalitatii #uridice in conditiile le ii. ;e ea recunoaste persoanelor #uridice o capacitate de folosinta anticipata, deci si capacitatea succesorala anticipata, de la data actului de infiintare, daca bunurile succesorale sunt necesare pentru ca persoana #uridica sa ia fiinta. $predecedatii K cei care au incetat din viata si persoanele #uridice care au incetat de a avea fiinta inaintea desc!iderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala. $ in cazul comorientilor K daca nu se dovedeste supravietuirea unora fata de altii, toti comorientii sunt considerati ca au murit in acelasi timp L succesiunea fiecaruia va fi deferita propriilor sai mostenitori, fara ca vreunul din comorienti sa mosteneasca pe ceilalti.

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM@&)6* Potrivit art. HA7 ).civ.,, pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa e"iste la momentul desc!iderii succesiunii,. 8ezulta ca orice persoana care e"ista la momentul desc!iderii succesiunii are capacitate succesorala, adica capacitatea de a mosteni, de a cule e o succesiune. %ovada e"istentei in momentul desc!iderii succesiunii incumba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii, art.11H> ).civ. si care poate sa fie mostenitorul in cauza prin reprezentanti le ali 3daca este cazul), dar si succesorii sai in drepturi, in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data desc!iderii succesiunii fiind reclamata de proprii sai succesori in drepturi. *n aceasta din urma ipoteza, dobandirea mostenirii are loc prin Jretransmitere,, care nu trebuie sa fie confundata cu mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare. *n cazul mostenirii in nume propriu, mostenitorul pretinde drepturile succesorale in virtutea calitatii personale de mostenitor le al sau testamentar. Pentru a cule e mostenirea, el trebuie sa dovedeasca Je"istenta sa J in momentul desc!iderii succesiunii. *n cazul mostenirii 17

prin reprezentare, specifica numai mostenirii le ale, mostenitorul 3unul sau mai multi) cu vocatie succesorala le ala 3reprezentat) decedat la data desc!iderii succesiunii, urcand in locul, radul si dreptul acestuia. *n acest caz, reprezentatul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala Je"istenta sa, la data desc!iderii succesiunii, iar reprezentatul era decedat la acea data.- pentru ca nu se reprezinta decat persoanele decedate. *n caz de retransmitere a mostenirii, mostenitorul le al 3 in nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar K supravietuind un timp cat de scurt defunctului K dobandeste el succesiunea acestuia din urma, c!iar daca nu a acceptat, dar nici nu a repudiat$o si K confundata cu a sa proprie K o lasa propriilor sai mostenitori le ali sau testamentar 3mostenire succesiva, subsecventa). *ntrucat dovada vizeaza e"istenta in raport cu momentul desc!iderii succesiunii, ea se poate referi fie la dovada e"istentei persoanei in momentul desc!iderii succesiunii, fie la dovada momentului desc!iderii mostenirii in perioada e"istentei persoanei cu vocatie succesorala. )u alte cuvinte, dovada vizeaza nu numai si nu atat e"istenta persoanei, ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea. *n Atari conditiise impun unele precizari in le atura cu persoanele care au capacitate succesorala, fiindca e"ista in momentul desc!iderii succesiunii si in le atura cu persoanele care nu au capacitate succesorala fiindca nu mai e"ista in acel moment. Persoanele fizice in viata la data desc!iderii mostenirii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa, nationalitate, etnie, limba, reli ie, se", opinie, apartenenta politica, avere sau ori ine sociala 3 art. 7 din )onstitutie). %ovada se face cu actele de stare civila, iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data desc!iderii succesiunii cu certificat de deces al mostenitorului sau !otarare #udecatoreasca declarativa de moarte, din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa desc!iderea succesiunii persoanei interesate putand dovedi contrariul prin orice mi#loc de proba admis de le e. ;e ea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa data desc!iderii mostenirii. %aca mostenitorul moare imediat dupa desc!iderea mostenirii, drepturile sale succesorale trec la proprii sai mostenitori ca parte componenta a partimoniului succesoral lasat de el. Astfel se e"plica posibilitatea unei persoane de a beneficia, pana la urma, de bunurile lasate de o alta persoana fata de care nu avea vocatie succesorala 3nici le ala nici testamentara). %e e"emplu, la moartea parintelui unuia dintre soti, urmata de moartea sotului mostenitor, partea acestuia din mostenirea parintelui va fi culeasa de sotul supravietuitor, ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el, desi sotul supravietuitor nu avea vocatie la mostenirea lasata de socrii lui. Persoanele disparute au, de asemenea, capacitate succesorala. *n aceast sens, art. 1> din %ec. 01=1>A7 prevede ca J cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o !otarare declarativa de moarte ramasa definitiva,. Aceasta inseamna ca persoana disparuta este considerata a fi in viata, asadar, persoana disparuta are capacitate succesorala, indiferent daca a intervenit sau nu o !otarare #udecatoreasca 18

declatativa de disparitie si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei. *nsa capacitatea succesorala a disparutului este numai provizorie, definitivandu$se prin reaparitia lui sau prin constatarea fizica a mortii lui, intervenita dupa desc!iderea mostenirii ori declararea prin !otarare #udecatoreasca definitiva a mortii lui, stabilindu$se ca data a mortii o data ulterioara desc!iderii mostenirii la care are vocatie succesorala. *n toate aceste cazuri, ei vor putea cule e, respectiv pastra drepturile mostenite. )apacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu caracter retroactiv daca se constata fizic sau prin !otarare #udecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai e"ista la data mortii celui care lasa mostenirea. *n acest caz, tot ce s$a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote$parti din mostenire au fost astfel micsorate. %esi ur, urmasii lui care au dreptul sa$l reprezinte succesoral vor pastra cota lui parte din mostenire, dar nu ca parte componenta a patrimoniului mostenit de la disparutul declarat mort cu efect retroactiv, ci in calitate de mostenitor cu vocatie proprie. )u toate ca e"istenta persoanelor fizice incepe din ziua nasterii, ).civ. recunoaste e"istenta copilului 3Nui in utero est) din ziua conceptiei, cu sin ura conditie de a se naste viu si nu viabil K art.HA7. Aceasta re ula prevazuta de ).civ. in materie de mostenire, este consacrata cu caracter eneral K dupa re ula dreptului roman K si prin art.I alin.1 din %ec.01=1>A7 J drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu., 8ezulta ca le ea, in interesul copilului, consacra e"pres capacitatea succesorala de la conceptiune, cu conditia sa se nasca viu. 4iind vorba de fapte materiale, cel care pretinde mostenirea in numele copilului, trebuie sa dovedeasca cu orice mi#loace de proba admise de le e, data conceptiei copilului, situarea acestei date inainte de momentul desc!iderii succesiunii si ca el s$a nascut viu. %aca aceste dovezi au fost facute, copilul se va bucura de dreptul la mostenire, fiindca acest drept, cu toate ca are ca obiect o universalitate, nu poate vatama interesele lui, deoarece Jacceptarea mostenirii cuvenita unui minorO va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventarJ 3art.1> din %ec.01=1>A7), astfel incat el va raspunde de datoriile mostenirii in limita activului, putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lic!idarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. *n le atura cu dovada conceptiunii, nefiind posibila stabilirea cu e"actitate a momentului conceptiei, art.H1 din ).fam. stabileste o prezumtie le ala cu privire la perioada conceptiei 3 timpul cuprins intre a treisuta si a o sutaoptsprezecea zi dinaintea nasterii copilului). Dumai ca aceasta prezumtie este prevazuta de le e in material stabilirii filiatiei fata de tata. Astfel fiind, s$a pus problema daca aplicarea ei poate fi e"tinsa si la materia succesiunii, respectiv pentru stabilirea capacitatii succesorale a copiluluiP %aca problema stabilirii capacitatii succesorale se confunda cu aceea a stabilirii filiatiei, nu se pun probleme, deoarece stabilindu$se paternitatea, implicit si in mod necesar s$a stabilit si capacitatea succesorala a copilului nascut dupa moartea tatalui, pe care 19

urmeaza sa$l mosteneasca 3de e". copilul nascut cel mult la 0?? zile dupa moartea sotului mamei). %aca se stabileste ca defunctul nu putea fi tatal copilului pentru ca acesta s$a nascut dupa 0?? zile, copilul nu va putea mosteni nici c!iar pe cale testamentara, intrucat nu a avut capacitate succesorala la data desc!iderii succesiunii. )onsideram insa, alaturi de alti autori, cum ar fi ). /tatescu, B. &liescu, F!. Beleiu ca prezumtia le ala privitoare la perioada conceptiei 3in material mostenirii intereseaza numai perioada ma"ima de 0?? zile de estatie) are K ca atare K o aplicabilitate enerala si, deci, se impune a fi luata in considerare si in privinta stabilirii capacitatii succesorale, c!iar daca aceasta problema nu coincide cu problema stabilirii filiatiei. %e e"emplu, cand se pune problema mostenirii unui frate decedat cu mai putin sau mai mult de 0?? zile inainte de nasterea copilului care pretinde drepturi asupra mostenirii in calitate de frate sau sora, cel care pretinde mostenirea in aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca a e"istat in momentul desc!iderii succesiunii K art. HA7 ).civ. Asa fiind, copilul nascut dupa 0?? zile de la moartea fratelui nu poate reclama mostenirea in aceasta calitate.Persoanele fizice predecedate si persoanele #uridice care au incetat sa e"iste %eoarece au capacitate succesorala numai persoanele care Je"ista, la data dersc!iderii succesiunii, persoanele fizice predecedate si persoanele #uridice care au incetat sa e"iste mai inainte de data desc!iderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala, nefiind subiecte de drept, deci nu vor putea mosteni. *n cazul persoanelor fizice insa, partea de mostenire care s$ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa K in cadrul mostenirii le ale K de descendentii sai, in conditiile prevazute de le e pentru reprezentarea succesorala. %aca aceste conditii nu sunt indeplinite, succesorii in drepturi ai persoanei predecedate, nu vor avea drept asupra partii din mostenirea lui de cuius ce s$ar fi cuvenit persoanei predecedate daca persoana predecedata ar fi e"istat la data desc!iderii mostenirii, ea fiind culeasa de mostenitorii in viata 3eventual c!iar si de descendentii persoanei predecedate, dar in nume propriu, iar nu prin reprezentare sau retransmitere). Potrivit art. 11 din %ecretul 01=1>A7, in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi impre#urare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata. 8ezulta ca prin comorienti trebuie sa intele em( doua sau mai multe persoane- decedate in aceeasi impre#urare- in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia. ;a aceste trei conditii stabilite de le e, unii autori mai adau a inca o conditie si anume ca intre persoanele in cauza sa e"iste vocatie succesorala reciproca pentru ca numai intr$o astfel de situatie intereseaza a se stabili cu precizie momentul mortii fiecaruia. %aca nu e"ista o astfel de relatie, problema comorientilor nu se pune. *n dreptul roman, in cazul comorientilor K commorientes sau simul periunt $ se prezuma ca persoanele socotite mai puternice dupa se" si varsta au supravietuit si, deci, fiind in viata la data desc!iderii succesiunii, puteau mosteni. *n alte cazuri, de e"emplu, daca intre comorienti nu e"ista o le atura de san e, se considera ca ei au murit deodata. %intre cele doua solutii, 20

cunoscute de dreptul roman si de le islatiile ulterioare, %ecretul nr. 01=1>A7 a consacrat prezumtia mortii concomitente, solutie ce ar fi, indiscutabil, cea mai #usta, prezumtia supravietuirii in functie de varsta si se" fiind criticata, socotindu$se arbitrara, c!iar si in literatura #uridica a tarilor unde le islatia o prevede. *ntr$adevar, daca moartea se produce cu ocazia unei catastrofe aeriene sau feroviare sau cu ocazia prabusirii unei constructii din cauza cutremurului de pamant, ce importanta mai are rezistenta fizica in functie de varsta, se", a persoanei in cauzaP *n plus, prezumtia mortii concomitente apare, de cele mai multe ori, ca fiind si mai ec!itabila. %e e"emplu, daca sotii, avand vocatie succesorala reciproca si ca mostenitori le ali ai parintilor lor, decedeaza in aceeasi impre#urare fara a se putea stabili care dintre ei a supravietuit celuilalt, in lumina prezumtiei mortii concomitente, nici unul nu va putea dovedi Je"istenta,, deci capacitatea succesorala a vreunuia dintre ei in momentul mortii celuilalt sot. *nseamna ca mostenirile lasate de soti vor fi culese, ca doua mosteniri distincte, de catre parintii fiecaruia. *n sc!imb, daca s$ar prezuma, de e"emplu, ca sotul a supravietuit sotiei, el ar mosteni K in concurs cu parintii sotiei K #umatate din mostenirea ei plus obiectele apartinand ospodariei casnice si darurile de nunta, bunuri care s$ar transmite in cadrul mostenirii lasate de el parintilor lui. %eci parintii sotului ar cule e o buna parte din bunurile sotiei fiului, ceea ce evident nu ar fi ec!itabil. %aca comorientii au mostenitori diferiti, problema prezinta importanta c!iar daca ei nu au vocatie succesorala reciproca . Astfel, daca K nefiind rude si nici soti K unul dintre comorienti a facut testament in favoarea celuilalt, prezumandu$se moartea lor concomitenta, le atul devine caduc din lipsa capacitatii succesorale a le atarului. 2ot astfel, in domeniul devolutiunii le ale a mostenirii, daca comorientii au fost casatoriti, dar casatoria se declara nula sau se anuleaza dupa decesul sotilor, constatandu$se ca unul dintre ei a fost de rea credinta la inc!eierea casatoriei3casatoria putativa), sotul de rea credinta nu are vocatie succesorala la mostenirea sotului de buna credinta. %eci art.11 din %ecretul 01=1>A7 este aplicabil nu numai in cazul vocatiei succesorale reciproce, dar si unilaterale, atat in domeniul mostenirii le ale cat si al celei testamentare. Problema care se pune este de a sti ce solutie urmeaza a fi adoptata in cazul in care doua sau mai multe persoane fizice cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala, le ala sau testamentara decedeaza in acelasi timp, deci fara a se putea stabili ordinea deceselor si care nu sunt comorienti, in sensul art.11 din %ecretul 01=1>A7P Astfel, daca moartea a survenit in aceeasi zi si ora, dar nu si in aceeasi impre#urare , ci din cauza bolilor de care sufereau persoanele in cauza, iar minutul mortii nu poate fi stabilit, tot astfel, daca doua sau mai multe persoane au disparut fara a se putea constata direct moartea lor si, din aceasta cauza nu se poate dovedi ca au murit in aceeasi impre#urare. )e solutie urmeaza a se adopta in privinta momentului mortii si drept consecinta a capacitatii succesorale, notariatul public competent a desfasura procedura succesiunii necontencioasa sau de catre instanta c!emata sa resolve liti iul succesoral in conditiile in care prin !otararea 21

#udecatoreasca declarativa de moarte s$a !otarat ca data a mortii pentru ambele persoane disparate, definitive, aceeasi zi P /e considera ca in toate cazurile sin ura solutie posibila este tot aceea prevazuta de art.11 din %ecretul 01=1>A7, adica prezumtia mortii concomitente cu consecinta lipsei capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale, le ale sau testamentare. Aceasta solutie se impune nu numai pentru ca este sin ura in dreptul nostru, ci mai ales pentru ca ea decur e din te"tul ).civ. aplicabil in materie. *ntr$adevar, daca capacitatea succesorala se recunoaste numai persoanei care e"ista la data desc!iderii succesiunii si dovada acestei e"istente trebuie sa fie facuta de cel care reclama mostenirea $ actori incumbit probation K art. 11H>, innseamna ca in situatia imposibilitatii dovedirii supravietuirii, drepturile succesorale nu pot fi recunoscute din lipsa capacitatii succesorale, urmand ca mostenirile sa fie considerate desc!ise in acelasi timp pentru toate persoanele in cauza si diferite, separate mostenitorilor fiecareia dintre persoanele decedate in acelasi timp, fara ca una dintre ele sa poate beneficia de mostenirea lasata de cealalta persoana sau de celelalte persoane. 8ezulta ca art. 11 din %ecretul 01=1>A7 consacra e"pres o solutie care s$ar impune si in lipsa lui si nu numai in cazul persoanelor care au murit in Jaceeasi impre#urare,, ci in toate cazurile in care nu se poate stabili cu certitudine daca una a supravietuit alteia, respectiv predecesul uneia fata de cealalta. %eci, conditia referitoare la aceeasi impre#urare este inutila si, de le e ferenda, ar urma sa fie inlaturata, solutia mortii concomitente fiind lo ica, ec!itabila si le ala in toate ipotezele. *nseamna ca, de le e ferenda, te"tul corespunzator ar urma sa fie formulat in felul urmator( in cazul in care mai multe persoane au murit in astfel de impre#urari incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata sau, si mai simplu( daca in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili faptul ca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata. &ste posibila si pastrarea te"tului actual al art. 11 din %ecretul 01=1>A7, aratandu$se insa ca dispozitiile se aplica si in cazul in care nu se poate dovedi identitatea de cauza a mortii. 5 asemenea re lementare, inclusiv de le e lata, ar prezenta avanta#ul prevenirii oricaror controverse in literatura #uridica sau situatii neuniforme in practica #udecatoreasca.

1?) )auza actului #uridic civil. 8eprezinta obiectivul urmarit la inc!eierea actului. )auza este o conditie de fond, esentiala de validitate, enerala a actului #uridic civil. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii( cauza sa e"iste Kart>HH )od civil- cauza sa fie reala$cauza este falsa daca e"ista eroare asupra motivului determinant ceea ce atra e nulitatea relativa a actului- cauza sa fie licita si morala$cauza este nelicita cand este pro!ibita de le i, cand este contrara bunelor 22

moravuri si ordinii publice. Derespectarea acestei conditii atra e nulitatea absoluta a actului. Art.>HI$)od civil$conventia este valabila cu toate ca cauza nu este e""presa si este prezumata pana la proba contrara. /e instituie doua prezumtii( valabilitatea cauzei si e"istenta ei.

11) )esiunea de crean. &ste contractul prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta cu titlu oneros sau ratuit unei alte persoane. )reditorul care transmite se numeste cedent, iar dobanditorul cesionar. Pe lan a conditiile enerale de valabilitate ale contractelor trebuie indeplinite si unele specifice altor operatiuni #uridice. 5biectul cesiunii este reprezentat de orice creanta. )esiunea de creanta este un contract consensual si se inc!eie valabil prin simplul acord de vointa. %ebitorului cedat i se aduc la cunostinta clauzele contractului de cesiune prin notificare sau debitorul poate accepta cesiunea printr$un inscris autentic pentru a fi opozabila tertilor. Prin cesiune se transmite dreptul de la cedent la cesionar, creanta se transmite la valoarea ei nominala. %aca cesiunea se transmite cu titlu oneros cedentul are o obli atie de arantie fata de cesionar. %aca se instraineaza o creanta liti ioasa cu titlu oneros se poate e"ercita retractul liti ios. Art.17?7$)od civil$retractul liti ios nu poate fi invocat in urmatoarele cazuri( cesiunea s$ a facut unui comostenitor, cesiunea s$a facut la un alt creditor al cedentului pentru plata creantei sale, cesiunea s$a facut proprietarului unui imobil care a fost ipotecat pentru a aranta creanta liti ioasa.

11) )irculaia #uridic a construciilor proprietate privat. )onstructiile pot fi instrainate prin simplul acord de vointa al partilor, de la aceasta nere ula e"iste si e"ceptii astfel( art.<10$)od civil$pentru contractul de donatie este necesara forma inscrisului autentic- pentru instrainarea unor constructii este necesara o aprobare prealabila. *n cazul in care proprietarul terenului este si proprietarul constructiei se impune instrainarea in forma autentica, daca prorpietarul constructiei nu este si proprietar al terenului, ci este titularul unui drept de superficie, instrainarea este valabila conform principiului consensualismului. *n celelalte cazuri constructiile se instraineaza conform principiului consensualismului.

10) )irculaia #uridic a terenurilor proprietate privat. 23

)irculaia terenurilor potrivit ;e ii nr. A7=1>><. K%in cuprinsul ;e ii nr. A7=1>>< 3dar i din ansamblul le islaiei n materie( ;e ea nr. 1<=1>>1, )odul civil, ;e ea nr.1H=1>>7 a arendei etc., se pot desprinde cel puin trei principii ma#ore( principiul liberei circulaii #uridice a terenurilor- principiul potrivit cruia nscrisul autentic este o condiie de validitate a nstrinrii terenurilor- principiul potrivit cruia nstrinarea terenurilor prin vnzare se va face cu respectarea dreptului de preemiune. 'n acest sens ;e ea nr. A7=1>A< stabilete( +'nstrinarea, prin vnzare, a terenurilor a ricole situate n e"travilan se face cu respectarea dreptului de preemiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendailor, 3art. A). 8elaiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de re lementare al dreptului funciar au loc ntre particulari K persoane fizice i persoane #uridice de tip privat , ntre persoanele #uridice de tip public , precum i ntre acestea din urm i particulari . %e aceea , unele norme #uridice cu privire la terenuri aparin dreptului public , iar altele aparin dreptului privat . 'n funcie de destinaie , terenurile se clasific astfel ( terenuri cu destinaie a ricol , care se mpart n ( terenuri a ricole productive ( terenuri arabile , viile , livezile , punile , fneele , pepinierele viticole , pomicole- terenuri cu ve etaie forestier , amena#ri piscicole. terenuri cu destinaie forestier , din care fac parte( terenurile mpdurite, terenurile destinate mpduririlor, terenurile neproductive K rpe , bolovniuri , dac acestea sunt cuprinse n amena#amentele silvice, terenuri aflate permanent sub ape ( albiile cursurilor de ape , fundul apelor maritime interioare i al mrii teritoriale, terenuri din intravilan , aferente localitilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construciile , alte amena#ri ale localitilor, terenuri cu destinaie special , din care fac parte ( terenuri folosite pentru transporturi , terenuri folosite pentru construcii i instalaii !idrote!nice , de transport al ener iei electrice i azelor naturale , e"ploatri miniere i petroliere , pla#ele , rezervaiile , monumentele naturii , ansamblurile i siturile istorice i altele asemenea. Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri, e"ista in acest sens dreptul de proprietate. (reptul de proprietate este acel drept real care confer titularului su posesia , folosina i dispoziia asupra unui bun , e"clusiv i perpetuu, n putere proprie i n interes propriu , cu respectarea normelor #uridice n vi oare .%up forma dreptului de proprietate asupra terenurilor , terenurile se clasific n( terenuri aflate n proprietate privat, terenuri aflate n proprietate public. 2erenurile proprietate de stat administrate de institutele i staiunile de cercetri tiinifice , destinate cercetrii i producerii seminelor i materialului sditor din cate orii biolo ice superioare i animalelor de ras , aparin domeniului public al statului i rmn n administrarea acestora K art. 0A alin. 1 din le e nr. 1<=1>>1. 2itlul de proprietate se emite de ctre )omisia #udeean de aplicare a ;e ii fondului funciar , pe baza documentelor naintate de ctre comisiile locale , dup validarea propunerilor naintate de ctre comisii 2itlul de proprietate , pentru cetenii n via , se emite persoanelor ndreptite 3 so , soie ) , iar pentru motenitori se emite un sin ur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparinut autorului lor , n care se 24

nominalizeaz toi solicitanii ndreptii , urmnd ca pentru ieirea din indiviziune , acetia s procedeze potrivit dreptului comun. Potrivit art. 17 alin. 1 din le ea nr. 1<=1>>1 , republicat , atribuirea efectiv a terenurilor se face , n zona colinar , pe vec!ile amplasamente , iar n zonele de cmpie , pe sole stabilite de comisie i nu neaprat pe vec!ile amplasamente ale proprietii . 9lterior , prin art. 1 alin. 1 din le ea nr. 1=1??? , re ula punerii n posesie pe vec!ile amplasamente a fost eneralizat , cu condiia ca acestea s fie libere , adic s nu fie ocupate de construcii sau s nu fi fcut obiectul punerii n posesie n favoarea altor persoane crora li s$a reconstituit dreptul de proprietate . 'n acest sens . le ea nr. 1=1??? prevede c drepturile dobndite cu respectarea prevederilor le ii fondului funciar , pentru care au fost eliberate adeverine de proprietate , procese verbale de punere n posesie sau titlul de proprietate , rmn valabile fr nici o alt confirmare. Punerea n posesie a proprietarilor se va face n prezena fiecrui proprietar care va semna tabelul de luare n primire a terenului . 'n acest scop , comisiile locale trebuie s ncunotineze n scris , cu confirmare de primire , persoanele care au domiciliul n alte localiti i crora li s$a stabilit dreptul de proprietate , asupra datei la care va avea loc punerea n posesie . Articolul 101? )od civil consacr principiul liberei circulaii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . 2ot articolul 101? stabilete i e"cepia de la aceast re ul , n sensul c prin le e se poate stabili pro!ibirea nstrinrii anumitor bunuri , care sunt scoase din circuitul civil . Aceste pro!ibiii pot fi absolute , cnd anumite bunuri , care prin natura lor sau printr$o declaraie a le ii sunt de uz public i deci inalienabile , sau relative , care se refer la bunuri , care dei nu sunt declarate inalienabile , pot fi vndute doar numai de anumite persoane sau numai n anumite condiii .Prin le ea nr. 1<=1>>1 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile , cum este situaia terenurilor a ricole asupra crora s$a constituit dreptul de proprietate , potrivit art. 1> alin. 1 , art. 11 i art. 70 din le e. Art. 1> alin. 1 stabilete condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cei care solicit s li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care s$au aflat n patrimoniul ).A.P.$urilor , respectiv s fi lucrat efectiv cel puin trei ani n fostele ).A.P.$uri sau s nu fi adus teren n cooperativ , sau s fi adus mai puin de A.??? mp. , indiferent dac au fost cooperatori sau an a#ai , s$i stabileasc domiciliul n localitatea respectiv i s nu aib teren n proprietate , n acea localitate. Articolul 1? din le e dispune c n localitile cu e"cedent de suprafa de teren a ricol i cu deficit de fore de munc n a ricultur se poate atribui , fr alte condiii, celor care solicit n scris terenuri a ricole pn la 1? !a. n ec!ivalent arabil de familie , iar dac solicit aceasta alte familii din alte localiti , se impune obli aia de a$i stabili domiciliul n localitatea unde cer teren a ricol i de a renuna la proprietatea avut n e"travilan , n localitatea de unde pleaca. Prin prevederile art. 70 din le ea nr. 1<=1>>1 n ce privete constituirea dreptului de proprietate , se dispune c n zonele montane cu clim defavorizat , se pot atribui , la cerere , terenuri a ricole celor care solicit n 25

scris aceasta , cu condiia ca s se obli e s le lucreze i s creeze ospodrii. 'n acest caz atribuirea fcndu$se prin ordin al prefectului n limita a 1? !a. n ec!ivalent arabil de familie , la propunerea primriilor locale. 'n toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren a ricol , potrivit art. 01 din le ea nr. 1<=1>>1 , beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzis nstrinarea terenurilor prin acte ntre vii , timp de 1? ani socotii de la nceputul anului urmtor celui n care s$a fcut nscrierea. Derespectarea acestei dispoziii le ale imperative este sancionat de le e cu nulitatea absolut a actului de nstrinare , nulitate ce poate fi invocat de ctre primrie , prefectur , de ctre procuror sau de orice persoan interesat Articolul 7> din le ea nr. 1<I1>>1 prevede c persoanele crora li s$a constituit dreptul de proprietate n condiiile art. 1> alin. 1 , 11 i 70 sunt obli ate s respecte ntocmai condiiile impuse de le e , astfel c , dac nu le respect , ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor i construciilor realizate pe acestea . Pentru reconstituirea proprietii private asupra terenurilor i crearea condiiilor pentru o nou or anizare a e"ploatrii acestora , prin le e , s$a dispus desfiinarea fostelor cooperative a ricole de producie i lic!idarea acestora . 'n scopul lic!idrii patrimoniului fostelor cooperative a ricole de producie , prin decizia Prefecturii a fost constituit o comisie.

17) )omparaie ntre proprietatea comun pe cote$pri i proprietatea comun n devlmie. Ambele tipuri de proprietate apartin la doua sau mai multe persoane, simultan si concomitent, asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. /istarea ambelor feluri de proprietate se face prin imparteala. )ele doua feluri de proprietate se deosebesc prin urmatoarele( in cazul dreptului de proprietate in devalmasie proprietarii nu au determinata nici macar o cota parte ideala din dreptul de proprietate, in timp ce in cazul proprietatii pe cote parti fiecare titular are o cota parte din dreptul de proprietate, c!iar daca bunul in materialitatea sa ramane nefractionat, dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu personae, iar proprietatea pe cote parti se naste independent de calitatea coproprietarilor- in cazul proprietatii in devalmasie nici unul dintre codevalmasi nu are dreptul sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cota$ parte ce revine fiecaruia, in cazul proprietatii pe cote$parti fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte , in cazul devalmasiei sotilor opereaza mandatul reciproc de reprezentare, iar in cazul coproprietatii pe cote parti se aplica principiul unanimitatii.

26

1A) )ondiiile actului #uridic civil. )apacitatea de a nc!eia actul #uridic civil. 5biectul actului #uridic civil. Potrivit art. >7<, conditiile esentiale pentru validitatea unei convetii sunt( 1) )apacitatea de a contracta 1) )onsimtamantul valabil al partii ce se obli a 0) 9n obiect determinat 7) 5 cauza licita 2e"tul se refera la conditiile cerute pentru valabilitatea unei conventii 3contract). %octrinar, s$a apreciat ca aceleasi conditii privesc atat contractele, cat si actele unilaterale. *n al doilea rand, te"tul se refera la cerintele esentiale pentru valabilitatea unui act #uridic, ceea ce inseamna ca fie le ea, prin dispozitiile speciale, fie partile pot sa stabileasca si alte conditii sau cerinte de valabilitate. )apacitatea de a contracta Art. >7>( JPoate contracta orice persoana ce nu este declarat incapabil de catre le e,. Potrivit art. >A?( JDecapabili de a contracta sunt minorii, interzisii, in enere toti acei carora le ea le$a pro!ibit oarecare contracte,.)apacitatea de a contracta apare ca o e"presie a capacitatii de e"ercitiu a persoanelor fizice si de aceea dispozitiile art. >A? trebuie intre ite cu cele ale %ecretului 01=1>A7 si ale )odului familiei, privitoare la inc!eierea de acte #uridice in numele incapabililor si privitor la incuviintarea actelor #uridice ale celor cu capacitate restransa. *n al doilea rand, pe lan a incapacitatile enerale, care rezulta din minoritate si din punerea sub interdictie, art. >? enunta, la modul eneral, e"istenta unor incapacitati enerale instituite de le iuitor pentru anumite persoane si in privinta anumitor acte #uridice. *n sc!imb, nesocotirea unor incapacitati speciale poate sa atra a fie nulitatea relativa, fie nulitatea absoluta a contractelor, dupa cum acea incapacitate a fost instituita pentru a prote#a un interes public sau a unui interes precumpanitor privat. )at priveste incapacitatea minorilor si a interzisilor, art. >A1, )od civil prevede ca( JPersoanele capabile de a se obli a nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor,, ceea ce inseamna ca cererea de declarare a nulitatii unui act #uridic inc!eiat de un minor sau de un interzis poate fi introdusa doar de cei in cauza 3minorul sau interzisul), prin reprezentantul le al, cu incuviintarea ocrotitorului le al si de catre autoritatea tutelara. )auza $- 5 cerinta de valabilitate a consimtamantului, o conditie de valabilitate a actului #uridic. &a precede consimtamantul si e"plica in ultima instanta de ce o anumita persoana consimte la inc!eierea unui act #uridic. )auza a fost asimilata cu scopul acestuia, mai e"act, cu reprezentarea mentala a realizarii scopului. 2eoria moderna asupra cauzei face distinctie intre doua elemente ale acesteia( a) /copul imediat care este un element abstract, obiectiv si invariabil, in cadrul acestei cate orii de contracte. %e pilda, in contractele sinala matice si oneroase, scopul imediat al fiecarei parti este considerarea prestatiei pe care o va e"ecuta cealalta parte. *n contractele cu titlu ratuit 3in liberalitati), scopul imediat al celui care se obli a este intentia de a radifica, de a procura altuia un avanta# economic fara a primi in sc!imb un ec!ivalent. b) /copul mediat $- 9n element subiectiv, concret si variabil de la un contract la altul. &l consta in mobilul concret care 27

determina o persoana sa consimta la inc!eierea unui anumit contract, mobil care difera de la persoana la persoana si de la contract la contract, stiind ca cineva poate sa consfinteasca la inc!eierea unui contract, avand in vedere anumite insusiri ale obiectului acestuia, in vreme ce alta persoana are in vedere niste calitati ale persoanei cu care contracteaza. Aceasta lar ire a notiunii de cauza, prin includerea in ea a scopului mediat, si$a vadit utilitatea practica prin aceea ca a permis instantei de #udecata sa cenzureze le alitatea si moralitatea anumitor conventii, care, aparent, respectiv apreciate prin prisma scopului imediat, erau licite si morale, dar, in realitate, ele aveau un scop mediat fie ilicit, fie imoral. Pentru a duce la inc!eierea unui act valabil, cauza trebuie sa raspunda anumitor cerinte. Bai intai, ea trebuie sa e"iste. )at priveste lipsa cauzei, doctrinar, nu e"ista un punct de vedere conturat, dar daca consideram cauza ca fiind o reprezentare mentala a realizarii scopului inseamna ca ea poate sa lipseasca, practic, doar atunci cand lipseste discernamantul, cat si atunci cand consensul uneia dintre parti a fost viciat prin violenta. )auza trebuie sa fie reala, nu falsa. *n realitate cauza falsa se rezuma la o eroare asupra cauzei si ca urmare consecintele sale trebuie sa fie aceleasi cu ale erorii. )auza mai trebuie sa fie licita, iar potrivit art. >H<, )od civil( J)auza este nelicita cand este pro!ibita de le i, contra bunelor moravuri si ordinii publice,, ceea ce inseamna ca le iuitorul a identificat, practic, cauza imorala cu cea ilicita. )at priveste dovedirea cauzei, art. >HI, aln. 1, )od civil prevede ca( J)onventia este valabila, cu toate ca cauza nu este e"presa,, iar in aln. 1( J)auza este prezumata pana la dovada contrarie,. )ele doua te"te instituie doua prezumtii( cea a e"istentei cauzei si cea de valabilitate a cauzei, ceea ce inseamna ca, atunci cand se ridica problema anularii unui contract, pe motiv ca are o cauza ilicita, imorala sau pe motiv ca aceasta ar lipsi sau ar fi falsa, cel care afirma caracterul ilicit al cauzei, lipsa ori falsitatea acesteia, va trebui sa faca dovezile corespunzatoare. )onsimtamantul Prin consimtamant se desemneaza, uneori, insasi acordul de vointa realizat cu ocazia inc!eierii unui contract, iar, alteori, doar manifestarea e"teriorizata a !otararii uneia dintre parti de a inc!eia un act #uridic, fie unilateral, fie bilateral. *ndiferent de intelesul ce i se atribuie, consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a duce la inc!eierea unui act #uridic valabil. )erintele consimtamantului a) &l trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant, are posibilitatea de a realiza semnificatia si consecintele actului pe care$l inc!eie. %e precizat este faptul ca problema discernamantului se poate ridica si se poate discuta doar in cazul persoanelor care au capacitatea de a contracta sau inc!eia acte #uridice si aceasta deoarece, in cazul persoanelor lipsite de capacitate fie ca este vorba de incapacitate rezultata din minoritate sau din punere sub interdictie, fie ca este vorba de o incapacitate speciala, prevazuta e"pres de le e, problema discernamantului nu intereseaza, fiindca acele acte vor fi nule pentru lipsa de capacitate. b) &l sa fie dat cu intentia de a produce efecte #uridice, cerinta care rezulta din insusi definitia actului #uridic civil. Prin urmare, nu va avea 28

valoare de consimtamant o manifestare de vointa sau un acord dat din curtoazie 3complezenta), la fel cum nu va avea valoare de consimtamant o manifestare de vointa, afectata de o conditie pur potestativa suspensiva in favoarea celui care se obli a, e"primata intr$o forma de enul( J*ti voi da, daca voi vrea,. c) )onsimtamantul trebuie sa fie e"teriorizat intr$un fel in care sa poata face posibila cunoasterea lui de catre cealalta parte sau de catre cei interesati. Aceasta cerinta rezulta din definitia consimtamantului. Avand in vedere ca principiul care carmuieste in dreptul nostru forma actelor #uridice este principiul consensualismului, putem tra e concluzia ca, de re ula, e"teriorizarea consimtamantului se poate face in orice fel( in scris, verbal si c!iar printr$o atitudine din care se rezulte, neindoielnic, intentia unei persoane de a inc!eia un act #uridic. %octrinar, s$a ridicat problema de a sti daca simpla tacere, neconcretizata in vreo actiune sau atitudine, are valoare de consimtamant. *n esenta, s$a retinut ca tacerea poate valora consimtamant in trei impre#urari( a) Atunci cand le ea ii confera aceasta valoare. &"( )azul contractului de locatiune, pentru care art. 170I, )od civil prevede ca( J%aca dupa e"pirarea termenului stipulat in contractul de locatiune, locatarul ramane si este lasat in posesia bunului dat in locatiune, atunci se considera locatiunea, respectiv contractul de locatiune ca reinnoit, $- 2acita relocatiune. b) Aceea in care partile, in mod e"pres, printr$un contract prevad ca in raporturile dintre ele, tacerea uneia dintre parti, respectiv faptul de a nu raspunde la propunerile celeilate parti, intr$un anumit termen, sa aiba valoare de consimtamant. c) Aceea in care obiceiul locului confera tacerii valoare de consimtamant. Problema e"teriorizarii consimtamantului poate fi analizata si in corelatie cu ceea ce se c!eama forma actului #uridic. %in punctul de vedere al formei, se face distinctie intre forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului #uridic, caracteristica actelor solemne si care poate fi privita ca o conditie de valabilitate a consimtamantului, acarei neindeplinire atra e, de re ula, nulitatea absoluta a actului #uridic. Apoi, forma ceruta pentru probatiunea actului #uridic 3ad probationem), forma care nu mai tine de valabilitatea consimtamantului, ci numai de cerintele privind dovada actului #uridic. Aceasta forma este e"trinseca consimtamantului, iar nerespectarea ei nu atra e nevalabilitatea actului #uridic, ci doar imposibilitatea de a dovedi, in cazul unui liti iu, respectivul act. *n al treilea rand, se vorbeste de forma ceruta pentru opozabilitatea actului #uridic, iar in conte"tul acesteia sunt frecvent amintite o seama de operatiuni ulterioare inc!eierii actului #uridic, care au menirea de a face opozabilitatea acestui act tertelor persoane. %espre o forma a actului #uridic ceruta pentru insasi opozabilitatea lui, se poate vorbi doar atunci cand insasi actul #uridic trebuie inc!eiat printr$un inscris autentic, pentru ca creditorul sa poata opune dreptul sau unei terte persoane. d) )onsimtamantul sa fie neviciat. Art. >A0( J)onsimtamatul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol,. 29

1H) )ontractul de rent via er. 8enta se poate infiinta intre vii, cu titlu ratiut, caz in care este ec!ivalenta cu o donatie, sau prin testament 3le at), situatie in care se aplica re ulile privitoare la libertati. *n situatia in care renta este cu titlu oneros, constituirea se face prin instrainarea de catre credirentier a unui bun al sau, catre debirentier, care ii plateste pretul sub forma de renta. %aca renta este cu titlu ratuit, nu se mai face transmisiune de bunuri. 8enta se plateste credirentierului la termenele stipulate in contract. Deplata la termen da credirentierului dreptul de a e"ecuta pe debirentier, prin sec!estrarea si vanzarea silita a unor bunuri ale acestuia. &ste un contract aleatoriu, cu titlu oneros, consensual, translativ de proprietate, cu e"ecutarea succesiva. Partile contractante pot stabili cuantumul rentei via ere si termenele la care sa se efectueze plata ratelor de renta. /umele ce se platesc drept rata de renta pot fi revizuite 3inde"ate) pe cale #udecatoreasca. )redirentierul, ca parte contractanta, este indreptatit sa pretinda si sa primesca renta via era de la debiretier. *n conditiile le ii, contractul poate fi lovit de nulitate absoluta 3e". a intervenit decesul crediretierului dupa implinirea a 1? zile de la inc!eierea contractului si debirentierul avea cunostinta despre iminenta mortii acestuia). Prin ;e ea nr. 17I=1??A privind reforma in domeniul proprietatii si #ustitiei, s$a instituit renta via era a ricola. )ontractul de renta via era este contractul prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane in sc!imbul unei prestatii periodice in bani care urmeaza a i se plati la decesul sau. )uantumul ratei de renta se stabileste in mod liber, prin vointa partilor contractului, si se platesc in cuantumul prevazut in contract. 8enta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane- ea este in principiu divizibila. Pentru acest contract e"ista coditii speciale de validitate( daca persoana in favoarea careia renta s$a constituit a incetat din viata in momentul constituirii ori s$a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 1? de zile de la data inc!eierii contractului a decedat, contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa cauzei contractului. 8atele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la termenele stipulate in contract pana la decesul credirentierului. %ebirentierul nu se poate elibera de plata rentei prin restituirea lucrului, deoarece contractul este obli atoriu pentru el. *n caz de moarte a debirentierului, obli atia de plata se transmite asupra mostenitorilor acestuia. 8ezolutiunea contractului trebuie solicitata instantei #udecatoresti. 8atele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului. 1I) )ontractul de antrepriz.

30

*n baza contractului de antrepriza, una dintre parti, numita antreprenor, se obli a sa e"ecute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte, numita client in sc!imbul unui pret. *ntrucat )odul civil defineste antrepriza prin referire la un Qpret determinatQ 3art.1710), in cazul lucrarilor de mare amploare, contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul inc!eierii contractului, instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul, asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. *n sc!imb, in cazul lucrarilor de mai mica importanta, se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza inc!eierea contractului, prezumandu$se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor, in caz de e"a erare !otarand instanta. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare$cumparare, care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul inc!eierii contractului .*n toate cazurile insa, pretul 3stabilit intr$o suma de bani sau o alta prestatie), este un element esential al antreprizei. *n lipsa lui 3serviciu ratuit), contractul nu mai este de antrepriza, ci un act dezinteresat 3contract cu titlu ratuit), dar nu liberalitate, nefiindu$i aplicabile re ulile speciale pentru aceasta din urma cate orie de acte #uridice 3reductiune, raport, revocare si alte re uli caracteristice numai liberalitatilor). Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita, intrucat pe baza acestui contract se e"ecuta lucrari de mare valoare si importanta 3construire de cladiri, lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc.) si, mai frecvent, asa$numitele prestari servicii 3confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc.) . 8e ulile referitoare la antrepriza se aplica $ in lipsa unor re lementari speciale sau in completarea lor $ si lucrarilor 3activitatilor) intelectuale, de e"emplu, meditatii, consultatii profesionale, inclusiv #uridice 3date de notari publici, avocati $art.<$> din ;e ea nr.0H=1>>A si art.0 din ;e ea nr.A1=1>>A $ mai putin reprezentarea #udiciara, care este o varianta de mandat). %eosebiri fata de alte contracte. %atorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte, este necesar sa o deosebim de aceste contracte 3de munca, locatiune, vanzare, mandat si depozit), intrucat re ulile aplicabile sunt diferite 3de e"emplu, obli atia de arantie pentru vicii, raspunderea in caz de nee"ecutare, suportarea riscurilor etc.). *n baza contractului de munca, salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse. *n cazul antreprizei, se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului, predat clientului. /alariatul isi e"ecuta obli atiile de serviciu fiind in dependenta $subordonare #uridica $ totala fata de patron si obli at sa respecte re ulile stabilite de acesta 3re ulament de ordine interioara, pro ram de lucru etc.). /tabilindu$se un raport de prepusenie, comitentul raspunde fata de terti pentru faptele persoanei incadrate in munca 3prepus), conform art.1??? alin.0 ).civ. *n sc!imb, antreprenorul 3care $ spre deosebire de salariat $ poate fi si comerciant) se bucura de independenta #uridica cat priveste modul de e"ecutare a lucrarii in conformitate cu comanda primi$ta de la client 3proiecte, planuri, masuri sau alte directive). *n virtutea acestei independente, el este liber sa incredinteze e"ecutarea efectiva 3materiala) a lucrarii $ sub 31

indrumarea sa nemi#locita, personala $ unor lucratori, inclusiv subantreprenori. &l or anizeaza munca dupa aprecierea sa si, spre deosebire de contractul de munca, o efectueaza pe propriul sau risc. *ntrucat antreprenorul pastreaza toata independenta in e"ecutarea lucrarii si intre partile contractante nu se creeaza raport de subordonare 3prepusenie), clientul nu raspunde de pa ubele cauzate de antreprenor sau lucratorii sai tertilor si, bineinteles, nici de pa ubele pe care le$ar putea suferi antreprenorul sau lucratorii din cauza accidentelor survenite in cursul e"ecutarii lucrarii. Antrepriza se deosebeste si de locatiune 3loctio rei) prin faptul ca pretul locatiunii este determinat in raport cu durata folosintei, iar contractul de antrepriza nu serveste drept temei pentru folosinta unui lucru. Antrepriza nu este o varianta a locatiunii 3cum apare in ).civ. $ art.171? si urm.), ci un contract independent. )and antreprenorul se obli a a procura pe lan a munca sa si materialul necesar pentru confectionarea lucrului care face obiectul contractului 3art.17I< ).civ.) pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului, operatiunea #uridica se aseamana cu vanzarea unui lucru viitor, de confectionat. *n acest caz, contractul va fi calificat antrepriza, daca din intentia partilor rezulta ca procurarea materialului de catre antreprenor nu constituie decat o clauza accesorie a contractului, al carui obiect principal este realizarea lucrarii, privita ca rezultat . %aca, din contra, materialul procurat de antreprenor este elementul esential al contractului, depasind in mod vadit valoarea muncii, operatia #uridica trebuie calificata vanzare a unui lucru viitor. *n toate cazurile insa, aprecierea trebuie sa fie facuta cu multa atentie, nu prin compararea pur aritmetica a valorii celor doua prestatii. Astfel, de e"emplu, in cazul reparatiilor facute la autove!icule, valoarea pieselor care se inlocuiesc nu trebuie sa fie adau ata la valoarea materialelor folosite. *ar daca materialele necesare e"ecutarii lucrarii sunt procurate de client sau daca este vorba de e"ecutarea unor lucrari de constructii pe terenul clientului 3c!iar cu materialele antreprenorului), contractul este, in toate cazurile, de antrepriza. Antrepriza se deosebeste si de mandat, intrucat mandatul are ca obiect principal inc!eierea de catre mandatar de acte #uridice 3cu terte persoane) pe seama mandantului pe care, de re ula, il reprezinta, iar antrepriza are ca obiect o lucrare 3prestatii materiale sau intelectuale) efectuate de antreprenor pentru client, antreprenorul neavand putere de reprezentare. %in aceasta cauza contractele inc!eiate de antreprenor cu tertii, in afara cazurilor prevazute de le e, nu produc efecte fata de client. Pentru ca antreprenorul sa$l reprezinte pe client 3de e"emplu, in vederea obtinerii autorizatiei de constructii), el trebuie sa primeasca imputernicirea corespunzatoare din partea clientului, in baza unui contract de mandat separat. *n sfarsit, daca materialele in vederea e"ecutarii lucrarii sunt procurate de client sau lucrarea se e"ecuta asupra unui lucru corporal predat antreprenorului, operatia #uridica se aseamana si cu depozitul, mai ales ca, uneori, si depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului depozitat. *n aceste cazuri, fara a descompune operatiunea #uridica dintre parti in doua contracte distincte, calificarea operatiei trebuie sa se 32

faca dupa cum efectuarea lucrarii sau pastrarea lucrului formeaza continutul principal al contractului. %e altfel, raspunderea pentru pastrarea lucrului se an a#eaza dupa aceleasi re uli in ambele cazuri. Antrepriza este un contract sinala matic 3bilateral) cu titlu oneros, comutativ, cu e"ecutare succesiva si consensual . ;e ea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. Antrepriza este un contract consensual 3iar nu real), c!iar daca lucrarea se e"ecuta asupra unui bun al clientului 3reparatii, transformari etc.), deoarece predarea bunului in vederea e"ecutarii lucrarii poate avea loc si dupa inc!eierea contractului. )at priveste proba contractului, se aplica re ulile de drept comun. *n principiu, antrepriza este un contract inc!eiat intuitu personae. Acest caracter vizeaza insa numai or anizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. Antreprenorul va fi obli at sa e"ecute personal lucrarea numai daca e"ista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din impre#urari 3de e"emplu, tabloul comandat unui pictor renumit, interventia c!irur icala contractata cu un medic etc.). )at priveste proprietatea, daca materialele sunt procurate de antreprenor, el ramane proprietarul lor si al lucrarii pana la terminarea ei, dupa care clientul poate obtine predarea silita, devenind proprietar. %aca materialele sunt procurate de client, el pastreaza proprietatea lor 3si a lucrarii) si in cursul e"ecutarii, creditorii antreprenorului neavand asupra lor drept de a# eneral. )apacitatea partilor contractante. )lientul trebuie sa aiba, respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de le e pentru inc!eierea fie a actelor de administrare, fie a actelor de dispozitie, dupa cum contractul reprezinta un act de administrare a patrimoniului 3de e"emplu, reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie 3de e"emplu, construirea unei case). *n sc!imb, antreprenorul trebuie sa aiba, in toate cazurile, capacitate deplina de e"ercitiu. *ntrucat antrepriza este un contract civil, iar nu de munca, nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a inc!eia un contract de munca 3art.1? din %ecretul nr.01=1>A7). *n materia contractului de antrepriza, potrivit re ulilor enerale, riscul pieirii fortuite a lucrului 3materialelor) este suportat de proprietar 3res perit domino). *n acest sens, art.17I> ).civ. prevede( Q)and lucratorul da materia, daca lucrul piere, fie in orice c!ip, inainte insa de a se fi tradat, dauna ramane in sarcina sa...Q. Aceasta dispozitie se e"plica prin faptul ca, dupa cum am vazut, antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului si suporta pa ubele rezultate din pieirea lor, in calitate de proprietar. %aca materialele au fost procurate de client, in calitate de proprietar, el suporta riscul pieirii lor. %eoarece insa materialele se asesc in detentiunea antreprenorului, care este obli at sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii, el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s$a produs fara culpa din partea saQ 3art.17<? ).civ.). 8iscul contractului este suportat, in toate cazurile, de antreprenor, deoarece s$a obli at pe riscul sau 3art.17I> si 17<1 ).civ.) si este debitorul obli atiei imposibil de e"ecutat 3res perit debitori). Prin urmare, daca e"ecutarea contractului 3predarea lucrarii e"ecutate) devine imposibila datorita cazului fortuit sau fortei ma#ore, antreprenorul nu are 33

dreptul la plata pretului 3remuneratiei), caci nu a predat clientului rezultatul muncii sale. )lientul va fi obli at sa plateasca pretul numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obli atia de a verifica 3receptiona) si de a lua in primire lucrarea e"ecutata. Art.17<1 ).civ. mai precizeaza ca daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client, antreprenorul are dreptul sa pretinda plata pretului. *n acest caz, de fapt, nu mai este vorba de riscuri 3caci pieirea nu se produce dintr$un caz fortuit sau de forta ma#ora), ci de suportarea pa ubei rezultate din procurarea de catre client a unor materiale necorespunzatoare. %aca lucrarea e"ecutata, in parte sau total, a pierit fortuit, dar e"ecutarea ulterioara 3de e"emplu, reconstructia) n$a devenit prin aceasta imposibila, antreprenorul suporta riscul contractului in sensul ca, desi a e"ecutat lucrarea 3sau o parte din lucrare) de doua ori, clientul va fi obli at sa plateasca pretul numai o sin ura data 3cu e"ceptia celor doua cazuri mentionate( punerea in intarziere a clientului si viciile materialelor). )lientul este obli at sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei inte rala. *n cazul unui lucru ce se masoara sau care are mai multe bucati, receptia se poate face si pe parti, iar partile platite de client se prezuma ca au fost verificate, receptionate 3art.l7<1).civ.) %aca clientul nu$si e"ecuta obli atia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea e"ecutata, se va putea an a#a raspunderea lui potrivit dreptului comun 3daune$interese pentru c!eltuieli de depozitare, conservare etc.), iar instanta va putea constata e"ecutarea lucrarii potrivit clauzelor contractuale, cu toate consecintele ce decur din e"ecutare 3de e"emplu, posibilitatea de a cere plata pretului, suportarea riscurilor de catre client etc.). %aca parlile nu s$au inteles altfel, clientul este obli at sa plateasca pretul stabilit o data cu receptionarea si luarea in primire a lucrarii. *n cazul lucrarilor mai insemnate, daca in contract s$ a prevazut plata pretului pe masura e"ecutarii lucrarii, clientul poate invoca e"ceptio non adimpleti contractus daca antreprenorul nu$si e"ecuta obli atiile potrivit clauzelor contractuale. lar daca lucrarea este terminata clientul poate cere instantei constatarea e"ecutarii ei si predarea silita, in calitate de proprietar. 8aspunderea pentru nee"ecutare. *n caz de nee"ecutare culpabila a lucrarii antreprenorul raspunde fata de client potnvit dreptului comun clauza penala, daune$interese, fiind posibila si obli area antreprenorului la e"ecutarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatoru sau e"ecutarea in contul debitorului$antreprenor cu autorizatia #ustitiei etc.). 8aspunderea pentru viciile lucrarii. Precizam, in primul rand, ca receptia lucrarii din partea clientului fara obiectii si rezerve $ daca nu a fost obtinuta prin frauda 3fraus omnia currumpit) $ ec!ivaleaza cu descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrarii. Pentru aceste vicu, raspunderea antreprenorului poate fi an a#ata numai daca, potnvit le ii sau contractului el datoreaza arantie, in cadrul termenului stabilit, pentru lucrarea efectuata. Antreprenorul raspunde insa, in toate cazurile, pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii, dupa ce a fost receptionata de catre client si c!iar daca lucrarea nu a fost e"ecutata de catre el personal 34

3art.17<I).civ.). )onform art.A din %ecr.nr. 1HI=1>A<, dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unei lucrari e"ecutate se prescrie prin implinirea unui termen de H luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. %aca viciile au fost ascunse cu viclenie, se aplica termenul eneral de prescriptie. Aceste termene de prescriptie incep sa cur a de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare 3art.11 alin.1 din %ecr.nr.1HI=1>AI), acest termen de un an putand fi modificat prin conventia partilor 3 arantie conventional. Potrivit )odului civil, contractul de antrepriza inceteaza 3Qse desfiinteazaQ) prin moartea meseriasului, ar!itectului sau antreprenorului 3art.17<A). *ntrucat contractul se formeaza intuitu personae $ aptitudinile antreprenorului avand importanta, c!iar daca nu e"ecuta personal lucrarea $ este firesc ca la moartea sa contractul sa inceteze. )lientul este insa obli at sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor e"ecutate si a materialelor pre atite, in proportie cu pretul stabilit in contract, in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare 3art.17<H ).civ.). *n cazul in care contractul nu ofera elementele necesare, sumele de platit se determina prin e"perti. *n afara de aceste re uli speciale, cat priveste incetarea contractului, se aplica re ulile enerale. %e e"emplu, ca orice contract sinala matic, antrepriza poate fi rezolvita la cererea uneia din parti pentru nee"ecutarea obli atiilor de catre cealalta parte. *n caz de imposibilitate fortuita de e"ecutare, daca ea este temporara, se suspenda e"ecutarea, iar daca este definitiva, obli atia se stin e, fiind aplicabila teoria riscului contractului. %aca obli atia antreprenorului este succesiva 3de e"emplu, lucrari de intretinere) si nu s$a prevazut un termen, contractul poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti, caci obli atia nu poate fi vesnica. *n lipsa de stipulatie contrara in contractul de antrepriza de constructii, antreprenorul are dreptul sa incredinteze e"ecutarea unor parti din lucrare unor subantreprenori, inc!eind in acest sens, cu fiecare dintre ei 3instalator, parc!etar, electrician etc.), un contract de subantrepriza. *n raporturile dintre antreprenor si subantreprenor, se aplica re ulile prevazute pentru antrepriza 3art. 17<>$17>? ).civ.), subantreprenorul avand $ in cadrul acestor raporturi $ rolul de antreprenor. %eoarece subantreprenorii contracteaza numai cu antreprenorul, clientul nu are nici o actiune contractuala impotriva lor. *n sc!imb, antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru toate lucrarile e"ecutate de subantreprenori, la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit$o 3art.17<I ).civ.). Precizam ca, intrucat subantreprenorii nu au calitatea de prepusi, antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent 3in baza art.1??? alin.0 ).civ ) pentru faptele lor ilicite cauzatoare de pre#udicii tertilor 3inclusiv clientului), tot asa cum nici clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului 3ori antreprenorului de specialitate), fata detertii pa ubiti. *n sfarsit, subliniem ca pozitia #uridica a subantreprenorului nu trebuie sa fie confundata cu aceea a antreprenorului de specialitate, care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu clientul si raspunde sin ur, in calitate de 35

antreprenor, fata de acesta pentru lucrarile 3partea din lucrari) care formeaza obiectul contractului. 2ot astfel, daca mai multi antreprenori $ coantreprenori $ se obli a sa e"ecute o lucrare de ansamblu 3comple"a), contractand direct cu clientul, ei nu vor avea calitatea de subantreprenori, c!iar daca unul dintre ei are rolul de coordonator si ii reprezinta pe ceilalti in raporturile cu clientul in cursul e"ecutarii lucrarii. 4iind antreprenori, fiecare va raspunde pentru partea de lucrare e"ecutata si are dreptul la partea corespunzatoare din pret, deoarece obli atia civila cu pluralitate de parti este con#uncta 3divizibila), daca in contract nu s$a prevazut solidaritatea 3iar obli atia codebitorilor nu este comerciala $ art.71 ).com.) sau indivizibilitatea si nici nu rezulla din natura prestatiei care formeaza obiectul contractului 3indivizibilitate naturala). ;ucratorii au deci o actiune directa contra clientului, cu toate ca raport #uridic direct nu e"ista intre ei 3este deci o dispozitie dero atorie de la principiul relativitatii efectelor contractelor). in lipsa acestei dispozitii, lucratorii ar trebui sa$l actioneze pe client in calitate de creditori ai antreprenorului, adica pe calea actiunii subro atorii 3oblice). Aceasta actiune are insa nea#unsul de a$i pune pe reclamanti in concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului 3de e"emplu, furnizorii de materiale) ceea ce inseamna ca si ei ar trebui sa suporte consecintele insolvabilitatii ori falimentului 3lic!idarii #udiciare in terminolo ia ;e ii nr.H7=1>>A) antreprenorului, proportional cu valoarea creantelor. 4iind o actiune directa, starea de insolvabilitate sau falimentul antreprenorului nu se va rasfran e asupra creantelor lucratorilor. &i il actioneaza direct pe client si, prin urmare, n$au a suporta concursul celorlalti creditori ai antreprenorului 3daca acestia n$au facut o poprire asupra sumelor datorate de client in mainile acestuia, inainte de intentarea actiunii directe). Aceasta masura de ocrotire se adau a privile iului imobiliar de care se bucura lucratorii, precum si antreprenorii de constructii, pentru arantarea creantelor neonorate de client 3art. 1I0I si 1I71 ).civ. )odul civil prevede o sin ura re ula speciala de raspundere pentru calitatea constructiei( antreprenorul 3ar!itectul) de cladiri sau alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot ori in parte sau ameninta invederat daramarea 3cu care se asimileaza viciul care face imposibila folosirea potrivit destinatiei) din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr$un termen de 1? ani din ziua terminarii 3receptiei) lucrarii 3art.17<0). %ecretul nr. 1HI=1>A< a stabilit un termen de 0 ani de la predare pentru descoperirea viciilor unei constructii 3art.11 alin.1), deci a statornicit raspunderea antreprenorului pentru orice vicii ascunse, fara a modifica raspunderea pentru daramarea in baza art.17<0 ).civ. *n sfarsit, prin art.1> din ;e ea nr. 1?=1>>A privind calitatea in constructii s$a prevazut raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 1? ani de la receptia lucrari, iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si e"ecutie in vi oare la data realizarii ei raspunderea Qpe toata durata de e"istenta a constructieiQ 3ceea ce inseamna, de re ula, cateva secole). %upa cum rezulta din aceasta re lementare speciala, termenul de 0 ani prevazut de %ecretul 36

nr.1HI=1>A< 3art.11 alin.1) pentru viciile ascunse ale constructiei si termenul de 1? ani prevazut de ).civ. 3art.17<0) pentru ipoteza daramarii, au fost inlocuite cu termenul de 1? ani pentru orice vicii ascunse, respectiv cu durata de e"istenta pentru viciile care afecteaza structura de rezistenta a constructiei de orice cate orie 3si instalatiilor aferente acestora) $ indiferent de forma de proprietate sau destinatie $, fiind e"ceptate insa cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un eta# si ane"ele ospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii 3art.1alin.1 din ;e ea nr. 1?=1>>A). Pentru aceste constructii, e"ceptate de la prevederile ;e ii nr. 1?=1>>A, raspunderea antreprenorului urmeaza sa fie an a#ata potrivit dreptului comun 3).civ. si %ecretul nr. 1HI=1>A<). *n privinta viciilor aparente ale lucrarii, care in materie de antrepriza $ca de altfel si in materie de vanzare $ nu pot fi reclamate dupa receptie 3predare$primire), se an a#eaza raspunderea antreprenorului numai daca s$a stabilit un termen de arantie. *n acest sens, ;e ea nr. 1?=1>>A prevede obli atia e"ecutantului lucrarilor de constructii Qde a remedia, pe propria c!eltuiala, a defectelor de calitate, aparute din vina sa... in perioada de arantie stabilita potrivit le iiQ3art.10 lit.R), fara a distin e dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse. 8e lementarea speciala privind raspunderea antreprenorului 3ar!itectului) vizeaza numai raporturile lui cu clientul si cu succesorii lui in drepturi 3de e"emplu, cumparatorul constructiei). 4ata de terti 3inclusiv locatarul constructiei), pentru care contractul de antrepriza este o res inter alios acta, raspunderea antreprenorului pentru pa ubele cauzate 3de e"emplu, prin ruinarea cladirii) poate fi an a#ata numai delictual 3art.>><$>>> ).civ.). *n sc!imb, tertii pot ale e pe calea actiunii impotriva proprietarului 3clientului sau succesorilor lui) pe teren delictual 3de e"emplu, art.1??1 ).civ.) sau contractual 3de e"emplu, locatarul), dupa caz. %aca actiunea a fost indreptata impotriva clientului, el va avea actiune in re res impotriva antreprenorului, in masura in care acesta este responsabil pentru viciile lucrarii care au determinat cauzarea pre#udiciul. )lauze contractuale de modificare a raspunderii pentru calitatea constructiei. Avand in vedere faptul ca prin instituirea unei raspunderi a ravate a antreprenorului de constructii sunt aparate nu numai interesele clientului, ci si interese enerale, publice, clauzele contractuale de limitare sau de inlaturare a acestei raspunderi nu pot fi admise. *n orice caz, ele nu ar putea fi admise in privinta viciilor care pot determina daramarea sau amenintarea de daramare a constructiei 3rezistenta). /unt permise, in sc!imb, clauze de a ravare a raspunderii antreprenorului pentru vicii. %reptul la actiunea privitoare la viciile ascunse, inclusiv viciile structurii de rezistenta, se prescrie prin implinirea unui termen de H luni, iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie prin implinirea termenului eneral de prescriptie 3art.A din %ecretul nr.1HI= 1>A<), in ambele cazuri termenul prescriptiei incepand sa cur a de la data descoperirii viciilor in cadrul termenelor aratate. 8aspunderea pentru vicii poate sa revina nu numai antreprenorului care e"ecuta lucrarea, dar si ar!itectului 3proiectantului). Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si 37

ar!itect se rezolva in functie de clauzele din contract. %aca ar!itectul n$a facut decat planurile constructiei, fara a se ocupa de e"ecutarea lucrarii, el va raspunde numai daca se va dovedi ca viciul constructiei provine dintr$un viciu al planului 3proiectului), iar antreprenorul va raspunde pentru viciile de e"ecutie. %aca ar!itectul a luat parte si la ridicarea constructiei sau viciile sunt determinate si de viciile proiectului, el va raspunde alaturi de antreprenor. *n acest din urma caz, daca daunele sunt suportate de unul dintre ei, solvens$ul va avea actiune in re res impotriva celuilalt, proportional cu ravitatea culpelor- in caz de e alitate, pentru #umatate. Aceste re uli urmeaza sa fie aplicate, in mod corespunzator, si daca lucrarea a fost e"ecutata de doi sau mai multi coantreprenori, 3inclusiv antreprenori de specialitate, dar nu subantreprenori) si raspunderea lor nu este divizibila. Pentru an a#area raspunderii, clientul trebuie sa dovedeasca numai e"istenta viciului. *n prezenta acestei dovezi, culpa contractuala a antreprenorului 3ar!itectului) este prezumata, ei fiind obli ati sa dovedeasca e"istenta unei cauze straine e"oneratoare de raspundere 3art. 1?<1$1?<0 ).civ.). &vident, culpa subantreprenorilor nu poate fi invocata drept cauza de e"onerare, antreprenorul fiind responsabil contractual fata de client si pentru lucrarile e"ecutate in subantrepriza 3cu drept de re res in raport de culpa subantreprenorului). /ubantreprenorul poate fi actionat de catre client numai delictual, ei nefiind le ati prin raporturi contractuale.

1<) )ontractul de arendare. )ontractul de arendare , varietate a contractului de locatiune, este un contract prin care una dintre parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arendas, bunuri a ricole in vederea e"ploatarii pe o durata determinata si in sc!imbul unui pret, numit arenda, stabilite de parti.)ontractul de arendare este re lementat prin ;e ea arendarii nr.1H=1>>7 3modificata prin ;.nr.A<=1>>A si ;.nr.HA=1>>< pentru modificarea si completarea ;.nr. 1H=1>>7). Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile le islatiei civile, in masura in care acestea nu sunt contrare ;e ii nr. 1H=1>>7 3vz.art.1H). inseamna ca, in completarea celor doua acte normative se aplica, in conditiile aratate, Qre ulile particulare la arendareQ prevazute in )odul civil 3art.17A7 si urm., care n$au fost abro ate e"pres de le e), iar apoi dispozitiile care uverneaza locatiunea de drept comun, arendarea fiind o varietate a acesteia. in com$pletarea acestor norme, se aplica re ulile din partea enerala a dreptului civil obli ational 3teoria enerala a obli atiilor civile). Precizam ca le ile comerciale nu sunt incidente in materie, intrucat contractul de arendare are natura pur civila. Arendarea este un contract sinala matic 3bilateral), cu e"ecutare succesiva si netranslativ de proprietate, ca si locatiunea. 2ot astfel, este un contract prin definitie 3esentialmente) cu titlu oneros. %aca un bun a ricol se transmite, in vederea folosintei sau 38

e"ploatarii temporare, cu titlu ratuit, contractul este nul ca arendare, dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta 3comodat), daca lucrul s$a predat 3comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de le e pentru comodat, la care se adau a insa si interdictiile prevazute de le e in materie de arendare, deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare, nu o pot face nici cu titlu ratuit ./pre deosebire de locatiune, care este un contract consensual, cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem, arendarea este un contract solemn . Potrivit art.H din ;e ea nr. 1H=1>>7, Qsunt valabile si opozabileQ numai contractele de arendare inc!eiate in scris 3indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inre istrate in termen de 1A zile de la inc!eiere la primaria 3respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. 8ezulta ca, prin dero are de la principiul consensualismului, consacrat de )odul civil, le ea prevede forma scrisa si inre istrarea ad validitatem, deci sub sanctiiunea nulitatii absolute 3vz. si art.17 alin.1) .Potrivit le ii, partile contractante pot fi persoane fizice sau #uridice 3art.0 alin.1).*n calitate de arendator contractul poate fi inc!eiat de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator le al al bunurilor care formeaza obiectul contractului 3art.1) si care are dreptul la e"ploatarea a ricola a bunurilor respective si are capacitatea, respectiv indeplineste conditiile necesare pentru inc!eierea contractului de locatiune. Precizam ca, spre deosebire de re ulile aplicabile locatiunii, arendasul nu poate avea calitatea de arendator. Potrivit le ii, sub sanctiunea nulitatii absolute, arendasul nu poate subarenda, total sau partial, bunurile a ricole arendate, c!iar daca arendatorul ar fi de acord, fiind interzise si oficiile de arendasi 3art.11). %esi le ea nu prevede e"pres, interdictia de a subarenda atra e dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare, caci cesiunea 3vanzarea) dreptului de e"ploatare a bunurilor a ricole produce efecte mai puternice decat subarendarea 3cessio est maius, sublocatio est minus). Astfel fiind, nu se poate admite nici sc!imbul intre doi 3mai multi) arendasi, sc!imbul reprezentand in materie de locatiune o dubla 3multipla) cesiune. %in interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr$o societate a ricola sau asociere simpla in a ricultura, deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun ec!ivaleaza cu o sublocatiune 3sau cesiune). %in aceasta cauza, nici locatarul nu poate aduce ca aport social folosinta bunului inc!iriat, daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului . 8ezulta ca arendasul, sub nici o forma, nu poate inc!eia un contract de arendare in calitate de arendator, acest contract fiind considerat inc!eiat intuitu personae. %ar le ea nu$l obli a pe arendas sa e"ecute personal toate lucrarile a ricole- el poate contracta e"ecutarea unor lucrari cu persoane fizice sau #uridice prestatoare de servicii in a ricultura si poate inc!eia contracte de munca cu salariati permanenti sau sezonieri care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de le islatia muncii 3art.10). *nterzicand e"pres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre 39

arendas, in mod e"ceptional, ;e ea nr. 1H=1>>7 $ astfel cum a fost modificata si completata prin ;e ea nr.HA=1>>< $ permite cesiuea contractului de catre arendas 3in calilate de cedent), daca sunt indeplinite doua conditii3art.11)( e"ista acordul scris al arendatorului- cesiunea se face 3in calitate de cesionar) sotului arendasului, coparticipant la e"ploatarea bunurilor a ricole sau descendentilor sai 3unul sau mai multi) care au implinit varsta ma#oratului. *ntrucat cesiunea se face cu acordul 3se subintele e, prealabil) al arendatorului, ea va avea ca obiect nu numai drepturile arendasului, dar si obli atiile lui, el fiind eliberat fata de arendator. Aceasta inseamna ca cesiunea realizeaza si o dele atie perfecta 3confundata cu novatie prin sc!imbare de debitor). *n le atura cu calitatea de arendator, le ea mai prevede ca re iile autonome, institutele si statiunile de cercetare si productie a ricola, societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot da in arenda bunurile destinate e"ploatarii a ricole 3art.7 alin.1). *n calitate de arendas $ unul sau mai multi, de e"emplu, membrii unei familii $ contractul poate fi inc!eiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani $ indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate $ si au pre atire de specialitate a ricola, practica a ricola sau un atestat de cunostinte a ricole si reprezinta arantiile solicitate de arendator. Atestatul se elibereaza de or anele abilitate de Binisterul A riculturii si Alimentatiei 3art.0). Arendasii, persoane #uridice, trebuie sa aiba nationalitatea romana si sediul in 8omania, inclusiv cele cu capital partial sau inte ral strain, sa aiba ca obiect de activitate e"ploatarea terenurilor a ricole si sa prezinte arantiile solicitate de arendator 3art.0 si 0). ;e ea mai interzice functionarilor publici si salariatilor din conducerile administrative ale re iilor autonome cu profil a ricol, ale institutiilor si statiunilor de cercetare si productie a ricola, ale societatilor comerci$ale a ricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri a ricole proprietate de stat sa ia in arenda orice fel de bunuri destinate e"ploatarii a ricole 3art.1<). Arendarea fiind un contract sinala matic 3bilateral) are un dublu obiect( bunurile arendate si pretul platit de arendas, numit arenda. Potrivit le ii, prin bunuri a ricole care pot fi arendate se intele terenurile cu destinatie a ricola 3arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de !amei si duzi), pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii a rozoote!nice, amena#ari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile te!nolo ice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei a ricole si terenurile neproductive care pot fi amena#ate si folosite pentru productia a ricola, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile, utila#ele si alte asemenea bunuri destinate e"ploatarii a ricole 3art. 1.). Bunurile a ricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate 3descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor, planul de situatie al terenurilor). %aca nu se arendeaza toate bunurile a ricole detinute de arendator, trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun a ricol ce se va retine de acesta 3art.A lit.b si f). *n toate 40

cazurile, pentru a fi in prezenta unui contract de arendare, bunurile mentionate trebuie sa fie destinate e"ploatarii 3productiei) a ricole de catre arendas. %aca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de le e se transmite cu titlu oneros in alte scopuri 3de e"emplu, terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive, animalele pentru carausie la constructia unei case etc.), contractul nu va mai fi supus re lernentarilor vizand arendarea 3ci re ulilor locatiunii). Bineinteles, nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor a ricole e"ecuta lucrarile a ricole, cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat 3vanzare$cumparare de bunuri viitoare). )odul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii, fie sub forma unei sume de bani 3arendarea pe bani), fie sub forma unei cantitati de produse a ricole 3parte de recolta $art.17HI) platibila in natura, in fructe 3arendarea pe fructe), nefiind e"clusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani 3arenda mi"ta). ;e ea nr. 1H=1>>7, astfel cum a fost modificata prin ;e ea nr.HA=1>><, lasa, de asemenea, la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii 3cuantumul arendei in natura $ determinata in cifre absolute, de e"emplu, 1??? R rau pe !ectar de teren arendat, sau determinata procentual din recolta, de e"emplu, 1A S din recolta realizata $ sau in bani). ;e ea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a arendei 3de e"emplu, potentialul de productie al terenului, radul de accesibilitate a mecanizarii, amena#arile de imbunatatiri funciare sau rasa, varsta, starea biolo ica in cazul efectivelor de animale etc.), care Qpot fiQ avute in vedere de catre parti la stabilirea arendei 3art.10$17). *nseamna ca partile sunt libere sa stabileasca cuantumul arendei, nee"istand vreo limita ma"ima 3sau minima) le ala. /pre deosebire de locatiunea de drept comun 3care poate fi contractata fara precizarea termenului), durata arendarii 3data de la care incepe si data la care inceteaza) trebuie sa fie determinata de catre parti in contract 3art.1, A lit.d, si art.I alin.1). %ar ;e ea arendarii, astfel cum a fost modificata, nu prevede o durata minimala 3sau ma"imala) a termenului arendarii. %eci partile sunt libere sa stabileasca durata arendarii, fara limitari le ale. )onsideram ca $ desi le ea speciala nu mai stabileste o durata minima $ ea nu poate fi mai mica decat Qtimpul necesar ca arendasul sa culea a fructeleQ 3art.17H1 ).civ.), de re ula, un an a ricol 3in cazul terenurilor).Potrivit art.11 din ;e ea nr. 1H=1>>7( Q*n contractul de arendare, de comun acord, partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale. %e asemenea, de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta ma#ora. %upa cum se poate observa, prin cele doua dispozitii citate le ea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare, prevazand numai posibilitatea partilor de a se intele e in aceasta privinta, iar aceasta posibilitate ar fi e"istat si in lipsa te"tului. Pentru rezolvarea problemei, trebuie sa se precizeze 3prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta. *n lipsa unor asemenea norme in ;e ea nr. 41

1H=1>>7, problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si re lementarilor le islatiei civile, care completeaza dispozitiile le ii speciale 3art.1H). *nainte de analiza acestor re uli, se mai impune o precizare terminolo ica. *n art.11 alin.1 se face referire la calamitati naturale, iar in alin.1 la cazuri fortuite si de forta ma#ora, ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere #uridic. *n realitate, calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta ma#ora, in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. lar aceasta problema vizeaza, in ambele cazuri, suportarea pa ubelor 3daunelor) rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei ma#ore 3deci fara ca una dintre parti sa savarseasca vreo fapta culpabila care sa$i an a#eze raspunderea). /e pare ca le iuitorul, folosind o terminolo ie imprecisa, a avut in vedere, in cadrul a doua alineate, cele doua aspecte ale problematicii riscurilor, riscul lucrului 3pieirea Qbunurilor arendateQ) si, in parte, riscul contractului de arendare 3pierderea recoltei, a produselor a ricole datorata Qcalamitatilor naturaleQ), in ambele cazuri in mod fortuit. 8iscul lucrului$Adica pa uba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate 3animale, constructii, masini si utila#e etc.) se suporta, potrivit re ulilor enerale, de catre proprietarul$arendator 3res perit domino). %aca contractul a fost inc!eiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat 3de e"emplu, uzufructuar), va suporta si el riscul lucrului, corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului. %eoarece bunurile arendate se asesc in detentiunea arendasului, obli at sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului, el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s$a produs fara culpa din partea sa 3art.1701, 1707 ).civ.), adica din o cauza straina, care nu$i poate fi imputata 3caz fortuit sau forta ma#ora). %aca s$a dovedit ca pieirea este fortuita, arendasul nu suporta riscul lucrului, cu e"ceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru nee"ecutarea obli atiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator, daca i s$ar fi restituit 3ar.1?I7, 1?<1$1?<0 si 11AH ).civ.). ;e ea nr. 1H=1>>7 a consacrat putine te"te re lementarii obli atiilor partilor in contractul de arendare. in completarea lor se aplica re ulile de drept comun privind locatiunea, tinand seama, bineinteles, de specificul raporturilor din materia arendarii. in consecinta, urmeaza sa facem numai unele precizari. Potrivit art.< alin.1 Qarendatorul este obli at sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa aranteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa e"ecute toate celelalte obli atii asumate prin contract. %aca la predare se constata ca imobilul 3terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract, se va putea cere micsorarea sau ma#orarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de )odul civil la materia vanzarii 3art.17A7 ).civ.). Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, e"ploatarii a ricole, iar dupa predare arendatorul este obli at sa efectueze acele reparatii 3lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului 3de e"emplu, reparatiile 42

capitale la constructiile si instalatiile a rozoote!nice), fiind aplicabile dispozitiile art.171A ).civ %esi le ea speciala nu prevede, arendatorul este arant nu numai de evictiune, dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea 3art.1711 ).civ.). Bai mentionam ca impozitele si ta"ele datorate, potrivit le ii, pentru bunurile a ricole arendate sunt in sarcina arendatorului 3art.1?). Potrivit art.< alin.1, Qarendasul are obli atia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in conditiile stabilite, de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a e"ecuta toate obli atii contractualeQ. Dee"istand diferente semnificative fata de obli atiile locatarului, urmeaza sa facem numai unele precizari. 5bli atia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si dili ent 3culpa levis in abstracto), tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist 3a ricultor $ vz. art.0 si 11). &l trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante 3art.171> pct.l ).civ.), in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv. Arendasul poate sc!imba cate oria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar 3c!iar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator le al) si cu respectarea dispozitiilor le ale 3art.1?) . Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate 3art.< alin.0). Plata arendei. Arendasul trebuie sa plateasca arenda, in natura si=sau bani, la termenele si la locul de plata prevazute in contract. %aca locul platii nu este prevazut, plata se face la domiciliul arendasului, fiind c!erabila, iar nu portabila 3art.l 1?7 ).civ.). 8estituirea bunurilor arendate. ;a incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le$a primit conform inventarului 3proces$verbal) facut la predare, iar in lipsa se prezuma 3iuris tantum) ca le$a primit in buna stare 3art. 1701$1701 comb. cu art.1711 alin.l ).civ.). 8iscul pieirii fortuite, dupa cum am vazut, se suporta de arendator. *n caz de incendiu, arendasul raspunde de pa ubele cauzate cladirilor arendate, daca nu dovedeste o cauza e"oneratoare de raspundere potrivit re ulilor aplicabile locatiunii 3art.170A ).civ). %aca arendasul a facut c!eltuieli cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate $ care, potrivit raporturilor contractuale dintre parti, sunt in sarcina arendatorului $ instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie 3art.< alin.7), adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului, cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. Alte obli atii. ;e ea mai precizeaza ca ta"ele de redactare si inre istrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului 3art.H alin.0). *ar pe plan financiar, fiind considerat a ricultor, el este obli at sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din e"ploatarea bunurilor a ricole arendate, beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de le e 3art.l 1). /unt aplicabile si dispozitiile )odului civil privind obli atia locatarului de a apara lucrul dat in arenda contra uzurparilor. *n caz de 43

nee"ecutare culpabila a obli atiilor de catre arendator sau arendas, se aplica dreptul comun. *n acest sens, le ea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in #ustitie, Qin conditiile le iiQ, rezilierea pentru nee"ecuare de obli atii 3principale $ art.170> alin.1 ).civ.) si are la dispozitie toate mi#loacele #uridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in le atura cu bunurile arendate 3art.17). %eoarece le ea prevede rezilierea prin #ustitie, se pare ca pactele comisorii e"prese care ar avea ca efect rezilierea de drept, fara interventia #ustitiei, nu pot produce efecte. Asa cum am vazut, in cazul nee"ecutarii obli atiilor se poate cere prin #ustitie rezilierea contractului, potrivit dreptului comun. *n caz de pieire $ totala sau partiala $ a bunurilor arendate, precum si in cazul desfiintarii 3desfacerii) titlului arendatorului, sunt aplicabile, de asemenea, re ulile dreptului comun. *n sc!imb, denuntarea unilaterala 3ca mod de incetare a contractului de locatiune inc!eiat pe durata nedeterminata) nu este aplicabila arendarii, deoarece ea se inc!eie pe o durata determinata. ;e ea prevede insa ca Qprin acordul partilor, contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a a#un e la termenQ 3art.11 alin.0). &ste avuta in vedere o intele ere 3mutuus dissensus) realizata pe parcursul e"ecutarii contractului, iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. Boartea uneia dintre parti.$8eamintim ca, in dreptul comun, locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului 3art.177? ).civ.)- drepturile si obli atiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei, cu e"ceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte, obli atiile reciproce stin andu$se prin confuziune. *n urma modificarii si completarii ;e ii arendarii prin ;e ea nr. HA=1>><, s$a adoptat o alta re lementare 3cat se poate de confuza, neclara). Astfel, potrivit art.111 alin.1, Qcontractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. Pentru aceasta, mostenitorii ma#ori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti, in termen de 0? de zile de la data decesuluiQ. %in acest te"t pare a rezulta re ula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti, afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti 3in termen de 0? de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. *n plus, mostenitorii arendasului decedat $ pentru a putea continua raporturile de arendare $ trebuie sa fie persoane ma#ore- daca mostenitorii sunt minori, contractul inceteaza prin deces. Aceasta din urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta ma#oratului, ci la capacitatea de munca si cunostintele a ricole ale mostenitorului. *n cazul decesului arendatorului, consideram 3desi din te"tul citat nu rezulta clar aceasta concluzie) ca varsta mostenitorilor este indiferenta- daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de le e 3dupa cum sunt persoane lipsite de capacitate de e"ercitiu sau cu capacitate de e"ercitiu restransa, tinand seama si de faptul ca arendarea este, in principiu, un act de administrare). Pentru cazul decesului arendasului, le ea mai prevede ca, daca sunt mai multi mostenitori, ei pot conveni sa continue in comun 44

e"ploatarea bunurilor a ricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue e"ploatarea acestor bunuri. %aca mostenitorii nu se intele , la cererea oricaruia dintre ei, #udecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul a ricol poate desemna, prin ordonanta presedintiala, pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare 3art.1A1 alin.1). ;e ea mai prevede obli atia succesorilor arendatorului, respectiv arendasului decedat, de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inre istrat cu privire la subro atia in drepturile si obli atiile partii decedate 3art.1A1 alin.0). Problema incetarii contractului la termenul stabilit necesita o analiza speciala deoarece te"tele corespunzatoare din le e sunt neclare si, practic, nu rezolva problema. Art.11 $ )ontractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intele erii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei le i. 4iecare parte contractanta este obli ata sa incunostiinteze in scris pe cealalta parte, cu cel putin 1 an inainte de e"pirarea contractului, despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare.Q %aca le iuitorul a voit sa dero e de la dispozitiile clare ale )odului civil referitoare la tacita relocatiune, trebuia sa raspunda la aceste intrebari intrucat in ipoteza optiunilor conver ente 3de e"emplu, partile se intele sa reinnoiasca contractul, indiferent ca acordul se realizeaza cu un an inainte de e"pirarea termenului sau mai tarziu, fie si dupa e"pirarea termenului contractual) te"tul nici nu era necesar. Prin urmare, ce se intampla daca manifestarile de vointa 3cu privire la soarta arendarii dupa e"pirarea termenului contractual) lipsesc sau sunt diver enteP &ste evident ca reinnoirea contractului nu poate avea loc, in nici un caz, impotriva vointei arendasului. *n sc!imb, ar fi fost indicat sa se recunoasca in favoarea lui si in anumite conditii un drept la reinnoirea contractului c!iar daca arendatorul si$ar fi manifestat vointa in sens contrar. Dumai ca, un asemenea drept nu poate fi recunoscut in lipsa unei dispozitii le ale e"prese. 8ezulta ca, la e"pirarea termenului prevazut, contractul inceteaza, daca nu a fost reinnoit 3fie si cu mai putin de un an inainte de e"pirarea termenului) cu acordul ambelor parti contractante . Bai mult decat atat se pare ca nu sunt aplicabile nici dispozitiile din )odul civil referitoare la tacita relocatiune, deoarece contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit art.11 alin.1, numai in conditiile le ii speciale 3forma scrisa inre istrare etc.). *nseamna ca, dupa e"pirarea termenului, partile nu mai au obli atii contractuale, iar eventuala folosire a bunurilor a ricole de catre arendas este lipsita de temei #uridic, cu toate consecintele prevazute de le e pentru aceasta situatie 3raporturi e"tracontractuale).

1>) )ontractul de asi urare. Asi urator$societate comerciala obli ata a plati anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevazut in contractul de asi urare. Asi uratul este persoana fizica sau #uridica 45

care intra in raporturi cu asi uratul prin inc!eierea contractului de asi urare. 8iscul asi urat reprezinta un eveniment viitor, posibil dar incert, prevazut in contract. )azul asi urat este evenimentul asi urat pentru inlaturarea consecintelor caruia s$a facut asi urarea si care s$a produs. Prin obiectul asi urarii se intele e ceea ce s$a asi urat. /uma asi urata este suma ma"ima in limita careia asi uratorul este obli at sa plateasca indemnizatia de asi urare. Prima asi urata este suma de bani pe care o platescte asi uratul. Prin indemnizatie de asi urare se intele e suma de bani pe care asi uratorul o ac!ita asi uratului la survenirea cazului asi urat. %auna de asi urare se numeste pre#udiciul suferit de asi urat in urma realizarii cazului asi urat. *n functie de natura #uridica a raporturilor de asi urare, ele se impart in asi urari comerciale si mi"te. Asi urarile contractuale pot fi de doua feluri( facultative si obli atorii. Asi urarile facultative$una din parti numita asi urat se obli a sa plateasca celeilate parti numite asi urator o anumita suma de bani, iar asi uratorul se obli a ca in ipoteza survenirii cazului asi urat, sa plateasca asi uratului o indemnizatie de asi urare. )ontractul trebuie inc!eiat in forma scrisa, forma scrisa fiind ceruta ab probationem. Asi uratul trebuie sa completeze o declaratie de asi urare prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asi urator. Asi uratul este obli at sa plateasca primele de asi urare la termenele stabilite in contract. 8iscul asi urat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii( riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract, riscul trebuie sa fie un eveniment viitor, posibil dar incert, riscul trebuie sa fie independent de fapta intentionata a asi uratului sau a altei persoane determinate. Asi urarea de bunuri$suma asi urata poate fi stabilita in limita valorii bunului asi urat, valoare ce nu poate fi depasita, riscurile asi urate trebuie sa fie detrminat in contract, indemnizatia de asi urare se plateste doar in limita sumei asi urate. 2ermenul de prescriptie este de 1 ani, indiferent daca asi urarea este facultativa sau obli atorie.

1?) )ontractul de depozit. %epozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru unei alte persoane, numite depozitar, care se obli a sa$l pastreze pe o perioada determinata si sa$l restituie la cerere in natura. %epozitul este un contract real care se formeaza numai din momentu predarii lucrului. Poate fi cu titlu oneros sau ratuit. %epozitul cu titlu ratuit este unilateral. %epozitul este de doua feluri( depozitul propriu zis si sec!estru. %epozitul propriu zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile si corporale, individual determinate. %eponentului se cere capacitatea necesara pentru actele de administrare iar depozitarului i se cere capacitatea necesara pentru actele de dispozitie. /e cere ab probationem forma scrisa a contractului de depozit. %epozitarul trebuie sa se in ri#easca de paza lucrului depozitat si sa$l 46

restituie in natura. %epozitarul trebuie sa restituie bunul depozitat in natura impreuna cu fructele pe care le$a perceput. *n caz de nerestituire depozitarul datoreaza daune$interese deponentului pentru pre#udiciul suferit. *n caz de moarte a depozitarului obli atia de restituire revine mostenitorilor, iar in caz de moarte a deponentului bunul trebuie restituit mostenitorilor sai. 8estituirea se va face la locul depozitarii si deponentul are dreptul de a cere restituirea oricand c!iar daca s$a stipulat un termen. %aca depozitarul refuza restituirea bunului deponentul poate ale e intre actiunea personala care deriva din contractul de depozit sau actiunea reala in revendicare. /umele c!eltuite de depozitar cu bunul trebuie restituite de deponent si trebuie sa ridice bunul la data si locul convenite. %epoitarul are drept de retentie asupra bunului pana la plata sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. %epozitul necesar e"ista cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane, fara a avea posibilitatea sa alea a liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. /e poate dovedi prin orice proba admisa de le e. *n aceasta cate orie este inclus si depozitul !otelier, dar raspunderea !otelierului este apreciata mai sever. %epozitul nere ulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fun ibile si consumptibile care nu trebuie sa fie restituite in indivizibilitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare. *n acest caz depozitarul devine proprietarul bunului, in acest caz nu se aplica dreptul de retentie. )el care invoca caracterul nere ulat al depozitului este obli at in caz de indoiala sa$l dovedeasca.

11) )ontractul de donaie. )ondiii de validitate i efecte. Potrivit articolului <?1 din )odul civil, donatia este un contract solemn prin care o parte, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti, numita donatar, fara a urmari de la aceasta o contraprestatie. %upa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr$un patrimoniu in altul fara ec!ivalent, cu intentia de a face o donatie3animus donandi). Aceasta intentie, concretizata in inc!eierea contractului, in forma si in conditiile prevazute de le e, #ustifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. 2rebuie facuta precizarea, de asemenea, ca donatia K ca varietate a contractelor cu titlu ratuit K reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre deosebire de contractele dezinteresate3de e"emplu comodatul, mandatul sau depozitul cu titlu ratuit, etc. ), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse re ulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. )ontractul de donatie este un contract solemn, pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului 47

autentic, lipsa formei atra and nulitatea absoluta a acestuia3articolul <10 ). )iv.). )ontractul de donatie este un contract cu titlu ratuit din cate oria liberalitatilor, deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept 3real sau de creanta) fara a primi un ec!ivalent al acestuia. *ntentia liberala3Janimus donandi,) trebuie sa e"iste la momentul inc!eierii contractului3art. <10 ). civ.). )ontractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obli atii numai pentru donator 3in principiu). )!iar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar, aceste sarcini nu pot intrece valoarea bunului donat caci atunci contractul se transforma intr$un contract bilateral, cu titlu oneros. )ontractul de donatie este un contract translativ de proprietate, dreptul transmitandu$se prin acordul partilor e"primat cu respectarea conditiilor de forma cerute de le e. 8e ulile aplicabile contractului de donatie sunt re ulile enerale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor3art. >II K ><A ). civ. ). *n masura in care se face interpretarea calificarii #uridice a contractului 3donatie, intretinere, comodat, etc. ) sunt aplicabile re ulile care uverneaza contractele cu titlu oneros, ca fiind ratuit in dreptul comun si nu re ulile de e"ceptie aplicabile liberalitatilor. )ontractul de donatie nu se confunda cu unele acte #uridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu favoarea alteia, care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca e"ista o modificare de patrimoniu. %onatia, de asemenea, nu trebuie confundata cu e"ecutarea unei obli atii naturale, caci in acest caz obli atia e"ista numai ca s$a stins dreptul material la actiune 3deci posibilitatea de a beneficia de forta de constran ere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. %ebitorul e"ecuta de buna voie o datorie care e"ista. Du constituie donatii premiile, cadourile prin diferite recompense, facute cu scopuri publicitare. %e asemenea, operele de binefacere au re uli speciale ce e"ced cadrul le al al donatiilor. *ntretinerea unei rude fara a e"ista obli atia le ala de intretinere nu este o donatie. &lementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni #uridice asemanatoare este de ordin subiectiv, respectiv intentia de a dona3Janimus donandi,). )xistenta intentiei de a dona este cau$a donatie. *ncapacitati de a dispune si de a primi donatii . *n privinta capacitatii de folosinta le iuitorul prevede anumite incapacitati ( *ncapacitati de a dispune K potrivit articolului <?H ). civ., modificat prin art. 11> alin. 1 K 0, 1?A si 1?I ). fam., minorii si persoanele aflate sub interdictie #udecatoreasca nu pot dona nici macar cand e"ista incuviintarea reprezentantului le al si al autoritatii tutelare, cu e"ceptia darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii, daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului. *n favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a a#uns la ma#orat, cat timp autoritatea tutelara n$a dat tutorelui descarcare pentru estiunea sa 3art. <?> ). civ. /i art. 171 ). fam. ). %e la aceasta re ula face e"ceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. *ncapacitati de a primi $Du pot primi donatii persoanele neconcepute 3art. <?< ). civ. ) si or anizatiile care nu au dobandit personalitate #uridica. )opilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca 48

donatorul ratifica pe cineva cu un bun, impunand sarcina 3Jobli atia,), de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun copilului care se va naste. *n privinta structurilor or anizatorice3mai cu seama or anizatiile non K profit) acestea vor putea primi donatii 3c!iar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea personalitatii #uridice. Practic, este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului constituirii, capacitate le ata numai de acele acte si conditii necesare constituirii3de e"emplu ( necesitatea patrimoniului propriu). Du pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren 3art. 71 alin. 1 din )onstitutie). Du pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate, in ri#ite medical, de acestia inaintea mortii. *nterdictia se refera si la preotii care au fost in prea#ma bolnavului3donator) facandu$* slu#be si alte practici reli ioase 3art. <1? alin. 1 si 0 ). civ. ). Du fac parte din aceasta cate orie donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar 3art. <1? alin. 1 ). civ. ) in favoarea donatorului. %e e"emplu, persoana care l$a in ri#it pe donator in sensul ca *$a facut mena#ul sau alte servicii casnice poate fi ratificata de catre donator. +omentul in care se cere existenta capacitatii *n privinta capacitatii de e"ercitiu, donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil, atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de e"ercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor le ale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii. Bomentul in care capacitatea #uridica trebuie sa e"iste este acela al realizarii acordului de vointa, moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se inc!eie prin inscrisuri separate. Astfel, potrivit articolului <17 alin. 1 )odul civil, daca donatia se inc!eie prin inscrisuri separate, donatorul trebuie sa fie Jcapabil, de a face donatii in momentul lansarii ofertei, in momentul acceptarii ei de catre donatar, cat si in momentul primirii comunicarii acceptarii comunicarii. *n privinta donatarului, acesta trebuie sa aiba capacitatea #uridica prevazuta de le e in momentul acceptarii donatiei. /anctiunea incapacitatilor speciale de Ja dona, sau de Ja primi donatia,. *n functie de interesele ocrotite de norma #uridica incalcata prin inc!eierea contractului #uridic de donatie, norma referitoare la capacitatea #uridica a partilor, nulitatea poate fi absoluta sau relativa. %e e"emplu, este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s$au donat terenuri cu incalcarea dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi. &ste caz de nulitate relativa ori de cate ori s$a inc!eiat un contract de donatie de catre minori fara sa fi e"istat incuviintarea prealabila a reprezentantului le al, nulitate care poate fi invocata de reprezentantul le al al minorului sau de succesorii lui in drepturi. *ncapacitati de exercitiu$Binorii si interzisii #udecatoresti pot primii donatii dar nu au e"ercitiul acestui drept in sensul ca donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii le ali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de e"ercitiu restransa, fie c!iar de ascendentii lor de orice rad daca reprezentantii le ali ar refuza sa accepte 3art. <1A, ). civ. ). 4aptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat de reprezentantii le ali 49

inseamna ca le iuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor #udecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora. %aca donatia este cu sarcini, in mod obli atoriu trebuie sa e"iste si autorizarea prealabila a autoritatii tutelare. %onatiile facute statului vor fi acceptate de persoanele imputernicite, potrivit le ii sau actului constitutiv, sa reprezinte or anul de stat, unitatea administrativ K teritoriala sau unitatea economica de stat in relatiile cu tertii, a )onsiliului :udetean sau al Bunicipiului Bucuresti, daca sunt de interes local. 5biectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor, adica conditiile enerale prevazute in art. >7< si >H7 ). civ. Astfel, obiectul contractului trebuie (/a fie determinat sau determinabil- /a fie licit, posibil- /a e"iste in prezent sau sa poata e"ista in viitor- /a constituie prestatie a celui ce se obli a. Du poate fi donat un bun al altuia pentru ca s$ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat, in momentul inc!eierii contractului. %onatiile se inc!eie in forma autentica 3potrivit articolului <10 ). civ. ). )erinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept, fara o contraprestatie. /anctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. 4orma inscrisului autentic este deci o conditie Jad validitatem,, nulitatea putand fi invocata de orice persoana, c!iar si din oficiu de catre instanta de #udecata. %aca s$a inc!eiat un contract de donatie fara respectarea formei autentice el va fi refacut cu respectarea dispozitiei articolului <10 ). civ. 4orma autentica a fost impusa de le iuitor pentru a atra e atentia donatorului asupra ravitatii donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este, in principiu, irevocabila. *n ipoteza in care contractul de donatie se inc!eie prin inscrisuri separate 3intre absenti), atat oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica. Potrivit articolului <17 alin. 1 ). civ., daca donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului, oferta devine caduca, ca si cum nu ar fi e"istat. %upa moartea donatorului, donatia poate fi confirmata, ratificata in forma autentica de catre mostenitorii sai le ali3art. 11HI ). civ.). 4aptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia, in doctrina de specialitate s$a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. *n opinia ma#oritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa, ci mai de raba este vorba de o situatie e"ceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului #uridic, confirmare care se intemeiaza pe e"istenta unei obli atii naturale in sarcina mostenitorilor. )u alte cuvinte, mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei, donatie cu vicii de forma, adica lipsa inscrisului autentic, iar daca au ratificat 3confirmat donatia) nu mai pot reveni asupra actului confirmativ. @iciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane o cauza de nulitate absoluta. %aca donatia are ca obiect bunuri mobile, corporale sau incorporale, acestea trebuie inscrise intr$un Jstat estimativ, semnat de ambele parti contractante, inscris in care sunt descrise bunurile, valoarea lor lobala 3art. <1I ). civ. ). /tatul estimativ poate sa 50

e"iste in cuprinsul contractului de donatie sau intr$un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar. /e considera ca statul estimativ este o conditie Jad probationem,, sin ura sanctiune fiind imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul e"istentei de bunuri mobile si mai cu seama in privinta valorii acestora. Prin esenta lor, liberalitatile intre vii sunt irevocabile. Aceasta irevocabilitate, re lementata prin te"te speciale3art <?1 si <11 K <17 ). civ. ), care actioneaza descura#ant pentru donator si contribuie la si uranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate contractele 3 art. >H> ). civ. ) si care rezulta din principiul ca, odata inc!eiat, contractul are forta obli atorie intre partile contractante 3este Jle ea partilor,) si nu poate fi revocat 3desfacut desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele3irevocabilitate de radul 1). 4orta obli atorie a oricarui contract actioneaza, evident, si in cazul contractului de donatie, in sensul ca K odata inc!eiat K nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatorul. *revocabilitatea donatiilor are insa un caracter special, mai accentuat decat forta obli atorie a oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii 3indiferent daca s$au realizat in forma autentica, de !izata, indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insati esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui, ceea ce se numeste irevocabilitate de radul doi. *n contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze ( "lau$a referitoare la termen, caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de proprietate de catre donatar- "lau$a referitoare la o conditie ca$uala - "lau$a privind plata datoriilor pre$ente ale donatorului sau a datoriilor viitoare - "lau$a privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte de donator, c!iar daca lasa mostenitori- )lauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana, ori dreptul de abitatie este valabila caci, in definitiv, se doneaza doar Jnuda proprietate,. /e poate face fie in mod e"pres 3prin act autentic), fie in mod tacit printr$un act ulterior al donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata. 8evocarea se poate face Jad nutum,3vointa unilaterala a donatorului)oricand ( in timpul casatoriei, dupa incetarea casatoriei, dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia. %onatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. )lauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul donatiilor intre soti. &fectul translativ opereaza in puterea contractului K acordului de vointa K fara a mai fi nevoie de predarea 3traditiunea) bunului donat cu e"ceptia darurilor manuale. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace, evident, forma inscrisului autentic. &"ista cazuri e"ceptionale cand prin donatie se poate stin e un drept 3de e"emplu ( in cazul remiterii de datorie). 5bli atia de predare a bunului donat $%in momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta, e"ista pentru donator obli atia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit, raspunzand de orice deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila. 5bli atia de arantie$*n eneral, donatorul nu raspunde pentru 51

evictiune si nici pentru viciile lucrului 3art. <1< alin. 1 ). civ.). 8atiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu ratuit, este incompatibila o asemenea obli atie. *n mod e"ceptional donatorul este obli at sa$l aranteze pe donatar, in urmatoarele cazuri ( %aca s$a obli at in mod e"pres in cuprinsul contractului 3art. <1<, alin. 1 ). civ.)- %aca evictiunea provine din faptul personal al donatorului3art. <1<, alin. 0, ). civ. )- %onatorul raspunde de pre#udiciul cauzat, datorita viciilor ascunse ale lucrului, in cazul cand vinovatia imbraca forma intentiei3dolului)- %aca donatia este cu sarcini, in limita sarcinilor impuse donatarului, donatorul va raspunde atat pentru evictiune, cat si pentru viciile lucrului 3art. <1<, alin. 0 ). civ. ).*n eneral, donatarul nu are obli atii fata de donator daca donatia este fara sarcini, cu e"ceptia obli atiei de Jrecunostinta,. %aca donatia este cu sarcina 3sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia rezolutorie. )ontractul de donatie este, in principiu, irevocabil. %e la acest principiu e"ista anumite clauze le ale de revocare, respectiv (Pentru neindeplinirea sarcinilor- Pentru in ratitudine- Pentru survenienta de copil. 8evocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru in ratitudine se face numai pe cale #udecatoreasca. Astfel, instanta de #udecata K pe baza probelor administrate K apreciaza, de la caz la caz, revocarea donatiei. *n cazul revocarii pentru survenienta de copil, aceasta opereaza de drept 3in virtutea le ii), instanta de #udecata avand doar rolul de a constata e"istenta acestei cauze de revocare. %onatiile simulate apar fie sub forma donatiilor de !izate, ascunse sub aparenta unui act cu titlu oneros, fie sub forma interpunerii de persoane, prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei. (onatiile deghi$ate$5 donatie este de !izata cand actul public este un act cu titlu oneros3de e"emplu o vanzare). *n principiu, donatiile de !izate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc conditiile de validitate prevazute de le e pentru actul aparent. *n plus, donatia de !izata trebuie sa indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii, mai cu seama cele le ate de capacitatea #uridica, reductiune, raport, etc. (onatiile prin interpunere de persoane$%onatia prin interpunere de persoana e"ista in cazul in care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. Astfel, contractul aparent se inc!eie cu o persoana interpusa, iar cel ascuns cu adevaratul donatar. *n privinta probei interpunerii de persoana, datorita dificultatilor de dovedire, le ea prezuma a fi persoane interpuse ( parintii, copiii si sotul persoanei incapabile, care nu pot primi donatiile. %onatiile indirecte sunt acele donatii care se fac nesimulat, prin acte #uridice altele decat contractul de donatie. Aceste acte #uridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de Ja ratifica J o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de le e pentru liberalitati. %onatiile indirecte se realizeaza, in mod frecvent, prin urmatoarele acte #uridice ( renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul. 8enuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a ratifica pe cineva 3Janimo donandi,). %onatia este, in acest caz, un act accesoriu actului principal care consta in 52

renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent. 8enuntarile ratuite sunt scutite de forma prevazuta de le e pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute Jin favorem,. 8emiterea de datorie este actul #uridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. 8emiterea de datorie este o donatie indirecta daca e"ista si consimtamantul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul <10 ). civ. pentru donatii. /tipulatia in favoarea unei terte persoane K stipulatie pentru altul K este o donatie, daca se face cu intentia de a ratifica terta persoana beneficiara3Jdonandi cauza,). /tipulatia pentru altul poate fi calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii, dar prezentand si unele particularitati fata de re ulile aplicabile donatiilor. Aceste particularitati sunt ( %onatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se naste direct si nemi#locit in favoarea tertului beneficiar 3donatar) din momentul inc!eierii contractului intre stipulantul donator si promitentul. Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai, caci dreptul este de#a nascut in momentul inc!eierii contractului intre stipulant si promitent. %ispozitiile le ale privind capacitatea #uridica de a dona sau de a primi donatii se analizeaza atat in raporturile dintre stipulant K promitent 3partile donatiei directe) cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar, adica donatarul. %onatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar. %aca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe 3cu sarcini) forma autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa. %arul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii ( Acordul de vointa al partilor- 2raditiunea3predarea) bunului care face obiectul darului. %arul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale, iar in privinta bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. %epunerile la )&) sunt socotite daruri manuale daca sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie ratificata. %e re ula, darul manual poate fi dovedit cu orice mi#loc de proba datorita e"istentei elementului material K traditiunea bunului donat. *n mod e"ceptional donatorul si succesorii lui pot face dovada darului numai cu un inscris cerut de le iuitor Jad probationem,. %arurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. Dumai donatiile facute de parinti in mod e"pres unuia dintre soti ulterior inc!eierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii, potrivit art. 01 )odul familiei.

11) )ontractul de ntreinere. )ontract transaltiv de proprietate, prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate, ori o suma de bani 3sau amandoua impreuna) unei alte persoane, numita 53

intretinator, care se obli a sa presteze intretinere, fie intretinutului, fie unei alte persoane, pana la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. &ste un contract consensual bilateral, sinal amatic, intuitu personae, de re ula oneros si uneori ratuit, ca si donatia. &ste asimilat, uneori, contractului de vanzare$cumparare cu clauza de intretinere. )ontractul de intretinere face parte din cate oria contractelor nunumite, el avand re lementare proprie in )odul civil. 5bli atiile partilor contractante( intretinatorul este obli at sa asi ure prestarea intretinerii 3e". !rana, imbracaminte, medicamente, curatenie, plata consumului casnic) si sa$l inmormanteze pe intretinut dupa datina. *ntretinutul este obli at sa transfere proprietatea bunului 3e". o casa) sau o suma de bani, numita capital, la intretinator, sa predea bunul si sa raspunda pentru el 3raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului si linistita posesiune a acesteia, arantand impotriva evictiunii). 2eoria si practica #udiciara evidentiaza faptul ca, in perioada de tranzitie din 8omania, sunt destul de frecvente situatiile cand unele persoane au devenit victime ale contractelor de intretinere, pierzandu$si casa sau alte bunuri, ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale de catre intretinator.

10) )ontractul de locaiune. ;ocatiunea este un contract prin care o persoana, numita locator, se obli a sa asi ure unei alte persoane, numita locatar 3c!irias), folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun in sc!imbul unei sume de bani sau alte prestatii, numita c!irie 3art. 1711 ).civ.). ;ocatiunea 3desi se poate spune ca reprezinta o QvanzareQ a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzare$ cumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta $ ca drept de creanta $ asupra lucrului, iar nu un drept real. )!iar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe, locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii, ci ca accesoriu al folosintei, locatorul fiind obli at sa$i asi ure folosinta lucrului, nu si dobandirea proprietatii fructelor. Astfel fiind, daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe, 3de e"emplu, arborii din padure, recolta de pe camp etc.), contractul nu poate fi calificat locatiune, ci vanzare$ cumparare. )u atat mai puternic cuvant, contractul nu poate fi calificat locatiune, ci vanzare$ cumparare, daca are ca obiect producte 3foloase trase prin consumarea substantei lucrului), deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . *n )odul civil si alte acte normative re uli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale 3bunurilor a ricole) $ numita contract de arendare $ si pentru locatiunea unor suprafete locative $ numita contract de inc!iriere. ;ocatiunea este un contract cu titlu oneros, in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. *n opozitie cu imprumutul de folosinta 3comodat), care este un contract esentialmente ratuit, locatiunea este dimpotriva, prin 54

definitie 3esentialmente) cu titlu oneros.%aca folosinta unui lucru se transmite cu titlu ratuit, contractul este nul ca locatiune, dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta, daca lucrul s$a predat 3comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. ;ocatiunea este un contracl comutativ, in care e"istenta si intinderea obli atiilor nu depinde de !azard si deci nu e"ista sanse de casti si pierdere pentru parti. ;ocatiunea este un contract consensual, care se inc!eie prin acordul $ fie si tacit al partilor 3solo consensu), fara vreo formalitate. *n ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune, daca nu este constatat printr$un inscris, prezinta oarecare reutati, fiind supus unui sistem mai ri uros de dovada decat celelalte contracte. *n aceasta privinta, le ea distin e intre urmatoarele situatii( %aca nu s$a inceput e"ecutarea contractului inc!eiat verbal si una dintre parti nea a e"istenta lui, dovada cu martori nu este admisa oricat de mic ar fi pretul 3c!iria) 3art. 171H ).civ.) si c!iar daca ar e"ista un inceput de dovada scrisa %aca contractul inc!eiat verbal este in curs de e"ecutare 3ceea ce poate fi probat $ in caz de e"ecutare contestata $ cu inceput de dovada scrisa completata cu martori si prezumtii, iar nu prin simplul fapt al detinerii lucrului) si in lipsa de c!itanta e"ista o contestatie asupra pretului, locatarul 3daca nu este de acord cu cel pretins de locator) poate provoca o e"pertiza pentru stabilirea pretului, iar c!eltuielile e"pertizei cad in sarcina lui daca evaluarea facuta de e"pert intrece pretul pe care el l$a aratat 3art. 171I).civ.). %aca liti iul priveste alte elemente ale contractului decat pretul 3de e"emplu, consimtamantul locatorului la sc!imbarea destinatiei bunului), se aplica re ulile cnerale din materia de probe- in privinta termenului insa, le ea face trimitere la obiceiul locului si stabileste cateva prezumtii relative 3art. 17A?$17A1 ).civ.). ;ocatiunea este un contract cu e"ecutare succesiva, in timp. &lemen$tul QtimpQT este de esenta locatiunii. ;ocatorul asi ura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii, iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere c!iar daca pretul s$a fi"at in mod lobal. *n ceea ce priveste durata contractului, ea poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua, vesnica. ;ocatiunile ereditare 3concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vec!iul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic 3besman) sunt pro!ibite de le e 3art. 171A ).civ.). *n principiu, durata contractului se stabileste liber, prin consimtamantul partilor. *n anume domenii insa, le iuitorul intervine prin proro ari le ale. /pre deosebire de contractul de vanzare$cumparare, locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inc!iriat. Astfel fiind, riscul pieirii fortuite, este suportat de locator. )apacitatea de e"ercitiu. 2itlul locatorului. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea, respectiv, sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare, caci locatiunea este, in principiu, un act de administrareT. *n cazul imobilelor insa, daca durata locatiunii depaseste termenul de A ani, este considerata de le e ca act de dispozitie si, in consecinta, partile trebuie sa aiba capacitatea, respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de le e pentru a face acte de dispozitie 3art. 171> comb. cu art. 11H< ).civ.) in 55

caz contrar, durata locatiuni rcducandu$se la A ani, dar numai la cererea partii incapabile. %at fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. Astfel, un uzufructuar 3art. A07 ).civ.) sau un locatar 3art.11H< ).civ.) poate inc!iria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. Bineinteles, in cazul inc!irierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar, drept care sa$i confere posibilitatea inc!irierii 3de e"emplu, este numai posesor de buna sau rea$credinta), proprietarul nu va fi obli at sa respecte locatiunea, acest contract fiind pentru el res inter alios acta. Dumai daca locatorul a fost un proprietar aparent 3de e"emplu, un mostenitor aparent), contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . Pe de alta parte, proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru 3neNue pi nus, neNue depositum, neNue locatio rei suae consistere potest), cu e"ceptia cazului cand nu are prero ativa folosintei 3de e"emplu, este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). *n sfarsit, daca un coindivizar 3care nu este aparent proprietar e"clusiv) inc!iriaza bunul aflat in indiviziune, se aplica re ulile care uverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a estiunii de afaceri. ;ucrul inc!iriat $ tolal sau partial $ poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal 3de e"emplu, dreptul de proprietate industriala), dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distru a sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. *nseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefun ibile 3individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor. 9n lucru viitor poate forma obiectul contractului, cu e"ceptia bunurilor dintr$o mostenire nedesc!isa 3art. >HA ).civ.). *n caz de nerealizare a lucrului viitor se va an a#a raspunderea locatorului potrivit re ulilor enerale. Precizam, de asemenea, ca bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ$teritoriale pot fi inc!iriate numai in conditiile le ii speciale 3art. 10A alin.A din )onstitutie si art.11 alin.H si art.17$1H din ;e ea nr. 110=1>>< privind proprietatea publica si re imul #uridic al acesteia). *ar dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat 3art. AIH ).civ.). 2ot astfel, bunurile coproprietate fortata nu pot fi inc!iriate decat o data cu bunul principal de e"istenta caruia depinde si coproprietatea fortata. Dici nuda proprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune, titularul ei neputand asi ura locatarului folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului sau. Pretul pe care locatarul il plateste in sc!imbul folosintei lucrului se numeste c!irie. )!iria se fi"eaza in raport cu durata contractului, fie lobal fie, pe unitati de timp 3ziua, luna, anul etc.) si se plateste la termene stipulate, de re ula in mod succesiv. )!iria trebuie sa fie determinata in momentul inc!eierii contractului. %ar ea poate fi determinabila, de e"emplu, lasata la aprecierea unui tert 3ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti) sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar 3variabil). /ub sanctiunea nulitatii, c!iria 56

trebuie sa fie sincera si serioasa. %aca c!iria a fost prevazuta fictiv sau lucrul a fost inc!iriat in sc!imbul unei sume derizorii, contractul nu mai este o locatiune, ci un comodat, daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite si lucrul a fost predat 3comodatul fiind un contract real). Pretul se fi"eaza, de re ula, in bani. %ar $ spre deosebire de vanzare $contractul ramane locatiune c!iar daca c!iria s$a fi"at sub forma unei alte prestatii 3de e"emplu, cota$ parte din fructe sau prestari de servicii). 8e ulile locatiunii sunt aplicabile si in cazul in care folosinta unui lucru se transmite in sc!imbul folosintei unui alt lucru. )u a#utorul re ulilor care uverneaza contractul de sc!imb nu pot fi solutionate problemele #uridice ale sc!imbului de drepturi de folosinta. 5bli atia de predare. Predarea 3art. 171? pct.1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti 3imediat daca nu s$a prevazut un termen) si $ in lipsa de stipulatie contrara $ la locul unde se asea lucrul in momentul contractarii si cu c!eltuiala locatorului. *n caz de nerespectare a acestei obli atii, locatarul se poate adresa #ustitiei, cerand predarea silita 3daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru nee"ecutare sau nu se multumeste cu invocarea e"ceptiei de nee"ecutare), iar instanta il poate obli a pe locator si la plata de daune$interese, potrivit re ulilor enerale. ;ucrul, impreuna cu accesoriile sale, trebuie sa fie predat nu in starea e"istenta la inc!eierea contractului 3ca in materie de vanzare), ci intr$o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inc!iriat 3art. 1711 alin.l ).civ.), locatorul fiind obli at $ in lipsa de stipulatie contrara $ sa efectueze toate reparatiile 3inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si c!iar daca, printr$o clauza contractuala, toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului 3intrucat aceasta clauza $ daca nu s$a prevazut altfel $ vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu ani!ileaza obli atia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). 5bli atia efectuarii reparatiilor. ;ocatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inc!iriat 3art. 171? pct.1 si 1711 alin.1 ).civ.). Pentru aceasta, locatorul trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii, daca in cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparatii 3reparatii capitale, de radari provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit, inclusiv viciile de constructie si la parti comune ale imobilului folosite de mai multi locatari). ;ocatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile numite QlocativeQ, care $ din mornentul predarii $ sunt in sarcina locatarului. 5bli atia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care Qa pierit in total sau s$a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintareQ 3art. 170>), in acest caz incetand contractul. %aca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii, locatarul poate cere #ustitiei( fie obli area lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii, fie autorizarea de a le efectua in contul locatorului 3art. 1?II ).civ.), retinand c!eltuielile efectuate din c!irie- fie rezilierea contractului 3art. 1?1?$ 1?11 si art. 170> alin.1 ).civ.). /e admite ca, in caz de ur enta, reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea #ustitiei. 5bli atia de arantie 3art. 171? pct.0. ).civ.) de care este tinut 57

locatorul se aseamana cu obli atia de

arantie a vanzatorului, cu deosebirea ca in caz de

vanzare dreptul transmis si arantat este proprietatea, iar in caz de locatiune dreptul transmis si arantat este folosinta linistita si utila. *n virtutea obli atiei de arantie, locatorul raspunde de tulburarile provenite( 1) din propria sa fapta, 1) de la terti si 0) din viciile lucrului, daca prin aceste tulburari se aduce o atin ere serioasa folosintei. ;ocatorul este obli at sa se abtina de la orice fapt personal, care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului, tulburare de fapt sau de drept. Astfel, art. 1717 ).civ. dispune ca locatorul Qnu poate in cursul locatiunii sa sc!imbe forma lucrului inc!iriatQ, fie direct prin transformarea materiala a lucrului, fie indirect prin sc!imbarea destinatiei. %aca locatorul nu respecta aceasta obli atie, locatarul poate cere prin #ustitie oprirea sau distru erea sc!imbarilor. %at fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii, el nu va raspunde pentru stan#enirea folosintei locatarului, adusa prin efectuarea reparatiilor, c!iar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. ;e ea obli a pe locatar sa suporte tulburarea ce$i provoaca reparatiile facute de locator. *nsa reparatiile trebuie sa aiba caracter ur ent, neputand fi amanate pana la incetarea contractului. Pe de alta parte, le ea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 7? de zile. %aca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp, atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de c!irie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. *ar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului, atunci el 3nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului, c!iar daca pierderea folosintei n$ar intrece 7? de zile3art. 171A ).civ.). %aca tulburarea folosintei provine de la un tert, le ea distin e intre tulburarea de fapt si cea de drept. Art. 171H ).civ. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. ;ocatarul sin ur, in numele sau personal, se poate apara contra tulburarilor de fapt, si anurne, prin actiunile posesorii. *n acest sens, ).proc.civ. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori $ care e"ercita detinerea lucrului sub nume de proprietar 3animus sibi !abendi, animus domini) $ dar si de catre detentorul precar, cum este si locatarul, Qcare detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract inc!eiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detineQ 3art. HIH). Prin urmare, locatarul poate folosi actiunile posesorii 3desi nu este posesor, ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor, cu conditia ca a entul tulburator( sa nu fie locatorul, adica Qcel pentru care el detineQ si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune- sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inc!iriat 3art.171H ).civ.), cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a inc!eiat contractul in baza unui alt drept 3sau pretins drept) asupra lucrului. *n toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul e"ercitarii de catre un tert 3inclusiv un alt locatar) a unui drept 3de proprietate, de uzufruct, de folosinta etc.), asupra lucrului, locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei, c!iar daca dreptul invocat nu este 58

confirmat in #ustitie, dar a impiedicat folosinta locatarului. *n acest caz, locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului 3cand acesta nu se mai poate e"ecuta sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune $ interese , fie o micsorare a c!iriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune $ interese 3art. 171I$171< ).civ.). *n ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii 3c!emat in arantie in procesul dintre locatar si tertul evin ator). *n caz contrar, poate dovedi ca ar fi avut mi#loace potrivite pentru a respin e pretentiile tertului 3e"ceptio mali processus). )and tulburarea de drept se produce impotriva locatarului, acesta poate sa si iasa din proces, aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului 3inclusiv actiunea posesorie) trebuie sa fie indreptata 3institutia procedurala de Qaratarea titularului dreptuluiQ) si care este obli at sa$i apere folosinta. /e poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. %e e"emplu, locatorul a inc!iriat o camera pentru a fi locuita, iar restul imobilului a inc!iriat unui meserias care il tulbura pe locatar. *n acest caz locatorul raspuntde in virtutea obli atiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. )and folosinta locatarului este tulburata printr$ un fapt al unui colocatar, al unui vecin sau al unui tert oarecare, nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport #uridic cu locatorul, ci printr$un fapt ilicit cauzator de pre#udicii 3delict civil), locatarul va avea actiune in despa ubire impotriva autorului faptei 3raspundere delictuala), dar nu va avea actiune in arantie contra locatorului. %e e"emplu, locatarul de la eta# lasa robinetul de apa desc!is si astfel, prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter, sau robinetul de aze lasat desc!is provoaca o e"plozie.@iciile. ;ocatorul este arant pentru viciile 3defectele, stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea 3art.1711 ).civ.), de e"emplu, e"istenta de insecte, starea necorespunzatoare a cosurilor, infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. Practica #udecatoreasca stabileste raspunderea locatorului c!iar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei, dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca, in cunostinta de cauza, locatarul n$ar fi inc!iriat sau ar fi platit un pret mai redus 3locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). Fravitatea viciilor se apreciaza de instanta. ;ocatarul raspunde c!iar daca a fost de buna credinta la inc!eierea contractului 3nu a cunoscut viciile) si indiferent daca viciile e"istau in momentul inc!eierii contractului sau provin din cauze ulterioare, deoarece obli atia locatorului de a asi ura folosinta lucrului este succesiva 3spre deosebire de obli atia de arantie a vanzatorului care raspunde numai de viciile e"istente in momentul vanzarii). *n cazul descoperirii viciilor ascunse, potrivit re ulilor enerale aplicabile contractelor sinala matice, locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pa ubele suferite din cauza viciilor 3art. 1711 alin.1 ).civ). %aunele interese se acorda c!iar daca locatorul n$a cunoscut viciile lucrului. 59

2otusi, e"ista deosebire intre locatorul de buna$credinta, care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la inc!eierea contractului 3art.1?<A ).civ) si locatorul de rea$credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. %aca viciile se datoresc cazului fortuit sau fortei ma#ore intervenite in timpul locatiunii, locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului, dar fara daune interese, caci este vorba de o cauza straina care nu poate fi imputata locatorului. Bodificarea obli atiei de arantie. %eoarece nu este re lementata prin norme imperative, obli fatia de arantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti- a ravata 3de e"emplu, si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau, dimpotriva, limitata ori inlaturata. ;imitarea sau inlaturarea arantiei produce efecte nuami daca locatarul este de buna$credinta 3fraus omnia corrumpit), de e"emplu, nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el 3art.100> ).civ). Pe de alta parte, consideram ca inlaturarea obli atiei de arantie e"onereaza pe locator de plata daunelor$interese, dar nu$l pune la adapost de rezilierea, totala sau partiala, a contractului- in masura in care folosinta nu poate fi asi urata, incasarea pentru viitor a c!iriei ar fi lipsita de cauza. 5bli atiile locatarului$ 5bli atia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. )onform art. 171> alin.1 ).civ, locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inc!iriat ca un bun proprietar 3culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului dili ent si prudent $ culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract, iar in lipsa de stipulatie speciala, la destinatia prezumata dupa circumstante 3natura lucrului, destinatia sa anterioara etc.). %e e"emplu, o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru e"ercitarea comertului sau pentru instalarea sediului unui partid politic. *n sc!imb, daca nu s$a prevazut altfel in contract, consideram ca locatarul poate sa e"ercite o profesiune liberala 3de e"emplu, avocat) sau c!iar o meseria 3de e"emplu, croitor), cu conditia sa nu sc!imbe destinatia imobilului 3de e"emplu, atelier mecanic). /impla venire a clientelei nu are semnificatia sc!imbarii destinatiei. %aca in contract se mentioneaza profesiunea locatarului, se poate prezuma acordul locatorului pentru e"ercitarea acelei profesii. %aca locatarul nu intrebuinteaza lucrul $ total sau partial $ potrivit destinatiei sau efectueaza transformari neautorizate, locatorul va putea cere repunerea lucrului in stare anterioara sau rezilierea contractului cu daune$ interese. /unt insa permise lucrarile de mica insemnatate care nu sc!imba destinatia lucrului, de e"emplu, instalarea telefonului sau a antenei de televizor, introducerea luminii electrice, a azelor sau a apei. ;ocatorul are in sc!imb dreptul de a cere, la incetarea locatiunii, repunerea lucrului in starea initiala- iar daca nu o cere locatarul are dreptul la despa ubiri pentru imbunatatirile aduse lucrului. 5bli atia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar implica obli atia de a intretine lucrul in tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat. %e aici obli atia locatarului de a efectua reparatiile mici 3numite locative, de simpla intretinere), spre deosebire de reparatiile capitale si repararea de radarilor provenind din uzul 60

normal al lucrului care sunt in sarcina locatorului. 3&numerarea reparatiilor locative din art.177I$ 177> ).civ. nu sunt limitatieve). 8eparatiile $ indiferent de natura lor 3c!iar daca sunt locative) $ nu cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate prin vec!ime su forta ma#ora 3art.177< ).civ.) ori caz fortuit si bineinteles, din culpa locatorului, inclusiv viciile de constructie. /arcina probei incumba locatarului. %aca de radarea lucrului se datoreaza culpei locatarului, el va fi obli at sa faca reparatiile pe c!eltuiala sa, c!ia daca nu sunt locative. 2ot astfel, daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante, locatarul este obli at sa faca reparatiile necesare. ;ocatarul raspunde de asemenea, de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar 3art. 1707 ).civ.), prin Qpersoanele familieiQ intele andu$se nu numai membri prpriu$zisi ai familiei, dar si toate persoanele introduse de el in imobil 3prepusi, persoane tolerate, vizitatori etc). 2oate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului, daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei, de persoanele familiei sau de sublocatari. %aca locatarul nu efectueaza reparatiile locative, locatorul poate cere daune$interese, dar numai la incetarea locatiunii, caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. %aca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau c!iar pieirea lucrului dat in locatiune, locatorul poate actiona in cursul locatiunii, cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului, potrivit re ulilor enerale. Plata c!iriei. )onform art. 171> ).civ. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. *n lipsa de stipulatie contrara, plata se face la domiciliul debitorului 3fiind c!erabile, iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obli atia este con#uncta 3divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. *n caz de nee"ecutare, locatorul poate cere e"ecutare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic, beneficiind si de privile iul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului 3art. 1I0? pct. 1 ).civ.). *ar daca c!iria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s$a predat, locatorul poate invoca e"ceptia de nee"ecutare 3e"ceptio non adimpleti contractus). )!itantele de plata a c!iriei sunt opzabile tertilor c!iar daca nu au data certa, iar c!itantele date fara rezerva fac sa se prezume plata pentru termenele anterioare. *n sc!imb, cesiunea sau c!itanta de plata a c!iriei cu anticipatie pe timp mai mare de 0 ani este supusa publicitatii imobiliare 3 art. 10>7 ).civ. si art. 11 lit. ) din ;e ea nr. I=1>>H). %aca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu$l incunostiinteaza pe locatar, plata facuta vec!iului proprietar este valabila. 8estituirea lucrului. %upa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut.prin inventar trebuie sa se intelea a orice act de constatare a starii in care s$a aflat lucrul la predare. *n lipsa de inventar prezumtia este ca locatarul a primit lucrul in buna stare. Prezumtia fiind relativa poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara 3art.1701 si 1701 comb. cu art.1711 alin.1 ).civ.). 8estituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr$o actiune personala 3e". contructu), sau 61

printr$o actiune in revendicare 3daca are calitatea de proprietar). Actiunile posesorii nu pot fi e"ercitate impotriva unui detentor precar 3decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr$o posesiune utila). ;ocatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vec!imii, fortei ma#ore sau cazului fortuit. %ovada incumba, potrivit re ulilor enerale, locatarului 3art.1701, 1707 ).civ.). &vident, locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. %aca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii, ele devin prin accesiune proprietatea locatorului $ dar fara dreptul de a cere modificarea c!iriei daca nu a rambursat c!eltuielile $ iar la restituire raporturile dintre parti $ in lipsa de conventie $ vor fi solutionate potrivit art. 7>7 ).civ., locatarul fiind considerat de rea$credinta, intrucat este un detentor precar. 8aspunderea pentru incendiu. 5bli atia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pa ubele pricinuite cladirii de incendiu, daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit , forta ma#ora sau dintr$un defect de constructie ori prin comunicarea focului 3fara reseala sa), de la o casa vecina 3art. 170A ).civ.). /$a considerat ca re lementarea cuprinsa in art. 170A ).civ., reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada, in sensul ca locatarul nu poate fi e"onerat de raspundere decat daca dovedeste ca distru erea, totala sau partiala a lucrului, provine din caz fortuit sau forta ma#ora 3deci fara culpa din partea sa). *n orice caz, spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii )odului civil, in conditiile de azi a ravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi e"tinsa in baza art.170A decat pentru cauza anonima, orice cauza straina neimputabila dovedita fiind e"oneratoare de raspundere 3art. 1?<1$1?<0 ).civ.). %aca sunt mai multi locatari fiecare raspunde pentru pa ubele pricinuite de incendiu proportional cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. %eci raspunderea lor $ intrucat este contractuala, iar nu delictuala $ va fi con#uncta, iar nu solidara. Pentru a fi e"onerat de raspundere, oricare colocatar va putea dovedi $ in afara impre#urarilor prevazute de art. 170A ).civ. $ ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca n$a putut izbucni in partea pe care o ocupa. *ar daca se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr$o parte comuna a imobilului, care se aseste in intretinerea si administrarea locatorului, toti locatarii vor fi e"onerati de aceasta raspundere, caci incendiul nu a izbucnit in partea ocupata de ei. %aca locatorul$proprietar foloseste si el o parte din imobilul inc!iriat, problema suportarii pa ubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. )onsideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce, in sine, la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. 170A. Astfel fiind, pentru a fi e"onerati de raspundere, ei trebuie sa dovedeasca fie impre#urarile prevazute de art. 170A, fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. *n lipsa unei asemenea dovezi, fiecare 3inclusiv proprietarul) suporta pa uba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. Apararea contra uzurparilor. )onform art. 1700 ).civ., locatarul mai este obli at de a apara lucrul inc!iriat contra uzurparilor. Prin uzurpare se intele e 62

orice atin ere provenita de la un tert asupra proprie$tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. %aca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare, locatarul trebuie sa$l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare 3astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). %aca locatarul ne li#eaza sa$l informeze pe localor, el va raspunde de pre#udiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. /ublocatiunea. *n conceptia )odului civil, in principiu, locatiunea nu este un contract inc!eiat intuitu personae. Astfel fiind, drepturile partilor contractante se pot transmite mortis causa 3art. 177?) sau prin acte inter vivos 3de e"einplu, locatorul poate transmite dreptul la c!irie printr$o cesiune de creanta). *n acest sens, le ea prevede e"pres si posibilitatea pentru locatar de a transrnite dreptul de folosinta asupra unui tert, in tot sau in parte, in baza unui contract de sublocatiune 3art. 171<).civ.). /ublocatiunea este permisa cu respectarea a doua conditii 3prima prevazuta e"pres de le e, a doua subinteleasa)( 2ransmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal. Aceasta interdictie transforma locatiunea intr$un contract inc!eiat intuitu personae. *nterzicerea sublocatiunii 3in total sau in parte) $ reprezentand o e"ceptie de la dreptul locatarului de a subinc!iria $ nu se prezuma, ci trebuie sa fie stipulata e"pres 3art. 171< ).civ.). Pe de alta parte, clauza de interzicere a sublocatiunii este supusa unei interpretari restrictive. %e e"emplu, daca s$a interzis sublocatiunea totala, este permisa cea partiala, iar daca interdictia este imprecisa 3Qnu se poate subinc!iriaQ) ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale, cea partiala fiind permisa. %esi le ea nu prevede e"pres, validitatea sublocatiunii poate fi conditionata 3printr$o clauza din contractul principal de locatiune) si de consimtamantul locatorului la inc!eierea contractului de sublocatiune. Acest consimtamant poate fi dat in scris, dar si verbal 3nu se aplica art.171H ).civ. care vizeaza proba contractului de locatiune sau sublocatiune) ori sa rezulte din acte sau fapte concludente. *n orice caz, refuzul locatorului de a consimti la inc!eierea contractului de sublocatiune nu trebuie sa fie motivat, dar nici sa fie abuziv. Precizam, de asemenea, ca locatanii nu poate aduce ca aport social intr$o societate civila sau comerciala dreptul de folosinta daca sublocatiunea 3sau cesiunea) a fost interzisa, intrucat aducerea ca aport ec!ivaleaza cu o sublocatiune 3sau cesiune). *ar daca sublocatiunea 3cesiunea) a fost permisa numai cu consimtamantul locatorului, aducerea ca aport va fi valabila numai daca locatorul consimte. /ublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal 3de e"emplu, casa de locuit sa fie subinc!iriata cu destinatie de local public sau atelier ori autoturismul pentru a fi folosit la curse de intrecere). *n aceste limite, sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal 3de e"emplu, c!irie mai mare sau mai mica, durata mai scurta etc.). %aca locatarul a inc!eiat contractul de sublocatiune 3de cesiune) cu nerespectarea conditiilor aratate, locatorul va putea cere prin #ustitie e"ecutarea obli atiilor 3ceea ce poate avea ca efect, de e"emplu, e"pulza$rea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune 3cu daune$interese) pentru 63

nee"ecutarea de obli atii 3art. 171>$170? si 170> alin.1 ).civ.), instanta putand acorda locatarului un termen pentru a e"ecuta conditiile contractului, prin reluarea lucrului sau a folosintei potrivit destinatiei. /ublocatiunea inc!eiata cu respectarea conditiilor aratate este valabila si produce efecte intre parti ca orice contract de locatiune. *ntrucat loca$torul nu este parte contractanta, sublocatiunea nu produce efecte fata de el 3fiind o res inter alios actu)drepturile si obli atiile dintre locator si locatarul principal raman neatinse. 8ezulta ca locatorul si sublocatarul nu au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt. &i pot actiona numai pe calea indirecta a actiunii oblice 3art. >I7 ).civ.). %esi )odul nostru civil nu confera locatorului o actiune directa, in virtutea privile iului sau de locator 3art.1I0? ).civ.) el poate sec!estra rnobilele sublocatarului aduse in imobilul inc!iriat, dar numai in limita c!iriei datorate de sublocatar pentru trecut si pentru c!iria viitoare, c!iar daca c!iria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat 3art.A>1$A>1 ).proc.civ.). Aceste dispozitii se e"plica prin faptul ca e"istenta privile iului nu presupune e"istenta unor raporturi #uridice directe 3si deci nu pot servi nici ca temei pentru recunoasterea unei actiuni directe intre locator si sublocatar). )esiunea. *n conditiile in care poate interveni sublocatiunea, este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. 2e"tul care permite, deopotriva, cesiunea si sublocatiunea 3art. 171< ).civ.), nu distin e $ din acest punct de vedere $ intre cele doua institutii #uridice. )u toate acestea, in baza principiilor care uverneaza cele doua institutii, se admite ca $ spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune 3avand ca obiect asi urarea folosintei temporare, totale sau partiale, a unui lucru) $ cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta 3adica o cesiune de creanta cu titlu oneros $ art. 10>1 si urm. ).civ.), de unde urmatoarele consecinte( pentru opozabilitatea contractului fata de terti 3intre care si locatorul) cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de el printr$un act autentic 3art. 10>0 ).civ.)- intrucat )odul civil nu cunoaste cesiunea obli atiilor, obiectul cesiunii il formeaza nu contractul de locatiune in intre ul sau, ci numai drepturile locatarului, care ramane obli at in continuare fata de locator, pentru acesta contractul de cesiune fiind o res inter alios acta ca si sublocatiunea, c!iar daca partile s$au conformat obli atiei de notificare a cesiunii sau ea a fost acceptata de locator. Bineinteles, locatorul il poate libera pe locatar, caz in care cesiunea se dubleaza cu o dele atie perfecta, confundata cu o novatie prin sc!imbare de debitor. *ar daca cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului avand ca obiect pretul cesiunii 3sau o parte din ea), locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului in calitate de tert beneficiar- intrucat contractul de cesiune este cu e"ecutare dintr$o data 3iar nu succesiva ca sublocatiunea), locatarul$cedent aranteaza numai e"istenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul inc!eierii contractului 3art. 10>1 ).civ.), dar nu si e"ecutarea obli atiilor de catre locator. *n sc!imb, potrivit re ulilor de la cesiunea de creanta, cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere e"ecutarea contractului de locatiune sau rezilierea lui 64

pentru nee"ecutare cu daune$interese . *n cazul sublocatiunii, sublocatarul poate cere e"ecutarea sau rezilierea contractului de sublocatiune numai in raport cu locatarul principal, care la randul sau poate actiona impotriva locatorului- spre deosebire de sublocatiune, care poate fi dovedita potrivit re ulilor prevazute de le e pentru contractul de locatiune, cesiunea este supusa re ulilor vanzarii$cumpararii de creante- prin intermediul cesiunii, cesionarul ia locul cedentului 3in privinta drepturilor)- in sc!imb sublocatarul poate dobandi drepturi diferite fata de drepturile locatarului principal, evident fara a contraveni conditiilor din contractul principal- cedentul, fiind un vanzator, nu are privile iul locatorului de imobile de care se bucura locatarul principal care a consimtit o sublocatiune. *n sfarsit, precizam ca re ulile analizate urmeaza sa fie aplicate si in cazul in care dreptul de folosinta se transmite in sc!imbul unui alt drept de folosinta 3dubla cesiune). Astfel, de e"emplu, fiecare copermutant 3cedent) ramane obli at fata de locatorul initial, daca acesta nu a consimtit la liberarea debitorului 3dele atie perfecta). Asa cum in cazul contractului de sc!imb se aplica re ulile vanzarii 3in completarea re ulilor prevazute pentru contractul de sc!imb), in cazul sc!imbului de drepturi de folosinta se aplica re ulile cesiunii locatiunii . %aca sc!imbul drepturilor de folosinta este re lementat prin norme speciale, se aplica, evident, aceste norme 3le" specialis eneralibus dero ant). %e e"emplu, in materia sc!imbului de locuinte 3art.00 din ;. nr.117=1>>H) c!iriasii sunt liberati fata de locatorii initiali, realizandu$se nu numai o dubla cesiune, dar $ ope le is $ si o dubla dele atie perfecta 3novatie prin sc!imbare de debitor), dar numai cu avizul autoritatii care a aprobat inc!irierea sau, dupa caz, al proprietarului locuintei. )auze de incetare. Pe lan a acordul de vointa al partilor 3rezilierea conventionala), contractul de locatiune inceteaza prin( a) denuntarea unilaterala- b) e"pirarea termenului- c) rezilierea contractului pentru nee"ecutare- d) pieirea lucrului- e) desfiintarea 3desfacerea) titlului locatorului- f) in anumite conditii si prin efectul instrainarii, prin acte intre vii cu titlu particular, a lucrului dat in locatiune. *n ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat in locatiune, nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atra e dupa sine incetarea contractului 3art. 177? ).civ.). 8ezulta ca drepturile si obli atiile trec asupra mostenitorilor 3le ali sau le atari universali, cu titlu universal ori cu titlu particular), potrivit re ulilor enerale in materie de obli atii patrimoniale care nu sunt contractate intuitu personae, ori cu caracter via er, cu e"ceptia cazului cand partile s$au inteles altfel 3de e"emplu, prin stabilirea termenului locatiunii in functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti 3decedate) este cealalta parte, caz in care obli atiile reciproce se stin prin confuziune, total 3art.11A7 ).civ.) sau partial 3de e"emplu, in caz de pluralitate de parti obli ate solidar $ art.1?7< ).civ.). %enuntarea unilaterala. %aca partile sau le ea n$au determinat durata locatiunii, contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti, cu conditia respectarii termenului de preaviz 3art. 170Halin.1).civ.). Prin termenul de preaviz se intele e intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface 65

contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti, iar in lipsa se stabileste in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului 3art. 1770 ).civ.) si are drept scop ca cealalta parte sa aseasca un locatar 3daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa$l ia in locatiune 3daca preavizul a fost dat de locator). Banifestarea de vointa de a desface contractul 3numita de le e QconcediuQ) este un act unilateral de vointa si produce efecte c!iar daca n$a fost acceptata de partea concediata, care trebuie sa suporte desfacerea contractului. ;e ea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. Practic, trebuie sa fie facuta in scris, iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire, se face prin intermediul e"ecutorilor #udecatoresti. in toate cazurile, Qactiunea de c!emare in #udecata pentru evacuare constituie manifestarea neec!ivoca a vointei de denuntare a contractuluiQ, termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii liti iului, asa cum s$a decis, in mod constant, in practica #udecatoreasca . %upa e"pirarea termenului de preaviz locatiunea inceteaza, iar un nou contract poate fi inc!eiat numai prin consimtamantul ambelor parti 3nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). &"pirarea termenului. %aca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau, in lipsa clauzei, de le e 3art. 17A?$17A1 ).civ) locatiunea inceteaza de drept 3dies pro !omine interpellat) prin simpla trecere a termenului, fara sa mai fie nevoie de o instiintare prealabila 3art. 170Halin.1 ).civ.). 2acita relocatiune 3reconductiune). %aca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa e"pirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa$l impiedice 3deci cu permisiunea lui), locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune 3art.170I si 17A1 ).civ.). *ntrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune, trebuie sa fie indeplinite conditiile cerute de le e pentru inc!eierea contractului, de e"emplu, capacitatea partilor contractante, 3insa dovada relocatiunii se poate face $ cu martori si prezumtii $ prin proba ramanerii si lasarii locatarului in folosinta lucrului, iar nu prin inscrisul ori inal, fie si autentic, constatator si doveditor numai al contractului initial ). *n caz de pluralitate de parti, reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. %e e"emplu, daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au inc!eiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului, tacita relocatiune nu poate opera. 2acita relocatiune $ daca n$a fost e"clusa printr$o clauza contractuala e"presa $ poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului 3care in acest caz inseamna nu denuntare, ci manifestarea vointei de a nu reinnoi contractul desfacut prin efectul e"pirarii termenului). )oncediul trebuie sa fie anuntat inainte de e"pirarea termenului prevazut in contract, dar fara respectarea termenului de preaviz , caci fiecare dintre parti cunostea perioada pentru care contractul s$a inc!eiat si putea sa$si aseasca un alt contractant din timp. %aca s$a anuntat concediul, locatarul nu poate opune tacita relocatiune c!iar daca a continuat sa foloseasca lucrul inc!iriat 3art.170< ).civ.), locatorul putand cere restituirea lui precum si 66

daune$interese. 2acita relocatiune va avea loc in conditiile primului contract 3inclusiv cu c!iria initiala), dar se va considera inc!eiat fara termen 3cu e"ceptia cazurilor cand termenul este aratat de le e). %eci se prezuma ca partile n$au modificat nimic fata de contractul initial 3art. 170I, 17A1 ).civ.). 2otusi noua locatiune ia nastere, in lipsa de stipulatie e"presa contrara, fara arantiile din contractul initial, caci arantiile trebuie prevazute e"pres si nu pot fi prelun ite peste termenul stipulat . 8ezilierea pentru nee"ecutare. )onform art. 170> alin.1 ).civ., nee"ecutarea obli atiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere $ dupa punerea in intarziere a debitorului $ rezilierea contractului cu daune$interese 3art. 17A0 ).civ.). %eci, contractul de locatiune urmeaza re ulile enerale in materie de contracte sinala matice cu e"ecutare succesiva 3tinandu$se seama, daca este cazul, si de pactul comisoriu e"pres stipulat in contract). *nsa nu orice nee"ecutare da dreptul celeilalte parti de a cere rezilierea contractului. Dee"ecutarea trebuie sa fie cu privire la obli atii principale 3art. 170> alin.1 ).civ.) prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti. Astfel, de e"emplu, abuzul de folosinta sau sc!imbarea destinatiei lucrului 3art.170? ).civ.), neplata c!iriei, neefectuarea reparatiilor importante, descoperirea de vicii ascunse etc. Potrivit re ulilor enerale, instanta nu este obli ata sa pronunte rezilierea, putand acorda $ dupa circumstante $ termen de ratie 3art. 1?11 ).civ.). *n caz de pact comisoriu e"pres se vor aplica re ulile in materie. Pieirea lucrului 3art. 1710 si 170> ).civ.). %aca pieirea este totala 3lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei), contractul este desfacut de drept, caci locatorul nu mai poate asi ura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obli at la reconstruirea, refacerea sau inlocuirea lui. Precizam ca prin pieire se intele e nu numai distru erea materiala a lucrului, ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul 3de e"emplu, rec!izitionarea, e"proprierea sau confiscarea lui). )ontractul este desfacut indiferent ca pieirea lucrului este fortuita sau culpabila, caci locatiunea nu poate fi conceputa fara un obiect asupra carua sa se e"ercite. %ar daca pieirea s$a produs din culpa, partea culpabila va fi obli ata sa plateasca daune$interese, iar daca pieirea s$a produs fortuit nu se platesc daune, aplicandu$se, in acest din urma caz, teoria riscului contractului 3locatarul neputand fi obli at la plata c!iriei dupa momentul pieirii, iar daca a platit$o cu anticipatie are dreptul sa ceara restituirea). %aca lucrul a pierit numai in parte 3sau imposibilitatea folosirii este numai partiala) rezilierea este #udiciara, locatarul putand cere, dupa irnpre#urari, fie o scadere de pret, fie desfacerea contracului, daca partea pierita din lucru este atat de insemnata 3apreciaza instanta), incat se poate prezuma ca fara acea parte locatarul n$ar fi consimtit $ initial, la inc!eierea contractului. Problema daunelor$interese se rezolva la fel ca si in cazul pieirii totale, adica dupa cum pieirea s$a produs fortuit sau din culpa uneia dintre parti. %esfiintarea 3desfacerea) titlului locatorului. %aca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului in baza caruia consimtise la locatiune, se desface si contractul de locatiune, caci locatorul nu mai este in masura sa asi ure locatarului folosinta lucrului. Astfel, de e"emplu, 67

daca titlul proprietarului 3locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr$o actiune in revendicare etc. ori daca titlul locatarului principal s$a desfacut prine"pirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asi ura sublocatarului 3fata de care el este locator) folosinta lucrului etc. &"ista insa si e"ceptii de la aceasta re ula. Astfel, contractele de locatiune inc!eiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult A ani, in limitele unui act de administrare, c!iar daca uzufructul ar fi incetat 3art. A07 combinat cu art. 11H< ).civ.). 8aman valabile si contractele inc!eiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat, c!iar daca el este evins, insa numai daca contractul de locatiune a fost inc!eiat cu buna$credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului 3art. 7>0 si A10 ).proc.civ.). *n practica #udecatoreasca si literatura de specialitate se mai admite o dero are importanta de la re ula incetarii contractului de locatiune, ca urmare a desfiintarii titlului locatorului. &ste vorba de aplicarea teoriei proprietarului 3mostenitorului) aparent, potrivit careia contractul de locatiune 3inc!iriere) inc!eiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna$credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost inc!eiat cu proprietarul real, si anume, in conditiile dreptului comun 3inclusiv art. 1771 ).civ.). &fectele instrainarii lucrului 3imobilului) prin acte intre vii. )onform art. 1771 ).civ., daca locatorul vinde lucrul inc!iriat sau arendat, cumparatorul $ c!iar daca nu s$a obli at in acest sens $ este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, cu conditia sa fi fost inc!eiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa 3art.11<1 ).civ.) , afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s$ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. 8ezulta ca, in lipsa de stipulatie contara, contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii$cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor in conditiile in care a fost inc!eiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin inscris cu data certa 3de e"emplu, modificarea termenului locatiunii, renuntarea proprietarului la clauza de reziliere in caz de subinc!iriere sau la pactul comisoriu etc.). %aca contractul este inc!eiat pe mai mult de 0 ani, trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara 3art.11 lit.) din ;e ea nr.I=1>>H), inainte de inscrierea contractului de vanzare$cumparare pentru a fi opozabil tertilor 3art.I11 pct.> ).pr.civ.). %aca publicitatea nu a fost respectata, dar contractul de locatiune are data certa, efectele lui se reduc la 0 ani de la data vanzarii 3inscrierii), deoarece noul proprietar se poate astepta sa i se opuna, pe acest interval de timp, contracte de locatiune neinscrise, dar avand data certa. 8ezulta ca vanzarea este o cauza de incetare a locatiunii numai daca contractul s$a inc!eiat verbal ori prin inscris sub semnatura privata fara data certadaca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii inainte de inscrierea contractului de vanzare$cumparare in cartea funciara, instrainarea va atra e incetarea locatiunii dupa e"pirarea termenului de 0 ani. *n aceste cazuri de neindeplinire a conditiilor prevazute de le e contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna$credinta. )umparatorul $ in cazurile si in masura in care nu este obli at sa respecte locatiunea consimtita de vanzator 3si 68

nici nu s$a obli at in acest sens prin contractul de vanzare$cumparare sau prin intele ere cu locatarul, cazuri in care locatiunea ii este opozabila c!iar daca nu ar fi indeplinite conditiile prevazute de art. 1771 ).civ.) $ pentru a obtine desfacerea contractului, trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul, respectand termenul de preaviz, si aceasta c!iar daca desfacerea din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune 3art. 1770 ). civ.). inseamna ca desfaccrea nu opercaza de drept, ci in conditiile denuntarii unilaterale a contractului inc!eiat pe timp nedeterminat. *n aceste conditii poate fi denuntat de catre noul proprietar si contractul de locatiune care a fost inc!eiat de fostul proprietar fara termen. *n toate cazurile de desfacere prin efectul instrainarii $ inclusiv clauza e"presa in contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii $ locatarul este in drept sa ceara despa ubiri de la locator, daca nu s$a prevazut in contract o stipulatie e"presa contrara 3art. 1771 ).civ.). Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie, cat timp nu va fi despa ubit de locator sau eventual de cumparator 3art. 1777 ).civ), care insa va avea actiune in re res impotriva locatorului. Bai mentionam ca locatarul in toate cazurile trebuie sa respecte contractul 3c!iar daca nu are data certa si nu este inscris) daca cumparatorul cere, caci facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si neinscris este numai a cumparatorului 3cu e"ceptia cazului cand s$a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare, de drept sau la cererea locatarului). *ntrucat prin efectul art.1771 ).civ. cumparatorul se substituie in drepturile si obli atiile locatorului$vanzator de la data cumpararii 3fara efect retroactiv), el are dreptul sa pretinda si c!iria, dar numai de la aceasta data, neavand nici un drept asupra ratelor devenite e"i ibile anterior si neplatite, daca aceste creante nu au facut obiectul unei cesiuni sau subro atii speciale si nici sa ceara rezilierea contractului pentru nee"ecutare de obli atii in trecut. *n sfarsit, precizam ca re ulile privitoare la efectele si opozabilitatea contractului de locatiune fata de cumparator 3inclusiv ad#udecatar) sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii, cu titlu particular, fie ca sunt cu titlu oneros 3sc!imb, contract de intretinere, de constituire, de uzufruct etc.), fie ca sunt cu titlu 3donatie) . ratuit

17) )ontractul de mandat. Bandantul este un contract prin care o persoana , numita mandatar, se obli a sa inc!eie acte #uridice pe seama unei alte persoane ,numita mandant,care ii da aceas$ta imputernicire si pe care il reprezinta. %esi mandantul este, in principiu, un contract cu titlu le iutorul prezuma numai ratuit, le ea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat, daca e"ista stipulatie e"presa in acest sens. %eci ratuitatea mandatului. %aca mandatarul este un profesionist, 69

prezumtia de

ratuitate nu opereaza,cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre

instanta,avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepri$a. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este repre$entatul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul,respectiv antreprenorul, nu are calitatea de reprezentant. Precizam insa, ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii,in care caz va avea calitatea de mandatar, cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant, precumsi intre acesta din urma si mandant, c!iar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui, datorita raporturilor de munca,re ulile mandantului vor fi inlocuite cu re ulile aplicabile raportului de munca. Bandatul este, de re ula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.in practica mandatuleste constatat de obicei printr$un inscris numit procura sau imputernicire. Procura, ca negotium, este un act #uridic unilateral, iar ca instrumentum! este inscrisul in care se enumera actele #uridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului, precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. )and actul #uridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie inc!eiat in forma solemna, atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma,deoarece mandatul formea$a un tot indivi$ibil cu actul in vederea caruia a fost dat. .Astfel, de e"emplu ,mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa sc!imbe un teren in forma autentica.2ot astfel, mandatarul care solicita inscriptia sau ster erea ipotecii .Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt. validitatea actului #uridic ce urmeaza sa fie inc!eiat prin mandatar, nu insa si atunci cand acest act a fost inc!eiat in forma autentica fara ca le ea sa prevada o atare cerinta. Pe de alta parte, pt unele operatii #uridice le ea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului #uridic ce urmeza sa fie inc!eiat de catre mandatar in numele mandantului. %e e"emplu, unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar Jnumai persoanelor indicate in documente sau celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata,speciala sau enerala, cu e"ceptia retributiilor, burselor, a#utoarelor din fondurile de asi urari sociale, premiilor si altor drepturi asimilate acestora, care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate, pe baza de Jimputernicire, 3procura) sub semnatura privata, vizata de seful ierar!ic al titularului drepturilor banesti. )and manadatul este un contract consensual, consimtamantul partiloe poate fi dat in mod e"pres, dar si in mod tacit. Bandatul tacit rezulta din acele impre#urari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. 5ferta de mandat special , in orice caz, trebuie sa fie e"presa. *n sc!imb, acceptarea ofertei de mandat special, rezultand 70

din e"ecutarea lui din partea mandatarului. Bandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent-in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat K tertii contracteaza cu credinta scuzabila , le itima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. Astfel se intampla, de e"emplu, in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. *ntrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin e"ecutarea lui de catre mandatar , problema se pune mai ales in le atura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului nee"ecutat. %aca mandatul este e"pres si le ea speciala nu prevede altfel, dovada se face dupa re ulile dreptului comun, atat intre parti , cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul , deoarece validitatea contractului pe care il inc!eie depende de e"istenta mandatului , formand un tot unitar cu acesta.Prin urmare , daca actul in vederea caruia s$a dat mandatul e"pres are o valoare mai mare de 1A? lei , dovada se va face prin inscris , fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la e"istenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului.Precizam insa, ca formalitatea prevazuta de art.11<? ).civ. nu trebuie sa fie indeplinita , intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri- iar daca mandatul este un titlu oneros, fiind deci un contract sinala matic, re ula multiplului e"emplar nu se impune in privinta procurii, care nu cuprinde Jo conventie sinala matica, ci constata numai oferta de mandat. Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit , admis de le iuitorul nostru dupa modelul ).civ.italian.%eoarece atat conferirea , cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din impre#urari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor, dovada acestor fapte se poate face K atat de catre carti , cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti K prin orice mi#loc de proba admid de le e, indiferent de valoarea actului inc!eiat sau care urmeaza sa fie inc!eiat de catre mandatar. )erinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit, caci mandatul scris este prin definitie, e"pres- or,potrivit ).civ. , mandatul poate fi si tacit. %aca inc!eierea contractului de mandat nu poate fi dovedita , raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit re ulilor estiunii de a face sau imbo atirii fara #usta cauza. Bandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar.%eci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului #uritic care urmeaza sa fie inc!eiat prin mandatar *n privinta mandatarului se cere , in toate cazurile , capacitate deplina de e"ercitiu. Dumai trimisul , care este un simplu mesa er , iar nu reprezentant , poate fi o persoana c!iar lipsita de capacitatea de e"ercitiu , caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l$a trimis , fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . *n sc!imb mandatarul , care este un reprezentant ,trebuie sa aiba capacitate deplina de e"ercitiu, caci in actele pe care le inc!eie in numele reprezentantului trebuie sa e"prime un consimtamant valabil , lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului , dar si in aceea a mandatarului. Aceasta solutie 71

rezulta , per a contrario, si din art.1AA1 pct.0 ). civ.,care prevede ca mandatul se stin e prin punerea sub interdictie a mandatarului. %aca mandatul inc!eiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului , un contract de mandat inc!eiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de e"ercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. )!iar daca am recunoaste ca valabil un contract inc!eiat cu un mandatar incapabil, acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa re ulile enerale relative la obli atiile incapabililor . 5biectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . *n toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat inc!eierea de acte #uritice de catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.*ar actele #uritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar *n ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Bandatul este special atunci cand se da peste o sin ura operatie #uritica sau pentru anumite operatii determinate , si eneral cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. Pentru de dispozitie se cere un mandat special. /pecializarea nu trebuie dusa insa la e"trem- mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei #uritice si obiectul ei . Actele de conservare sau de administrare pot fi inc!eiate de mandatar pe baza unui mandat eneral. Potrivit art. 1A0H alin. ).civ., mandatul conceput in termeni enerali nu este valabili decat pentru actele de administrare. *nseamna ca puterile ri#a conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce e"plica prin

le iuitorului fata de interesele mandantului, care ar putae fi pa ubit in cazul redactarii imprecise, care ar putea fi pa ubit in cazul redactarii imprecise , ec!ivoce a procurii. *n toate cazurile, mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau.4ie ca este special sau eneral, mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. %e e"emplu, mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. *ar mandatul eneral circumscris la numite acte de administrare, nu indreptateste la savarsirea altora. /pre deosebire de modelul sau francez, te"tul citat precizeaza insa, ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute, iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile. *n cazul in care mandatarul inc!eie actul #uritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta, e"ista pericolul ne li#arii intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui dintre mandanti,in cel de al doilea. Bineinteles, un asemenea pericol nu e"ista daca mandantul, respectiv mandantii, fiind in cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate, incat este e"clusa vatamarea intereselor mandatului. *n caz contrar, desi ).civ. nu contine o re ula enerala si e"presa in aceasta privinta, consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. *n acest caz nu se poate pune problema 72

nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu$l reprezinta, numai ca$ alaturi de mandant K este si el cointeresat in inc!eierea actului care formeaza obiectul mandatului. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat- in primul caz, mandatarul este cointeresat in inc!eierea actului care formeaza obiectul mandatului, cat timp, in cel de$al doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei, c!iar daca operatiunea #uridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. Principala obli atie a mandatarului este de a e"ecuta mandatul. Dee"ecutarea sau e"ecutarea necorespunzatoare a acestei obli atii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. Precizam ca prin e"ecutarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat inc!eierea actului proiectat. %aca mandatarul, cu toate dili entele depuse, nu poate inv!eia actul #uritic in conditiile imputernicirii primite, raspunderea lui nu va fi an a#ata. %ili enta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului, inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant, va fi apreciata cu mai putina ri urozitate daca mandatul este cu titlu ratuit. *n acest caz, culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de dili enta pe care o depune in propriile sale treburi. %aca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si dili et, adica dupa re ula enerala aplicabila raspunderii contractuale. %aca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde c!iar daca l$ar fi putut salva, sacrificand un bun propriu, intrucat art. 1AHH ).civ. nu este aplicabil in materia mandatului. )onditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor. Bandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. *n virtutea acestei obli atii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce * s$a predat in puterea mandatului pe care l$a e"ecutat, c!iar daca acestea nu s$ar cuveni mandantului, deoarece tertul pa ubit va cere $ daca este cazul K restituirea platii nedatorate de la mandant. /umele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. /umele nerestituite de mandatar, dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai Jdin ziua cand * s$au cerut acele sume,. *nseamna ca, prin dero are de la art. 1?<< alin.1).civ.,punerea in intarziere a mandatarului se poate face printr$o simpla notificare. *nrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul e"ecutarii mandatului nu se poate naste de la data inc!eierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa cur a K potrivit art. I alin. 1 sau 0 din %ecr. Dr. 1HI=1>A< K de la dat incetarii contractului fie prin e"ecutarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. *n le atura cu inceperea cur erii termenului de prescriptie de la data e"ecutarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la )&) in baza unei J clauze de imputernicire J este unanim admis in literatura de specialitate si in practica #udecatoreasca ca o 73

asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obli atia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi #uritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii cur erii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la )&). *ntrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. I din %ecretul nr. 1HI=1>A< , s$a adoptat solutia aplicarii art. < alin. 1 din acelasi %ecret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca pa uba ce *$a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obli atiei de a da socoteala. *n sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne$am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar uvernat de re ulile specifice acestei actiuni reale. *n principiu, mandatarul trebuie sa e"ecute personal insarcinarea primita. *n contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a$si substitui o terta persoana, trecandu$* parte sau toate drepturile ce$* sunt conferite de mandant. *n cazul cand s$a facut substituirea, mandatarul este obli at sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri( daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept - daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie- culpa in eli endo. %aca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. *n toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. *n sc!imb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe K dero atorii de la re ulile enerale K nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii e"prese a le ii. %ar daca mandatarul a fost autaorizat sa$si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are K prin intermediul mandatarului K cu mandantul. *n acest caz, nu mai suntem in prezenta unei Jactiuni directe J propriu$zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot #uridice directe. *n privinta actiunii directe a mandantului le ea nu ami face aceeasi distinctie K fiind fara relevanta practica e"istenta sau ine"istenta raporturilor #uritice dintre mandant si substituit. *n raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica re ulile mandatului. %aca imputernicirea a fost data printr$un sin ur mandat mai multor mandatari, nu e"ista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s$a stipulat in mod e"pres. 4iecare mandatar poate insa e"ecuta sin ur, daca nu s$a prevazut altfel in contract. Dezdaunarea mandatarului. Bandantul este obli at sa restitue mandatarului toate c!eltuielile facute cu ocazia e"ecutarii mandatului. &l nu poate refuza restituirea acestor c!eltuieli c!iar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara 74

reducerea lor pe motiv ca ar fi fost e"a erate, daca mandatarului nu * se poate imputa nici o culpa. Bandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar- aceste dobanzi cur , fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. %e asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu * se poate imputa vreo culpa.Pentru a e"plica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de e"emplu, pa uba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia e"ecutarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diri uiriiunor lucrari facute pentru mandant. *n ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pa ubele suferite de mandatar K fara culpa din partea sa$ si care sunt Jocazionate,, adica in cone"iune cu activitatile desfasurate de mandatar in e"ecutarea mandatului, iar nu si alte pa ube suferite fara le atura cu e"ecutarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. *n asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai pa uba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte Jpierderi. )and mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obli at sa plateasca suma stipulata, c!iar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Dumai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. )!iar daca mandatul a fost e"ecutat dupa e"pirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul inc!eiat, el este obi at sa plateasca remuneratia, considerandu$se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. )at mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. /olidaritatea este in acest caz le ala. Printr$o interpretare lar a a notiunii de cone"iune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le$a primit, pentru mandant, pana la ac!itarea c!eltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prile#uite de acelasi raport #uridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii$ este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le aranteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. %aca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului inc!eiat in astfel de conditii. *n afara de cauzele enerale de stin ere a obli atiilor contractuale, mandatul se stin e prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se e"plica prin faptul ca contractul se inc!eie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Bandatul este, in principiu, revocabil- mandantul poate revoca mandatul oricand, c!iar daca este un termen si poate sa$l constran a pe mandatar a$* restitui procura. *n caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. 4acultarea de revocare e"ista atat pentru mandatul cu titlu ratuit, cat si pentru cel cu 75

titlu oneros- le ea nu face o dinstinctie in acest sens. %ar daca mandatul este cu titlu onerosmandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. *ar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si$a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obli at la despa ubiri, daca nu #ustifica o cauza straina e"oneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma re uli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s$a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si$a pierdut increderea. 8evocarea poate fi e"presa sau tacita. 8evocarea e"presa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. 8evocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna$credinta, insa cu drept de re res contra mandatarului incorect.

1A) )ontractul de societate civil. %esi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vasta, contractul de societate civila, re lementat de )odul civil, poate deveni o prezenta activa, cu efecte benefice pentru cosocietari. 8ealizarea unor beneficii nu este privile iul e"clusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr$un cadru #uridic distinct, care necesita o analiza speciala. Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in prezent, sansa revitalizarii, ;e ea nr. 0H=1>>1 privind societatile a ricole readucindu$le in actualitate. %ominant intr$un asemenea contract este interesul, insa fundamentul sau il constituie increderea, intele erea si bunacredinta a membrilor unor asemenea societati civile. )onfi uratia #uridica a contractului de societate este comple"a, unele probleme continuind sa ramina controversate 3de e"emplu, daca ai sau nu personalitate #uridica etc.).)odul civil 3art. 17>1) defineste contractul de societate ca fiind acel Qcontract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea derivaQ. 8eferindu$se la persoane, art. 17>1 )od civil nu face distinctie intre persoanele fizice si #uridice, de unde concluzia ca un asemenea contract poate fi inc!eiat si intre persoane #uridice, sau intre persoane fizice si persoane #uridice. *ntre asociati, contractul de societate creeaza o comunitate de interese. Profilul #uridic al acestui contract face ca societatea sa se deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. &a nu trebuie confundata( nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. 5r, obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila. &ste ceea ce s$a relevat in doctrina( Q*n contractul de societate scopul comun este prin urmare un mi#loc prin care fiecare dintre participanti isi satisface un interes propriu, 76

tinind seama de scopurile enerale ale obli atiilor civileQ.)onditiile de validitate ale contractului de societate sint in principiu, comune tutror contractelor( )onsimtamintul valabil al cosocietarilor 3art. >7< )od civil)- 4iecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta 3art. >7< )od civil5biectul societatii sa fie licit. Art. 17>1 )od civil stipuleaza e"pres, sub acest aspect( Qorice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licitQ. /int ilicite, de e"emplu, societatile care ar avea ca scop savirsirea de infractiuni, pentru e"ploatarea unei case de toleranta- de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin promisiuni, daruri sau alte mi#loace, in scopul scaderii pretului obiectelor scoase la licitatie pentru e"ploatarea unui oficiu public- sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. )ind societatea are partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit- 4iecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri 3mobile sau imobile corporale sau incorporale). %aca unul din ei n$ar aduce nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii de !izate- /ocietatea sa fie infiintata in interesul tuturor cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii. &ste una dintre cele mai importante probleme care, din punct de vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. )odul civil nu dispune in ce domenii isi poate asi aplicabilitatea contractul de societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca Qorice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licitQ 3art. 17>1 alin. 1 )od civil), precum si faptul ca Qfiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria saQ 3art. 17>1, alin. 1 )od civil. %eci, conditia esentiala pe care o impune le ea este ca obiectul societatii sa fie licit si moral. /int contrare le ii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati civile( e"ploatarea unei case de tolerantaactivitatile de contrabanda- camata- cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin contrabanda- punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din circuitul civil- cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate prin le e e"clusiv statului- sint ilicite societatile care s$ au format pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti- cind se vizeaza e"ercitiul ile al al medicinei etc. &ste posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial ilicit. *n acest caz, se va lic!ida societatea in ceea ce priveste obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. )ind obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil, atunci se va proceda la lic!idarea intre ii societati. 5ricum, in caz de conflict, #udecatorul este sin urul care va decide daca actele societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii civile este sau nu licit si moral. )odul civil, in art. 17>1 alin. 1, prevede ca orice societate trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica pentru obtinerea unor beneficii. %aca scopul nu l$ar constitui realizarea beneficiului, nu ne vom mai asi in prezenta unui contract de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere 3care urmareate un scop ideal, eneral). @om intele e 77

prin beneficii nu numai cisti urile banesti, ci si foloasele sau avanta#ele care pot fi apreciate in bani. II.Categorii de societati civile si administrarea societatii 1.Categorii de societati civile )odul civil prevede ca societatile pot fi universale si particulare. *n ceea ce priveste societatile universale, aproape niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care ei le au in proprietate, la data inc!eierii contractului sau a tuturor cisti urilor. 4recventa practica o pot avea insa societatile civile particulare. &le pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate in comun, uzul acestora sau fructele lor 3art. 17>> )od civil). Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate determinata de e"ercitarea unei meserii sau a unei profesii. *mparteala in societati universale si particulare a fost preluata din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor bunurilor 3societas omnium bonorum) si societatea tuturor cisti urilor 3universorum Nuae e" Nuaestu veniunt). Prima forma cuprindea totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma, totalitatea cisti urilor. )odul civil roman a preluat aceasta clasificare dar, consideram ca, intr$o viitoare re lementare, va trebui sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica. %impotriva, #ustificare isi asesc numai societatile particulare 3art. 17>> )od civil). Aportul fiecarui societar este determinat 3obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau fructele lor). %e asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui o activitate determinata 3care are ca scop e"ercitiul unei meserii sau al unei profesiuni). %eci, in patrimoniul societatii vor intra proprietatea sau folosinta bunurilor. 5 societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai multor membri ai sai. %e drept, o societate inceteaza in urmatoarele cazuri )ind e"pira termenul pentru care a fost infiintata prin contract. %e re ula, partile convin asupra duratei societatii. ;a data stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa partilor. %aca s$a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a fost convenita pentru toata durata vietii asociatilor. )!iar in cazul mortii unui asociat, societatea isi va continua e"istenta, pina la implinirea termenului stabilit de parti. %esi ur, este posibil ca, si mai inainte de e"pirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi provocat dizolvarea 3art. 1A1H )od civil).U1) &vident, nimic nu$i impiedica pe societari sa !otarasca incetarea societatii si inainte de termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in care, de e"emplu, obiectul societatii nu a fost realizat- *mplinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata prin contract. %e re ula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara realizarii afacerii. *n acest caz, durata societatii va depinde de natura afacerii. )ind afacerea s$a realizat, contractul inceteaza de drept 3art. 1A?1, alin. 1 )od civil- *n situatia 78

in care obiectul societatii a pierit sau a fost distrus. 9rmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata pierderii bunului. *n cazul in care pieirea sau distru erea este partiala, eventuala desfacere #uridica a societatii o va decide #udecatorul. 5 alta situatie care poate avea ca efect incetarea societatii constituie pieirea sau distru erea bunului destinat sa constituie aport social. *ncetarea societatii va avea loc de drept si atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii- 9n alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia dintre membrii societatii. &"plicatia se aseste in faptul ca contractul de societate civila are caracter intuitu personae. Dimic nu impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu asociatii ramasi in viata. %aca mostenitorii refuza sa faca parte din societate, ei vor putea solicita lic!idarea societatii, insa numai in limita partii defunctului. /e va avea in vedere starea patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite mostenitorilor. %esi ur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. Dimic nu impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui asociat. Bai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in activitatea de administrare a societatii. )u toate acestea, s$a considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii Qcind acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul autorului lorQ- *ncetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul interdictiei le ale sau #udecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat sau c!iar a falimentului. %esi ur, si in acest caz, membrii societatii pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului insolvabil sau falit. &ste ile ala insa clauza prin care s$ar conveni sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit- /ocietatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor cosocietarilor 3mutuus dissensus), inclusiv in situatia in care societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada. &"ista insa si impre#urari care pot avea ca efect incetarea societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati. Astfel, art. 1A10 pct. A )od civil prevede ca societatea inceteaza prin vointa e"presa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori continuarea societatii, iar art. 1A1I )od civil re lementeaza conditiile in care poate fi facuta cererea de retra ere cind durata ei este Qnemar initaQ 3notificarea retra erii din societate catre toate partile- bunacredinta a celui care se retra e. Pe lin a cazurile de incetare a societatii mai e"ista un caz de desfacere #udiciara a societatii 3art. 1A1> )od civil). %oua asemenea motive intemeiate( neindeplinirea atributiilor de catre un asociat 3art. 1?1?$1?11 )od civil)ne li#area afacerilor de catre un asociat ca urmare a unei infirmitati. 5 desfiintare #udiciara poate avea loc insa si pentru alte motive( conflicte rave intre asociati- reducerea apreciabila a fondului social- nerealizarea beneficiilor scontate etc.

79

1H) )ontractul de tranzacie. 2ranzactia este un contract prin care partile termina procesul inceput sau preintampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii. 2ranzactia este un contract sinala matic intrucat partile isi asuma obli atii, titlu oneros si comutativ deoarece fiecare urmareste un avanta# patrimonial care nu depinde de un eveniment viitor si nesi ur, contract consensual. Partile trebuie sa aiba capacitate de a dispune cu titlu oneros. 2ranzactia nu poate avea ca obiect bunuri inalienabile. 2ranzactia are efect e"tinctiv impiedicand partile sa formuleze noi pretentii cu privire la drepturile stinse si de asemenea declarativ recunoscand drepturile pree"istente si le consolideaza. 2ranzactia nu produce efecte fata de terti.

1I) )ontractul de vnzare$cumprare. 5biectul contractului. 5bli aiile vnztorului. 5bli aiile cumprtorului. @anzarea$cumpararea este un contract prin care una dintre parti $ vanzatorul $ stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti $ cumparatorul $ care se obli a in sc!imb a plati vanzatorului pretul bunului vandut 3art. 11>7 ).civ.). %esi )odul civil se refera la transmiterea proprietatii, urmeaza sa fie calificat vanzare$cumparare si contractul prin care, in sc!imbul unui pret, se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate, fiindca transmiterea proprietatii nu este de esenta, ci numai de natura contractului de vanzare$cumparare. Poate fi vorba de un drept real 3de e"emplu, dreptul de superficie), de un drept de creanta sau de un drept din domeniul proprietatii intelectuale ori, in mod e"ceptional, de drepturi asupra unei universalitati care cuprinde nu numai drepturi, ci si datorii 3vanzarea unei mosteniri). Du pot forma obiectul contractului de vanzare$cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal 3drepturi real de uz $ art.AI1 ).civ. $ dreptul de abitatie al sotului supravietuitor $ art.7 din ;.nr.01>=1>77 $, dreptul de clientela in cazul liber profesionistilor etc.) sau care sunt prevazute de le e ori sunt contractate 3sau constituite prin acte unilaterale) intuitu personae 3de e"emplu, dreptul de intretinere, dreptul de pensie etc.). %upa cum rezulta din definitia contractului, vanzarea este un contract sinala matic 3bilateral), cu titlu oneros, comutativ,consensual si translativ de proprietate. @anzarea este un contract sinala matic 3bilateral), deoarece prin inc!eierea sa da nastere la obli atii reciproce intre partile contractante. @anzatorul are obli atia sa predea lucrul vandut si sa aranteze pe cumparator, iar cumparatorul are obli atia sa plateasca pretul. 4iind un contract sinala matic, se aplica re ulile specifice acestei cate orii de contracte 3e"ceptia nee"ecutarii contractului, rezolutiunea 80

pentru nee"ecutarea obli atiei de catre una dintre parti, teoria riscului contractului). @anzarea este un contract cu titlu oneros. Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primirea unui ec!ivalent in sc!imbul prestatiei la care se obli a. @anzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraec!ivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in sc!imbul pretului. @anzarea este un contract comutativ, deoarece e"istenta si intinderea obli atiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la inc!eierea contractului si nu depind, ca in contractele aleatorii, de un eveniment viitor si incert, care ar face sa e"iste sanse de casti si pierdere pentru ambele parti contractante. Dumai in mod e"ceptional contractul poate capata caracter aleatoriu, de e"emplu, cand obiectul este supus pieirii, e"proprierii etc *n principiu, vanzarea este un contract consensual 3Qvinderea este perfecta... indata ce partile s$au invoit...Q, art. 11>A ).civ.), putand fi inc!eiat prin simplu acord de vointa al partilor 3solo consensu), fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul inc!eierii contractului. %eci vanzarea nu este un contract solemn si nici real. Prin e"ceptie de la principiul consensualismului, in cazurile special prevazute de le e vanzarea devine un contract solemn. %e e"emplu, terenurile $ indiferent ca sunt situate in intravilanul ori e"travilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei $ pot fi instrainate 3dobandite) prin acte #uridice intre vii, sub sauctiunea nulitatii absolutie 3virtuale), numai daca actul a fost inc!eiat in forma autentica 3art.7H alin.l $ astazi abro at $ din ;e ea nr. 1<=1>>1 si art.1 din ;e ea nr.A7=1>>< privind circulatia #uridica a terenurilor) . ? precizare se mai impune in le atura cu forma contractului de vanzare$cumparare avand ca obiect un autove!icul 3folosit). 4ormalitatile prevazute de noua re lementare nu afectcaza validitatea contractului de vanzare$ cumparare inc!eiat intre parti printr$un inscris sub semnatura privata, acele formalitati fiind prevazute de le e numai pentru inmatricularea autove!iculului *n circulatie . )aracterul consensual al contractului de vanzare$cumparare de autove!icule se subliniaza si in practica mai recenta a instautci supreme. *n le atura cu forma contractului de vanzare$cumparare mai precizam ca, daca necesitatea unei auunute forme 3de e"., act potarial) rezulta numai din intele erea partilor, el nu se trausforma in contract solemn. ? asemenea intele ere are numai semnificatia amauarii inc!eierii contractului de vanzare$cumparare si deci reprezinta un autecontract. *ntrucat radierea autove!iculiilui de pe numele vanzatorului si inmatricularea lui pe numele cumparatorului la or auele de politie si la or auele finauciare nu se poate face decat pe baza actului inc!eiat in conditiile le ii, daca, dupa valabila inc!eiere a contractului 3in forma inscrisului sub semnatura privata), una dintre parti 3oricare) refuza sa se prezinte la or auul competent, cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului in patrimoniul cumparatorului 3reclamant sau parat), urmand ca radierea$inmatricularea sa se faca pe baza !otararii #udecatoresti. Bineinteles, pentru pronuntarea unei !otarari in sensul aratat, reclamautul trebuie sa dovedeasca $ separat de 81

plata ta"ei de timbru pentru actiunea in #ustitie $ consemnarea sumei reprezentaud ta"ele de timbru prevazute pentru instrainarea autove!iculelor, care, in urma admiterii actiunii, vor fi trecute la bu etul statului, iar in raporturile dintre parti vor fi suportate definitiv 3in lipsa de stipulatie contrara, art. 10?A ).civ.) de catre cumparator, instanta dispunaud restituirea acestor c!eltuieli reclamautului 3vanzator) prin !otarare. *n sfarsit, precizam ca $ vanzarea de autoturisme fiind un contract consensual, deci valabil inc!eiat prin actul sub semnatura privata $ pretul real al vanzarii 3datorat de cumparator) este cel prevazut in c!itauta sub semnatura privata, iar nu cel inferior prevazut in actul inc!eiat ulterior, daca acest din urma pret este simulat. 2ot astfel, dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului 3de e"emplu, conditii de capacitate) trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa 3cand se transmite si dreptul de proprietate potrivit art. 11>A ).civ.). %esi ur, fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 1A? lei, ad probationem va fi necesara prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa, afara numai daca a e"istat o imposibilitate, fie si morala, de a preconstitui o dovada scrisa 3art.11>I$11>< ).civ.). Dumai tertele persoane 3nu si partile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi $ de e"emplu, un caz de simulatie sau vanzari succesive $ cu orice mi#loace de proba contractul intervenit intre parti, fiindca pentru terti contractul este un simplu fapt #uridic. )onsideram ca solutiile adoptate in practica #udiciara si doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vanzare$ cumparare de autove!icule urmeaza a fi aplicate si dupa adoptarea 5F nr.I<=1??? privind omolo area ve!iculelor rutiere si eliberare cartii de identitate a acestora, in vedere admiterii in circulatie pe drumurile publice din 8omania. Potrivit acestui act normativ, Q )artea de identitate a ve!iculului este documentul care atesta pentru persoana mentionata ca detinator, dreptul de proprietate asupra ve!icululuiQ 3art.> alin.1). Q%atele despre detinator se inscriu de catre or auele de politie care efectueaza inmatricularea, potrivit le iiQ 3art. 1? alin.0). %upa cum rezulta din te"tul citat, mentionarea cumparatorului in cartea de identitate are ca efect numai QatestareaQ dobandirii dreptului de proprietate prin acordul de vointa dintre parti. *ar daca, dupa realizarea acordului de vointa prin act sub semnatura privata, una dintre parti refuza sa se prezinte la or auul de politie competent in vederea inc!eierii contractului in forma prevazuta de 6F nr.H1?=1>>1, cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate, urmaud ca mentiunea privind noul detinator al autove!iculului in cartea de identitate sa fie inscrisa de or auul de politie pe baza !otararii #udecatoresti. @anzarea$cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul inc!eierii lui. Aceasta inseamna ca, prin efectul realizarii acordului de vointa 3solo consensu) si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului, se produce nu numai inc!eierea contractului, dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. *n acest sens, art. 11>A ).civ. prevede ca Qproprietatea este de drept stramutataQ de la vanzator la 82

cumparator Qindata ce partile s$au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numaratQ. %in momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului, potrivit principiului res perit domino 3art.>I1, 11AH, 100A si 10A< alin.1 ).civ.), daca vanzatorul$debitor al obli atiei de predare dovedeste intervenirea unei cauze straine e"oneratoare de raspundere 3art. 1?<1$1?<0 ).civ.), adica natura fortuita, iar nu culpabila, a pieirii lucrului. %aca cauza straina a fost dovedita, vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la e"ecutarea obli atiei de a preda lucrul vandut 3art. 1?I7 alin.1 ).civ.) si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la cumparator daca s$ar fi predat la termen 3art.11AH alin.1 ).civ.) .Principiul transmiterii imediate 3automate) a dreptului de proprietate 3si a riscurilor) din momentul inc!eierii contractului opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii(@anzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul perfect valabil inc!eiat 3de e"emplu, daca, in mod e"ceptional, vanzarea$cumpararea este un contract solemn, consimtamantul partilor trebuie sa fie manifestat in forma prevazuta de le e)- 2rebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual 3certe). *n cazul bunurilor determinate numai eneric, transferul proprietatii nu se poate produce din momentul inc!eierii contractului, caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator. *n consecinta, nu se pune nici problema transferarii riscurilor, iar lucrurile de en nici nu pot pieri 3 enera non pereunt) . ;a termenul stipulat sau, in lipsa, la cererea cumparatorului vanzatorul trebuie sa individualizeze lucrul vandut si sa i$l predea. *n caz contrar, va raspunde pentru nee"ecutarea obli atiei asumate. *n cazul lucrurilor de en, transferul proprietatii 3si al riscurilor) se produce din momentul individualizarii, ceea ce se face de re ula, prin predarea lucrului vandut cumparatorului 3predare care valoreaza, in toate cazurile, individualizare), dar nu se confunda cu aceasta- individualizarea se poate face si prin alte metode care asi ura identificarea lucrurilor ca fiind ale cumparatorului, de e"emplu, prin etic!etarea coletelor sau predarea lor unui caraus pentru a fi transportate la cumparator etc. *ntrucat prin individualizare se produce transferul proprietatii la care s$a obli at vanzatorul, dovada efectuarii ei este in sarcina lui si se poate face cu orice mi#loc de proba 3fiind un simplu fapt #uridic). Asemanator lucrurilor de en se pune problema in cazul obli atiilor alternative. Astfel, daca vanzarea are ca obiect un lucru dintre doua 3sau mai multe) determinate 3certe) dar numai alternativ, proprietatea se transmite in momentul ale erii, fiindca prin ale ere se individualizeaza lucrul care urmeaza sa fie dobandit de cumparator. *n consecinta, riscul pieirii fortuite este suportat, pana la ale ere, de catre vanzator. Astfel, daca piere unul dintre lucruri, el daloreaza celalalt 3art. 1?0?$1?01 ).civ.), fiindca ambele au fost prevazute in obli atione. Q%aca amandoua lucrurile au pierit, fara reseala debitorului, obli atia este stinsaQ 3art. 1?01 ).civ.). 8ezulta ca vanzatorul suporta pa uba pieirii pana la ale ere, dar este liberat de obli atia de predare si de plata daunelor $ interese pentru nee"ecutare, deoarece nee"ecutarea 83

s$a dovedit a fi fortuita. %aca cele doua obiecte sunt lucruri de en 3ipoteza nevizata de art. 1?0?$1?00 ).civ.), pe lan a ale ere 3de e"emplu, intre 1??? R rau sau 1??? R porumb) $ pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor $ trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu$zisa a lucrului ales. *n cazul obli atiei facultative, intrucat are ca obiect un sin ur lucru 3in obli atione), al doilea fiind prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata 3in facultate solutionis), problema transferarii dreptului de proprietate si a riscurilor se rezolva $ potrivit re ulilor enerale $ dupa cum unicul obiect este un lucru cert ori de en. ;ucrul vandut trebuie sa e"iste. *n cazul vanzarii bunurilor viitoare 3emptio$venditio rei futurae, de e"emplu, lucruri care urmeaza sa fie confectionate, o recolta viitoare etc.), desi pot forma obiectul contractului, transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost e"ecutate, terminate, in stare de a fi predate cumparatorului, daca sunt bunuri individual determinate 3certe), iar daca lucrul e"ecutat este de en, dupa individualizare 3de e"emplu, lucrul fabricat in serie). *n cazul vanzarii unei recolte viitoare, proprietatea se transmite din momentul in care este ata de recoltat, daca lucrul vandut si pretul lui sunt determinate 3de e"emplu, raul de pe terenul vanzatorului in sc!imbul sumei de 1??.??? lei). %aca vanzarea recoltei se face pe unitate de masura, proprietatea se transmite din momentul individualizarii. 8iscurile se transmit asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate, daca nu si$a asumat riscul nerealizarii $ in tot sau in parte $ a lucrului viitor din momentul inc!eierii contractului si independent de transferul proprietatii 3caracter aleatoriu) 2rebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr$o clauza speciala pentru un moment ulterior inc!eierii contractului. Asemenea clauze pot fi prevazute in contract, intrucat re ula stabilita in art. 11>A ).civ., potrivit careia transferul proprietatii are loc Qindata ce partile s$au invoitTQ, nu este de ordine publica 3imperativa) si deci poate fi inlaturata c!iar daca lucrul vandut este individual determinat.*n sfarsit, precizam ca, in cazul in care, prin conventia dintre parti, transferul proprietatii a fost amanat pentru un moment ulterior inc!eierii contractului, se amana, in virtutea le ii, in mod corespunzator, si transmiterea riscurilor asupra cumparatorului, fie ca partile s$au referit e"pres la ambele aspecte, fie numai la unul dintre ele. %ar re ula res perit domino 3care lea a riscurile de proprietate), la fel ca si re ula transferarii proprietatii in momentul inc!eierii contractului, nu este o re ula imperativa. *n consecinta, partile pot disocia cele doua aspecte- cumparatorul sa$si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate 3de e"emplu, in cursul e"ecutarii lucrului viitor) sau vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii 3de e"emplu, in cursul transportului). ? asemenea disociere trebuie sa rezulte dintr$o clauza neindoielnica si e"pres prevazuta in contract. ? precizare se mai impune in le atura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare in lumina ;e ii cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr.I=1>>H , intrata in vi oare la data de 17 iunie 1>>H 3art.I1), prin care s$a prevazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara, sub forma inscrierii in cartile funciare 3publicitate reala), dar numai cu 84

efecte de opozabilitate fata de terti a actului #uridic translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare 3asemanator sistemului cartilor de publicitate funciara $ care a avut aplicabilitate in unele localitati din fostul #udet llfov $ potrivit ;e ii nr. 171=1>7I). %upa cum prevede )odul civil, Qin materie de vindere de imobile, drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti, nu pot a se opune, mai inainte de transcriptiunea 3in prezent inscrierea in cartea funciara ) actului, unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat, dupa le e, oarecare drepturi asupra imobilului vandutQ 3art. 11>A alin.1). Avand in vedere dispozitiile ;e ii nr.I=1>>H referitoare la efectele actelor translative 3constitutive) de drepturi reale, respectiv la efectele inscrierilor in evidentele de publicitate imobiliara, trebuie insa sa facem o distinctie intre actele inc!eiate 3efectuate) inainte de data intrarii in vi oare a noii le i si, respectiv, dupa aceasta data. Astfel, inscrierile facute in re istrele 3cartile) de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vi oare a noii le i vor produce efecte 3constitutive in sistemul cartilor funciare si de opozabilitate in sistemul de transcriptii), potrivit re lementarilor in vi oare la data efectuarii lor. 2ot astfel, actele #uridice valabil inc!eiate anterior intrarii in vi oare a noii le i $ dar fara efectuarea formelor de publicitate imobiliara $ isi vor produce efectele 3constitutive sau de opozabilitate) potrivit re imului #uridic de la data inc!eierii lor, dar numai la data inscrierii in cartea funciara, potrivit dispozitiilor noii le i 3art.A<$A>). %upa intrarea in vi oare a ;e ii nr.I=1>>H, toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare $ pentru a fi opozabile fata de terti $ trebuie sa fie inscrise in cartea funciara. Astfel, in #udetele cu carte funciara si in #udetele in care s$au finalizat lucrarile cadastrale si ale re istrelor de publicitate imobiliara, publicitatea imobiliara se realizeaza, pentru opozabilitate fata de terti, prin inscrierea in cartea funciara, incetand aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la publicitatea imobiliara prin sistemul re istrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, respectiv prin sistemul anterior de carte funciara 3art.11 si urm., art.I1). lar in unitatile administrativ$teritoriale pentru care nu s$au definitivat documentele cadastrului eneral, actele translative de drepturi reale imobiliare se inscriu 3tot in conformitate si cu efectele prevazute de noua le e), dar cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara , urmand ca inscrierea definitive sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului eneral si pe acel teritoriu 3art.H1) . Pentru lucrurile mobile nu e"ista un sistem de publicitate, caci posesia lor constituie cel mai bun mi#loc de publicitate. Astfel, daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil 3corporal), va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna$credinta in posesia lucrului, desi a cumparat mai in urma 3posterior tempore, potior iure, art.>I1 ).civ.) @anzarea, ca si orice alt contract, se inc!eie prin consimtamantul partilor. Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient $ cu e"ceptiile prevazute de le e $ in vederea formarii contractului. *ntrucat problemele #uridice privitoare la consimtamant, la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala, precum si la momentul inc!eierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului #uridic si teoria enerala a obli atiilor, iar in materia vanzarii se aplica re ulile 85

dreptului comun, urmeaza sa analizam numai anumite probleme specifice vanzarii( promisiunea de vanzare 3unilaterala sau bilaterala), pactul de preferinta si dreptul de preemptiune. /pre deosebire de oferta de a contracta, act #uridic unilateral, in cazul promisiunii de vanzare, o persoana, prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu$si facultatea de a$si manifesta ulterior $ de obicei inauntrul unui termen $ consimtamantul sau de a$l cumpara. %e e"emplu, locatorul$proprietar se obli a fata de locatar sa$i vanda, la un pret stabilit, lucrul dat in locatiune, daca locatarul isi va manifesta vointa de a$l cumpara. ? promisiune de vanzare acceptata cu aceasta rezerva constituie, neindoielnic, un contract 3si nu un act unuateral de vointa care devine caduc in caz de moarte sau daca persoana devine incapabila),dar nu constituie o vanzare $ fiind distincta de ea $ si nu poate produce efectele unei vanzari. Promisiunea de vanzare este de fapt un antecontract, care da nastere la un drept de creanta, una dintre parti fiind obli ata 3obli atia de a face) fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun, beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a$l cumpara ori nu. %aca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului, dar promitentul, prin incalcarea obli atiei asumate, va refuza vanzarea, $ eventual a si vandut lucrul unei alte persoane $ contractul proiectat nu se va mai inc!eia, beneficiarul avand dreptul la daune$interese potrivit re ulilor aplicabile obli atiilor de a face 3art. 1?IA ).civ.). 8ezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral, intrucat creeaza obli atii numai pentru una dintre parti 3promitent). &ste insa posibil ca, in sc!imbul dreptului de optiune ce i se confera, beneficiarul promisiunii sa se obli e la plata unei sume de bani 3pretul dreptului de optiune), caz in care promisiunea unilaterala de a vinde va fi un antecontract sinala matic, dar, evident, fara a se fi transformat intr$o promisiune bilaterala de vanzare$cumparare, caci beneficiarul nu isi asuma obli atia de a cumpara, ci numai aceea de a plati pretul optiunii ce i se confera. 2ot astfel, daca beneficiarul se obli a la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens ne ativ. %ovada promisiunii de vanzare se face conform re ulilor enerale 3art.11>1 si urm. din ).civ.) aplicabile creantelor c!iar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn 3de e"emplu, are ca obiect un teren). 5bli atia promitentului nascuta din promisiunea de vanzare se stin e la e"pirarea termenului prevazut sau, daca nu s$a prevazut un termen, la e"pirarea termenului eneral de prescriptie, care incepe sa cur a de la data inc!eierii promisiunii de vanzare 3art.0 si art.I alin.1 din %ecr.nr. 1HI= 1>A<). Bentionam ca, desi nu se intalneste in practica, promisiunea unilaterala poate fi asumata de cumparator 3promisiune unilaterala de cumparare), fiind uvernata de aceleasi re uli ca si promisiunea de vanzare. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, dar si bilaterala $ de a vinde si cumpara $ in care caz ambele parti se obli a sa inc!eie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare$cumparare. Promisiunea bilaterala, la fel ca si cea unilaterala, este un antecontract, cu sin ura deosebire ca in acest caz oricare 86

dintre parti poate cere inc!eierea contractului. %aca, de e"emplu, partile s$au obli at sa vanda, respectiv sa cumpere un teren, contractul de vanzare$cumparare nu este inc!eiat cat timp contractul nu se intocmeste in forma prevazuta de le e 3autentica) si cu respectarea dreptului de preemptiune 3daca este cazul). %ar solutia trebuie sa fie aceeasi c!iar daca contractul nu este solemn si nu e"ista nici alte conditii le ale. *ntrucat vanzatorul nu a vandut, iar cumparatorul nu a cumparat, ci ambii s$au obli at numai sa inc!eie contractul, desi s$au inteles asupra lucrului si asupra pretului, vanzarea$cumpararea nu poate fi considerata inc!eiata. *n sc!imb, obli atia de a inc!eia contractul in viitor 3si cu respectarea dispozitiilor speciale, daca este cazul), este valabila. %aca promitentul$vanzator nu$si respecta obli atia si vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul$cumparator nu poate cere predarea lucrului, intrucat nu a devenit proprietar, iar vanzarea inc!eiata cu o alta persoana este $ cu rezerva fraudei 3fraus omnia corrumpit) $ valabila. Prin urmare, beneficiarul$cumparator nu poate cere decat daune$interese . %aca insa lucrul se mai aseste in patrimoniul vanzatorului si nu e"ista alte impedimente le ale $ pe lan a posibilitatea acordarii daunelor$interese sau obli arii promitentului, sub sanctiunea daunelor cominatorii, la inc!eierea contractului $ nu e"cludem posibilitatea ca instanta, in lumina principiului e"ecutarii in natura a obli atiilor si repararii in natura a pa ubelor, sa pronunte, in baza art. 1?I0 si 1?II ).civ., o !otarare care sa tina loc de contract de vanzare$ cumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi, operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva. Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obli a ca, in cazul cand il va vinde, sa acorde preferinta unei aunmite persoane, la pret e al. /ubliniem ca in acest caz proprietarul bunului nu se obli a sa$l vanda, ci numai sa acorde preferinta in cazul in care se va !otari in acest sens. ? asemenea promisiune, desi afectata de o conditie potestativa, este totusi valabila, deoarece conditia este numai simpla potestativa, realizarea ei depinzand si de impre#urari e"terne vointei promitentului, care l$ar putea determina sa$si vanda bunul. *ntrucat pactul de preterinta $ la fel ca si promisiunea de vanzare $ nu transmite dreptul de proprietate, nu confera partii lezate dreptul de a intenta actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nesocotirea acestei promisiuni, afara de cazul cand se dovedeste ca vanzarea s$a facut in frauda beneficiarului promisiunii cu complicitatea la frauda din partea tertului ac!izitor 3fraus omnia corrumpit). *n lipsa fraudei, beneficiarul pactului va avea actiune numai impotriva promitentului pentru daune interese. conform re ulilor enerale privitoare la raspunderea pentru pre#udiciul cauzat prin nerespectarea obli atiei de a face. *n sfarsit, mai precizam ca $ daca nu s$a prevazut altfel in conventia dintre parti $ dreptul beneficiarului rezultand din promisiunea de vanzare 3unilaterala sau bilaterala) inclusiv pactul de preferinta, se poate transmite prin acte intre vii 3cu respectarea formalitatilor prevazute de le e pentru cesiunea de creanta) sau prin mostenire. *ntrucat le islatia noastra nu cunoaste cesiunea de datorie, obli atia promitentului se transmite numai 87

prin mostenire 3mortis causa). )onform art. 10?H ).civ., pot cumpara toti carora nu le este oprit prin le e. %eci re ula este capacitatea, iar incapacitatea, e"ceptie. %e aceea, cazurile de incapacitate sunt e"pres si limitativ prevazute de le e si sunt de stricta interpretare. )at priveste capacitatea de e"ercitiu, in materia contractului de vanzare$cumparare se aplica re ulile enerale. Precizam numai ca vanzarea$cumparare este, in principiu, un act de dispozitie atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator. *n consecinta, partile trebuie sa aiba capacitate de e"ercitiu deplina, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de e"ercitiu restransa, trebuie sa inc!eie contractul prin ocrotitorul le al, respectiv cu incuviintarea acestuia si, in toate cazurile, cu autorizatia autoritatii tutelare. %ar vanzare$cumparare este, intotdeauna, act de dispozitie numai raportat la lucrul vandut si pretul care formeaza obiectul contractului. *n sc!imb, raportat la patrimoniul partii contractante, vanzarea$cumpararea mi#loceste si efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului 3de e"emplu, cumpararea de materiale pentru repararea casei, instrainare bunurilor supuse pieirii ori stricaciunii sau a celor de mica valoare devenite nefolositoare $ art. 11> ).fam.). *ar in aceste cazuri va fi suficient ca partea sa aiba capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare si, respectiv, sa aiba incuviintarea necesara inc!eierii unor astfel de acte. Pentru contractul de vanzare$cumparare le ea prevede anumite incapacitati speciale. Aceste incapacitati sunt interdictii 3pro!ibitii) de a vinde si cumpara sau de a cumpara. *nterdictiile 3numai) de a vinde 3inalienabilitatea), intrucat sunt stabilite de le e in functie de natura 3destinatia) bunurilor, iar nu in consideratia persoanei 3intuitu personae), urmeaza sa fie analizate in le atura cu obiectul contractului de vanzare$cumparare. @anzarea intre soti este interzisa 3art. 10?I ).civ.)$Potrivit le ii, donatia intre soti este revocabila 3art.>0I ).civ.). %aca vanzarea intre soti ar fi valabila, s$ar putea ocoli aceasta dispozitie imperativa a le ii prin inc!eierea unor contracte de vanzare$cumparare simulate. /copul interdictiei este de a impiedica ca sotii sa realizeze sub aparenta unor vanzari simulate donatii irevocabile 3donatorul abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. Prin aceasta interdictie se apara si interesele mostenitorilor 3rezervatari sau care beneficiaza de raportul donatiilor). %aca vanzarea intre soti n$ar fi interzisa, prin vanzari simulate unul dintre soti ar putea face celuilalt liberalitati care sa e"ceada cotitatea disponibila sau care sa fie sustrase raportului donatiilor 3fara indeplinirea conditiilor scutirii de raport) . Prin aceasta interdictie se mai apara interesele creditorilor, care ar putea sa fie fraudati prin inc!eierea unor contracte de vanzare$cumparare simulate 3inclusiv fictive). Derespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti, duce la nulitatea relativa a contractului, anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti, de mostenitorii ocrotiti sau de creditori, fara a fi obli ati sa dovedeasca fraudarea drepturilor. 4iind o nulitate relativa, ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa moartea vanzatorului. Bentionam ca vanzarea intre concubini este valabila, 88

afara de cazul cand contractul s$a inc!eiat pentru a determina pe una dintre parti sa mentina starea de concubina# si deci are o clauza imorala. )onform art. 10?< pct.1 ).civ., tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor 3cat timp socotelile definitive ale tutelei n$au tost date si primite $ art. <?> ).civ.). Bandatarii, atat conventionali, cat si le ali, imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa$l cumpere 3art. 10?< pct.1 ).civ.) intrucat $ de re ula $ nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si cel de cumparator. ;e ea a stabilit aceasta pro!ibitie 3precum si pro!ibitia pentru functionari) pentru ca mandatarul 3functionarul) sa nu fie pus in situatia de a ale e intre interesul sau, care este de a cumpara cat mai ieftin, si interesul pe care trebuie sa$l apere, obtinand pretul cel mai ridicat. Persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau #udetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor 3art. 10?< pct.0 ).civ.). 4unctionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ$teritoriale care se vand prin mi#locirea lor 3art. 10?< pct.7 ).civ.). *n cazul bunurilor destinate vanzarii si pentru care e"ista preturi fi"e, astfel incat aprecierile subiective sunt e"cluse, cumpararea poate fi recunoscuta valabila, daca nu intervin alte cauze de nulitate. *n cazul tutorilor, mandatarilor, administratorilor si functionarilor consideram ca sanctiunea este nulitatea relativa 3desi te"tul art. 10?< su ereaza sanctiunea nulitatii absolute). :udecatorii, procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari 3cumparatori) de drepturi liti ioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi e"ercita functia sau profesia 3art. 10?> ).civ.) . *n cazul #udecatorilor de la )urtea /uprema de :uslitie si a procurorilor de la Parc!etu* Feneral 3de pe lan a )/:), interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii. Prin Qdrepturi liti ioaseQ trebuie sa se intelea a nu numai drepturile care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat, dar si cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare 3dubius eventus litis) si indiferent de natura dreptului si de intentia cumparatorului de a$l revinde .*ntrucat aceasta interdictie este intemeiata pe un motiv de ordine publica 3apararea presti iului #ustitiei) incalcarea ei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului si cu suportarea c!eltuielilor vanzarii si plata daunelor$interese. ? incapacitate speciala de cumparare 3de dobandire prin acte intre vii) a fost prevazuta de art.7H alin.1 din ;e ea nr.1<=1>>1 in privinta terenurilor a ricole, re lementata in prezent de ;e ea nr.A7=1>>< privind circulatia #uridica a terenurilor. Potrivit art.1alin.1 din noua le e, proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale 3sotii si copiii necasatoriti, daca ospodaresc impreuna cu parintii lor) nu poate depasi 1?? !a teren a ricol in ec!ivalent arabil. 4iind o dero are de la re ula capacitatii 3art. 10?H ).civ.), te"tul este de stricta interpretare- dupa cum s$a precizat sub incidenta re lementarii initiale, limitarea se aplica numai in privinta terenurilor a ricole 3nu intra in calcul terenurile cu constructii sau destinate constructiilor), dar indiferent de locul situarii lor 3intravilan sau e"travilan) si numai in cazul dobandirii prin acte intre vii 3nu si mortis causa sau prin faptul posesiunii), dar indiferent de caracterul oneros sau ratuit al actului. ;imita de 1?? !a 89

este stabilita cumulativ- terenul detinut in proprietate 3nu si cu alt titlu, de e"emplu, arendare) impreuna cu cel dobandit tot in proprietate, fie si nuda proprietate, nu poate depasi limita prevazuta de le e. %aca terenul dobandit se incadreaza in parte in aceasta limita, in parte o e"cede, urmeaza ca, in conformitate cu re ula nulitatii partiale, actul sa fie considerat valabil in partea in care dobandirea se situeaza in limita a 1?? !a si nul absolut in partea in care depaseste aceasta suprafata . Potrivit noii re lementari, sanctiunea este Qreductiunea actului #uridic pana la limita suprafetei le aleQ3art.1 alin.0 din ;e ea nr.A7=1>><), cu consecinta desfiintarii actului #uridic in masura depasirii limitei le ale- total, daca terenul a ricol proprietatea dobanditorului are 1?? !a si partial, daca si in masura in care terenul dobandit se incadreaza in limita le ala. )u toate ca noua le e foloseste impropriu, termenul de QreductiuneQ, re imul #uridic aplicabil este cel al nulitatii absolute 3totale sau partiale), iar nu al reductiunii liberalitatilor e"cesive pentru incalcarea rezervei succesorale 3care poate sa nu fie ceruta de persoanele indreptatite si actiunea in reductiune este prescriptibila in termenul eneral de prescriptie). Adau am ca, dupa parerea noastra, reductiunea 3nulitatea) partiala nu poate fi aplicata $ impunandu$se desfiintarea totala a actului $ daca una dintre parti, mai ales vanzatorul 3care, eventual, nici nu cunostea e"act intinderea terenului detinut de dobanditor si membrii familiei), dovedeste ca nu ar fi inc!eiat actul fara partea lovita de nulitate, acea parte fiind cauza determinanta a actului 3de e"emplu, partea de teren ce ar ramane nu poate fi valorificata in mod corespunzator). *n masura desfiintarii actului, vanzatorul ramane proprietar si obli at sa restituie pretul 3restitutio in inte rum, respectiv, partim restitutio). Pe de alta parte, intrucat actul este nul absolut, nu poate fi validat prin retransmiterea terenului catre o alta persoana 3nulitatea primei instrainari atra and si nulitatea celei de a doua, instrainatorul neavand calitatea de proprietar) si nici de !izat sub forma de arendare sau dobandit printr$o persoana interpusa. *n caz de simulatie, actul secret este desfiintat in temeiul art.1 din ;e ea nr.A7=1>><, iar cel aparent nu poate produce efecte intre parti, intrucat nu corespunde vointei lor reale. %ar se poate an a#a raspunderea lor fata de tertii care, cu buna$credinta, isi intemeiaza pretentiile pe actul public 3de e"emplu, cumpararea viitoarei recolte de la QarendasQ). 1<) )ontractul de vnzare$cumprare. @arieti de vnzare. @anzarea dupa reutate, numar sau masura$are ca obiect bunuri de en, limitate care trebuie individualizate. @anzarea pe incercate$se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului de catre cumparator. @anzarea cu pact de rascumparare$este supusa unei conditii rezolutorii e"prese care consta in facultatea pe care si$o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut, restituind pretul si c!eltuielile facute de cumparator intr$un anumit termen. 5 asemenea

90

vanzare este nula de drept. @anzarea unei mosteniri poate avea loc numai dupa desc!iderea mostenirii.

1>) %efiniia, coninutul i caracterele dreptului de proprietate. %intre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau e"ercitiul tuturor facultatilor, tuturor prero ativelor pe care le ea le cunoaste. Prin posesie, in vorbirea uzuala, se intele e ,,detinerea unui lucru, , ,,a avea stapanire un lucru, etc. )odul civil roman 3art. 1<7H) defineste posesia ca fiind ,,detinerea unui lucru, sau ,,folosirea unui drept,, de noi insine sau de altul in numele nostru. Posesia nu trebuie confundata cu detentia. &sential, pentru posesie, este e"istenta elementului intentional $ ,,animus,$- adica stapanesc un anumit lucru pentru mine 3sunt proprietarul acestuia), spre deosebire de detentie, numita si detentie precara, unde lipseste elementul intentional, animus, fiind prezent numai elementul corpus, adica detinerea materiala a lucrului- de e"emplu, detin un lucru proprietatea altuia, in numele acestuia, pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi$a lasat lucrul in pastrare ori mi l$a inc!iriat etc. Asadar, putem concluziona ca posesia este un mi#loc indispensabil fiecarui proprietar pentru a$si realiza scopul sau, adica utilizarea economica a proprietatii sale. 5rice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate, in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie. 4olosinta reprezinta acea prero ativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau 3,,#us utendi,) si poate sa culea a fructele acestuia 3,,#us fruendi,), fie ca sunt naturale, industriale ori civile. *n acest sens, art. 7<1 )od civil prevede ca( !!,roprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul! intr#un mod natural sau artificial. %ispozitia $ ,,:us abutendi,. $8eprezinta prero ativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. *n acest sens, proprietarul are libertatea de a !otari soarta acelui bun, putand sa$l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau ratuit, sa$l inc!irieze, sa$l lase mostenire, sa$l abandoneze ori sa$l distru a. &"ercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare in limitele determinate de le e, urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa pre#udicieze alta persoana. &"ercitarea abuziva a dreptului de proprietate atra e dupa sine raspunderea #uridica a titularului dreptului, vinovat de savarsirea abuzului respectiv. (reptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului! persoana fi$ica sau juridica! este indreptatit sa posede! sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut! prin putere proprie si in interes propriu! insa in limitele determinate de lege. )aracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta c!iar de dispozitia )odului civil, care precizeaza acest lucru( 91

!!proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut. 4acand parte din cate oria drepturilor absolute, dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului, precum in ceea ce priveste soarta #uridica a acestuia. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati( prin acte materiale de folosinta si de consumatie, de e"emplu, citesc cartea, locuiesc apartamentul, ma deplasez cu automobilul- prin acte #uridice, cum ar fi( instrainez imobilul prin vanzare ori donatie, inc!iriez apartamentul, las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. )aracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel( titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a tra e toate foloasele, de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele #uridice care raspund intereselor proprietarului. )aracterul ,,e"clusiv, al dreptului de proprietate poate fi privit intr$un dublu sens( in sens general si comun tuturor drepturilor reale , dreptul de proprietate este un ,,drept e"clusiv,, pentru ca este opozabil oricarei persoane. %e e"emplu, o persoana este unui teren, ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren, fara incuviintarea sa, c!iar daca trecerea nu i$ar cauza nici un pre#udiciu material. %e aici apare si dreptul de a cere si a obtine despa ubiri in vederea acoperirii pa ubelor suferite prin incalcarea acestui drept- dreptul de proprietate este un drept exclusiv, specific dreptului de proprietate, pentru ca numai proprietarul este sin urul indreptatit sa e"ercite cele trei prero ative conferite acestui drept( posesia, folosinta si dispozitia. 4atul ca este un drept e"clusiv, da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s$ar asi. Proprietatea este un drept perpetuu intr$un dublu sens( proprietatea nu este limitata in timp, pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le$a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu ratuit, iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept ,,cesibil, si ,,transmisibil,, atat timp cat e"ista bunul asupra carui s$a dobandit dreptul- dreptul de proprietate este un drept perpetuu, intrucat are o e"istenta independenta de e"ercitarea dreptului si, ca atare, nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii e"pres prevazute de le e, cum ar fi prescriptia ac!izitiva in cazul imobilelor si prescritia e"tinctiva in cazul tuturor mobilelor. 5biect al dreptului de proprietate il poate constitui orice bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal. %reptul de proprietate asupra unui lucru se intinde nu numai asupra lucrului propriu$zis, ci si asupra a tot ce depinde de el, ca accesoriu, precum si la tot ceea ce produce el. %e e"emplu, in cazul proprietatii unui teren, obiectul proprietatii se intinde asupra suprafetei solului, asupra plantatiilor ce ar putea cuprinde, precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafata respectiva. %elimitare in suprafata K in linie orizontala K consta in masurarea suprafetei solului sau a suprafetei construite si fi"area liniei despartitoare, adica a !otarului. %elimitarea in suprafata a proprietatii funciare prezinta o importanta deosebita in cadrul operatiunilor de punere in aplicare a prevederilor ;e ii fondului 92

funciar 3;e ea nr. 1>=1>>1). 5peratiunea de stabilire a !otarului K de ranituire K va fi mult usurata de efectuarea lucrarilor cadastrale, impuse de ;e ea cadastrului. %elimitarea in inaltime K pe linie verticala K se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafata acestuia, dar si spatiul ce se afla deasupra acelui teren. %reptul asupra spatiului aerian permit unui proprietar sa ridice constructii si sa faca plantatii care se inalta pe verticala, intre limitele !otarului. *n virtutea acestui drept, proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie cren ile arborilor ce se e"tind deasupra terenului sau. Acest spatiu aerian se suprapune terenului, adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia. %elimitarea in adancime K in profunzime K priveste subsolul terenului asupra caruia se e"ercita dreptul de proprietate. %e la dispozitia art. 7>1 )od civil, conform careia proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviinta! e"ista numeroase dero ari. Astfel, )onstitutia din 1>10, art. 1>, prevede ca $acamintele miniere! precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului. %reptul de proprietate si dreptul de accesiune %reptul de accesiune este un drept real ce se naste in le atura cu dreptul de proprietate, avand temeiul le al in dispozitiile codului civil, art.7<1, care prevede ca( ,roprietatea unui lucru mobil sau imobil! da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial-. /unt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate, cum ar fi( cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala, prin aluvionare, suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s$a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni- plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului, care va avea obli atia sa restituie contra valoarea lor, celui care le$a facut fiind de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despa ubirilr de la cel ce le$a facut cu rea credinta- atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante, proprietarului lucrului cu valoarea mai mare 3un alia# din ar int) si, bineinteles, cu despa ubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica 3in e"emplu dat, proprietarul ar intului) K este asa numita +confuziune,- atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apartinand altei persoane, aceluia care are contributia mai insemnata la bunul respectiv, de e"emplu, statuia obtinuta dint$un bloc de marmura, va reveni sculptorului, spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o !aina, aceasta va reveni proprietarului stofei si nu confectionerului K este +specificatiune,. )onform )onstitutiei 8omaniei, dreptul de proprietate poate fi( drept de proprietate publica si drept de proprietate privata.

0?) %omeniul prescripiei e"tinctive.

93

Prescriptia e"tinctiva nu este definita in le ea civila totusi %ecretul 1HI = 1>A< in art. 1, alineatul 1, consacra efectul prescriptiei e"tinctive Jdreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stin e prin prescriptie, daca nu a fost e"ecutat in temeiul stabilit de le e,. Putem defini prescriptia e"tinctiva din dreptul civil ca fiind stin erea dreptului la actiune nee"ercitat in termenul de prescriptie. Prescriptia e"tinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept , si de aici drept drept consecinta K natura #uridica a prescriptiei e"tinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept.%in dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune 3 in sens material ) si pentru a stabili natura #uridica a prescriptiei e"tinctive, inseamna a raspunde la intrebarea ce este, pentru dreptul civil, prescriptia dreptului la actiune P Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia e"tinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta, asupra obli atiei civile corelative. %in c!iar definitia data prescriptiei e"tinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ , dupa actiunea prescriptiei e"tinctive, va fi respinsa ca prescrisa, ceea ce ec!ivaleaza cu refuzul concursului fortei de constran ere a statului. Putem intele e efectul prescriptiei e"tinctive daca amintim prevederea art. 1?, alin. 1 din %ecretul nr. HI = 1>A< ( %ebitprul care a e"ecutat obli atia, dupa ce dreptul la actiune al creditorului s$a prescris, nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei c!iar daca la data e"ecutarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. )oncluzia ce se desprinde este urmatoarea ( prescriptia e"tinctiva nu stin e nici dreptul subiectiv nici obli atia civila corelativa. 2otusi se realizeaza o transformare ori o sc!imbare #uridica ( dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in #ustitie, ci numai pe cale defensiva a e"ceptiei, daca debitorul si$a e"ecutat voluntar obli atia sa obli atia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea e"ecutarii silite, dar este permisa e"ecutarea sa voluntara, adica de bunavoie. Prescriptia e"tinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obli atia civila corelativa din perfecte in imperfecte. /ub aspectul naturii sale #uridice, prescriptia dreptului la actiune este un mod de transformare a continutului raportului #uridic civil. Prin prescriptia e"tinctiva se stin e numai dreptul la actiune 3 in sens material ). )onsecintele stin erii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material- acestea sunt ( supravietuirea dreptului subiectiv civil, ca si obli atiei civile corelative 3 acestea se transforma devenind imperfecte, din perfecte- imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual , titularul dreptului la actiune poate sesiza or anul de #ustitie. %eterminarea J domeniului prescriptiei e"tinctive J inseamna a stabili drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii , pentru a le deosebi de cele imprescriptibile e"tinctive. 4ormeaza domeniu al prescriptiei e"tinctive, numai acele drepturi subiective civile ale caror actiuni sunt prescriptibile e"tinctive. )riteriile pe care le avem in vedere vizeaza aceste drepturi civile. Primul criteriu de determinare este reprezentat de natura drepturilor subiective civile, dupa care distin em ( domeniul prescriptiei e"tinctive in cate oria drepturilor patrimoniale- domeniul prescriptiei e"tinctive in cate oria drepturilor 94

nepatrimoniale. Alt criteriu este acela al actului normativ care re lementeaza prescriptia, potrivit caruia avem ( domeniul prescriptiei e"tinctive uvernat de %ecretul 1HI = 1>A<- domeniul prescriptiei e"tinctivecaruia * se aplica codul civil- domeniul prescriptiei e"tinctive care rezulta din aplicarea altor acte normative, izvoare de drept civil 3 codul familiai, ;e ea 01 = 1>>?, etc. ) %omeniul prescriptiei e"tinctive in cate oria drepturilor patrimoniale( prescriptia e"tinctiva si drepturile de creanta K in principiu, drepturile de creanta sunt prescriptibile e"tinctive, indiferent de izvorul lor. &"ceptii de la principiu actiunea in restituirea drepturilor la )&)- actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asi urarile facultative de personae- prescriptia e"tinctiva si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile e"tinctive K in intele erea domeniului prescriptiei e"tinctive in cate oria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de dispozitia, de principiu, cuprinsa in art. 1 din %ecretul 1HI = 1>A< ( J%ispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz abitatiune, servitute si superficie,. /unt considerate imprescriptibile e"tinctive ( actiune in revendicare imobiliara, care ,desi imprescriptibila e"tinctiv, aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii- actiunea in revendicare K imobiliara si mobiliara K intemeiata pe dreptul de proprietate publica- actiunea confesorie, prin care se urmareste apararea unui drept de superficie. Actiuni reale prescriptibile e"tinctive. /unt de mentionat urmatoarele ( actiunea in revendicarea mobiliara, intemeiata pe dreptul de proprietate private- actiunea in revendicarea imobiliara 3 in cazurile prevazute de art. 71< )odul civil, art. AH1 alin. 1 )od procedura civila)actiunea confesatorie K prin care se urmareste apararea dreptului de usufruct %omeniul prescriptiei e"tinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale $Principiul in aceasta materie este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile e"tinctive. &"istenta principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. 1, alin. 1 din %ecretul 1HI = 1>A< ( J%reptul la actiune, avand un obiect patrimonial se stin e prin prescriptie daca n$a fost e"ercitat in termenul stabilit de le e, , inseamna ca J%reptul la actiune, avand un obiect nepatrimonial nu se stin e prin prescriptie J. Pe de alta parte, principiul poate fi dedus si din impre#urarea ca le ea stabileste , e"pres e"ceptiile de la acest principiu. Principalele actiuni, avand un obiect nepatrimonial, care sunt prescriptibile, sunt( actiunea in nulabilitate 3 adica in nulitate relativa K termenul eneral de prescriptie este de 0 ani )actiunea in nulitate relativa a casatoriei 3 art. 11 )odul familiei ) actiunea in ta ada paternitatii 3 art. AA alin. 1 )odul familiei )actiunea in stabilirea paternitatii 3 art. H? alin. 1 )odul familiei ) Prin termen de prescriptie e"tinctiva se intele e intervalul de timp stabilit de le e, inauntrul caruia trebuie e"ercitat dreptul la actiune in sens material, sub sanctiunea pierderii acestui drept. 2ermenul de prescriptie este esentialmente un termen le al, deoarece numai prin le e se poate stabili un astfel de termen. 2ermenul eneral de prescriptie este acel termen care$si aseste aplicatie practica ori de cate ori nu$si aseste aplicatie un termen special de prescriptie. 2ermenul eneral de prescriptie 95

este de 0 ani 3 art. 0 alin. 1 %ecretul 1HI = 1>A< ). Acest termen este eneral in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor Jpersonale, 3intemeiate pe drepturi de creanta ) cu e"ceptia cazurilor pentru care e"ista termene speciale de prescriptie, indiferent de izvorul concret al raportului obli ational( act #uridic 3 unilateral sau bilateral ori fapt #uridic stricto sensu ). 2ermenul eneral de prescriptie este de 0? de ani. Acest termen este stabilit de art. 1<>? )od civil ( Jtoate actiunile atat reale cat si personale, pe care le ea nu le$a declarat neprescriptibile si pentru care n$a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 0? de ani J. 2rebuie sa reamintim ca J %ispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie, 3 art. 11 %ecretul 1HI = 1>A< ). Acest termen este eneral, deoarece isi aseste aplicatie ori de cate ori nu e"ista un termen special. Acest termen se obtine prin Jscaderea, , din totalul actiunilor reale a ( actiunilor reale imprescriptibile e"tinctive- actiunilor reale supuse unor termene speciale ale prescriptiei. 2ermenul de 0? de ani se aplica (actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private- actiunii confesorii 2ermene speciale de prescriptie sunt (aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale- aplicabile actiunilor personale, intemeiate pe drepturi de creanta. *nceputul prescriptiei e"tinctive $8e ula enerala potrivit art. I alin. 1 Jprescriptia incepe sa cur a de la data cand se naste dreptul la actiuneO,, iar potrivit art. 1<<H )od civil ( Jnici o prescriptie nu poate incepe a cur e mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stin ere,. *n concluzie, re ula enerala, este aceasta (prescriptia incepe sa cur a la data nasterii dreptului la actiune. /uspendarea prescriptiei e"tinctive$Prin suspendarea prescriptiei e"tinctive se intele e acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea, de drept, a cur erii termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza situatiile, limitative prevazute de le e, care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. &fectele suspendarii prescriptiei$Potrivit art. 1A alin. 1 ( J%upa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul socotindu$se si timpul scurs inainte de prescriptie J. Pentru perioada anterioara cauzei, suspendarea nu produce nici un efect #uridic, socotindu$se si timpul scurs inainte de suspendare. Pe durata cauzei de suspendare, efectul produs consta in oprirea cur erii prescriptiei, pe toata aceasta perioada- prin urmare, durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. 9lterior cauzei de suspendare, efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei, din momentul in care produce, consta in reluarea cursului prescriptiei, din momentul in care el fusese blocat, oprit- este efectul precizat in art. 1A alin. 1 in termenii J %upa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursulO J&fectul special al suspendarii este re lementat de art. 1A alin 1 astfel ( Jprescriptia nu se va implini, totusi inainte de e"pirarea unui termen de H luni, socotit de la data incetarii cauzei de suspendare, cu e"eptia prescriptiilor mai scurte de H luni care nu se vor implini decat dupa e"pirarea unui termen de 1 luna de la suspendare J. &fectul special al suspendarii prescriptiei consta, in esenta, 96

proro area momentului implinirii termenului de prescriptie e"tinctiva, in asa fel incat, intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asi ure H luni ori o luna, dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de H luni. *ntreruperea prescriptiei e"tinctive$*ntreruperea prescriptiei e"tinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii e"tinctive. *ntreruperea prescriptiei e"tinctive produce urmatoarele doua efecte (anterior datei intreruperii, prescriptia este stearsa, adica inlaturata- posterior intreruperii, efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. )a si in cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei e"tinctive se produc in temeiul le ii, or anului de #ustitie neramanandu$i decat sa constate producerea lor. 8epunerea in termen, reprezinta beneficul acordat de le e titularului dreptului la actiune care, din motive temeinice nu a putut formula actiunea in #ustitie inauntrul termenului de prescriptie, astfel ca or anul #urisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond, cererea de c!emare in #udecata, desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. *n esenta, repunerea in termenul de prescriptie e"tinctiva este un beneficiu al le ii si , totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei, ne#ustificat. *n literatura de specialitate s$a precizat ca prin J cauze temeinic #ustificate, trebuie sa se intelea a numai acele impre#urari, care, fara a avea ravitatea fortei ma#ore 3 care determina suspendarea ), sunt e"clusive pentru culpa. Asemenea impre#urari, sunt piedici relative nu absolute 3 ca forta ma#ora ). %omeniul repunerii in termen a fost conturat astfel ( Jrepunerea in termen este o notiune care e"clude si forta ma#ora si culpa J.%omeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta ma#ora. Potrivit art. 1> alin. 1 Jcererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care #ustifica depasirea termenului de prescriptie J. &fectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita, desi termenul de prescriptie a e"pirat. &fectul aratat permite or anului de #ustitie sa treaca la #udecata, in fond, a cauzei 3 nerespectandu$se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei e"tinctive intele em determinarea momentului in care e"pira termenul de prescriptie.

01) %omiciliul i reedina. Aceasta sinta ma, domiciliul persoanei fizice interseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . %ar aici avem in vedere +domiciliul, ca atribut de identificare in raporturile civile. %omiciliul poate fi de mai multe feluri( domiciliul de drept comun; domiciliul legal domiciliul conventional. Pentru toate aceste tipuri de domiciliu e"ista cate o definitie, dar mai intai sa$l definim fara sa tinem cont de ele . Prin domiciliu se intele e acel atribut de identificare 97

a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu, prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie #uridica. Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara ,se folosesc doua notiuni #uridice,domiciliu respectiv, resedinta. %omiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile dreptului, acum insa studiem importanta sa pentru ramura civila a dreptului . %intre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important mentionam ( domeniul capacitatii civile K + Arendasul, persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in 8omania, sa prezinte arantiile solicitate de arendator + K art. 0 ;e ea 1H=1>>7 a Arendarii- domeniul obli atiilor civile$ art. 11?7 )od civil (, Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . %aca locul nu este aratat, plata ,in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se asea obiectul obli atiei in timpul contractarii . *n orice alt caz, plata se face la domiciliul debitorului .,- domeniul succesoral$ locul desc!iderii succesiunii este ultimul domeniu al defunctului, de aceasta se lea a unele consecinte #uridice;e ea 0H=1>>A art. H<- domeniul investitional$ sunt de amintit 5.F. nr. >1=1>>I care stabileste notiunea de investitor (, persoana fizica sau #uridica , rezidenta sau nerezidenta , cu domiciliul sau cu sediul permanent in 8omania ori in strainatate , care investeste in 8omania , in oricare dintre modalitatile de la lit. a.) si b.). %omiciliul fiind un drept personal nepatrimonial are caracterele unui asemenea drept- opo$abilitate erga omnes - inalienabilitate- imprescriptibilitatepersonalitate- universalitate. Pe lan a aceastea mai sunt cateva caractere( stabilitateobligativitate- unicitate. /tabilitatea$ caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel le al iar nu pe cel conventional . Art. 10$17 din %ecretul nr. 01=1>A7 si art. 1A 31) din ;e ea 1?A=1>>H desemneaza acest caracter #uridic specific al domociliului prin formula + domiciliu statornic , , prin acest caracter domiciliul se deosebeste de resedinta. 9nicitatea domiciliului Kse e"prima prin ideea ca la un moment dat o persoana are un sin ur domiciliu 3 de drept comun sau le al ) . daca o persoana fizica are mai multe locuinte, numai una are valoare #uridica a domiciliului si anume cea principala . %ecretul nr. 01=1>A7 - ;e ea 1?A=1>>H art. 1731) . 9nicitatea domiciliului nu e"clude in timp sc!imbarea domiciliului. 5bli ativitatea domiciliului K este caracterul ce decur e din functia social$#uridica a domiciliului, de a fi mi#loc de individualizare in spatiu, a persoanei, in care este interesata si societatea, iar nu numai titularul- situatiile de e"ceptie$ nomazii si va abonzii$ nu infirma, ci confirma re ula, care este tocmai obli ativitatea domiciliului. *n lipsa unui te"t le al care sa re lementeze stabilirea domiciliului de drept comun, trebuie sa admitem ca de eo .uod plerum.ue fit , persoana fizica isi vede convertit domiciliul le al, pe care l$a avut pana la ma#orat in domiciliu de drept comun. 2otusi art. 17 dispune ( + )etatenii romani cu domiciliul in 8omania au dreptul sa$si stabileasca sau sa$si sc!imbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara , in conditiile le ii. Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind + acel drept al persoanei fizice de a se individualiza, in spatiu prin locuinta sa statornica. 5 ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea re lementata de art. 98

1?1 din codul familiei , astfel ( +Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului , la cererea acestuia , dupa implinirea varstei de 17 ani + sa$si sc!imbe felul invataturii ori pre atiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibNa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pre atirii profesionale. 8ezulta , din cele de mai sus , ca in principiu, domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de e"ercitiu si prin e"ceptie , poate evea ca titular si pe minorul de 17 ani. Potrivit art. 1A31) din )onstitutie ( + 4iecarui cetatean ii este asi urat dreptul de a$si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emi ra, precum si de a reveni in tara ., Potrivit art. 1< din ;e ea 1?A=1>>H ( + Persoana care isi sc!imba domiciliul este obli ata ca in termen de 1A zile de la data mutarii la noua adresa , sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. Potrivit art. 1? din ;e ea nr. 1?A=1>>H (, )artea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in 8omania , la implinirea varstei de 17 ani , si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane. %ovada identitatii , cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 17 ani se face cu )ertificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau le al.Persoanele fizice care au domiciliul le al sunt prevazute in art. 17 si 1A din decretul 01=1>A7 si art. 1,0,7 si A din ;e ea 1?A=1>>H. Potrivit art. 17 ( + %omiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic .%omiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui, iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se intele , instanta #udecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. %omiciliul minorului este la reprezentantul sau le al , in cazul in care se afla sub tutela. Potrivit art.1?? din )odul familiei (, )opilul minor locuieste la parintii sai . %aca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide , de comun acord , la care dintre ei va locui copilul . *n caz de neintele ere intre parinti, instanta #udecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit 1? ani, va decide tinand seama de interesele copilului., Prin domiciliul le al se intele e acel domiciliu care este stabilit de le e pentru anumite cate orii de persoane fizice. )aracteristicile acestui tip de domiciliu sunt( este stabilit de lege; are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fi$ice- coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fi$ice care exercita ocrotirea . %omiciliul le al se sc!imba o data cu sc!imbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea. Pentru minor, sc!imbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare, prin !otarare #udecatoreasca. %omiciliul le al , in principiu, se dovedeste prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asi ura ocrotirea celui cu domiciliul le al, potrivit art. 1? alin .7 din ;e ea nr. 1?A=1>>H. Defiind un domiciliu veritabil, re lementarea domiciliului conventional nu se aseste in %ecretul 01=1>A7, ci in )odul de procedura civila si in )odul civil .Potrivit art.1> din ).proc.civ. (, Partile pot conveni , prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie #udecate de alte 99

instante decat acelea care potrivit le ii au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 10,17,1A,si 1H. Potrivit art. 1I<1 )d civil (, /pre a opera inscriptia, creditorul si debitorul, in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice, vor prezenta presedintelui 2ribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . 2otodata creditorul va face si ale erea de domiciliula vreun loc din circumscriptia 2ribunal Prin domiciliul conventional se intele e locuinta 3adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea e"ecutarii sale in acel loc sau pentru solutionarea liti iului si comunicarea actelor de procedura . Pentru resedinta nu e"ista o dispozitie le ala asa cum este pentru domiciliul de drept comun .2otusi prin interpretarea per a contrario a acestui te"t, se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara .Asadar, putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu, a persoanei fizice, prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare. 8esedinta nu se bucura de caracterele domiciliului , stabilitate si obli ativitate ,dar spre deosebire de re lementarea anterioara, este de retinut ca art. 1731) din ;e ea nr. 1?A=1>>H consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia (, Persoanele fizice prevazute la alin.31) nu pot avea , in acelasi timp, decat un sin ur domiciliu si o sin ura resedinta. %in definitia de mai sus , rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei, vremelnicia si caracterul facultativ. ;e ea 1?A=1>>H in art. 1> precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 7A de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obli ata sa se prezinte la 4ormatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei. Bentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile .;a e"pirarea acestui termen, persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei. *nformatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr$o etic!eta autocolanta, aplicata pe versoul cartii de identitate, avand forma si continutul prezentate in ane"a nr.1 din V6.F. nr. 111=1>>I .

01) %8&P29; %& 5P2*9D& /9))&/58A;A

P85B;&B& F&D&8A;& P8*@*D% %8&P29; %& 5P2*9D& /9))&/58A;A %reptul subiectiv de optiune succesorala Bostenitorul care nu a !otarat daca sa accepte sau nu mostenirea se numeste succesibil. /uccesibilul are un drept de optiune, in virtutea caruia( $ poate accepta pur si simplu mostenirea, daca succesiunea este evident solvabila$ poate accepta mostenirea sub beneficiu de inventar, daca solvabilitatea mostenirii este indoielnica$ poate repudia succesiunea, daca succesiunea este evident insolvabila%reptul la optiune succesorala se naste in persoana mostenitorului de la data desc!iderii 100

succesiunii in termen de H luni. /ubiectul dreptului de optiune succesorala /ubiectul al dreptului de optiune este orice persoana care are c!emare la mostenirea facuta de defunct, prin le e sau testament, fara deosebire, dupa cum c!emarea este la intre patrimoniul, la o fractiune sau la anumite bunuri. %reptul subiectiv de optiune succesorala poate fi e"ercitat si de creditorii personali ai mostenitorilor, pe calea actiunii oblice. )aracterele #uridice ale actului de optiune succesorala $ act #uridic unilateral$ act #uridic indivizibil$ act #uridic care nu poate fi afectat de modalitati $ act #uridic, in principiu, irevocabil$ act #uridic declarativ$ un drept absolut care nu este susceptibil de abuz. Prescriptia dreptului de optiune succesorala 2ermenul de optiune succesorala trebuie e"ercitat in termen de H luni de la desc!iderea mostenirii. Acest termen vizeaza numai transmisiunile universale si cu titlu universal. Pentru le atele cu titlu particular, termenul de prescriptie este de 0 ani. 2ermenul de prescriptie incepe sa cur a de la data desc!iderii mostenirii. A))&P2A8&A P98A /* /*BP;A A B5/2&D*8** Acceptarea pura si simpla consta in actul sau faptul #uridic unilateral savarsit de succesibil prin care isi consolideaza neconditionat calitatea de mostenitor, definitivand transmisiunea succesorala care a operat la data desc!iderii mostenirii. 4ormele acceptarii pure si simple( 1. acceptarea pura si simpla voluntara( $ acceptarea e"presa K acceptarea se face printr$un act autentic sau inscris sub semnatura privata$ acceptarea tacita K atunci cand mostenitorul face un act3fapt) pe care nu l$ar fi putut face decat in calitate de mostenitor si din care rezulta intentia de a accepta mostenirea 3donatia, vanzarea sau cesiunea drepturilor succesorale) 1. acceptarea pura si simpla voluntara fortata K prin savarsirea unor fapte de catre mostenitor, le ea considera ca acesta a acceptat mostenirea 3ascunderea anumitor bunuri, prin nedeclararea lor la inventar, cu intentia de a le insusi in e"clusivitate si de a pa ubi pe comostenitori si=sau creditorii mostenirii). A))&P2A8&A /9B B&D&4*)*9 %& *D@&D2A8 Acceptarea sub beneficu de inventar este un act de optiune e"pres si solemn. Avanta#ul acceptarii sub beneficiu de inventar este ca, prin realizarea unui inventar al bunurilor mostenirii, se evita confuziunea dintre patrimoniul succesoral si patrimoniul personal al mostenitorului. &ste un act #uridic ce implica doua formalitati( $ declaratie a mostenitorului facuta la biroul notarial desemnat pentru circumscriptia teritoriala a #udecatoriei de la locul desc!iderii mostenirii, declaratie consemnata intr$un re istru special de renuntari la succesiune K nerespectarea acestei formalitati atra e nulitatea beneficiului de inventar$ intocmirea unui inventar e"act al bunurilor mostenirii K nerespectarea acestei formalitati are 101

drept consecinta confuziunea patrimoniului succesoral cu patrimoniul personal al mostenitorului. 8&D9D2A8&A ;A B5/2&D*8& Actul #uridic unilateral, e"pres si solemn pre care succesibilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, ca nu isi insuseste3renunta la) titlul de mostenitor, desfiintand cu efect retroactiv vocatia sa succesorala. )onditii( $ manifestarea de vointa sa fie facuta in mod e"pres$ sa fie un act solemn facut la biroul notarial de la locul desc!iderii mostenirii, declaratie consemnata intr$un re istru special K nerespectarea acestei formalitati atra e nulitatea renuntarii. $renuntarea este valabila numai daca succesibilul nu si$a e"ercitat anterior dreptul de optiune prin acceptare 3tacita,fortata sau sub beneficiu de inventar) a mostenirii. $ renuntarea trebuie sa fie pur abdicativa 3impersonala si cu titlu ratuit). $trebuie inscrisa intr$un re istru special de renuntari la succesiun tinut la biroul notarial.

*ntre momentul desc!iderii mostenirii si luarea deciziei de a accepta sau repudia succesiunea e"ista o situatie de #uridica de incertitudine, cand nu se stie si ur care dintre succesibili doreste sa mosteneasca si care nu. %reptul de optiune succesorala este unul aparte, care nu este nici real 3nu poarta asupra unui bun) si nici de creanta 3nu confera titularului sau posibilitatea de a cere altcuiva sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva), fiind definit ca o +prero ativa #uridica care permite titularului sau de a putea, printr$un act unilateral de vointa, sa modifice o situatie #uridica incerta, dupa o alternativa precisa si previzibila,, fiind inclus in cate oria speciala a drepturilor potestative . /uccesibilii. %reptul de optiune apartine tuturor succesibililor, indiferent daca titlul lor de mostenire este le ea, testamentul sau contractul, ori daca vocatia lor este universala, cu titlu uniersal sau particulara .*n cazul mostenirii le ale, optiunea trebuie e"ercitata in termenul prevazut de le e de toti succesibilii cu vocatie eventuala, indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte . %intre mostenitorii acceptanti, in final, vor fi c!emati efectiv la mostenire cei indicati de re ulile aplicabile devolutiunii le ale, testamentare sau contractuale a mostenirii.Bostenitorii subsecventi nu au la dispozitie nici un mi#loc le al de a$i 102

determina pe cei c!emati la mostenire in ran

preferntial sa opteze intr$un fel sau altul .

)onform dispozitiilor art. H>1 ). civ., in caz de deces al titularului dreptului de optiune anterior e"ercitarii acestuia in termenul prevazut de le e, optiunea se transmite la mostenitorii acestuia, care o pot e"ercita in restul de timp ramas pana la stin erea prin prescriptie, adica in conditiile in care putea fi e"ercitata de antecesor. )apacitatea ceruta pentru e"ercitarea dreptului de optiune. Potrivit dispozitiilor art. H<I ). civ., minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conformandu$se re ulilor referitoare la minoritate si tutela. )u toate ca te"tul se refera doar la acceptarea mostenirii, este neindoielnic faptul ca el se aplica si renuntarii la mostenire. Pentru minorii sub 17 ani si pentru interzisi dreptul de optiune succesorala se e"ercita de parinti sau tutori 3art. 1?A alin.1, art. 117 alin. 1 si art. 17I ). fam), in timp ce minorii intre 17$1< ani isi e"ercita sin uri acest drept, cu incuviintarea parintilor sau tutorilor 3art. 1?A alin. 1 si art. 117 alin. 1 ). fam). 4iind un act de dispozitie, optiunea succesorala necesita si incuviintarea autoritatii tutelare 3art. 11> alin. 1 si art. 1?A alin. 0 ). fam.) .5ricum, minorii si interzisii sunt prote#ati si prin faptul ca in cazul lor acceptarea mostenirii nu poate fi facuta decat sub beneficiu de inventar 3art. 1> din decretul nr. 01=1>A7), afara de cazul acceptarii fortate a mostenirii care este pura si simpla, pentru aceasta cerandu$li$se insa capacitate delictuala. Principiu si e"ceptii. 4iecare succesibil este in drept sa alea a intre acceptarea pura si simpla, acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire .%e la acest principiu e"ista e"ceptii care se refera la urmatoarele ipoteze( *poteza cand succesibilii sunt minori sau incapabili$)onform dispozitiilor art. 1> din %ecretul nr. 01=1>A7 pentru punerea in aplicare a )odului familiei si a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele #uridice, +acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indiferent de varsta, sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub benefciu de inventar,. 8ezulta asadar ca, din ratiuni de protectie, minorii si interzisii, persoane care nu au capacitatea de e"ercitiu deplina, acceptarea mostenirii nu se poate face decat sub beneficiu de inventar, iar nu si pur si simplu. )u incuviintarile cerute de le e intrucat este un act de dispozitie, renuntarea ramane o optiune posibila pentru aceste persoane. *poteza succesibilului decedat inaintea e"pirarii termenului de optiune ai carui succesori nu se intele asupra optiunii$%aca un succesibil decedeaza inainte de a$si fi e"primat ale erea, iar termenul de prescriptie pentru e"ercitarea acestui drept nu s$a implinit, acesta se transmite la succesorii celui decedat, care, in restul de timp ramas, pot opta dupa cum cred de cuviinta atata timp cat optiunea aleasa este unica. )and intele erea intre succesori nu se poate realiza, +succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar, 3art. H>0 ). civ.), aceasta solutie fiind cea mai putin periculoasa pentru succesori. *poteza ascunderii sau dosirii unor bunuri succesorale de catre unii succesibili$ %in dispozitiile art. I?0 si I11 ). civ. rezulta ca succesibilul care da la o parte sau ascunde bunuri succesorale cu intentia de a si le apropria in e"clusivitate sustra andu$le parta#ului este 103

considerat acceptant pur si simplu, fiind decazut din dreptul de a opta pentru renuntarea la mostenire sau acceptarea sub beneficiu de inventar. Pe lan a aceasta, succesibilul vinovat pierde dreptul la partea ce i s$ar fi cuvenit din bunurile date la o parte sau ascunse. Acunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu constituie simple acte de acceptare tacita a mostenirii, ci o frauda sanctionata cu o pedeapsa privata, una din rarele cazuri de sanctiune in interes privat admise inca de le e .&lementele constitutive ale ascunderii$&lementul material. Practica #udiciara si doctrina dau o interpretare foare lar a notiunilor de ascundere sau dare la o parte, incluzand in aceasta cate orie actiuni foarte diverse, cum ar fi( ascunerea materiala a unor bunuri, nedeclararea unor bunuri cu prile#ul intocmirii inventarului succesiunii, nerestituirea unui bun primit de la defunt si detinut cu titlu precar, nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune, disimularea sau distru erea unui testament, ascunderea primirii unei donatii supuse raportului sau a unei donatii preciputare, c!iar daca aceasta din urma nu depaseste limitele cotitatii disponibile, motivul fiind ca omiterea acesteia de la stabilirea masei de calcul diminueaza in acelasi timp atat rezerva, cat si cotitatea disponibila . Ascunderea sau dosirea se pot realiza nu numai in privinta bunurilor mobile, ci si a celor imobile. Astfel, o asemenea actiune a fost realizata de doi succesori prin vanzarea unui imobil succesoral in ascuns fata de un al treilea, prezentandu$se ca sin urii mostenitori ai defunctului, cei doi acaparand pretul . ;ista acestor actiuni este in continua e"pansiune, mai recent, fiind incluse in aceasta cate orie retra erea unei sume dintr$un cont bancar al defunctului in temeiul unei procuri pe care succesibilul o detinea sau transferul locatiei unui seif de pe numele defunctului pe numele succesibilului . /e constata asadar ca ascunderea poate consta atat in manopere pozitive 3dosirea unui bun, falsificarea unui testament), cat si intr$o abstentiune 3nerestituirea unui bun), o simpla minciuna 3ne area primirii unei donatii) sau c!iar o simpla tacere 3ndeclararea unui bun la inventar) .Du are importanta faptul daca actiunile frauduloase sunt realizate inainte sau dupa desc!iderea mostenirii sau daca cele anterioare desc!iderii mostenirii au fost realizate cu sau fara acordul lui de cu#us . %e asemenea, nu prezinta importanta daca succesibilul este autor al faptei sau doar complice , dar nu se cere ca faptele sa fie sanctionate penal, desi unele dintre ele constituie infractiuni. )landestinitatea este o caracteristica esentiala a elementului material . %aca, de pilda, preluarea de catre un mostenitor unor bunuri succesorale este cunoscuta celorlalti, e"istenta acestora fiind evidentiata prin inventarierea lor, nu poate fi vorba de aplicarea sanctiunilor prevazute de le e. Plecand de la formularea te"telor le ale, care vorbesc doar de ascunderea bunurilor succesorale, practica #udiciara a refuzat sa aplice sanctiunile prevazute la art. I?0 si I11 ). civ. in cazul ascunderii e"istentei unui alt mostenitor cu ocazia lic!idarii si parta#ului succesiunii . *n 4ranta, aceasta solutie pare a fi mai reecent reconsiderata , fiind anterior viu criticata de doctrina .&lementul intentional 3frauda). Ascunderea sau dosirea bunurilor succesorale nu sunt sanctionate decat dacaau fost savarsite 104

cu rea$credinta, adica cu intentia de a frauda pe comostenitori prin insusirea unor bunuri in dauna lor, prin ruperea ec!ilibrului parta#ului. Avand drept tinta fraudarea comostenitorilor, ascunderea nu este eficienta 3sanctionabila) decat daca un mostenitor universal sau cu titlu universal vine la mostenire in concurs cu alti succesori similari, nu si atunci cand autorul faptei este unicul mostenitor universal sau cu titlu universal, un le atar particular, un donatar nesuccesibil ori un succesibil e"!eredat. %e asemenea, in cazul in care sotul supravietuitor ascunde bunuri din cate oria celor care ii revin in e"clusivitate in temeiul dispozitiilor art. A din ;e ea nr. 01>=1>77, actiunea nu este sanctionabila intrucat nu poate dauna coerezilor care nu au nici un drept la aceste bunuri .%upa unii autori, sanctiunea este aplicabila si in cazul cand e"ista un sin ur mostenitor universal sau cu titlu universal care urmareste fraudarea creditorilor succesorali prin sustra erea unor bunuri a#ului acestora . Acesti autori sunt inconsecventi, caci desi admit ca frauda in dauna fiscului nu intra sub incidenta sanctiunilor civile prevazute la art. I?1 si I11 ). civ., ci a celor fiscale, scapa din vedere ca fiscul nu este nici el decat un creditor succesoral- or, ceeea ce este valabil pentru fisc, este valabil si pentru ceilalti creditori succesorali. *n plus, autorii mentionati admit ca in cazul e"aminat sanctiunea nu este decat partiala, constand doar in acceptarea fortata a mostenirii, iar nu si in decaderea din dreptul de a beneficia de bunurile respective- or, aceasta solutie decur e mai de raba din acceptarea tacita a mostenirii prin insusirea unor bunuri succesorale, decat din aplicarea art. I?1 si I11 ). civ. 4rauda nu se prezuma, ea trebuie intotdeauna dovedita. %e aceea, de pilda, simpla constatare a omisiunii declararii unor bunuri la inventar de catre un succesibil nu atra e sanctiunea, fiind necesara administrarea probei ca eredele a cunoscut faptul ca apartin succesiunii si ca le$a omis cu intentia de a si le insusi . 2ot astfel, nedeclararea din eroare a unei donatii primite de erede ori retinerea unor bunuri succesorale de catre un erede in credinta eronata ca ii apartin, nu pot fi sanctionate din lipsa elementului intentional . *n cazul donatiilor de !izate, simulatia nu da nastere unei prezumtii de frauda, aceasta trebuind sa fie dovedita prin orice mi#loc de proba .4iind un delict civil, frauda poate fi savarsita nu numai de persoanele cu deplina capacitate de e"ercitiu, ci si de minorii si interzisii #udecatoresti care au capacitate delictuala intrucat au lucrat cu discernamant, pierzand beneficiul de inventar care rezulta din dispozitiile art.1> din %ecretul nr.01=1>A7 . Practica #udiciara si doctrina absolva de vina pe eredele care, dupa savarsirea faptelor pevazute de le e, restituie bunurile sau isi marturiseste resala readucand lucrurile la normal inainte de a fi descoperit, recunoastere care nu poate fi facuta decat personal de autorul fraudei, iar nu si de mostenitori dupa decesul sau .Ascunderea sau dosirea este sanctionata pe de o parte prin Atribuirea fortata a calitatii de acceptant pur si simplu. &redele viovat de ascundere este privat cu efecte retroactive de dreptul de optiune succesorala, fiind considerat acceptant pur si simplu. Prin urmare( daca inca nu a optat, el nu mai poate sa o faca, iar orice renutare ulterioara la actele care atra sanctiunea sunt lipsite de 105

efecte- daca a acceptat pur si simplu, ramane in continuare in aceeasi situatie- daca a acceptat sub beneficiu de inventar, este decazut din acest beneficiu 3art. I11 ). civ.)- daca a renuntat, optiunea sa ramane fara efecte dar numai daca renuntarea nu este inca definitiva, caci daca renuntarea este definitiva, ceea ce survine fie prin scur erea termenului de prescriptie a dreptului de optiune, fie prin acceptarea unui alt succesibil survenita intre timp, eredele renuntator nu a putut fi subiect al fraudei speciale prevazute de le e, fiind strain de mostenire, ci, eventual, doar autor al infractiunilor de furt sau abuz de incredere .4iind considerat acceptant pur si simplu, autorul fraudei va fi tinut ultra vires !ereditatis la plata datoriilor succesorale in rapor cu cota parte ce ii revine din mostenire, iar nu cu valoarea bunurilor cu care, eventual, ramane dupa aplicarea celei de a doua sanctiuni constand in pierderea drepturilor asupra bunurilor ascunse sau dosite. Pierderea drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei. 4rauda comisa se intoarce impotriva autorului sau, caci din casti ator, acesta devine perdant, le ea lipsindu$l de drepturile ce i$ar fi revenit asupra bunurilor ascunse sau dosite 3art. I?0 ). civ.). Pierderea poarta c!iar si asupra rezervei celui vinovat, sanctiunea trecand inaintea acesteia. /ituatia profita coerezilor, proportional cu cota ce revine fiecaruia din mostenire .8estituirea este datorata in natura, dar daca bunul a fost instrainat restituirea se va face prin ec!ivalent, raportat la valoarea actuala a bunului, nici o compensare nefiind posibila intre restitirea datorata de erede si drepturile sale succesorale )ondamnarea ca acceptanti pur si simpli )onditii. )onform dispozitiilor art. I?H ). civ., succesibilii in privinta carora termenul pentru intocmirea inventarului si deliberare 3trei luni si patruzeci de zile) pentru e"primarea optiunii succesorale 3infra nr. A17) a e"pirat fara ca acestia sa opteze si sunt urmariti de creditorii succesiunii, vor fi condamnati la cererea creditorilor ca acceptanti pur si simplu daca raman in continuare inactivi, pstrandu$si dreptul de optiune in raport cu ceilalti creditori. &ste vorba de o situatie speciala, in care, practic, succesibilii in cauza, la presiunea creditorilor succesorali care au dreptul sa$si realizeze creantele, sunt indirect constransi sa opteze in termenul mentionat 3mai ales daca succesiunea este insolvabila), iar doar daca nu o fac si doar in raport cu creditorii care actioneaza vor fi obli ati la plata creantelor ca si cand ar fi acceptanti pur si simplu ai mostenirii. 5ptiunea succesorala nu poate fi decat pura si simpla, neputand fi acompaniata de modalitati 3termen sau conditie).Acceptarea sau renuntarea la termen produce efecte imediate, ca si cand acesta nu ar fi fost stipulat, in timp ce aceptarea sau renuntarea sub conditie sunt nule .5ptiunea succesorala este indivizibila, nefiind posibil ca, de pilda, o mostenire sa fie acceptata in parte, pentru o anumita cota sau pentru un anumit bun, iar in parte nu, ori ca o parte sa fie acceptata pur si simplu, iar cealalta parte sub beneficiu de inventar . Aceasta este o consecinta a unitatii patrimoniului si a succesiunii, astfel incat in cazul e"ceptional in care una si aceeasi persoana lasa doua succesiuni independente una de alta $una ordinara si una anomala, succesibilul care este c!emat la ambele poate opta diferit pentru 106

fiecare dintre ele .%aca unul si acelasi mostenitor are insa atat vocatie le ala cat si testamentara la una si aceeasi mostenire, el poate opta diferit, acceptind mostenirea le ala si repudiinnd$o pe cea testamentara sau invers . /olutia isi aseste temeiul #uridic in dispozitiile art. IA1 ). civ., conform caruia +eredele care renunta la succesiune poateO cere le atul ce i s$ a facut,. *ndivizibila in ceea ce priveste succesiunea, adica obiectul sau, optiunea este divizibila in ceea ce priveste persoanele carora le este desc!isa, atunci cand e"ista mai multi succesibili c!emati la aceeasi mostenire, fiecare dintre acestia putand opta cum crede de cuviinta .5ptiunea succesorala este irevocabila doar in privinta acceptarii mostenirii, indiferent daca aceasta s$a facut e"pres sau tacit, pur si simplu sau sub beneficiu de inventar, acceptantul nemaiputand renunta ulterior 3art. H>7 ). civ.) . Acceptantul sub beneficiu de inventar poate insa renunta la beneficiu, devenind acceptant pur si simplu. 8enuntarea la mostenire insa, din dorinta le iuitorului de a evita situatiile de vacanta succesorala, poate fi revocata in anumite conditii. 5ptiunea succesorala, indiferent daca este vorba de acceptare sau de renuntare, produce efecte din momentul desc!derii mostenirii, iar nu din momentul e"ercitarii optiunii. )onform dispozitiilor art. H<< ). civ., +efectul acceptarii se suie pana in ziua desc!iderii succesiunii,, in timp ce +eredele ce renunta este considerat ca n$a fost niciodata erede, 3art. H>H ). civ.). 8enuntarea anticipata la mostenire nedesc!isa intra sub incidenta pro!ibitiei pactelor asupra succesiunilor nedesc!ise, finind sanctionata cu nulitatea absoluta 3art. >HA alin. 1 ). civ.). )!iar daca te"tul se refera doar la renuntarea la mostenire, aceleasi motive de ordine publica trebuie e"tinse si la acceptarea anticipata a unei mosteniri nedesc!ise .)a orice act #uridic, optiunea succesorala trebuie sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. Art. H>7 fraza * ). civ. prevede ca acceptarea mostenirii poate fi anulata pentru dol. Acceptarea fiind vorba de un act unilateral, dolul poate proveni de la oricine. Practica #udiciara si doctrina au admis fara retineri e"tinderea te"tului, pe de o parte, si la renuntarea sau retractarea renuntarii la mostenire, iar pe de alta parte la viciul de consimtamant al violentei .*n ceea ce priveste eroarea, desi odinioara i s$a contestat aplicabilitatea cel putin in cazul acceptarii mostenirii 3pe motiv ca atunci cand poarta asupra identitatii succesiunii, nu e"ista practic optiune, ci doar o simpla aparenta, lipsind consimtamantul, iar daca poarta asupra consistentei succesiunii, este vorba despre o leziune) , ulterior i s$a recunoscut le itimitatea cel putin in cazul cand vizeaza natura sau intinderea drepturilor succesibilului, ori a consecintelor renuntarii la mostenire 3de pilda, un rezervatar c!emat la mostenire impreuna cu alti rezervatari renunta la mostenire crezand ca aceasta va profita le atarilor si donatarilor), toate acestea fiind mai ales erori de drept . &roarea asupra valorii bunurilor succesorale este insa lipsita de efecte, leziunea neconstituind o cauza enerala de anulare a optiunii . *n cazul anularii optiunii pentru vicii de consimtamant, succesibilii redobandesc libertatea deplina in privinta e"ercitarii acestui drept. ;eziunea nu este re lementata ca un principiu eneral de anulare a optiunii. Prin urmare, de 107

pilda, o renuntare la succesiune nu poate fi desfiintata pe motiv ca succesiunea este avanta#oasa, ori dimpotriva, o acceptare pura si simpla sa fie anulata pentru ca s$a decoperit ulterior un pasiv necunoscut care o face neatractiva . ;e ea face totusi o e"ceptie, art. H>7 fraza a **$a ). civ. prevazand posibilitatea anularii 3resciziunii) acceptarii pentru leziune in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de #umatate din valoarea ei prin descoperirea unui testament necunoscut la momentul acceptarii. )onsiderat +eni matic,, te"tul nu are ratiune, caci daca le atul nu depaseste activul mostenirii, descoperirea testamentului nu are nimic lezionar $- casti ul este diminuat, dar nu e"ista pierdere $,iar daca valoarea le atului depaseste activul, acceptantul in mod obisnuit nu este lezat deoarece le atele particulare nu$l tin pe acesta la plata decat intra vires !ereditatis . %e altfel, nici in practica noastra #udiciara, nici in practica #udiciara franceza te"tul nu a fost aplicat vreodata.4rauda pauliana$)onditii. )reditorii succesibililor sunt prote#ati contra optiunii frauduloase a debitorilor lor prin posibilitatea atacarii acesteia pe cale pauliana 3art. >IA ). civ.). 4rauda pauliana presupune o actiune a debitorului prin care acesta, deliberat, isi creaza sau adanceste o stare de insolvabilitate in dauna creditorilor sai. Acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar e"clude posibilitatea fraudarii creditorilor, beneficiul punand la adapost patrimoniul acceptantului de invazia pasivului succesoral, care nu poate fi satisfacut decat intra vires !ereditatis 3in limitele activului succesoral). *n sc!imb, renuntarea la o mostenire solvabila facuta de un succesibil insolvabil este un act de insaracire a debitorului care intruneste conditiile fraudei pauliene atunci cand este facuta cu intentia de a$i pre#udicia pe creditori. Du este vorba doar de refuzul unei imbo atiri, care, potrivit dreptului comun, nu poate fi sanctionata pe cale pauliana, ci de o veritabila insaracire, din moment ce succesibilii dobandesc in principiu bunurile succesorale de la data desc!iderii mostenirii, iar nu de la data actului de optiune . Art. H>> ). civ. prevede in mod e"pres posibilitatea revocarii pauliene a unei asemenea renuntari. )u toate ca art. H>> se refera doar la renuntarea la mostenire, aplicabilitatea lui este admisa si in cazul acceptarii pure si simple a unei mosteniri insolvabile, dar dovda fraudei in acest caz este mai dificil de facut, succesibilul putand pretinde ca a optat in acest fel pentru a onora an a#amentele lui de cu#us, iar nu pentru a$i frauda pe creditori . 2itulari ai actiunii pauliane prevazute de art. H>> ). civ. nu pot fi decat creditorii succesibililor,iar nu si comostenitorii, le atarii sau creditorii succesiunii , acestia, asa cum vom vedea, putandu$se apara insa impotriva actelor frauduloase ale succesibililor prin invocarea inopozabilitatii in temeiul principiului fraus omnia corrumpit. &fectele actiunii pauliene. *n pofida termenilor in care este formulat art. H>> ). civ., conform carora creditorii +pot sa ia autorizatia #ustitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor, in locul si randul sau, 3alin.1), renuntarea fiind +anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor, 3alin.1), in realitate, admiterea actiunii pauliene are ca efect inopozabilitatea actului de optiune fata de reclamant , acesta fiind doar autorizat sa fie platit din 108

valorile patrimoniale +care ar fi intrat in patrimoniul debitorului lor daca ar fi acceptat, . Plecand de la formularea art. H>> alin. 1 ). civ., numerosi autori sustin ideea acceptarii pe cale oblica a succesiunii, subsecvent admiterii actiunii pauliene. )u toate acestea, ramanem consecventi ideii ca optiunea succesorala nu poate fi e"ercitata pe cale oblica 3supra nr. 7<<). Aceasta cu atat mai mult cu cat actiunea pauliana este supusa prescriptiei e"tinctive in termenul eneral de trei ani , in timp ce dreptul de optiune succesoraa se prescrie in termen de H luni de la data desc!iderii mostenirii 3art. I?? alin. 1 ). civ.), astfel incat, in cazul analizat, nu se poate e"plica in nici un fel cum ar putea duce e"ercitarea actiunii pauliene dupa e"pirarea termenului de H luni la acceptarea succesiunii pe cale oblica, atata timp cat acest drept este prescris in patrimoniul debitorului. *n limitele creantelor creditorului reclamant, transmisiunea succesorala subsecventa renuntarii frauduloase la mostenire este lipsita de efecte, cota$parte corespunzatoare din bunurile succesorale putand fi urmarita pentru satisfacerea acelor creante. Beneficiarii renuntarii nu se pot plan e intrucat ei doresc doar sa pastreze un casti realizat cu titlu ratuit 3certat de lucro captando), in timp ce creditorul tinde sa evite o pa uba cauzata lui prin frauda 3certat de damno vitando). 8enuntatorul fraudulos nu poate fi obli at sa despa ubeasca pe comostenitorii sau mostenitorii subsecventi obli ati sa suporte consecintele actiunii pauliene, nefiind tinut la nici un fel de arantie in favoarea acestora . )reditorii care au ramas pasivi nu pot beneficia in nici un fel de admiterea actiunii pauliene 3art. H>> alin. 1 fraza * ). civ.), fata de ei renuntarea ramanand eficienta, ceea ce inseamna e"cluderea ideii acceptarii pe cale oblica a mostenirii, care ar fi profitat tuturor creditorilor, nu numai celui reclamant. %e asemenea, daca dupa urmarirea bunurilor succesorale de catre creditorul reclamant ramane un rest, acesta se cuvine comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi beneficiari ai renuntarii, iar nu debitorului renuntator 3art. H>> alin. 1 fraza a **$a ). civ.). %ovada a faptului ca si dupa admiterea actiunii pauliene renuntatorul nu devine acceptant al mostenirii pe cale oblica este faptul ca, atunci cand acesta este rezervatar si a fost ratificat cu o donatie nescutita de raport, imputarea liberalitatii nu se va face asupra rezervei, cum s$ar intampla daca ar fi acceptant, ci asupra cotitatii disponibile a mostenirii, cum se intampla cand cel astfel ratificat renunta la mostenire .Practica #udiciara franceza, aprobata de doctrina, plecand de la principiul fraus omnia corrumpit, a e"tins posibilitatea criticarii actului de optiune succesorala si la alte persoane decat creditorii succesibililor $- sin urii in drept sa e"ercite actiunea pauliana prevazuta la art. H>> ). civ. $, recunoscandu$le dreptul de a obtine inopozabilitatea actului fraudulos in ceea ce ii priveste. Astfel, copilul natural al carui parinte renunta la mostenirea unei rude din familia le itima cu intentia de a$l priva pe copil de aceasta este in drept sa obtina declararea inopozabilitatii fata de el a actului de renuntare facut in frauda lui .2ermenul pentru a face inventarul si a delibera$ *n conditiile in care termenul de prescriptie a 109

dreptului de optiune succesorala era si in dreptul nostru de 0? de ani, iar nu de H luni cum este in prezent, dispozitiile art. I?H$I11 ). civ. referitoare la facerea inventarului bunurilor succesorale si deliberare aveau importanta lor. *ndata ce succesiunea s$a desc!is, creditorii succesorali pot cere e"ecutarea creantelor succesibililor defunctului. Acestia, in principiu, nu pot fi insa obli ati la plata decat daca accepta mostenirea. Pentru a opta in cunostinta de cauza au insa nevoie de timp. %e aceea, art. I?H ). civ. confera succesibililor posibilitatea de a cere suspendarea urmaririi pana la intocmirea inventarului bunurilor succesorale, pentru aceasta avand la dispozitie un termen de 0 luni de la data desc!iderii mostenirii, iar de la data intocmirii inventarului, dar nu mai tarziu de 0 luni de la data desc!iderii mostenirii, pentru deliberare asupra optiunii succesorale, au la dispozitie un termen de 7? de zile. *n interiorul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, erezii nu pot fi obli ati sa opteze intr$un fel sau altul si nici nu pot fi obli ati la plata creantelor succesorale 3art. I?< ). civ.). &ste vorba asadar de o e"ceptie dilatorie. Pentru motive intemeiate, instanta de #udecata poate prelun i termenele de inventar si deliberare 3art. I?> ). civ.), dar nu mai mult decat durata termenului de prescriptie a dreptului de optiune. %aca succesibilul indreptatit la invocarea e"ceptiei dilatorii decedeaza inaintea implinirii termenului de deliberare, succesibilii acestuia dispun de un nou termen pentru aceasta ./ituatia dupa e"pirarea termenelor a succesibililor care nu au optat. %aca termenele de intocmire a inventarului si deliberare au e"pirat fara ca succesibilul urmarit sa opteze, dreptul sau de optiune ramane intact pana la implinirea termenului de prescriptie de H luni, dar acesta poate fi condamnat 3obli at la plata) ca si cand ar acceptat mostenirea pur si simplu 3art. I11 ). civ.) . %reptul succesibilului urmarit de a opta pentru acceptarea sub beneficiu de inventar sau renuntarea la mostenire se mentine fata de urmaritor atata timp cat !otararea de condamnare ca acceptant pur si simplu nu a ramas definitiva . )ondamnarea succesibilului inert ca acceptant pur si simplu, datorita relativitatii atoritatii lucrului #udecat, produce efecte doar in raport cu creditorul reclamant, fata de ceilalti creditori el pastrandu$si dreptul de optiune intact ./pre deosebire de creditorii succesiunii, comostenitorii si mostenitorii subsecventi nu pot constran e in nici un fel pe succesibili sa opteze intr$un fel sau altul, asteptarea lor putandu$se prelun i pana la implinirea termenului de prescriptie .Prescriptia dreptului de optiune)onform dispozitiilor art. I?? alin. 1 ). civ. 3asa cum a fost modificat prin %ecretul nr. I0=1>A7), +dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr$un termen de H luni socotit de la desc!iderea succesiunii, .*n formularea actuala te"tul se refera doar la acceptarea mostenirii, una din variantele dreptului de optiune succesorala, dar se admite ca in realitate el are in vedere si renuntarea la mostenire, asadar dreptul de optiune ca atare, fiind acordat succesibililor pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza atat asupra numarului si calitatii celor c!emati la mostenire, cat si asupra continutului patrimoniului succesoral . 9ltima formulare a art. I?? alin. 110

1 ). civ. este insa una lo ica, intrucat declarand prescriptibila acceptarea mostenirii in termen de H luni de la desc!iderea succesiunii, automat succesibilul care lasa sa se scur a acest termen este considerat ca a optat pentru renuntarea la mostenire, punandu$se astfel capat discutiilor doctrinare purtate pe mar inea formulei initiale a te"tului, considerat o +eni ma, si ta"at c!iar ca +ininteli ibil,, doarece prescriindu$se atat dreptul de a accepta, cat si dreptul de a renunta la mostenire nu se putea stabili cu certitudine ce este succesibilul care a omis sa se pronnte in termenul prevazut de le e $- acceptant sau renuntator PDatura #uridica. %iscutii au e"istat si cu privire la natura termenului prevazut de art. I?? alin. 1 ). civ. 3art. I<> ). civ. francez), , considerat, de unii, cu mult timp in urma, ca fiind de prescriptie ac!izitiva , idee abandonata intrucat prescriptia ac!izitiva nu se aplica universalitatilor, de altii ca fiind de decadere , dar de ma#oritate ca fiind de prescriptie e"tinctiva .%omeniul de aplicare. *n dreptul nostru, pornindu$se de la faptul ca art. I?? alin. 1 ). civ. vorbeste de dreptul de a accepta +succesiunea,, s$a conturat ideea ca termenul de H luni vizeaza doar transmisiunile universale sau cu titlu universal, in cazul le atelor particulare fiind dobandit de la data desc!iderii mostenirii, fara a fi necesara acceptarea, doar e"ecutarii acestora aplicandu$li$se dispozitiile referitoare la prescriptia de drept comun, care este de 0 ani, daca obiectul le atului consta intr$ un bun de en sau obli atie de a face, iar daca obiectul le atului este un bun individual determinat, revendicarea fiind imprescriptibila .Ar umentul de te"t invocat este inselator, in conte"t notiunea fiind utilizata cu intelesul de acceptare a unui drept succesoral, in inteles lar , incluzand si drepturile derivand din le atele particulare, iar nu a unui drept succesoral restrans la universalitatea succesorala sau o cota$parte din aceasta.*deea este cu atat mai reu de primit cu cat implica acceptarea obli atorie a le atelor particulare, or, pe de o parte, in materie de le ate este recunoscuta importanta considerentelor morale pentru acceptarea sau repudierea lor , iar pe de alta parte, potrivit art. H<H ). civ., +nimeni nu este obli at de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine,. Prin urmare, optiunea succesorala este desc!isa si le atarilor particulari, dreptul acestora de a accepta le atul fiind si el supus prescriptiei in termenul de H luni de la desc!iderea mostenirii . 9na este asadar problema prescriptiei acceptarii le atelor particulare, care este supusa dispozitiilor art. I?? alin. 1 ). civ., si alta este problema prescriptiei e"ecutarii le atelor, care este supusa dispozitiilor de drept comun, dar care nu poate interveni decat subsecvent acceptarii. *n practica #udiciara s$a pus problema daca dispozitiile art. I?? alin.1 ). civ. referitoare la prescriptia dreptului de a accepta mostenirea se aplica sau nu si in cazul mostenitorilor sezinari, care au posesia de drept a mostenirii 3art. HA0 alin. 1 ). civ.), raspunsul fiind in sens afirmativ . /tatul, in caliatea sa de beneficiar al succesiunilor vacante, nu este supus dispozitiilor referitoare la prescriptia acceptarii mostenirii, cule and acest drept in calitate de putere suverana. *n sc!imb, cand vine la mostenire in calitate de le atar, trebuie sa faca acceptarea mostenirii ca orice alt le atar. 111

Bomentul inceperii cur erii termenului de prescriptie. *n principiu, asa cum rezulta din dispozitiile art. I?? alin. 1 ). civ., termenul de prescriptie incepe sa cur a de la data desc!iderii mostenirii . 4aptul ca anumite bunuri sunt aduse ulterior la masa de calcul sau ca drepturile defunctului nu sunt precizate ori individualizate la deces nu sunt elemente de natura sa modifice momentul inceperii cur erii prescriptiei .8e ula cur erii termenului de prescriptie de la data desc!iderii mostenirii se aplica nu numai mostenitorilor c!emati in primul rand la mostenire, ci, in ideea de a preveni riscurile care ar rezulta din prelun irea nedefinita a dreptului de optiune, si celor subsecventi . Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii subsecventi nu este decat una eventuala, care urmeaza sa produca efecte doar daca mostenitorii c!emati in primul rand renunta sau lasa sa cur a termenul de prescriptie fara sa faca acte de acceptare . )ur erea termenului de prescriptie pentru mostenitorii subsecventi de la data desc!iderii mostenirii nu$i impiedica pe acestia sa se poata prevala de cauze de intrerupere sau suspendare a prescriptei care le sunt proprii .Aplicarea principiului contra non valentem a ere non currit prescriptio. Aplicarea ri ida a re ulii cur erii termenului de prescriptie de la data desc!iderii mostenirii poate conduce in unele situatii la consecinte inacceptabile. %e aceea, in cazul persoanelor care i nora din motive intemeiate 3neimputabile) nasterea dreptului lor de optiune, prin aplicarea principiului contra non valentem a ere non curit prescriptio , prescriptia nu$si produce efectele . Aprecierea unor asemenea cazuri ramane la +luminile #udecatorului,, fiind o c!estiune de fapt.)ateva e"emple sunt edificatoare in acest sens. Astfel, in cazul in care mostenitorul a aflat de e"istenta drepturilor sale succesorale dupa H luni de la data desc!iderii mostenirii, prin descoperirea unui testament in favoarea sa sau prin aflarea le aturii de rudenie $- ascunse pana atunci $- cu defunctul, s$a #udecat ca termenul de prescriptie cur e doar de la data cunoasterii de catre succesibil a elementelor din care decur e vocatia sa la mostenire .%e asemenea, in cazul stabilirii pataernitatii succesibilului fata de defunct ulterior desc!iderii mostenirii, prescriptia cur e de la data ramanerii definitive a !otararii #udecatoresti, iar nu de la data decesului lui de cu#us . 2ot astfel, in cazul copilului conceput inaintea desc!iderii mostenirii, dar nascut ulterior acestei date, termenul de prescriptie va cur e de la data nasterii .*n situatia declararii #udecatoresti a mortii, termenul de prescriptie se va calcula de la data ramanerii definitive a !otararii #udectoresti declarative de moarte, iar nu de la data stabilita in !otarare ca fiind cea a mortii ./uspendarea si intreruperea prescriptiei. 2rimitere. 2ermenul de optiune de H luni prevazut de art. I?? alin. 1 ). civ. fiiind de prescriptie, poate fi intrerupt sau suspendat in conditiile dreptului comun 3%ecretul nr.1HI=1>A< privitor la prescriptia e"tinctiva) , asupra caruia nu este cazul sa staruim aici. )a elemente specifice optiunii succesorale, in practica #udiciara s$a retinut ca un caz specific de suspendare a prescriptiei acela al demersurilor pentru obtinerea incuviintarii autoritatii tutelare a acceptarii mostenirii de catre un minor, pe toata durata acestora, pe lan a cauzele de suspendare a prescriptiei prevazute la art. 112

10 din %ecretul nr. 1HI=1>A< . %e asemenea, s$a mai retinut ca, in anumite conditii, boala succesibilului poate constitui un caz de forta ma#ora de natura sa atra a suspendarea termenului le al de prescriptie pentru acceptarea succesiunii 8epunerea in termen. )onform dispozitiilor art. I?? alin. 1 ). civ., care s$a pastrat nemodificat, +in cazul in care mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta ma#ora, instanta #udecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelun i termenul cu cel mult H luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea,. %upa intrarea in vi oare a %ecretului nr. 1HI=1>A< privitor la prescriptia e"tinctiva, care stabileste la art. 10 ca suspendarea prescriptiei e"tinctive $- printre ale carei cauze se enumera si forta ma#ora $- opereaza de drept, iar la art. 1> dreptul instantelor de #udecata ca in cazul unor motive temeinic #ustificate sa repuna in termenul de prescriptie pe acela care l$a pierdut din motive neimputabile, s$a pus problema daca si in ce masura dispozitiile art. I?? alin. 1 ), civ. au mai ramas in vi oare. %upa unele ezitari ale practicii #udiciare, Plenul 2ribunalului /uprem, pornind de la dispozitiile art. 1H din %ecretul nr. 1HI=1>A< potrivit carora +pe data intrarii in vi oare a decretuluiO, se abro a orice dispozitii le ale contrareO, in afara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decat termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata,, a conc!is prin decizia de indrumare nr. I=1>H0 ca din vec!ile dispozitii le ale referitoare la prescriptie s$au pastrat numai termenele mai scurte decat cele prevazute de decret, restul fiind abro ate. *n consecinta, dispozitiile art. I?? alin. 1 ). civ. trebuie considerate inlocuite cu dispozitiile corespunzatoare ale %ecretului nr.1HI=1>A<, sens in care s$a retinut ca forta ma#ora este o cauza de suspendare a prescriptiei care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen . *n lumina dispozitiilor art. 1> din %ecretul nr. 1HI=1>A<, repunerea in termenul de prescriptie este posibila in orice situatie neimputabila succesibilului care a dus la pierderea termenului de prescriptie, verificarea temeiniciei acestor motive revenind instantei de #udecata . Au fost considerate ca fiind motive temeinice impre#urari ca( ascunderea cu rea$credinta de catre unii succesibili fata de altii a mortii lui de cu#us, decesul in tara straina in conditiile in care le aturile dintre cel decedat si succesibili nu erau normale, decesul intr$un penitenciar sau abandonarea unui minor de catre parintele supravietuitor, celalat parinte fiind c!iar de cu#us. )ererea de repunere in termen trebuie formulata in termen de o luna de la data la care succesibilul a luat cunostinta de vocatia sa succesorala. Admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii, nemaifiind necesara acordarea vreunui termen pentru e"ercitarea dreptului de optiune succesorala , afara de cazul in care, succesibilul solicita sa i se acorde un termen pentru a face inventarul mostenirii si a delibera. 8epunerea in termenul de acceptare a mostenirii in temeiul dispozitiilor speciale ale art. 11 alin. 1 din ;e ea nr. 1<=1>>1 privitoare la fondul funciar. )onform art. 11 alin. 1 din ;e ea nr. 1<=1>>1, mostenitorii cooperatorilor care au adus pamant in fostele cooperative a ricole de productie si care au dreptul la reconstituirea 113

dreptului de proprietate al autorului lor si nu pot dovedi aceasta calitate intrucat terenurile respective nu se puteau mosteni la data decesului autorului lor, sunt socotiti de drept repusi in termenul de acceptare cu privire la cote ce le revine din terenurile ce au apartinut autoruluilor, considerandu$se ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. *n practica #udiciara si in doctrina s$a sustinut intr$o opinie ca prin te"tul mentionat au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii doar succesibilii care nu au acceptat$o in termenul si conditiile prevazute de art. I?? ). civ., iar nu si cei care au renuntat in mod e"pres la mostenire, considerati conform art. H>H ). civ. ca nu au fost niciodata erezi, ar umentandu$se ca optiunea succesorala fiind indivizibila, nu este de conceput ca pentru o parte din bunurile succesorale sa se renunte la mostenire, iar pentru altele sa se accepte .*ntr$o alta opinie se considera insa ca repunerea in termen se refera si la mostenitorii renuntatori. Pornind de la caracterul special al dispozitiilor art. 11 alin. 1 din ;e ea nr. 1<=1>>1, impartasim aceasta din urma opinie. &ste de necontestat ca, in principiu, renuntatorul este considerat a fi strain de mostenire si ca optiunea succesorala este indivizibila. Dumai ca in cazul analizat este vorba de o e"ceptie de la re ula instituita prin le e. /ustinatorii primei opinii refuza sa ia act de un fapt evident, anume ca renuntarea e"presa la mostenire si renuntarea tacita prin neacceptarea acesteia in termenul prevazut de le e nu difera prin nimic in privinta efectelor, ambele facand ca succesibilii sa fie considerati straini de mostenire. 8enuntatorul tacit la mostenire nu este cu nimic mai putin strain de mostenire decat renuntatorul e"pres. Prin urmare, diferenta de tratament #uridic a celor doua cate orii de succesibili pe considerentul ca unul a renuntat tacit la mostenire, iar celalalt e"pres nu este altceva decat rezultatul unei inconsecvente. %e asemenea, ar umentul caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala este irelevant, intrucat prin dispozitiile art. 11 alin.1 din ;e ea nr.1<=1>>1 le iuitorul nu face altceva decat sa instituie o dero are de la acest principiu. Du se intele e si nu se e"plica de ce in cazul renuntatorului tacit la mostenire principiul nu ar fi incalcat 3caci si in acest caz acceptarea facuta in temeiul dispozitiilor art. 11 alin.1 din ;e ea nr.1<=1>>1 se refera doar la partea de mostenire, care include terenurile cooperativizate, iar nu si la partea de mostenire pentru care neacceptarea in termen ec!ivaleaza cu renuntarea la mostenire), ci doar in cazul renuntatorului e"pres. %ispozitiile art. 11 alin. 1 din ;e ea nr. 1<=1>>1 sunt asadar dispozitii de e"ceptie care dero a de la dreptul comun. ;e iuitorul, avand in vedere situatia nou creata prin dispozitiile le ale de restituire a terenurilor socializate prin cooperativizare, au pus pe succesibilii celor care au suportat ri orile cooperativizarii fortate in situatia de a opta pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au apartinut antecesorlor lor, iar din acest punct de vedere, nu se #ustifica nici o diferentiere intre succesibilii care au renuntat tacit la mostenire si cei care au renuntat e"pres. )onform dispozitiilor art. 1? alin. 7 din ;ee ea nr. 1<=1>>1, 114

initial, termenul in care trebuia ceruta repunerea in termen a fost de 0? de zile de la data intrarii in vi oare a le ii, ulterior acesta fiind prelun it cu 1A zile prin ;e ea nr.1>=1>>1. Acest termen a fost considerat a fi unul de decadere. &fectele prescriptiei. &"pirarea termenului de prescriptie fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare e"presa sau tacita are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea, iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale, fiind considerat strain de mostenire. /uccesibilii, adica persoanele care au vocatie succesorala 3indiferent daca aceasta este de natura le ala, testamentara sau contractuala), dobandesc drepturile succesorale de la data desc!iderii mostenirii, dar, intrucat acestia au dreptul de a confirma sau infirma aceasta dobandire, devin succesori 3mostenitori efectivi) doar daca accepta mostenirea in termenul si conditiile prevazute de le e, pasivitatea prelun ita ducand la pierderea retroactiva a drepturilor succesorale, ca si cand ar fi renuntatori. Aceasta solutie se #ustifica si pe considerentul de ordin practic care decur e din necesitatea de a da forta #uridica unei situatii de fapt consolidate prin inactiunea prelun ita a succesibililor care nu accepta mostenirea in teremenul prevazut de le e, ceea ce presupune lipsa de interes pentru acea succesiune .5rice persoana interesata 3comostenitorii, mostenitorii subsecventi, donatarii si le atarii) si c!iar si instanta de #udecata, din oficiu, sunt in drept sa invoce aceasta prescriptie. *n ceea ce priveste sarcina probei, revine succesibilului care ale a acceptarea mostenirii in termen obli atia de a face dovada pozitiva a acestui fapt, iar nu celui interesat care invoca pasivitatea succesibilului de a face dovada ne ativa .)and insa un creditor succesoral urmareste un succesibil pentru plata creantei sale afirmand ca acesta este acceptant, proba acceptarii mostenirii revine acelui creditor in temeiul re ulii actori incumbit probatio, iar nu succesibilului .

00) %reptul de proprietate comun pe cote pri obinuit sau temporar 3noiune, caractere, e"ercitare) 8e imul #uridic are la baza doua idei( nici unul dintre coproprietari nu are un drept e"clusiv asupra unei parti materiale determinate din bunul aflat in coproprietate- fiecare copartas are un drept e"clusiv numai asupra unei cote parti ideale, abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. )oposesia permite fiecarui copartas sa e"ercite stapanirea materiala a bunului, simultan si concurent cu ceilalti copartasi. Posesia unui sin ur copartas nu este uitla si nu poate invoca uzucapiunea. %ispozitia materiala poate fi e"ercitata numai cu consimtamantul tuturor copartasilor. Actele #uridice sunt uvernate de re ula unanimitatii. Aceasta re ula a fost estiunii de afaceri, iar cele de administrare pot fi 115 atenuata in cazul actelor de conservare si de administrare$actele de conservare inc!eiate de un sin ur coproprietar sunt valide in temeiul

validate de la caz la caz, iar in cazul actelor de dispozitie se pastreaza re ula unanimitatii. %aca un coproprietar instraineaza bunul fara acordul celorlalti actul este valabil sub conditie rezolutorie ca la parta# bunul sa fie atribuit unui alt coproprietar. )ota parte paote fi instrainata fara acordul coproprietarilor. )oproprietatea poate inceta prin mai multe feluri in special prin imparteala$operatie #uridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunurile sunt impartite materialmente intre copartasi. *mparteala poate fi conventionala sau #udiciara. Bodalitatiile de parta# #udiciar sunt( parta#area in natura a bunului, atribuirea bunului in proprietatea e"clusiva a unui copartas si vanzarea bunului si impartirea ec!ivalentului banesc.

07) %reptul de proprietate public.3noiune, caractere, e"ercitare) (reptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ#teritoriale! care exercita posesia! folosinta si dispo$itia in regim de drept public in limitele preva$ute de lege . )aracterele de proprietate publica sunt precizate in )onstitutia 8omanei 3pct. 7 din art. 10A)( +Bunurile proprietate publica sunt alienabile,, iar ;e ea nr. 11A=1??1 privind administratia publica, art.111, alin.1, prevede ca ,, bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, impresciptibile si insesizabile,. %e asemenea, ;e ea nr.public sunt inalienabile, impresciptibile si insesizabile, iar ;e ea nr. 110=1>>< privind proprietatea publica si re imul #uridic al acesteia statueaza in art.11( +Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, adica( nu pot fi instrainate- ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inc!iriate, in conditiile le ii- nu pot fi supuse e"ecutarii silite si asupra lor nu se pot constitui arantii reale- nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna K credinta asupra bunurilor mobile. Actele #uridice inc!eiate cu incalcarea prevederilor alin 31) privind re imul #uridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta. Prin caracterul inalienabil intele em ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil, adica nu pot fi instrainate prin acte #uridice civile. )aracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere +e"tinctiv, si din punct de vedere +ac!izitiv,. *n acest sens, actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica, poate fi introdusa oricand, indiferent de timpul in care el nu a fost e"ercitat. /ub aspect ac!izitiv, bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii, oricat de lun a ar fi uzucapiunea, in cazul bunurilor imobile, iar bunurile mobile nu pot fi dobandite prin posesia de buna credinta, conform dispozitia art. 1<77 )od civil( +Du se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr$o declaratie a le ii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert,. )aracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica, pentru ca are in vedere 116

prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna, iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ$teritoriale se realizeaza pe calea unor mi#loace specifice, pe baza unor norme de drept financiar, speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului, cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. 5biect al dreptului de proprietate, in principiu, poate fi orice bun mobil sau imobil. Bunurile apartinand statului, respectiv unitatilor administrativ$teritoriale, poarta denumirea de +bunuri domeniale,.Bunurile domeniale se impart in doua cate orii si anume( bunuri apartinand domeniului public- bunuri care apartin domeniului privat. %omeniul public cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prin destinatia lor, sunt declarate prin le e ca apartin domeniului public3art.10A, pct. 7 si A din )onstitutie). %omeniul public poate fi de interes national ori local. (omeniul public de interes national apartine statului. %upa )onstitutie 3art.10A, pct. 7), apartin domeniului public de interes national( bo atiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatii, spatiul aerian, apele cu potential ener etic valorificabil, pla#ele, marea teritoriala, resursele economice ale zonei si platoului continental al Barii De re, albiile raurilor, fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public, rezervatiile si parcurile nationale, monumentele istorice si ale naturii, terenurile pentru nevoile apararii tarii, terenurile folosite pentru cercetari stiintifice, fasia de protectie a frontierei, aeroporturile, cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale or anelor #udecatoresti. (omeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde( terenurile si cladirile de interes public, pietele, caile de comunicatii, strazile, zonele de a rement, parcurile publice, padurile, pasunile, lacurile, alte bunuri mobile sau imobile care sunt, potrivit le ii sau naturii lor, de interes local. %omeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ$teritoriale 3comuna, orasul, municipiul, #udetul). ;e ea nr. 110=1>>< in art.7 statueaza (omeniul privat al statului sau unitatilor administrativ#teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. /supra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ#teritoriale au dreptul de proprietate privata. Boduri specifice de dobandire a dreptului de proprietate publica *n afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica, pe caile aratate mai inainte, mai e"ista o serie de modalitati specifice, dupa cum urmeaza( &"propierea pentru cauza de utilitate publica$&"propierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau #uridice pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit le ii, insa cu o dreapta si prealabila despa ubire. )onfiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara, ce insoteste sanctiunea principala, constand in trecerea in proprietatea statului, in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. )a sanctiune administrativa, sunt supuse masurii confiscarii, de re ula, bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. )a sanctiune penala, confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inc!isoare. Amenda 117

este o sanctiune civila sau pedeapsa penala, care consta in obli area persoanei vinovate la plata unei sume de bani le al determinate. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inc!isorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un rad redus de pericol social. 8ec!ezitia poate fi un mi#loc de dobandire a dreptului de proprietate publica, atunci cand este +totala,, ea facandu$se in interesul apararii tarii. Bodurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil *n aceasta cate orie intra( bunurile fara stapan- bunurile unor proprietari necunoscuti- bunurile asite si predate politiei, neridicate de titulari lor in termen le al- bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de le e- navele parasite in porturi sau in apele teritoriale- succesiunile vacante, adica cele fara mostenitori le ali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul le al.

0A) %reptul de servitute. 0ervitutile repre$inta sarcini impuse unui imobil pentru u$ul si utilitatea altui imobil! care apartine altui proprietar. /ervitutea presupune e"istenta a doua fonduri( un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea, fond numit dominant- un fond aservit, constituit dintr$un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s$a stabilit sarcina servitutii. /ervitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor, cum sunt( servitutea de scur ere a apelor naturale, de ranituire, de in radire si a izvorului. /ervituti le ale, stabilite prin le e, de e"emplu, servitutea referitoare la zidul ori santul comun, servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. /evituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. ;e ea prevede ca proprietarul este in drept sa reveze proprietatea sa cu orice fel de sarcini, cu conditia sa nu deran#eze ordinea publica. Boduri de dobandire a servitutii( prin titlu, in care includem( orice conventie si testamentul- prin uzucapiune- prin destinatia stabilita de proprietar. &"ista mai multe modalitati de stin ere a servitutilor( imposibilitatea materiala- confuziune, situatie in care cele doua fonduri, dominant si aservit, s$a unit- neuzul- pieirea lucrului aservit- renuntarea la servitute din partea titularului dreptului- a e"pira termenul, atunci cand s$a stabilit un astfel de termen- cel ce a constituit servitutea a revocat$o.

0H) %reptul de superficie. 118

(reptul de superficie repre$inta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar! asupra constructiilor! plantatiilor! sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar. /pre deosebire de dreptul de proprietate, dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati( dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura, pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii- dreptul de proprietate confera titularului posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului, pe cand dreptul de superficie, pe lan a aceste prero ative, mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile. Bodurile de obtinere a dreptului de superficie sunt( pe cale conventionala sunt( prin conventia dintre proprietarul unui teren, care permite superficiarului sa ridice o constructie, sau sa faca o plantatie pe terenul sau- prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vec!iul titular la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor partiprin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau #uridice in scopul ridicarii unor constructii pe cale succesorala, dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin le e. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelun ate K ucucapiune )ele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil! in care s$a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adau iri imobilului inc!iriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii, asupra carora el dobandeste un drept de superficie.

0I) %reptul de uz i dreptul de !abitaie. %reptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. (reptul de u$ repre$inta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a#i culege fructele in vederea satisfacerii nevoilor sale! precum si ale familiei sale. (reptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale.

0<) %reptul de uzufruct. ,rin dreptul de u$ufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita uzufructuar il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata! asupra lucrurilor altuia! cu obligatia de a#i conserva substanta 1art. 234 "od civil%. )aracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele( dreptul de uzufruct este un drept real- dreptul de uzufruct este un drept absolutdreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta- uzufructul este un drept 119

de folosinta- uzufructul este un drept temporat. %reptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului, prin le e si prin uzucapiune( 9zufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul, din proprie initiativa, incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane9zufructul dobandit prin uzurcapiune,desi neprevazut in mod e"pres de le e, se poate constitui prin aplicarea re ulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie ac!izitiva- 9zufructul le al se constituie in impre#urari e"ceptionale si are caracter temporar. 9zufructuarul are urmatoarele drepturi( sa ceara proprietarului sa$i dea bunul- sa culea a fructele bunului, fara insa, a atin e substanta lucrului- sa se foloseasca de lucrul respectiv, conform intereselor salesa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane. *n timpul e"ercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele obli atii( sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar- sa conserve substanta lucrului- sa nu sc!imbe modul de folosinta a lucrului- sa suporte c!eltuielile de folosinta lucrului- sa predea lucrul, la incetarea uzufructului, asa cum l$a primit- 5bli atiile proprietarului sunt( sa nu stan#eneasca, in vreun fel, pe uzufructuar in e"ercitarea dreptului acestuia- sa faca c!eltuielile de mare importanta impuse de starea lucrulu*. )auzele care duc la stin erea uzufructului sunt( moartea uzufructuarului- la e"pirarea termenului pentru care a fost instituit- prin consolidare, adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar- prin prescriptie e"tinctiva- prin pieirea totala a lucrului- prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau- prin decaderea din dreptul de uzufruct, care se pronunta de instanta de #udecata, in urma actiunii formulate de proprietar, pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui.

0>) %repturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor. Aciunea revocatorie 3paulian) )onform prevederilor art. >IA ). civ. rom. creditorii pot sa atace, in numele lor personal, actele viclene facute de debitor in pre#udiciul drepturilor lor. %aca actiunea oblica permite creditorului de a se apara impotriva inactiunii debitorului sau, actiunea pauliana ii conferW drcptul de a impiedica pe debitor sa$l pre#udicieze prin acte frauduloase, deci prin acte inc!eiate cu tertii indreptate tocmai impotriva intereselor creditorilor, scopul acestora find de a impiedica plata creantelor catre cei din urma. ;a baza actiunii revocatorii se afla un element psi!olo ic si anume, tendinta debitorului aflat in dificultate de a inc!eia acte #uridice cu tertii fie pentru a pre#udicia creditorii, fie pentru a avea, eventual, un profit in viitor. %in punct de vedere #uridic se considera ca temeiul acestei actiuni i1 constituie principiul e"ecutarii conventiilor cu buna credinta 3art. >I? ). civ. rom.), precum si dreptul de a# eneral pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului. %e asemenea, avand in vedere ca actele frauduloase reprezinta un delict civil impotriva creditorilor, debitorul este tinut a repara pre#udiciul astfel cauzat, conform 120

prevederilor art. >>< ). civ. rom. *n doctrina se mai remarca si faptul ca actiunea pauliana se indreapta impotriva tertului cu care debitorul a inc!eiat actul fraudulos. *n aceasta situatie e"ista anumite temeiuri #uridice si pentru rXspunderea tertului si anume, daca a fost de rea credinta Y deci complice la fraudW Y rWspunde in baza dispozitiei art. >>< ). civ. rom., iar dacW a fost de bunW credintW si a avut de casti at datorita actului inc!eiat cu debitorul, va fi tinut conform principiului imbo Wtirii fXrX #ustZ cauzX 31I, vol. **, P. AI1). *n lumina acestor consideratii actiunea pauliana este definita ca acea actiune acordata de le e creditorilor in scopul de a ataca ai a obtine revocarea actelor fWcute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda, fie s$au imbo atit pe aceasta. cale 3Al. BXicoianu, ;[action Paulienne en droit civil compare, cf. 1I, vol. **, P. AI1).%eoarece le is1atia civila nu cuprinde decat putine precizari cu privire la aceasta actiune, conditiile e"ercitarii si efectele ei au fost analizate in doctrina si in #urisprudenta. Actiunea pauliana este o actiune personala Y c!iar daca este indreptata impotriva unui act privitor la instrainarea unor drepturi reale imobiliare Y urmareste, in esenta, ca si actiunea oblica, readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului e"ecutarea silita si asupra acelor bunuri 31>, P. 1A<$ 1A>). %e asemenea, este considerata a fi, intr$o opinie, o actiune in daune , deoarece urmWreste indemnizarea creditorului pentru frauda incercatW de debitor si are ca efect revocarea actului fraudulos pana la concurenta creantei respective, astfel cum vom arWta mai departe 31I, op. cit., p. A<I- 1>, p. 1A<). *ntr$o alta opinie este privitW ca o actiune in inopozabilitatea actului inc!eiat de debitor 3A, p. A1>- 0A. ). B*rsan, p. 01>). Conditii referitoare la actele uridice Inc!eiate de de"itor 1. Pentru a putea fi atacat prin actiunea pauliana actul #uridic inc!eiat de debitor trebuie sa fie de natura a provoca creditorului un pre#udiciu, proba acestui pre#udiciu revenind creditorului. 4iind o c!estiune de fapt, proba poate fi fWcutW prin orice mi#ioc de dovada admis de le e. %c re ula este avut in vedere rezultatul actului si anume insolvabilitatea sau sporirea insolvabilitWtii debitorului. %aca starea de insolvabilitate este notorie, nu mai este necesarW admiterea unor dovezi. %aca nu este notorie, proba poate fi fWcuta prin urmarirea si e"ecutarea bunuribor debitorului. %aca pe aceasta cale creditorul nu a obtinut plata creantei sale, insolvabilitatea Y si pre#udiciul Y rezulta in mod implicit. %e aceea, se poate spune ca actiunea revocatorie are, in eneral, caracter subsidiar, deoarece este introdusa numai in cazul in care celelelalte mi#loace de realizare a creantei nu au lost eficiente. /e considera cX in ipoteza unei e"ecutari care implica mari obstacole, creditorul va putea dovedi pre#udiciul, fWra a fi necesar sW probeze insolvabilitatea debitorului 31I, vol. **, p. AI7). 1. Actul atacat nu trebuie sa constituie e"ercitarea unui drept personal al debitorului cum ar fi, de e"emplu refuzul debitorului de a primi o donatie sau de a revoca o donatie pentru in ratitudine, deoarece creditorul nu poate e"ercita aceste drepturi in numele debitorului, fiind vorba de drepturi e"clusiv personale ale celui din urma. 0. *n doctrina se precizeaza ca actul 121

atacat trebuie sW conduca la o micsorare a patrimoniului debitorului. Astfel, renuntarea la o succesiune ori la un le at constituie o micsorare a patrimoniului, ceea ce inseanma ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiunea pauliana, avand in vedere ca succesiunile si le atele se dobandesc deplin drept de catre mostenitorii le ali si le atari din momentul desc!iderii mostenirii fWra sW fie deci necesara acceptarea. %esi ur, daca mostenitorul renunta la succesiune, titlul sWu de mostenitor se desfiinteaza cu efect retroactiv 34r. %eaR, Bo le alW, Bucuresti, 1>>1, p. 71). 7. /unt acte care, prin e"ceptie, nu pot fi atacate prin introducerea actiunii revocatorii.*n aceasta cate orie sunt incluse actele prin care debitorul contracteaza noi datorii, deoarece micsorarea patrimoniului nu are loc ex nunc ci se creeaza doar riscul unei eventuale insolvabi1itXti cand acele datorii vor deveni e"i ibile. *n cazul in care s$a constituit o arantie 3de e"emplu o ipotecW) in doctrina s$a aratat ca aceasta poate fi atacata pe calea actiunii pauliene numai dacW a fost constituita independent de obli atia pnncipala si ulterior acesteia 31I, vol. **, p. AI<- 1>, p. 1A0). *n aceeasi cate orie sunt studiate si cazurile de optiuni le ale intre drepturi ori acte, optiuni stabilite de le e, deoarece creditorii nu pot invoca pre#udicierea lor prin faptul ca debitorul a ales o solutie dezavanta#oasW. *n ceea ce priveste parta#ul, de asemenea potrivit prevederilor art. I<A ). civ., daca acesta a fost efectuat, creditorii copartasilor nu$l pot ataca pe motiv de frauda sau de pre#udiciu, cu e"ceptia cazului in care s$a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia lor prealabilW 31I, vol. **, p. AI<$AI>- 1>, P. 1A7). *n sfarsit se considera ca plata unei datorii nu poate fi atacata prin actiune revocatorie, deoarece prin aceasta se anuleaza un element pasiv al patrimoniului debitorului, c!iar daca plata facuta micsoreaza activul care urmeaza sW se imparta intre ceilalti creditori. /olutia se #ustifica prin aceea ca plata unei creante e"i ibile este un act necesar. %esi ur, plata facuta in mod fraudubos, in mod fictiv, in scopul de a pa ubi ceilalti creditori ar putea fi atacata prin actiune pauliana 31I, vol. **, P. AII- 1>, p. 1A7). 4rauda debitorului nu implica dolul contractual, deci frauda comisa cu intentia de a pre#udicia creditorul, ci numai conditia debitorului cu privire la rezultatul actului sau, adica provocarea ori sporirea insolvabilitii sale, c!iar daca pre#udicierea creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale. *n doctrina s$a pus problema criteriilor potrivit carora se poate stabili daca actul a fost sau nu fraudulos. *ntr$o opinie, se are in vedere valoarea morala comparativa a mobilurilor care au determinat savarsirea actului respectiv. *ntr$o alta opinie este suficient ca debitorul sa stie ca actionand intr$un anumit fel va pre#udicia pe creditorii sai. Pentru :osserand si alti autori, de e"emplu, daca rezulta ca debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma cW a vrut sa pa ubeasca pe creditorii sai si aceasta indiferent daca actul este cu titlu oneros ori cu titlu ratuit 31, op. cit., p. 11H- 8. %emo ue, op. cit., p. 7?>). /e arata, totusi ca in unele situatii nu ar fi necesar sW se dovedeasca frauda si anume, in cazul art. AH1 ). civ. referitor la renuntarea la un uzufruct si in cazul art. H>> ). civ. relativ la renuntarea, la invocarea prescriptiei, situatii cand s$ar cere numai 122

dovada e"istentei pre#udiciului. Aceasta opinie a fost insa combatuta ca necorespunzatoare intentiei le iuitorului care a consacrat actiunea pauliana ulterior cazurilor amintite 31I, vol. **, p. <1$A <0- 1>, p. 1AA). )onditii privitoare la creditor )reanta creditorului trebuie sa fie certa, lic!idida, e"i ibila si de re ula anterioara actului impotriva caruia se introduce actiunea pauliana. *n principiu, actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate de catre oricare creditor a carui creanta s$a nascut anterior savarsirii actului atacat. /olutia se e"plica prin aceea ca un creditor posterior a avut in vedere patrimoniul debitorului e"istent in momentul in care a contractat, indiferent daca este vorba de o creanta c!iro rafara, ipotecara sau privile iata. Proba anterioritatii revine creditorului. :urisprudenta se pronunta insa in sensul ca un creditor posterior va putea totusi ataca un act al debitorului daca acel act fraudulos a fost efectuat tocmai pentru a pre#udicia 9n creditor viitor, cu care urma deci sa se inc!eie un anumit contract 31I, vol. , p. A<?$A<1- 1>, p. 1AA$1AH- 0A, p. 01I01<). *n le atura cu caracterul $e"i ibil al creantei in doctrina s$a discutat in ce masura creantele cu termen si cele afectate de o conditie suspensiva pot conferi creditorului temeiul unei actiuni revocatorii. *ntr$o opinie, in ambele cazuri actiunea trebuie refuzata intr o alta opinie, in cazul conditiei suspensive dreptul creditorului find nesi ur, acordarea actiunii pauliene nu s$ar #ustifica- in cazul creantei cu termen actiunea ar putea fi e"ercitata deoarece creditorul aflat intr$o asemenea situatie are un drept de valorificat, dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului sa poata fi stabilita fara e"ecutarea bunurilor acestuia, tinand seama ca in ipoteza creantei cu termen creditorul nu poate proceda la e"ecutare pana cand nu s$a implinit termenul 31I, vol. **, p. A<?- 1>, P. 1AH- 8. %emo ue, op. cit., p. 7H0$7HH). )onditii care privesc pe tertul dobanditor$ Actiunea pauliana este indreptata impotriva tertului dobanditor care are, in cadrul procesului, calitatea de parat. *n cazul actelor cu titlu oneros este necesar sa se stabileasca reaua credinta a tertului, participarea sa la frauda, in sensul cunoasterii de catre acesta a pre#udicierii creditorului prin acele acte. Actul cu titlu ratuit este atacabil si in ipoteza in care tertul a fost de buna credinta, find suficient sa se constate frauda debitorului si e"istenta unui pre#udiciu. /ituatia subdobanditorilor$%aca tertul care a contractat cu debitorul transmite bunul care a format obiectul contractului catre un altul Y subdobanditor Y potrivit opiniei adoptate in eneral in doctrinX este necesarW o deosebire( dacX subdobanditorul a primit lucrul de la un tert care nu putea fi actionat pe calea actiunii pauliene Y )a, de e"emplu, in cazul cumpartorului de buna$credinta Y nici acesta nu va putea fi actionat- daca tertul de la care a primit lucrul era supus revocarii subdobanditorul va putea fi actionat, indiferent de buna sau de reaua sa credinta, in ipoteza dobandirii cu titlu ratuit, iar in ipoteza dobaridirii lucrului cu titlu oneros numai in cazul relei sale credinte Y adica daca a cunoscut pre#udiciul creditorului 31, op. cit., P. 10<$10>).Actiunea pauliana are, in principal, efectul de a atra e revocarea actului fraudulos care, astfel, nu va mai putea fi opozabil creditorului si acesta va putea urmXri bunul care constituia obiectul acelui act. &fectul ei se va 123

mar ini la repararea pre#udiciului suferit de creditor. 2ertul va putea oferi creditorului suma necesara pentru stin erea pretentiei sale, pastrand astfel bunul respectiv. 4ata de debitor, efectele produse prin actiunea pauliana sunt relative, deoarece revocarea actului fraudulos priveste raporturile dintre debitor si terti dobanditori. Acestia din urmW au recurs in arantie impotriva debitorului pentru ceea ce au fost lipsiti ca urmare a actiunii creditorului in cazul in care au dobandit cu titlu oneros, de de multe ori acesta este pur teoretic, tinand seama de insolvabilitatea debitorului. *n ceea ce priveste ceilalti creditori ai debitorului, revocarea nu produce efecte decat fata de cei care au intervenit in instanta. /pre deosebire de actiunea pauliana bunul nu se reintoarce in a#ul comun al creditorilor si nu profita tuturor acestora, ci numai celor care fi ureaza in proces

7?) %repturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. Aciunea oblic 3 indirect sau subro atorie ). ;a art. >I7 ). civ. se aratX( ,,)reditorii pot e"ercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor, afara de acelea care *i sunt e"clusiv personale,.%in cuprinsul te"tului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului, deoarece acesta e"ercitW o actiune care apartine debitoruiui, in numelc acestuia din urma, dar, desi e"ercita o asemenea actiune in locul debitorului sau, creditorul are in vedere un interes propriu. Acest interes se e"plica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sW fie e"ercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a ,,unui element nou, care, atunci cand va fi realizat ca bun corporal, prin efectul actiunii e"ercitate, va fi susceptibil de a fi urmWrit direct de creditori, 37, p. 7>7). %cci, daca din ne li#enta, din nepWsare, din nepricepere ori din rea$vointa debitorul nu e"ercita actiunile care ar avea ca efect intre irea elementelor patrimoniului sau, le ea conferW creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmX. Astfel se intele e de ce o asemenea actiune este denumitW oblicX sau indirectW Y creditorul actionand datoritW dreptului debitorului sXu Y dar si subro atorie tinand seama de faptul cX prin initiativa sa creditorul se comportW ca si cum ar fi subro at debitorului. *n ceea cc priveste natura #uridicW a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mi"t, deoarece implicX atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de e"ecutare. ? problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea, prin le e, a acestei actiuni, ar constitui o imi"tiune a creditorului in estiunea patrimoniului debitorului sau, altfel spus, daca prevederile art. >I7 ). civ. sunt susceptibile de o interpretare lar W on restransX. &ste vorba, prin urmare, de o apreciere a ec!ilibrului cc trebuie sX e"iste intre libertatea de ac a debitorului Y de e"ercitare a unor 124

optiuni, de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. Y acesta neputand fi dependent de creditoni sWi, pe de o parte, si ocrotirea intereselor creditorilor, pe de alta parte. Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina, in lumina acestui ec!ilibru, conditiile in care poate fi e"ercitatW ac oblicW si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. %c asemenea, #urisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun, in mod necesar, pentru apararea dreptunilor sale. /$a aratat astfel ca( ,,4ormularea le ii, cu tot aspectul ci eneral, trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului ne li#ent nu$i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului 3ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia). ;e ea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate e"ercita in contra tertilor- acestea pot fi e"ercitate de creditori in virtutea articolului >I7, 31>, p. 17<). *n aceeasi ordine de idei, tot in doctrina romana s$a precizat( ,,2rebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. %e le ea vorbeste de \\toate dreptunile si ac debitorului]], aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa$1 administreze in locul sau. 9n astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar ec!ivala cu declararea debitorului drept incapabil. *n realitate, prin \\drepturi si actiuni trebuie sa intele em drepturile pe care debitorul le poate e"ercita in contra tertilor, si care se afla in pericol de a se pierde 3de c". prin prescriptie) din cauza ca debitorul ne li#eaza sa le e"ercite, 31I, vol. **, p. AH0). *n privinta conditiilor cc se cer in vederea e"ercitarii actiunii oblice, intr$o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter eneral si altele care se rerera la creditori sau la debitori, fXra ca aceasta sistematizare sX fie insusita de intrea a doctrina. *n prima cate orie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa ne li#eze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este, cum ar fi de e"emplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care e"ercita posesia asupra bunului respectiv, ceea ce indreptateste pe creditor sW introduca acea actiune in locul sau, daca inactiunea debitorului aduce atin ere drepturilor sale. )reditorul nu are insa dreptul de a inc!eia contracte in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi. *n cate oria conditiilor enerale este cuprinsa si interdictia prevazuta de le e privind e"ercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor ,,e"clusiv personale, ale debitorului sau. /e pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii ri uros personale si sunt, in consecinta, interzise creditorului, pe calea actiunii obliceP *n aceasta cate orie sunt incluse, fXra a forma obiect de discutie, actiunile e"trapatrimoniale, adica, in eneral, cele care se refera la starea civila a persoanelor, deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din a#ul creditorilor, interesand deci numai persoana debitorului. *n acest sens, nu s$ar putea admite ca un creditor sW introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect 125

ta aduirea paternitWtii ori divortul. )u privire la ac patrimoniale se observa ca, in

eneral,

acestea pot fi e"ercitate de creditori prin actiunea oblica Y cum ar fi, de e"emplu, o actiune in revendicare, o actiune pentru plata unei creante, o actiune izvorata dintr$un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului Y dar nu cele care ar implica ,,o apreciere de ordin intim si moral, cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturW pecuriiara, 31>, p. 17<) cum ar fi, de pilda, actiunea in revocarea unei donatii pentru in ratitudine sau actiunea prin care se urmWreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc., tinand seama ca aprecierea ,,interesului moral, apartine in e"clusivitate debitorului 31I, vol. **, p. AH7). *n doctrina s$a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu e"ercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale. *n acest sens s$a propus, de e"emplu, ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este ,,pur moral, creditorii nu pot actiona. %impotriva, daca fundamentul dreptului este ,,pur pecuniar, poate fi intentata si actiunea ob1ica. *n sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral, trebuie luat in considerare elementul dominant 38. %emo ue, 2rait^ des obli ations en eneral, **, &ffets des obli ations, 2ome @**, Paris, ;ibrairie Art!ur 8ousseau, 1>00, p. 0?0). /e considera, de asemenea, ca nu pot fi e"ercitate de catre creditori actiunile care se referW la bunuri neurmaribile, deoarece c!iar daca ar reusi sa se reinte reze in patrimoniul debitorilor nu le$ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei, inutila. *n discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor ,,facultati, ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia. %e e"empln, cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului 3facultatea de a construi, de a demola, de a e"ploata bunuri intr$un anumit fel etc.). Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi e"ercitata de cXtre creditori ca, de pilda, in cazul le atelor, succesiunilor, donatiunilor de bunuri prezente si viitoare, optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea c!iriei sau rezilierea contractului etc. :urisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu e"ista o ,,zona mi"ta, care impune aprecierea fiecarui caz in parte, nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis 3pentru difenite cazuri de acest fel, 8. %emo ue, op. cit., p. 0?A /i urm.- 1, 2ome *@, Paris, ;.F.%., 1>?1, P. 1?7 si urm.- pentru doctrina romanA, 7, p. 7A 1$7A1). *n privinta conditiilor privind pe creditor se aratW, de re ula, ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si le itim, de natura sa #ustifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. %c e"emplu, in cazul unui debitor solvabil, nu e"ista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului, deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o pa uba creditorului, astfel cum a decis )urtea de )asatie din 4ranta 31I, vol.**, p. AHA- 1>, p. 17>). )reanta creditorului trebuie sa fie certa, lic!ida si e"i ibila. Astfel, o creanta suspendata printr$o conditie sau un termen este inoperanta. Du se cere insa e"istenta unui titlu e"ecutoriu. )onditia e"i ibilitatii 126

este totusi controversata. Astfel, Batei )antacuzino arata ca aceasta este ,,o conditie neaparata pentru e"ercitiul dreptului de a#,. %ar nu se cere o creanta e"ecutorie ,,3precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pre atirea unei urmariri ulterioare, 7. p. 7A?). Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta 30A, ). Blrsan, p. 01A). A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie, farW a fi totusi o masura de e"ecutare, deoarece urmareste numai sa ,,impiedice pierderea unei valori patrimoniale, fara a conduce la urmarirea si e"ecutarea acelei valori,. *n consecinta, s$ar putea admite e"ercitarea de catre creditor a actiunii oblice c!iar in cazul in care creanta sa ,,ar fi suspendata printr$un termen sau printr$o conditie 31I, vol.11, p. AHA$AHH). *n le atura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost ne li#ent sau, mai precis, inactiva, adicii sii nu fi e"ercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau. %e asemenea, el trebuie sa fie insolvabil, deoarece numai in asemenea cazuri e"ista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica. %ebitorul nu este obli at sa participe la procesul care se desfasoara in instantele #udiciare, dar creditorii obisnuiesc sa$l ,,puna in cauza,, pentru ca !otararea ce se va da in actiunea oblica sa$i fie opozabila. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat, pentru acelasi motiv. %octrina este de acord, in principiu, ca nu se cer anumite conditii. Astfel, nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a e"ercita actiunea, deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de le e. 2otodata, nu se cere ca #ustitia sa subro e pe creditor in drepturile debitorului, e"ercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului. 2inand seama de caracterul eneral al dreptului de a# pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului Y deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei Y nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sW fie anterioarW dreptului pe care acesta intele e sa$l e"ercite in locul debitorului 31I, vol. **, p. AHH- 1>, p. 1A?). *n privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mi#loacele de aparare 3toate e"ceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. *n acest sens, el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie, c!iar daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului Y deci posterior introducerii actiunii Y deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face ,,indisponibile drepturile debitoruluidebitorul poate dispune de ele c!iar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului, cu conditia de a nu fi fost frauduloase Y in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana 31I, vol. **, p. AHI?. 9n alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce, in cazul admiterii acesteia, la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asi urarea a#ului eneral al tuturor creditorilor c!iro rafari, c!iar dacX acestia nu au intervenit in proces. Astfel cum s$a arWtat( ,,3...) creditorul a carui dili enta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului, va trebui sa sufere asupra valorii in c!estiune concurenta 127

celorlalti creditori, afarW numai daca nu are privile iu in favoarea sa, 31I, vol. **, p. AH<) ceea ce inseanma ca, in eneral, creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. *n practica, actiunea oblica este folosita rareori, deoarece de cele mai multe ori creanta are drept ob#ect o sumW de bani si, in asemenea cazuri, creditorul prefera sa e"ercite o poprire in mana tertului, imobilizand astfel suma respectivW si sustrW and$ o actelor debitorului. 5r, daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului, prin actiunea oblica, debitorul ar avea posibilitatea de a o c!eltui sau de a o sustra e 31>, p. 1A1).

71)%8&P298*;& /9))&/58A;& A;& /529;9* /9P8A@*&29*258

/otul ramas in viata este c!emat la mostenirea sotului sau predecedat, indiferent daca este barbat sau femeie, daca are ori nu mi#loace de e"istenta, daca din casatorie s$au nascut sau nu copii, daca sotii convietuiau la data desc!iderii mostenirii sau daca, dimpotriva, ei erau atunci de fapt despartiti. /in ura cerinta a le ii este ca, la desc!iderea mostenirii, tovarasul de viata al defunctului sa aiba calitatea de sot. Asupra masei succesorale determinate i se recunosc sotului supravietuitor urmatoarele cate orii de drepturi( 1)drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori le ali sau in lipsa rudelor din cele patru clase1)un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand ospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta0)un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit.

1)/e acorda sotului supravietuitor o portiune succesorala a carei catime variaza in functie de clasa de mostenitori cu care sotul vine in concurs( $ cand sotul vine in concurs cu copii defunctului sau cu descendenti ai acestora, el are, invariabil, c!emare la 1=7 din mostenire, oricare ar fi numarul copiilor, fara a se deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei, sau din adoptie$ sotul supravietuitor are drept la 1=0 din mostenire daca vine in concurs cu parintii defunctului sau cu unul dintre ei, cat si cu fratii si surorile defunctului ori cu descendentii acestora, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie$ in concurs numai cu ascendentii privile iati sau numai cu colateralii privile iati, sotul supravietuitor este c!emat la 1=1 din mostenire128

$ portiunea sa este de 0=7 din mostenire daca vine in concurs cu ascendentii sau colateralii ordinari$ in lipsa de rude in rad succesibil, sotului supravietuitor i se cuvine intrea a mostenire. )aracterele #uridice ale sotului supravietuitor( $ este mostenitor rezervatar K rezerva sa este de 1=1 din portiune$ datoreaza raportul donatiilor K daca vine in concurs cu descendentii si nu a fost scutit de aceasta obli atie, raporteaza donatiile primite de la defunct, adica le inapoiaza mostenirii L si descendentii sunt indatorati la raport fata de sotul supravietuitor$ este mostenitor re ulat K raspunde de datoriile si sarcinile propriu$zise ale succesiunii cu propriile sale bunuri, daca nu si$a mar init raspunderea prin acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar$ nu este mostenitor sezinar K sezina nu apartine tuturor mostenitorilor re ulati, ci numai descendentilor si ascendentilor L sotul supravietuitor trebuie sa ceara punerea sa in posesie, solicitand notarului public eliberarea certificatului de mostenitor. 1) *n afara de partea de mostenire care i se cuvine cu titlu de mostenitor le al, sotul supravietuitor, sub conditia de a nu veni in concurs cu descendentii, mai are dreptul la( $ Bobilele si obiectele apartinand ospodariei casnice $ fac parte din ospodaria casnica bunurile care intrunesc cumulativ urmatoarele insusiri( sa fie bunuri mobile- imobilele, fie ele c!iar prin destinatie, nu pot apartine acestei ospodarii- aceste mobile sa fi fost afectate folosintei comune a sotilor- afectarea bunurilor unui scop de ospodarie casnica sa fi fost efectiv infaptuita- bunurile trebuie sa fie de o valoare uzuala- operele de arta si obiecte le rare, de o valoare deosebita, obiectele de lu" nu sunt cuprinse in ospodaria casnica. $ %arurile de nunta $ prin daruri de nunta se intele acele bunuri care au fost daruite sotilor cu ocazia casatoriei. /i in acest caz, dreptul de mostenire special al sotului supravietuitor are ca obiect numai darurile facute in comun ambilor soti la celebrarea casatoriei, si anume partea indiviza cuvenita sotului predecedat din aceste bunuri. )ealalta parte din aceste daruri se cuvine sotului supravietuitor in baza dreptului sau propriu. $ Datura #uridica a drepturilor accesorii( $ dreptul accesoriu este un drept de mostenire le ala, de natura le atului, cu o destinatie speciala$ este atribuit sotului supravietuitor in afara de portiunea succesorala la care acesta este c!emat prin le e 129

$ fiind un le at prezumat se supune re imului prevazut de le e pentru liberalitatile testamentare si(

defunctul poate inlatura dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor, fie prin liberalitati intre vii sau le at, fie prin dezmostenire 3fara a afecta rezerva de 1=1 din portiunea succesorala)-

sotul vine in concurs cu mostenitorii nerezervatari L bunurile din ospodaria casnica _ darurile de nunta si e"clude acesti mostenitorisotul vine in concurs cu mostenitorii rezervatari 3cu parintii defunctului) L darurile de nunta si bunurile din ospodaria casnica, dar numai in limitele cotitatii disponibile, deoarece aceste bunuri alcatuiesc un le at prezumat-

sotul supravietuitor poate opta in mod diferit in privinta mostenirii le ale si a le atului prezumat, acceptand una si renuntand la cealalta, sau invers.

0)%reptul vremelnic de abitatie. *n afara de celelalte drepturi succesorale, de mostenitorii cu care vine in concurs sau de le atul prezumat 3respectiv dreptul special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor ospodariei casnice si asupra darurilor de nunta), sotul supravietuitor dobandeste, la moartea sotului predecedat, potrivit art. 7 din aceeasi le e, un drept real, vremelnic, de abitatie, asupra casei in care a locuit, daca urmatoarele conditii sunt K cumulativ K intrunite( a) la data desc!iderii mostenirii a locuit 3domiciliat) in casa 3apartamentul) care formeaza obiectul dreptului de abitatieb) sa nu aiba locuinta propriec) casa in care a locuit sa faca parte din mostenirea sotului decedatd) defunctul nu a dispus altfele) sotul sa nu devina prin mostenire proprietarul e"clusiv al locuintei, caci, in acest caz, dobandind de la desc!iderea succesiunii c!iar proprietatea casei, dreptul de abitatie nu poate lua nastere, in temeiul principiului ca nimeni nu poate avea un alt drept real decat proprietatea asupra propriului sau bun. %reptul de abitatie al sotului supravietuitor este un drept propriu, temporar, strict personal si cu titlu ratuit. %urata dreptului de abitatie al sotului supravietuitor este( $ in principiu, pana la e"ecutarea impartelii$ daca sotul s$a recasatorit pana la e"ecutarea impartelii, pana la recasatorire130

$ in toate cazurile, cel putin un an de la desc!iderea succesiunii.

8e lementare le ala. *n re lementarea initiala a )odului civil roman 3art. HI> si art. H<1$H<7), sotul supravietuitor era net dezavanta#at in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala le ala decat in cazul in care nu e"istau succesibili c!emati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori. Art. H<7 ). civ. conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct via er asupra unei cote din mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii defunctului. 9nanim criticata, aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea ;e ii nr. 01>=1>77 pentru drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor, care i$a recunoscut acestuia un drept de mostenire le ala in deplina proprietate asupra unei cote$parti din mostenire, variind in functie de clasa de mostenitori cu care este c!emat la mostenire, un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand ospodariei casnice si darurilor de nunta, precum si un drept temporar de abitatie asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei. )onditiile cerute de le e sotului supravietuitor pentru a putea mosteni. )a orice succesor, pentru a putea mosteni, sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile enerale cerute de le e pentru a putea mosteni. %e asemenea, el trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la data desc!iderii succesiunii. %in punctul de vedere al dreptului succesoral, este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul, care este starea materiala sau se"ul sotului supravietuitor, daca sotii au avut sau nu copii, ori daca sotii convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data desc!iderii succesiunii. *ntrucat calitatea de sot se pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei, se impun cateva precizari le at de aceste situatii. *n caz de divort, casatoria este desfacuta din ziua cand !otararea de divort va ramane irevocabila 3art. 0> alin.1 ). fam.). Pana la aceasta data casatoria este in fiinta, astfel incat daca, de pilda, unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta, celalalt sot il mosteneste, casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor le ale mai sus citate. *n ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii, casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv. Aceasta 131

inseamna ca, in principiu, daca un +sot, decedeaza in intervalul de timp de la data inc!eierii casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei, nu poate fi mostenit de +sotul supravietuitor, intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut$o niciodata. Prin e"ceptie, in cazul casatoriei putative, conform dispozitiilor art. 10 alin. 1 ). fam., sotul de buna$credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr$o casatorie valabila pana la data la care !otararea #udecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. Prin urmare, daca un sot decedeaza in intervalul de timp de la data inc!eierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau anularii acesteia, iar sotul supravietuitor este de buna$credinta, prin dero are de la re ula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii, se considera ca acesta are calitatea de sot, astfel incat il va mosteni pe defunct . )ota$parte in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. %upa cum am vazut, sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori, dar el are drepturi succesorale proprii in concurs cu fiecare dintre acestea. Potrivit art. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77, sotului supravietuitor ii revine( a) in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de radul de rudenie cu defunctul si de numarul acestora, 1=7 din mostenire- b) in concurs cu ascendentii privile iati si colateralii privile iati ai defunctului, atunci cand vin impreuna la mostenire, indiferent de numarul acestora, 1=0 din mostenire- c) in concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre acestia, fie doar cu fratii sau surorile defunctului ori descendentii acestora, indiferent de numarul lor, 1=1 din mostenired) in concurs cu ascendentii ordinari 3mostenitorii din clasa a treia) sau cu colateralii ordinari 3mostenitorii din clasa a patra), in ambele cazuri, indiferent de numarul acestora, 0=7 din mostenire- e) in ipoteza in care nu e"ista mostenitori le ali in nici una din cele patru clase si nu e"ista nici mostenitori testamentari, sotul supravietuitor va cule e intrea a mostenire. *n caz de bi amie, cota$parte calculata conform re ulilor de mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna$credinta, nefiind de conceput ca fiecare dintre acestia sa beneficieze inte ral de cota cuvenita sotului supravietuitor . *mputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale. %atorita faptului ca ;e ea nr. 01>=1>77 a conferit sotului supravietuitor drepturi succesorale proprii, fara a modifica dispozitiile )odului civil care re lementeaza drepturile sccesorale ale celorlalti mostenitori le ali, s$a a#uns la concluzia ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori se va proceda mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor raportat la intrea a mostenire, dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intre ceilalti mostenitori conform cotelor de mostenire prevazute de le e . Astfel, de e"emplu, daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii ai defunctului, se procedeaza mai intai la stabilirea dreptului sotului supravietuitor in raport cu intrea a mostenire, adica 1=7 din mostenire, dupa care partea ramasa, adica 0=7 din mostenire, se imparte in doua parti e ale intre copii defunctului, fiecare primind cate 0=< din mostenire. 2ot astfel, in cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire 132

in concurs cu un parinte al defunctului si cu un frate al acestuia, sotul supravietuitor va primi 1=0 din mostenire 3art. 1 lit.b din ;e ea nr. 01>=1>77), restul de 1=0 din mostenire impartindu$se conform dispozitiilor art. HI0 ). civ intre parintele defunctului, care va primi 1=H din mostenire 3adica 1=7 din 1=0), si fratele defunctului, care va primi 1=1 din mostenire 3adica 0=7 din 1=0). )u alte cuvinte, cota succesorala cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima 3restran e) drepturile succesorale ale celorlalti mostenitori le ali. )aracterele #uridice ale dreptului de mostenire al sotului supravietuitor. /otul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu, iar nu si prin reprezentare. &l este mostenitor rezervatar 3art. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77) si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire impreuna cu descendentii defunctului 3art. 0 din ;e ea nr. 01>=1>77). /otul supravietuitor nu este mostenitor sezinar. *n conceptia care a stat la baza )odului civil, succesorii defunctului erau impartiti in mostenitori re ulati, considerati drept continuatori ai persoanei defunctului, si mostenitori nere ulati, considerati a succede doar la bunurile defunctului. Bostenitorii re ulati dobandesc asupra bunurilor succesorale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii, iar datoriile succesiunii devin ale lor personale, de unde consecinta ca acestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limitele activului 3ultra vires !ereditatis), in timp ce mostenitorii nere ulati, pe de o parte, nu dobandesc asupra bunurilor succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor proprii, iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului succesiunii doar in limita activului ce le revine 3intra vires !ereditatis). Aceste principii nefiind de ordine publica, pot fi ocolite, mostenitorii re ulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar, caz in care nu raspund de pasivul succesiunii decat in limita activului, iar mostenitorii nere ulati putand fi obli ati la plata pasivului ultra vires !ereditatis daca nu opresc printr$un inventar confuziunea patrimoniului propriu cu acela succesoral . %aca pana la adoptarea ;e ii nr. 01>=1>77 sotul supravietuitor era un mostenitor nere ulat, dupa aceasta data, prin drepturile conferite de aceasta le e si prin abro area implicita a dispozitiilor art. HI>$ H<0 ). civ. incluse in )artea ***, 2itlul *, )apitolul *@ +%espre succesiunile nere ulate,, el a fost considerat ca fiind inclus in cate oria mostenitorilor re ulati. %reptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand ospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta %in dispozitiile art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului, +sotul supravietuitor va mosteni, in afara de partea sa succesorala, mobilele si obiectele apartinand ospodariei casnice, precum si darurile de nunta,. 8atiunea acestui te"t este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului supravietuitor fara o temeinica #ustificare . Asadar, in concurs cu mostenitorii din clasele **$*@, sotul supravietuitor va primi, pe lan a cotele prevazute la art.1 lit.b$d din ;e ea nr. 01>=1>77, toate bunurile prevazute la art. A din aceeasi le e, fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus, 133

sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor. *n cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului, dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu mai subzista, toate bunurile succesorale, c!iar si cele la care se refera art. A din ;e ea nr. 01>=1>77, incluzandu$se in masa succesorala, care se va imparti conform re ulilor prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului . /fera mobilelor si obiectelor apartinand ospodariei casnice a fost conturata de doctrina si #urisprudenta. *n aceasta cate orie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale, ci numai acelea care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in ospodaria casnica . Astfel, intra in aceasta cate orie obiectele de mena#, masinile de atit, fri iderele, aspiratoarele, masinile de spalat rufe, bibliotecile, birourile, aparatele de radio si televiziune, aparatele de foto rafiat, precum si orice alte asemenea bunuri, tinand seama de conditiile si nivelul de trai al sotilor . Du intra sub incidenta dispozitiilor art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 bunurile care se e"clud prin natura lor, cum este cazul( autoturismelor, motocicletelor sau instrumentelor muzicale - al operelor de arta - al bunurilor care au servit la e"ercitarea profesiei sau meseriei defunctului ori al animalelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din ospodaria taraneasca . %e asemenea, se e"clud si bunurile care, desi prin natura lor intra in cate oria mentionata, nu au fost destinate utilizarii in ospodaria casnica, ci altor scopuri, cum ar fi acela al ac!izitionarii in scop de investitie .)onditii de acordare. Pentru acordarea dreptului special de mostenire, este indiferent daca bunurile provin din cate oria celor proprii sotului decedat sau din cate oria celor comune, dobandite de acesta impreuna cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei, din care sotului decedat ii revine o cota$parte care se include in masa succesorala . %aca bunurile sunt din cate oria celor proprii sotului decedat, se impune ca acestea sa fi fost aduse in ospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia . %reptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia dintre ei, aceasta putand fi si intermitenta , admitandu$se e"istenta lui c!iar si in cazul in care sotii au avut ospodarii separate, locuind in localitati diferite, indiferent de locul unde s$ar asi bunurile la data desc!iderii mostenirii . &ste necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor, caci in caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt a convietuirii . Bunurile la care face referire art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 se cuvin sotului supravietuitor independent de orice element cantitativ 3intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau numarul lor) , teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita e"clusiv din mobile si obiecte apartinand ospodariei casnice acestea sa revina in intre ime sotului ospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor. Bobilele si obiectele apartinand

supravietuitor numai in masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod e"pres prin le ate . )u alte cuvinte, dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. A din 134

;e ea nr. 01>=1>77 este unul subsidiar, care functioneaza numai daca de cu#us, liber sa o faca, nu a dispus de acestea in favoarea unor terti. %aca, de e"emplu, defunctul lasa printr$un le at particular o mobila de sufra erie unei persoane, dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat, ramanand insa eficace pentru celelalte bunuri apartinand ospodariei casnice cu privire la care defunctul, prin ipoteza, nu a facut acte de dispozitie testamentara. %onatiile facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si obiectele apartinand ospodariei casnice din cate oria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile, sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile, caz in care poate cere reductiunea acestora. )!iar daca reductiunea se face in natura , prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor, acesta din urma va dobandi bunul respectiv cu titlu de rezerva succesorala, iar nu cu titlu de drept special la mostenire. %ispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si obiectele apartinand ospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii, consecintele admiterii acesteia fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor. Datura #uridica a dreptului special de mostenire. )onceptia asupra naturii #uridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a evoluat in timp. Astfel, initial, s$a considerat ca sotul supravietuitor cule e bunurile prevazute la art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 in temeiul unui le at cu titlu particular prezumat, ar umentandu$se ca le ea ar prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea succesorala le ala *n aceasta conceptie, ca le at, dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus re imului liberalitatilor testamentare. Prin urmare, daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului, care sunt mostenitori rezervatari, are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibile, le atul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. %e asemenea, sotul supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire le ala conferit de art. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77 fata de dreptul special conferit de art.A din aceeasi le e, acceptandu$l pe unul si renuntand la celalalt. 5data cu adoptarea deciziei de indrumare nr. 11=1>H< a Plenului 2ribunalului /uprem , s$a impus insa o alta conceptie, astazi unanim acceptata in practica #udiciara si in doctrina, conform careia dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire le ala cu destinatie speciala. *n aceasta optica, daca defunctul nu a dispus in mod e"pres altfel, bunurile prevazute la art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, c!iar daca sunt sin urele bunuri lasate de de cu#us, neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. 2ot astfel, fiind vorba de un drept de mostenire le ala, sotul supravietuitor nu poate opta diferit in le atura cu drepturile sale care deriva din art. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77 fata de cele care deriva din art. A din aceeasi le e. Asadar, ori accepta mostenirea, si atunci ii revin ambele cate orii de drepturi, ori renunta la mostenire, si atunci nu poate primi nici una din 135

cele doua cate orii de drepturi. %arurile de nunta$Asa cum am vazut, art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 include intre bunurile cu privire la care sotul supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. %arurile de nunta sunt donatiile facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. %atorita faptului ca te"tul mentionat nu face alte precizari, in literatura de specialitate s$au conturat doua puncte de vedere, unul conform caruia in cate oria bunurilor la care se refera art. A din ;e ea nr. 01>=1>77 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti cu ocazia casatoriei, cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre succesori 3inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun , si altul conform caruia in aceasta cate orie, pe lan a donatiile mentionate mai sus, ar fi incluse si donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . ;e ea nu distin e, important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. &ste de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar, ca si donatiile primite in e"clusivitate de acesta, fiind bunuri ce ii apartin c!iar lui, nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor succesorale dobandite de la sotul decedat. 8e imul #uridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand ospodariei casnice pe care l$ am infatisat mai sus.8e lementare le ala. Art. 7 alin. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77 prevede ca +sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie, va avea pana la e"ecutarea iesirii din indiviziune si in orice caz, cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau, in afara de dreptul de mostenire potrivit dispozitiilor de mai sus, un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, daca aceasta face parte din succesiune,. Acest drept de abitatie, in principiu, are natura identica cu abitatia de drept comun re lementata de art. AHA$AIA ). civ. &ste vorba asadar de un drept real asupra lucrului altuia, constand in dreptul de a utiliza 3locui) e"clusiv in interes propriu casa care face parte din masa succesorala, iar nu de un simplu drept de creanta 3locatiune). Prin e"ceptie de la abitatia de drept comun, sotul supravietuitor este scutit de obli atia de a da cautiunea prevazuta la art. AHH ). civ. 3art. 7 alin.1 din ;e ea nr. 01>=1>77). %e asemenea, prin e"ceptie de la dispozitiile art. AI1 ). civ., care permit titularului abitatiei de drept comun asupra unei case de locuit sa inc!irieze +partea casei ce nu locuieste,, sotul supravietuitor nu poate ceda sau inc!iria in nici un fel locuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitatie 3art. 7 alin.1 din ;e ea nr. 01>=1>77). Aceasta insemna ca, spre deosebire de abitatia de drept comun, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor ii confera acestuia doar atributul utilizarii efective a locuintei 3#us utendi), iar nu si pe acela de a$i percepe fructele 3#us fruendi). /pre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sotului supravietuitor de art. A din ;e ea nr. 01>=1>77, care revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului, dreptul de abitatie asupra casei de locuit nu este astfel conditionat, functionand c!iar si in concurs cu descendentii defunctului. )onditii cerute pentru a lua nastere. %reptul de abitatie al sotului 136

supravietuitor se naste in temeiul le ii 3art. 7 din ;e ea nr. 01>=1>77). Pentru aceasta se cer a fi intrunite urmatoarele conditii( sotul supravietuitor sa nu detina o alta locuinta - locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate e"clusiva, in proprietate comuna cu sotul supravietuitor sau in proprietate comuna cu alte persoane . *n cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctului impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se intinde asupra intre ii locuinte sau numai asupra cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala. *n favoarea primei teze pledeaza ar umentul ca dreptul de abitatie presupune utilizarea unei locuinte, adica a unui bun corporal, iar nu a unei cote$parti ideale din acesta. *nconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicite a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. )ea de a doua teza este sustinuta de doctrina, aratandu$se ca +in toate cazurile, dreptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in limitele cotei$parti de proprietate dobandite prin mostenire de catre comostenitori, . Aceasta teza prezinta, la randul ei, inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilitatii intre dreptul de abitatie, care presupune utilizarea 3locuirea) efectiva a bunului, si drepturile succesorale care, in acest caz, prin ipoteza, poarta doar asupra unei cote$parti ideale din locuinta, iar nu asupra intre ului. *n plus, c!iar daca putem accepta ideea unui parta# de folosinta intre comostenitori 3inclusiv sotul supravietuitor), pe de o parte, si coproprietarii nemostenitori, pe de alta parte, pentru ca sotul supravietuitor sa$si e"ercite dreptul de abitatie asupra cotei atribuite in folosinta comostenitorilor, coproprietarii nemostenitori pot cere oricand parta#ul 3art. I1< ). civ.), c!iar inaintea implinirii termenului de un an prevazut de art. 7 alin.1 din ;e ea nr. 01>=1>77, ceea ce ridica problema opozabilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in raport cu acestia- sotul supravietuitor sa fi locuit la data desc!iderii mostenirii in locuinta respectiva, fie impreuna cu defunctul, fie separat de acesta- sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietar e"clusiv al locuintei, caci in caz contrar dreptul de abitatie nu mai are nici o ratiune, dreptul sau e"clusiv de proprietate conferindu$i inclusiv #us utendi- defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietatea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitatie sau de uzufruct in favoarea unui tert, sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de le e, asa cum, conform art. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77, are asupra a #umatate din cotele de mostenire le ala prevazute la art.1 din aceeasi le e. %reptul de abitatie al sotului supravietuitor( este un drept care izvoraste direct din le e, ceea ce inseamna ca pentru a fi obtinut de sotul supravietuitor nu trebuie decat sa fie invocat de acesta. *n caz de liti iu, instanta de #udecata, constatand intrunirea conditiilor cerute de le e, va da curs consecintelor le ale care decur din e"istenta valabila a acestui drept 3punerea locuintei la dispozitia sotului supravietuitor, obli area comostenitorilor sa tolereze folosinta linistita a locuintei etc.)- este un drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate 137

asupra locuintei. Acest drept poarta in principiu asupra locuintei insasi si asupra tuturor accesoriilor si dependintelor acesteia - este un drept temporar, care dureaza pana la data iesirii din indiviziune, dar nu mai putin de un an de la data desc!iderii mostenirii- este un drept real strict personal, care nu poate profita decat sotului supravietuitor si, eventual, copiilor minori ai acestuia care locuiesc impreuna cu el, indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr$o alta casatorie. %e aici decur e si caracterul inalienabil si insesizabil al acestui drept. Bodificari pe parcursul e"ercitarii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. )onform art. 7 alin.0 din ;e ea nr. 01>=1>77, +comostenitorii sotului supravietuitor vor putea cere restran erea dreptului de abitatie, in cazul cand locuinta nu va fi necesara in intre ime,. Aceasta inseamna ca, in principiu, sotul supravietuitor are vocatie la folosirea intre ii locuinte, dar ca, in cazul in care comostenitorii o cer, dreptul de abitatie poate fi restrans, daca locuinta nu este necesara in intre ime sotului supravietuitor. 8estran erea dreptului de abitatie poate fi realizata pe cale amiabila intre partile interesate, iar in caz de liti iu pe cale #udecatoreasca 3art. A din ;e ea nr. 01>=1>77). Potrivit art. 7 alin.7 din ;e ea nr. 01>=1>77, comostenitorii +vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte,. )u alte cuvinte, in cazuri bine intemeiate, sotul supravietuitor poate fi obli at la un sc!imb, urmand a$si e"ercita dreptul de abitatie asupra unei alte locuinte decat aceea care face parte din masa succesorala. ;ocuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie sa fie ec!ivalenta celei facand parte din masa succesorala si sa fie situata in aceeasi localitate . /i in acest caz, sc!imbul poate fi realizat amiabil intre partile interesate, iar in caz de liti iu pe cale #udecatoreasca 3art. A din ;e ea nr. 01>=1>77). *ncetarea dreptului de abitatie. %reptul de abitatie al sotului supravietuitor inceteaza prin( realizarea parta#ului asupra locuintei, dar nu mai devreme de un an de la data desc!iderii mostenirii 3art. 7 alin. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77)- recasatoririrea sotului supravietuitor, indiferent de momentul cand se realizeaza aceasta, c!iar inaintea implinirii termenului de un an de la data desc!iderii mostenirii sau a realizarii parta#ului 3art. 7 alin. H din ;e ea nr. 01>=1>77)consolidare, atunci cand parta#ul locuintei se face inaintea implinirii termenului de un an de la data desc!iderii mostenirii, iar aceasta este atribuita sotului supravietuitor 3art. AAI si AHA ). civ.)- !otarare #udecatoreasca constatand abuzul in folosinta locuintei, conform dispozitiilor de drept comun aplicabile in materie de abitatie 3art. AA< alin. 1 si art. AHA ). civ.).

71) &fectele actului #uridic civil. Principiile efectelor actului #uridic civil. /copul pentru care se inc!eie un act #uridic este producere de efecte #uridice, acestea desemnand drepturile subiective si obli atiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau le stin e un asemenea act. Aceste efecte reprezinta continutul unui act #uridic civil. %e aici 138

rezulta ca a stabili efectele unui act #uridic inseamna a cunoaste continutul acestuia, a cauzelor care precizeaza drepturile si obli atiile civile nascute, modificate sau stinse. &fectele actului #uridic civil sunt re lementate de )odul )ivil prin doua re lementeaza efectele conventiilor sau contractelor, in rupe de norme( norme care eneral- norme care re lementeaza

efectele diferitelor contracte civile 3e". contractele de vanzare$cumparare, sc!imbul, societatea, mandatul, depozitul, amanetul, tranzactia, donatia) dar si efectele actului unilateral. Pentru a stabili efectele unui act #uridic trebuie mai intai sa se stabileasca e"istenta acestuia. Atunci cand e"ista mi#loace de proba suficiente si concludente, dovedirea e"istentei actului #uridic atra e dupa sine stabilirea efectelor sale, acestea fiind clar e"primate. *n practica, insa, desi se poate dovedi e"istenta actului #uridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate, e"istand indoieli cu privire la continutul acelui act. *n astfel de situatii se pune problema calificarii actului, adica stabilirea daca acesta este civil, comercial sau apartine altui domeniu. Pentru stabilirea efectelor actului #uridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la re uli de interpretare a actului #uridic civil. Aceste re uli sunt( J)onventiile obli a nu numai la ceea ce este e"pres in ele, dar la toate urmarile, ce ec!itatea, obiceiul sau le ea da obli atiei dupa natura sa., J)lauzele obisnuite intr$un contract se subintele , desi nu sunt e"prese intr$insul, 3art.><1 ).civ) J*nterpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literar al termenilor, 3art.>II ).civ) J)and este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obli a, 3art.><0 ).civ) J)and o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul, 3art. >I< ).civ) J2oate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu$se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intre , 3art.><1 ).civ.) J2ermenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului, 3art.>I> ).civ) J%ispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s$a inc!eiat contractul, 3art.><? ).civ) J)onventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si$au propus a contracta, oricat de enerali ar fi termenii cu care s$a inc!eiat, 3art.><7 .civ) J)and intr$un contract s$a pus anume un caz pentru a se e"plica obli atia, nu se poate sustine ca printr$acesta s$a restrans intinderea ce an a#amentul ar avea de derept in cazurile nee"prese, 3art. ><A ).civ) Principiile efectelor actului #uridic &fectele actului #uridic civil sunt uvernate de trei principii 3re uli de drept civil), in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte. Principiul fortei obli atorii$Acest principiu este dat de art. >H> alin.1 din )odul )ivil( Jconventiile le al facute au putere de le e intre partile contractante. &le se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de le e,. Actul #uridic odata inc!eiat nu este facultativ si este obli atoriu, adica da nastere la drepturi si obli atii care se impun partilor precum le ea. Astfel, principiul fortei obli atorii reprezinta reflectarea in plan #uridic a obli ativitatii respectarii cuvantului dat. Pentru contractele bilaterale, 139

acest principiu este sinonim cu formularea( Jcontractul este le ea partilor,, acestea trebuind sa e"ecute obli atiile pe care si le$au asumat contractual. ;ibertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a inc!eia orice contract doresc, insa odata acesta inc!eiat contractul trebuie respectat precum le ea. %e la acest principiu e"ista si e"ceptii, si anume atunci cand efectele actului #uridic nu se produc asa cum au intentionat partile. Principiul irevocabilitatii actului #uridic$Art.>H> alin.1 )odul civil( actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei sin ure parti, iar actului #uridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului. *n momentul inc!eierii unui act #uridic se naste obli atia respectarii acestuia iar cel care inc!eie un astfel de act nu se poate raz andi, nerespectandu$l. %aca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca e"ista acordul ambelor parti, dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila. %e la principiul irevocabilitatii actului #uridic e"ista doua e"ceptii ce vizeaza, prima, actul #uridic bilateral, iar a doua, actul #uridic unilateral. &"ceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala 3oferata poate fi revocata pana in momentul a#un erii ei la destinatar), testamentele 3sunt acte #uridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii. &"ceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti, contractele de locatiune pe durata nelimitata, stin erea manadatului, restituirea unui depozit. Principiul relativitatii efectelor actului #uridic civil$Art.>H> alin.1 )odul civil spune ca puterea de le e a conventiilor le al facute au putere numai intre partile contractante. Art.>I0 )odul civil( conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea. Prin raportare la pincipiul obli ativitatii un individ este obli at sa respecte actele #uridice inc!eiate de el dar nu si pe acelea inc!eiate de alte persoane. )onform acestui principiu, actul #uridic are efecte relative, adica nu ii poate afecta decat pe cei care il inc!eie. Acest principiu presupune e"istenta a trei notiuni( parte, avanzi$cauza si terti. Parte este persoana care inc!eie, personal sau prin reprezentant, un act #uridic civil. Avanzii$cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului #uridic din cauza le aturii e"istente intre ei si parti. /unt trei cate orii de avanzi$cauza, si anume( succesorii universali si cei cu titlu universal- succesorii cu titlu particular- creditorii c!iro rafari. /uccesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice, fie o persoana #uridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie. /uccesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat, sau este persoana #uridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane #uridice divizate. /uccesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. )reditorii c!iro rafari sunt acei creditori care nu au o arantie reala pentru creanta lor, dar au drept de a# eneral asupra patrimoniului debitorului lor. 2ertii sunt persoanele care nu au inc!eiat nici personal, nici prin reprezentant un act #uridic civil. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte 140

ale inc!eierii actului #uridic. &"ceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul #uridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile, ca o consecinta a vointei partilor ce au inc!eiat acel act. /unt doua tipuri de e"ceptii( reale si aparente. &"ceptiile aparente 3sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu, efectele actului subordonandu$se insa acestuia) includ situatia avanzilor$cauza, promisiunea faptei altuia 3o parte se obli a sa determine un tert sa aiba o anumita conduita), simulatia, reprezentarea. &"ceptiile reale sunt cele in care actul #uridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile, ca o consecinta a vointei partilor ce au inc!eiat actul. /tipulatia pentru altul, sau contractul in favoarea unei a treia persoane, este o astfel de e"ceptie( promitentul se obli a fata de stipulant sa e"ecute o prestatie in favoarea tertului beneficiar.

70) &fectele mprelii motenirii. 5bli aia de aranie ntre coprtai. ArtI<I$)od civil$coerezii trebuie sa aranteze tulburarile si victiunile ce proced dintr$o cauza anterioara impartelii. )onditii( unul dintre copartasi a suferit o tulburare de drept, tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara parta#ului, tulburarea sa nu fie imputabila celui care a suferit pa uba, obli atia sa nu fie inlaturata printr$o cauza de ne arantie stipulata in actul de imparteala.

77) &fectele nulitii actului #uridic. &fectele nulitatii sunt consecintele #uridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Feneric, efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului #uridic enerat de actul #urudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea le alitatii. *n functie de ceea ce s$a intamplat dupa inc!eierea actului #urudic civil, se pot distin e urmatoarele ipoteze(1.actul n$a fost e"ecuta inca( aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi e"ecutat- deci partile se afla in situatia e ala aceleia in care n$ar fi inc!eiat actul. 1.actul a fost e"ecutat total sau partial, pana la !otararea de anulare, efectele nulitatii vor consta in( a)desfiintarea, retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat.0.actul a fost e"ecutat, iar dobanditorul de drepturi le$a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori- pana la !otararea de anulare efectele nulitatii presupun( a)desfiintarea actului e"ecutat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. &fectul nulitatii se e"prima in ada iul ,,Nuod nulum est, nullum producit effectumTT , care rezulta din cele spuse mai sus. Pentru a opera aceasta re ula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor 141

nulitatii( retroactivitatea nulitatii- restabilirea situatiei anterioare $ restitutio in inte rum $ adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat- anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului subsecvent. 3,,resoluto #ure dantis, resolvitur #us accipientisTT) Principiul retroactivitatii. &"ceptii. Principiul consta in acea re ula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor 3e"emplu.nunc.), ci si pentru trecut 3e"emplu.tunc.), adica aceste efecte se suie pana in momentul inc!eierii actului #uridic civil. 8etroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s$au produs intre momentul anularii efective a actului. *n temeiul acestui principiu, partile a#un in situatia in care n$ar fi inc!eiat actul #uridic. &"ceptii de la retroactivitatea nulitatii. &"ceptiile reprezinta acele cazuri in care, pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul inc!eierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. %e unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai e" nunc, iar nu si e" tunc. )onstituie asemenea e"ceptii( mentinerea efectelor produse de un contract cu e"ecutare succesivapastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta 3)odul civil, art. 7<A)- in acest caz, neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. Principiul repunerii in situatia anterioara este re ula de drept potrivit careia tot ce s$a e"ecutat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului #uridic trebuie sa a#un a in situatia in care acel act nu s$ar fi inc!eiat. ,,8estitutio in inte rumTT, ca si retroactivitatea, priveste efectele nulitatii actului #uridic intre parti nu fata de terti. &"ceptiile de la principiul ,,restitutio in inte rumTT( sunt e"ceptii acele situatii in care,pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii, deci se mentin.&"ceptiile de la ,,restitutio in inte rumTT sunt in acelasi timp, si e"ceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. &ste e"ceptie de la ,,restitutio in inte rumTT, nu numai mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. *n doctrina si in practica sunt considerate e"ceptii de la ,,restitutio in inte rumTT( cazul incapabilului, care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbo atirii sale, cazul aplicarii principiului ,,nemo auditur propriam turpetudinem alle onsTT.3nimanui nu$i este in aduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.). Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial$Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea re ula de drept in virtutea careia, anularea actului initial primar atra e anularea si a actului subsecvent, urmaritor, datorita le islaturii sale cu primul *n practica, aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 1 situatii( *n cazul ,,actelor autorizateTT, la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie si.*n cazul a doua acte, din care unul este principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului principal atra e desfiintarea si a actului accesoriu, prin aplicarea re ulii ,,accesorium seNuitur principaleTT. &"ceptii. cazul aplicarii art.1>?>, alineatul 1 din )odul civil, coroleorat cu art.>I1 din )odul civil 3/ituatia practica este urmatoarea( A inc!eie un contract de comodat $ imprumut de folosinta $ 142

cu B- comodatorul, B ,vinde, desi nu are dreptul sa o faca, bunul mobil, ce face obiectul contractului de comodat, lui ), care este de buna credinta, adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului, si inta in posesia bunului mobil- apoi contractul de comodat este anulat $ B a crezut ca A ii doneaza bunul, iar A a avut intentia de a$i da bunul numai cu titlul de comodat).5data anulat contractul dintre A si B, ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si ), iar ),sa fierobli at sa restituie bunul respectiv- cu toate acestea, ), se va apara, cu succes, invocand art.1>?> din )odul civil, potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste c!iar proprietatea bunului- cazul aplicarii art.1?, alineatul 1 din %ecretul nr.01=1>A7( ,,%aca cel declarat mort este in viata, se poate cere oricand, anularea !otararii prin care s$a declarat moarteaTT, iar alineatul 1 dispune( ,,)el care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea !otararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale.)u toate acestea, dobanditorul cu titlul oneros nu este obli at sa le inapoieze, decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata- cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.Du se aplica e"ceptia in cazul tertului ac!izitor, cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate, deci a fost de rea credinta.Principii de drept care inlatura re ula ,,`uod nullum est, nullum producit effectumTT. Aceste principii sunt( Principiul conversiunii actului #uridic.$)onversiunea actului #uridic inseamna, in esenta, inlocuirea actului nul cu un act #uridic valabil.Pentru a opera conversiunea, sunt necesare urmatoarele conditii( sa e"iste un element de diferenta intre actul nul si actul valabil- unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total- actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate, iar aceste conditii sa se re aseasca in c!iar cuprinsul actului anulatmanifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Bentionam, cateva aplicatii ale conversiunii actului #uridic( cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a le atului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat- cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala, desi actul de instrainare este nul, si manifestarea de vointa e"primata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. Principiul ,,error communis facit #usTT. /e mai numeste si ,,principiul validitatiiaparentei indreptTT- acest principiu inlatura nulitatea unui act inc!eiat intr$o situatie de eroarecomuna, obsteasca. )onsacrarea acestui principiu o asim in art.I din ;e ea nr.11>=1>>H cu privire la actele de stare civila 3Bonitorul 5ficial nr.1<1=1>>H)( ,,Actele de stare civila intocmite de o persoana care a e"ercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila,cu respectarea prevederilor prezentei le i, sunt valabile, c!iar daca acea persoana nu avea acesta calitate.TTPrincipiul raspunderii civile delictuale. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.*ntre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului $ consacrat in art.11A> din )odul civil $, are prioritate al doilea principiu care ec!ivaleaza, practic, cu mentionarea actului anulabil, ca cea mai buna reparare a pre#udiciului ce s$ar produce co$contractului prin fapta 143

ilicita a minorului.3in acest sens, art.11H1 din )odul civil dipune( ,,Binorulnu are actiunea in rescizuine contra obli atiilor ce rezulta din delictele sale.TT

7A) &"cepia de nee"ecutare a contractelor sinala matice. &"ceptia de nee"ecutare a contractului reprezinta un mi#loc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinala matic in cazul in care i se pretinde e"ecutarea obli atiei ce$i incumba fara ca partea care pretinde e"ecutarea sa$si e"ecute propriile obli atii. 2emeiul #uridic al e"ceptiei de nee"ecutare a contractului consta in principiul reciprocitatii si interdependentei obli atiilor partilor contractuale in contractele sinala matice. )onditiile e"ceptiei( obli atiile reciproce ale partilor sa aiba temei in acelasi contract, sa e"iste o nee"ecutare a obli atiilor suficient de importanta din partea celuilalt cocontractant, nee"ecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca e"ceptia, fapta care l$a impiedicat pe celalalt sa$si e"ecute obli atia, raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna re ula e"ecutarii simultane a obli atiilor celor doua parti. &"ceptia de invocare suspenda e"ecutarea prestatiei celui care o invoca.

7H) &"ecutarea direct 3n natur) a obli aiilor. &"ecutarea silit 3urmrirea silit) este procedura prin mi#locirea creia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr$o !otrre #udectoreasc sau printr$un alt titlu e"ecutoriu, constrn e $ cu concursul or anelor de stat competente K pe debitorul su, care nu$i e"ecut de bun voie obli aiile decur nd dintr$un asemenea titlu, de a i le aduce la ndeplinire, n mod silit. ;e islaia e"ecuional re lementeaz dou modaliti diferite de e"ecutare( executarea silit direct i executarea silit indirect. &"ecutarea silit este direct atunci cnd creditorul tinde s obin realizarea n natur a prestaiei care formeaz obiectul obli aiei debitorului, astfel cum aceasta este nscris n titlul e"ecutoriu, obli aie de a face. Aceast modalitate de e"ecutare mai este cunoscut i sub denumirea de e"ecutare silit n natur. %ac obiectul obli aiei debitorului l constituie un bun determinat, dup natura bunului, mobil sau imobil, e"ecutarea silit direct va fi mobiliar sau imobiliar. 'n cazul e"ecutrii silite directe imobiliare, e"ecutorul #udectoresc este cel de la locul aezrii bunului. 2ot n cadrul aceleiai modaliti e"ist i e"ecutarea silit direct a obli aiilor de a face sau a nu face ceva care implic faptul personal al debitorului. Aceast obli aie nu poate fi realizat pe calea constrn erii fizice. /in ura cale de constrn ere pentru a determina pe debitor s$i e"ecute obli aia n natur const n aplicarea daunelor cominatorii, ca o sanciune constnd n plata 144

unei sume de bani pentru fiecare zi de ntrziere pn la e"ecutarea obli aiei n natura sa specific, sau ncuviinarea de a e"ecuta creditorul obli aia debitorului, dar pe c!eltuiala acestuia. &"ecutarea silit direct sau n natur se realizeaz sub trei forme( a predrii bunurilor mobile; a predrii bunurilor imobile i a executrii altor obligaii de a face sau a obligaiei de a nu face' predarea silit a bunurilor mobile. #Procedura predrii silite a bunurilor debuteaz printr$o somaie transmis prin e"ecutorul #udectoresc debitorului, pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obli aiei stabilite prin titlul e"ecutoriu. %ac partea obli at s predea un bun mobil, determinat prin cantitate i calitate, nu$i ndeplinete obli aia n termen de o zi de la primirea somaiei, predarea lui se va face prin e"ecutare silit 3art. AIA ). proc. civ.). 'n scopul realizrii e"ecutrii, e"ecutorul #udectoresc va ridica bunul urmrit de la debitor sau de la persoana la care se afl, punndu$l pe creditor n drepturile sale, stabilite prin titlul e"ecutoriu. %espre aceste operaii e"ecutorul #udectoresc va nc!eia un proces$ verbal, stabilind totodat c!eltuielile de e"ecutare pe care urmeaz s le plteasc debitorul. Procesul$verbal menionat constituie titlu e"ecutoriu n privina c!eltuielilor de e"ecutare stabilite n sarcina debitorului- predarea silit a bunurilor imobile. #Procedura predrii silite a bunurilor imobile constituie o form de urmrire direct a obli aiei care formeaz obiectul raportului #uridic recunoscut printr$un titlu e"ecutoriu. Aceast form de e"ecutare se poate realiza n cazul admiterii unei aciuni n revendicare, a unei aciuni n evacuare i n cazul oricrei !otrri prin care s$a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. Aceast procedur cuprinde, n principiu, aceleai etape ca i n cazul predrii silite a bunurilor mobile. Astfel, dac partea obli at s prseasc ori s predea un imobil nu$i ndeplinete aceast obli aie n termen de A zile de la primirea somaiei, ea va fi ndeprtat prin e"ecutare silit, iar imobilul va fi predat celui ndreptit. 'n vederea e"ecutrii silite a obli aiei, e"ecutorul #udectoresc va soma pe debitor s prseasc de ndat imobilul, iar n caz de mpotrivire, va elibera imobilul cu a#utorul forei publice, punnd pe creditor n drepturile sale. %ac e"ecutarea privete un imobil n care se sesc bunuri mobile ce nu formeaz obiectul e"ecutrii i pe care debitorul nu le ridic sin ur, e"ecutorul va ncredina aceste bunuri n pstrarea unui custode, pe c!eltuiala debitorului. %espre ndeplinirea e"ecutrii potrivit prevederilor prezentei seciuni e"ecutorul #udectoresc va ntocmi un proces$verbal- e"ecutarea silit a altor obli aii de a face sau de a nu face$Decesitatea e"ecutrii silite se poate ivi nu doar n cazul n care urmritul a fost obli at printr$un titlu e"ecutoriu s predea un bun mobil sau imobil determinat, ci i atunci cnd el a fost obli at s fac ceva sau s se abin de la o anumit aciune. Astfel, dac debitorul refuz s ndeplineasc o obli aie de a face, cuprins ntrun titlu e"ecutoriu, n termen de 1? zile de la primirea somaiei, creditorul poate fi autorizat de instana de e"ecutare, prin nc!eiere irevocabil, dat cu citarea prilor, s o ndeplineasc el nsui sau prin alte persoane, pe c!eltuiala debitorului. %ac obli aia de a face nu poate fi ndeplinit prin alt 145

persoan dect debitorul, acesta poate fi constrns la ndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. *nstana sesizat de creditor poate obli a pe debitor, prin nc!eiere irevocabil, dat cu citarea prilor, s plteasc, n favoarea statului, o amend civil de la 1??.??? lei la A??.??? lei, stabilit pe zi de ntrziere pn la e"ecutarea obli aiei prevzute n titlul e"ecutoriu. Pentru acoperirea pre#udiciilor cauzate prin nendeplinirea obli aiei creditorul poate cere obli area debitorului la daune$interese. Aceste dispoziiile sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul cnd titlul e"ecutoriu cuprinde o obli aie de a nu face. )reditorul va putea cere instanei de e"ecutare s fie autorizat, prin nc!eiere irevocabil, dat cu citarea prilor, s desfiineze el nsui sau prin alte persoane, dac este cazul, pe socoteala debitorului, lucrrile fcute de acesta mpotriva obli aiei de a nu face. %ac debitorul se opune la e"ecutarea obli aiei de ctre creditor, acesta va putea obine, prin intermediul e"ecutorului #udectoresc, concursul or anelor de poliie, #andarmerie sau al altor a eni ai forei publice, dup caz.

7I) &"ecutarea indirect a obli aiilor 3e"ecutarea prin ec!ivalent). Poprirea este acea form a e"ecutrii silite indirecte prin care se valorific sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmribile datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora n viitor n temeiul unor raporturi #uridice e"istente. Poprirea poate fi folosit nu numai n cazul n care debitorul este o persoan fizic, ci i n cazul n care acesta are calitatea de persoan #uridic. @ocaia de a deveni parte ntr$un raport #uridic de poprire are un caracter eneral, cci nimeni nu se poate sustra e, n principiu, de la aceast procedur. Pe de alt parte, poprirea se realizeaz prin intermediul unei proceduri ce confer suplee i rapiditate n recuperarea creditului, elemente de natur a o face preferabil altor proceduri e"ecuionale. 'n cadrul unei popriri particip, de re ul, trei subieci de drept( creditorul urmritor, denumit i creditor popritor, debitorul urmrit, denumit i debitor poprit i o ter persoan, denumit ter poprit, care datoreaz o sum de bani debitorului urmrit, ntre aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot attea raporturi #uridice. %intre aceste raporturi #uridice dou preced nfiinarea popririi. &ste vorba de raportul de crean dintre creditorul urmritor i debitorul urmrit, precum i de raportul de crean dintre debitorul poprit i terul poprit, acesta din urm caracterizndu$se prin aceea c terul este dator fa de debitorul urmrit. )ele dou raporturi #uridice menionate sunt raporturi de drept substanial, raporturi de crean, care$i au izvorul, cel mai adesea, n raporturile contractuale dintre pri. Al treilea raport #uridic implicat ntr$o poprire are un caracter cu totul particular, cci el nu precede raportul e"ecuional, ci ia natere tocmai n cadrul procedurii de urmrire silit. )el de$al treilea 146

raport #uridic este tot un raport de crean, un raport de la creditor la debitor, n sensul c debitorul poprit este creditor al terului. %ar acest raport #uridic se creeaz prin adresa de nfiinare sau, dup caz, de validare a popririi. Prin adresa de nfiinare sau, dup caz, prin sentina de validare ia natere raportul de crean dintre creditorul urmritor i terul poprit, n sensul c acesta din urm va trebui s plteasc sumele datorate debitorului $ n limitele necesare pentru acoperirea creanei $ direct n minile creditorului urmritor. 5biectul popririi l constituie sumele de bani pe care terul poprit le datoreaz debitorului urmrit. Potrivit le ii, sunt supuse e"ecutrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmribile. Poprirea se nfiineaz la cererea creditorului, de e"ecutorul #udectoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terului poprit. Pentru sumele datorate cu titlu de obli aie de ntreinere sau de alocaie pentru copii, precum i n cazul sumelor datorate cu titlu de desp ubiri pentru repararea pa ubelor cauzate prin moarte, vtmarea inte ritii corporale sau a sntii, cnd e"ecutarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, nfiinarea popririi se dispune de instana de fond, din oficiu, de ndat ce !otrrea este e"ecutorie potrivit le ii. Poprirea se nfiineaz fr somaie, prin adres nsoit de o copie certificat de pe titlul e"ecutoriu, comunicat celei de$a treia persoane, ntiinndu$se totodat i debitorul despre msura luat. 'n adresa de poprire se va pune n vedere celei de$a treia persoane, care devine ter poprit, interdicia de a plti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaz ori pe care i le va datora, declarndu$le poprite n msura necesar pentru realizarea obli aiei ce se e"ecut silit. 'n cazul n care poprirea a fost nfiinat ca msur asi urtorie i nu a fost desfiinat pn la obinerea titlului e"ecutoriu, se va comunica terului poprit copie certificat de pe titlul e"ecutoriu n vederea ndeplinirii obli aiilor pe care le are. *ndisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va nceta dac debitorul consemneaz, cu afectaiune special, ntrea a valoare a creanei la dispoziia creditorului urmritor. %ebitorul va nmna recipisa de consemnare e"ecutorului #udectoresc, care va ntiina de ndat pe terul poprit. Poprirea rmne n fiin i atunci cnd debitorul i sc!imb locul de munc la o alt unitate sau este pensionat. 'n aceste cazuri, unitatea de la care pleac debitorul va trimite actele prin care s$a nfiinat poprirea unitii la care se afl noul loc de munc al debitorului sau or anului competent de ocrotire social care, de la data primirii acestor acte, devine ter poprit. %ac debitorul prsete unitatea fr ca aceasta s cunoasc noul loc de munc, ea l va ncunotina pe creditor despre aceast mpre#urare. %up aflarea noului loc de munc al debitorului, creditorul l va aduce la cunotin unitii de la care debitorul a plecat. 'n termen de 1A zile de la comunicarea popririi, iar n cazul sumelor de bani datorate n viitor, de la scadena acestora, terul poprit este obli at( a) s consemneze suma de bani sau, dup caz, s indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite i s trimit dovada 147

e"ecutorului- b) s plteasc direct creditorului suma reinut i cuvenit acestuia, n cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obli aie de ntreinere sau de alocaie pentru copii, precum i n cazul sumelor datorate cu titlu de desp ubiri pentru repararea pa ubelor cauzate prin moarte, vtmarea inte ritii corporale sau a sntii, cnd e"ecutarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. ;a cererea creditorului suma i va fi trimis la domiciliul indicat sau, dac este cazul, la reedina indicat, c!eltuielile de trimitere fiind n sarcina debitorului. %ac sunt nfiinate mai multe popriri, terul poprit va comunica, dup caz, e"ecutorului ori creditorilor numele i adresa celorlali creditori, precum i sumele poprite de fiecare n parte. 'n cazul debitorului titular de conturi bancare, la data sesizrii bncii, sumele e"istente, precum i cele provenite din ncasrile viitoare sunt indisponibilizate n msura necesar realizrii creanei. %in momentul indisponibilizrii i pn la ac!itarea inte ral a obli aiilor prevzute n titlul e"ecutoriu terul poprit nu va face nici o alt plat sau alt operaiune care ar putea diminua suma indisponibilizat, dac le ea nu prevede altfel. Aceste dispoziii sunt aplicabile i n cazurile n care poprirea se nfiineaz asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmribile ce se afl n pstrare la uniti specializate. &"ecutorul #udectoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dup mplinirea termenului de 1A zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. )reditorilor care nu locuiesc sau nu$i au sediul n localitatea unde funcioneaz e"ecutorul, acesta le va trimite sumele pltite de terul poprit pe c!eltuiala debitorului. 'n cazul n care sunt nfiinate mai multe popriri i sumele cuvenite creditorilor depesc suma urmribil din veniturile debitorului, terul poprit, va reine i va consemna suma urmribil i va depune dovada consemnrii la e"ecutorul #udectoresc. %ac terul poprit nu$i mai ndeplinete obli aiile ce$i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv n cazul n care, n loc s consemneze suma urmribil a liberat$o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau or anul de e"ecutare, n termen de 0 luni de la data cnd terul poprit trebuia s consemneze sau s plteasc suma urmribil, poate sesiza instana de e"ecutare, n vederea validrii popririi. *nstana va cita creditorul urmritor, debitorul i terul poprit i, dac din probele administrate rezult c terul poprit datoreaz sume de bani debitorului, va da o !otrre de validare a popririi prin care va obli a terul poprit s plteasc creditorului, n limita creanei, suma datorat debitorului, iar n caz contrar, va !otr desfiinarea popririi. 2erul poprit, care, cu rea$ credin, a refuzat s$i ndeplineasc obli aiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeai !otrre. %ac sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaz att pentru sumele a#unse la scaden, ct i pentru cele care vor fi scadente n viitor, validarea producndu$i efectele numai la data cnd sumele devin scadente. %up validarea popririi terul poprit va proceda, dup caz, la consemnarea sau plat. 'n caz de nerespectare a acestor obli aii, e"ecutarea silit se va face mpotriva terului poprit, pe baza !otrrii de validare care 148

constituie titlu e"ecutoriu. %ac poprirea a fost nfiinat asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, e"ecutorul va proceda la valorificarea lor innd seama i de re lementrile speciale referitoare la aceste bunuri, precum i la eliberarea sau distribuirea sumelor obinute. Du sunt supuse e"ecutarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de le e si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie- b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau or anizatii internationale pentru derularea unor pro rame ori proiecte- c) sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de H luni de la data infiintarii popririi. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de e"ecutorul #udecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.Pentru sumele datorate cu titlu de obli atie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despa ubiri pentru repararea pa ubelor cauzate prin moarte, vatamarea inte ritatii corporale sau a sanatatii, cand e"ecutarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce !otararea este e"ecutorie potrivit le ii.

7<) &"proprierea pentru cauz de utilitate public. Doiune. 5biect. &fecte. Prin e"propriere intele em trecerea fortata in proprietate publica, prin !tarare #udecatoreasca a unor imobile, aflate in proprietate privata cu o dreapta si prealabila despa ubire, pentru o cauza de utilitate publica. /unt e"propriabile numai bunurile proprietate privata. 9tilitatea publica se declara pentru lucrari de interes local sau national dupa o cercetare prealabila. Propunerile de e"propriere si procesul$verbal intocmit de comisia de cercetare prealabila se notifica persoanelor titulare de drepturi reale asupra imobilelor in cauza care pot face intampinare in 1A zile care vor fi solutionate in 0? zile de o comisie constituita in acest sens care va vota in secret, !otararea se motiveaza si se comunica partilor in 1A zile. &"proprierea este de competenta tribunalului care va stabili intinderea despa ubirilor. &"proprierea produce urmatoarele efecte( imobilul trece in proprietate publica, se stin drepturile derivate din dreptul de proprietate, dreptul de ipoteca se stramuta asupra despa ubirii, se stin drepturile personale. Proprietarul e"propriat are urmatoarele drepturi( dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului e"ista daca sunt indeplinite doua conditii( imobilele e"propriate nu au fost utilizate timp de un an pentru realizarea scopului si nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica. )ererea se introduce la tribunal. %reptul de preemtiune la cumpararea imobilului este recunoscut fostului proprietar daca lucrarile nu au fost incepute si e"propriatorul s$a decis sa instraineze imobilul. 149

7>) 4orma actului #uridic civil. Prin forma actului #uridic civil se intele e acea conditie de validare a actelor #uridice care consta in modalitatea de e"teriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte #uridice. *n sens restrans, forma actului #uridic civil reprezinta modalitatea de e"teriorizare a vointei reale si este uvernata de principiul consensualismului. *n sens lar , forma, sinonima cu Jconditii de forma,, are trei acceptiuni( forma ceruta ad validatem K necesara pentru valabilitatea actului #uridic- forma ceruta ad probationem K necesara pentru probarea actului #uridic- forma ceruta pentru opozabilitatea actului #uridic fata de terti 3in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul #uridic).

A?) Farantarea obli aiilor. %reptul de retenie. /pre deosebire de celelalte arantii reale care au o re lementare distincta in )odul )ivil sau in alte le i speciale,dreptul de retentie nu este re lementat de )odul )ivil sub forma unei institutii aparte.&"istenta lui se deduce dintr$o serie de te"te razlete cand, intr$o materie sau alta,le ea 3)odul )ivil) acorda creditorului dreptul de a refuza,atat timp cat nu s$a platit datoria,restituirea unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru printr$un contract de a#.%reptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de arantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva,pe care trebuie sa$l restituie,are dreptul sa tina lucrul respectiv,sa refuze deci restituirea lui,pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le$a c!eltuit cu conservarea,intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.Astfel,acest drept este conferit vanzatorului 3art.1011 )od )ivil),depozitarului 3art 1H1<,1H1>), comostenitorului tinut la raport 3art II1),cumparatorului cu pact de rascumparare 3art 10II),locatarului sau c!iriasului 3art 1777),lucratorului ce lucreaza cu materia prima a clientului 3art A?<),posesorului unui lucru furat si vandut in tar 3art 1>1?),creditorului a#ist 3art 1H>7),proprietarului e"propriat 3art 7<1).;a randul sau )odul )omercial certifica e"istenta dreptului de retentie in art <1A in ceea ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment. %esi ur aceata enumerare nu este limitativa.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale conventionala printr$un contract nenumit. *n lipsa unei re lementari e"prese,complete si enerale din )odul )ivil,teoria dreptului de retentie este opera doctinei. 2ratatele mai vec!i relateaza pe lar lupta dintre partizanii interpretarii limitative si cei ai interpretarii e"tensive,respectiv intre cei ce sustineau ca 150

dreptul de retentie nu e"ista decat in cazurile e"pres si limitativ prevazute de le e pe de o parte si cei care opinau ca el reprezinta un principiu eneral al dreptului nostru civil care isi aseste aplicabilitate ori de cate ori e"ista o le atura intre o datorie si un obiect-cazurile prevazute de le e nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu eneral in anumite materii.)el de$al doilea principiu a sfarsit prin a se impune. &lementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita creditorului este cone"itatea obiectiva dintre un lucru si o datorie,astfel spus,sa e"iste un debitum cum re iunctum. Aceasta cone"iune poate fi uneori corelata cu un contract$de e"emplu de depozit$insa ea poate fi,alteori,total desprinsa de un contract pree"istent-de e"emplu c!iar posesorul de rea$credinta al unui bun imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se vor restitui conform le ii c!eltuielile facute cu bunul *n acest conte"t trebuie remarcat faptul ca notiunea de cone"iune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte lar .Astfel,se considera ca e"ista cone"iune nu numai cand creanta s$a nascut in le atura cu lucrul,dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta corelativa sunt prile#uite de acelasi raport #uridic$de e"emplu retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le$a primit pentru mandant,pana ce acesta ii va ac!ita c!eltuielile facute pentru indeplinirea mandatului.*n toate cazurile pentru ca dreptul de retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea e"clusiva a celui ce este debitorul detinatorului,in ceea ce priveste c!eltuielile pretinse. 9neori,dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o e"presie a e"ceptiei de neindeplinire a contractului,aplicabila nu doar contractelor sinala matice propriu zise ci si asa$numitelor contracte sinala matice imperfecte./fera sa de aplicabilitate este insa mult mai lar a./pre deosebire de e"ceptia de nee"ecutare a contractului,care are un caracter relativ,intrucat izvoraste dintr$un raport contractual sinala matic,putand fi inlaturata prin e"ecutarea partiala a obli atiei principale,dreptul de retentie are un fundament obiectiv-el este opozabil tuturor,precum si indivizibil,adica se e"tinde asupra intre ului bun pana la ac!itarea inte rala a datoriei. %esi mai putin ener ic decat celelalte arantii dreptul de retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.4ara a putea opune celorlalti creditori c!iro rafari vreo clauza le ala de preferinta,retentorul,desi creditor c!iro rafar,in virtutea e"ceptiei izvorate din dreptul de retentie,este platit inaintea celorlalti,dreptul de retentie producand astfel,in atare situatie,efecte asemanatoare privile iului. Bai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate e"ercita asupra oricarui lucru mobil sau imobil,susceptibil de detentiune materiala 3c!iar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate). )u privire la natura #uridica a dreptului de retentie vec!ii autori au discutat timp indelun at daca el imbraca caracterele unui drept real sau pe cele ale unui drept personal. Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe ar umentul opozabilitatii er a omnes al acestuia./e admite intr$adevar,in eneral,ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor(proprietarului lucrului,creditorilor c!iro rafar ai acestuia,creditorilor privile iati sau ipotecari,tertilor ac!izitori ai bunului al caror titlu este posterior detentiunii lucrului si,in 151

principiu,oricaror terti. *mpotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului personal obiecteaza ca,desi opozabil er a omnes,dreptul de retentie nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante(dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.)a atare,el nu constituie un drept real,ci un drept personal cu atribute specifice,care constau tocmai in aceasta opozabilitate enerala. Du putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei teze.%eosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale 3sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale indreptatesc pe titularii lor sa e"ercite animite prero ative in le atura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care,in calitate de subiecte pasive,neindividualizate,nu au alta obli atie decat aceea de a nu face nimic de natura sa stan#eneasca e"ercitiul acestor prero ative.&le nu presupun insa un raport direct intre o persoana si un lucru.&senta drepturilor reale este deci opozabiliatea er a omnes.%repturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport #uridic dat sa efectueze o anumita prestatie,realizarea dreptului nefiind cu putinta decat$nemi#locit$prin aceasta indeplinire.%reptul de urmarire si dreptul de preferina nu sunt,in opinia noastra,esentiale drepturilor reale,ci simple consecinte ale acestuia. ;ipsa lor va confi ura un drept real sui eneris dar nu il va transforma intr$un drept presonal atata timp cat elementele esentiale,respectiv opozabilitatea er a omnes se pastreaza.%isparitia consecintelor nu atra e niciodata pe cea a cauzei,raportul lo ic este intotdeauna invers.Afirmatia ca ar e"ista drepturi personale er a omnes contrazice insasi definitia acestora. Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept real de arantie imperfect,opozabil er a omnes,o arantie pur pasiva care nu confera atributul de urmarire, indivizibil, conferind o simpla detentie precara si nu o posesie. Aceste concluzii sunt spri#inite si de #urisprudenta recenta care,intr$un liti iu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de retentie a opinat in sensul e"istentei unui drept real de arantie imperfect si l$a tratat ca atare 3inclusiv din punctul de vedere al timbra#ului. Astfel,in actiunea reclamantului pentru evacuare, parata a formulat cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie asupra imobilului, pana i se va restitui avansul ac!itat, de 1A.??? %.B., fara, insa, a se pretinde si obli area reclamantului la plata acestei sume.:udecatoria /uceava, admitand actiunea, a dispus evacuarea paratei, cererea acesteia fiind anulata, ca insuficient timbrata, cu motivarea ca, dreptul de retentie, fiind un drept real imperfect, trebuia ac!itata ta"a de timbru la valoarea datoriei pretinsa de parata.Aceasta sentinta a fost mentinuta de 2ribunalul /uceava, care a respins apelul paratei.5biectul cererii reconventionale il constituie doar instituirea unui drept de retentie asupra imobilului, #ustificat de faptul ca parata a ac!itat avansul de 1A.??? %.B., aspect necontestat nici de reclamant, fara insa a pretinde obli area acesteia la restituirea avansului.*n aceste conditii, dreptul de retentie este un drept real imperfect, dar neevaluabil in bani, ta"abil conform art. 10 din ;e ea nr. 17H=1>>I cu suma de 1?.??? lei si 0.??? lei timbru #udiciar mobil 3valori aplicate la data 152

solutionarii liti iului), ta"a care, de altfel, a si fost ac!itata de parata la instanta de fond.)a atare, refuzul paratei de a ac!ita ta"a de timbru de H.?1A.??? lei, este #ustificat si cum ta"a le ala datorata este ac!itata, recursul va fi admis, decizia va fi casata si cauza trimisa aceluiasi tribunal, pentru #udecarea pe fond a cererii. %reptul de retentie,desi de natura reala,nu confera titularului sau cele doua atribute(de urmarire si de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut,asa cum o poate face creditorul a#ist asupra bunurilor mobile,care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata,sub controlul #ustitiei,fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie,spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului. %reptul de preferinta confera titularului sau o simpla detentiune precara,astfel incat e"istenta lui nu duce la dobandirea fructelor 3aceasta prero ativa apartine proprietarului) afara de cazul in care prin conventie s$a stabilit astfel si nici la dobandirea prin uzucapiune a proprietatii lucrului. 5data cu ac!itarea inte rala a datoriei inceteaza dreptul la retentie si ia nastere in sarcina retentorului obli atia de restituire.Aceasta presupune e"istenta in sarcina creditorului retentor a obli atiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa.)ulpa este apreciata cu ma"imum de e"i enta,raspunderea operand nu numai pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de retentie profita debitorului restituirii lucrului. Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de proprietate,face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de catre creditorul restituirii lucrului.%esi pieirea lucrului nu face sa inceteze dreptul de retentie,creanta arantata nu se stn e si nici nu se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit. ;a randul sau creditorul restituirii lucrului are obli atia de a despa ubi pe retentor pentru toate c!eltuielile necesare si utile facute cu conservarea acestuia.)5bli atia de restituire a c!eltuielilor depinde de natura acestora(cele necesare vor fi restituie inte ral,iar cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au fost disproportionate in raport de valoarea lucrului.Proprietarul lucrului,la randul sau trebuie sa despa ubeasca pe creditorul retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii acestuia. *n ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de retentie pentru dreptului de arantarea obli atiilor reciproce de restituire a prestatiilor e"ecutate in deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului$este temeiul unui act #uridic nul e"ista o controversa. *ntr$o prima opinie s$a afirmat ca e"ceptia retentie$si inadmisibila,deeoarece el s$ar refa pe un act #uridic nul care,in nici un caz,nu poate enera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite prin dispozitiile le ale imperative.Acordarea dreptului de retentie,ar duce,pe cale ocolita,la mentinerea unor efecte ale actului #uridic lovit de nulitate,de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea de a$l folosi si dupa constatarea nulitatii,prin aceasta micsorand in mod sensibil interesul sau de a urmari e"ecutarea creantei.*n spri#inul acestui punct de vedere s$au adus si dispozitiile %ecretului nr 1HI=1>A< privitor la prescriptia e"tinctiva,ale carui efecte ar fi inlaturate,de vreme ce creditorul ar obtine 153

conservarea dreptului sau la restituire pe timp nelimitat,redobandirea posesiei bunului neputanu$se face decat dupa e"ecutarea creantei.Asadar,dreptul de retentie ar opera,in esenta,impotriva prevederilor art 1 alin 0 din %ecretului nr 1HI=1>A<.*nadmisibilitatea acordarii dreptului de retentie in acest caz s$a motivat si pe necesitatea asi urarii unei identitati a efectelor nulitatii.Acordandu$se dreptul de retentie creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act #uridic nul,i#nseamna a recunoaste acestuia o situatie #uridica mult mai avanta#oasa si arantii de care nu ar putea beneficia creditorul care nu a intrat in posesia arantii nu tinde la mentinerea bunului. *n cea de$a doua opinie,spre care inclinam se recunoaste posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca instituirea acestei efectelor nulitatii,ci,dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate partile si restabilirea situatiei anterioare,sub rezerva ca e"ercitiul dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese ma#ore,interese care sunt in masura sa spri#ine si sa ur enteze repunerea partilor in situatia anterioara.%reptul de retentie isi releva eficacitatea practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului,debitorul se va rabi sa$si ac!ite datoria,pentru a reintra in posesia lucrului. 8eferitor la aspectele de ordin procesual,de re ula dreptul de retentie se invoca pe cale de e"ceptie,in cauze ce au ca obiect actiuni in restituirea lucrului.)u toate acestea,in opinia noastra nimic nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei contestatii la e"ecutarea unei !otarari privind restituirea 3e"ista si opinia contrara),ori de cate ori dreptul de retentie s$a nascut ulterior !otararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii sau a evacuarii nu a fostdiscutata in mod de sine statator, pentru ca detentorul sa fie in situatia de a$si face toate apararile.*n aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la !otararea ce pune capat unui proces de parta#,cand,potrivit practicii devenite constante a 2ribunalului /uprem,se considera ca !otararea pronuntata privind parta#area bunurilor este e"ecutorie prin ea insasi,cat priveste restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori,dupa caz,evacuarea lui,fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in evacuare.*n masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod e"pres in procesul de parta#,ceea ce a facut ca detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie,consideram ca trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la e"ecutare,sa poata opune dreptul sau de retentie,obli and astfel pe reclamant sa$si e"ecute si el obli atia ce$i revine 3de a$i plati de e"emplu sulta pe care eventual o datoreaza sau c!eltuielile facute cu lucrul$desi ur in ipoteza in care e"ista un debitum cum re iunctum).%aca s$a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la e"ecutare a unor probleme care tin de fondul pricinii, cu atat mai mult se #ustifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta cale,dee vreme ce aceasta nu s$a putut face in timpul procesului de parta# ori el s$a nascut dupa pronuntarea !otararii ce se e"ecuta. 8ecunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la e"ecutare suspenda e"ecutarea inceputa in baza !otararii de parta# pana la 154

ac!itarea inte rala a sultei iar in temeiul art 1H lit c din %ecretul nr 1HI=1>A< prescriptia e"ecutarii in privinta predarii lucrului se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia e"ecutarii sultei.

A1) Farantarea obli aiilor. 4ide#usiunea. 4ide#usiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fide#usor se obli a fata de creditorul altei persoane sa e"ecute obli atia celui pentru care aranteaza, daca acesta nu o va e"ecuta. 4ide#usiunea poate fi de trei feluri( conventionala $ cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui arant- le ala $ cand debitorul aduce un arant ca urmare a unei dispozitii le ale- #udiciara $ intr$o cauza liti ioasa, instanta #udecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fide#usor. &"istenta fide#usiunii le ale si #udecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fide#usiunii, in toate cazurile. )aractere #uridice este un contract accesoriu fata de obli atia principala pe care o are debitorul fata de creditor.%e aici rezulta urmatoarele consecinte( fide#usiunea va urma soarta obli atiei principale, cat priveste cauzele de validitate si cele de stin ere- fide#usiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase- fide#usiunea nedeterminata a unei obli atii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obli atii de e"emplu la dabanzi,precum si la c!eltuielile necesitate de urmarirea silita- este un contract consensual Kdeci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru inc!eierea sa valabila. *n toate cazurile ea trabuie sa fie e"presa. este un contract unilateral, in sensul ca da nastere la o sin ura obli atie, cea a fide#usorului fata de creditor, cu privire la arantarea obli atiei debitorului- este un contract cu titlu ratuit, deoarece fide#usorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a inc!eiat conventia o contraprestatie. )onditii cerute in persoana fide#usorului$*n afara conditiilor enerale privind capacitatea de a contracta,fide#usorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si domiciliul %aca debitorul are obli atia de a aduce un fide#usor acesta trebuie sa fie( o persoana capabila de a contracta- a fie o persoana solvabila.%aca a devenit insolvabil, trebuie adus un altul.%aca fide#usorul devenit insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii, aceasta e ula nu se aplica- sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului #udetean in care trebuie sa e"ecute obli atia 5rice obli atie poate fi arantata prin fide#usiune, inclusiv obli atiile intuitu personae %e re ula, sunt arantate atat obli atiile e"istente cat si obli atiile viitoare sau c!iar si cele eventuale. &aporturile dintre creditor si fidejusor Principiul care domina aceasta cate orie de raporturi este acela ca in caz de nee"ecutare din partea debitorului, creditorul poate sa urmareasca direct pe fide#usor pentru e"ecutarea creantei. 4ide#usorul poate invoca unele e"ceptii privind urmarirea initiata de 155

creditor,dintre care doua sunt caracteristice pentru fide#usiune( beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune. Beneficiul de discutie este o facultate pe care le ea o confera fide#usorului, de a cere creditorului, care s$a indreptat cu urmarirea impotriva sa, sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea, daca nu va fi indestulat, sa$l urmareasca pe el. Pentru a fi admisa aceasta actiune, trebuie intrunite anumite conditii( invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la #udecarea fondului procesului privind urmarirea fide#usorului- fide#usorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite- bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului #udetean in care trebuie sa se faca plata. Du se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii( daca fide#usorul a renuntat la acest beneficiu ori s$a oli at solidar cu debitorul principal 3in acest caz se aplica re ulile solidaritatii) in cazul fide#usiunii #udecatoresti Beneficiul de diviziune K constituie tot o facultate recunoscuta fide#usorului , in ipoteza in care e"ista mai multi fide#usori, care aranteaza fata de unul si acelasi creditor,pentru una si aceeasi datorie. Principiul in permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fide#usori pentru tot. aceasta situatie este ca fiecare dintre fide#usori raspunde pentru datoria intrea a. Acest principiu Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fide#usorul a renuntat la el *n randul e"ceptiilor de ordin eneral pe care le poate invoca fide#usorul mentionam e"ceptiile personale ce decur din insusi contractul de fide#usiune ( cele privind validitatea contractului, termene, conditii, etc. &aporturile dintre fidejusor si debitorul principal $%aca fide#usorul a platit datoria, el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta c!iar in situatia in care a arantat fara stiinta debitorului. 4ide#usorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si c!eltuielile pe care le$a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor. 2emeiul re resului il constituie de re ula, subro area le ala in drepturile creditorului platit. /e poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat, ori pe estiunea intereselor altei persoane 5 situatie speciala este aceea in care fide#usorul care a platit intrea a datorie, arantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie. *n aceasta situatie ,fide#usorul are re res in contra fiecaruia dintre ei, pt repetitiunea sumei totale ce a platit 4ide#usorul pierde dreptul de re res impotriva debitorului principal daca( nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii, astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara.4ide#usorul poate deci pretinde creditorului sa$i restituie ce a platit- a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor, iar acesta face dovada ca ar fi avut mi#loace de stin ere a datoriei-in acest caz fide#usorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit. &aporturile dintre fidejusori$%aca sunt mai multi cofide#usori pentru unul si acelasi debitor, fide#usorul care a platit datoria se poate intoarce,printr$o actiune de re res divizibila impotriva celorlalti fide#usori. /tin erea fide#usiunii$/e stin e K in mod indirect$ ca urmare a stin erii obli atiei principale. Du se va stin e fide#usiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor, ci de catre un tert care se 156

subro a in drepturile creditorului platit 4ide#usiunea $] se poate stin e si pe cale directa, independent de soarta obli atiei principale, fiindu$i aplicabile modurile de stin ere a obli atiilor( remiterea fide#usiunii 3renuntarea creditorului la arantie)- confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fide#usorului- compensatia opusa de catre fide#usor creditorului- cand din culpa creditorului, fide#usorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privile iile si ipotecile de care beneficia creditorul 3cazul ne li#entei creditorului care nu a conservat arantiile care asi urau creanta principala).

A1) Farantarea obli aiilor. *poteca *poteca este o arantie reala, servind la arantarea obli atiilor unui debitor fata de creditorul sau, printr$un bun imobil din propriul sau patrimoniu, anume desemnat pe cale le ala in acest scop 3ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil)- sintetic, ipoteca este o arantie reala, imobiliara, constand dintr$un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului. )5D%*2**( ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic- inscriptiile ipotecare se fac la #udecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate- pot fi ipotecate numai imobilele 3care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie, precum si uzufructul asupra unor imobile- ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect- sa fie determinata cu privire la imobilul afectat- sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei. conditii privind persoana constituientului( cel ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de e"ercitiu- cel ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotec!eaza. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. *ar, daca dreptul de proprietate al constituientului este sub conditie suspensiva sau rezolutorie, aceeasi conditie va afecta si ipoteca. %easemenea, nu se pot ipoteca bunurile altuia, indiferent daca acestea apartin persoanelor fizice sau #uridice, decat cu consimtamantul lor e"pres. )onditii de forma( contractul de ipoteca este un contract solemn, ipoteca trebuind sa fie inc!eiata prin inscris autentic. )onditii de publicitate( acestea nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca, ci numai de asi urarea opozabilitatii si a ran ului de preferinta ale ipotecii- publicitatea consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la #udecatoria din raza teritoriala a caruia se afla situat imobilul, astfel( partile inc!eie un contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat personal 3sau prin mandatari cu procura speciala si autentica). Pe baza actelor autentificate, a unei cereri si a unei ta"e de timbru #udiciar #udecatorul dele at cu tinerea cadastrului va dispune 3binenteles, dupa verificarea actelor) prin inc!eiere inscrierea ipotecii in re istrul de carte funciara. &4&)2&# se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilor imobile 3sau imobile prin destinatie) 157

ale debitorului. in raport cu debitorul( acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat- are dreptul sa culea a fructele ca orice proprietar- are dreptul de a instraina imobilul ipotecat, dar, in acest caz, imobilul se va stramuta catre noul dobanditor, revat de ipoteca constituita asupra lui. *n raport cu creditorul( are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s$ar afla- are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori 3luandu$se in calcul ran ul ipotecii). *n raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat( fata de acestia, ipoteca nu constituie o indisponibilizare, ei putand ac!izitiona imobilul ipotecat sub conditia de a$l prelua cu tot cu sarcina ce$l reveaza. A@AD2A:&( creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul ipotecat in mana oricui s$ar asi acesta- in caz de e"ecutare silita, faliment, etc creditorii ipotecari sunt preferati celor c!iro rafari, iar cei de ran ul * creditorilor cu inscriptii ulterioare- inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privile iu si de ipoteca in curs de 1A ani din ziua in care s$au facut inscriptiile 3dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelun ite K pentru ca inscriptia reinnoita sa$si pastreze ran ul initial, este necesar sa se indice inscriptia primitiva)- ipoteca continua sa e"iste asupra intre ului imobil, c!iar daca a fost platita o parte din datorie si c!iar daca, in caz de parta# a unui imobil ipotecat, imobilul trece in lotul unuia dintre copartasi 3acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intrea a datorie, intrucat arantia este incorporata in imobil)- la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta, creditorul poate cere e"ecutarea silita 3in cf. cu 5F nr.11=1>>H 3cu toate modificarile sale) privind e"ecutarea creantelor bu etare)- c!eltuielile privind inre istrarea si asi urarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului 3imprumutatului). 8*/)98*$%&aA@AD2A:&( fiind o obli atie accesorie obli atiei principale arantate, ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul K Jaccesorium seNuitur principale, 3accesoriul urmeaza principalul). %eci, daca obli atia principala este afectata de modalitati 3termen, conditie, etc) si ipoteca va fi la randul ei va fi afectata de acestea.- nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii, ceea ce inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata ran decat din momentul inre istrarii sale re ulate, ran ul capatandu$se din momentul in care inscrierea a fost facuta in mod valabil- nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia- cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile=creditele pe termen mi#lociu sau lun , in acest interval, pana la plata ultimei rate scadente, pot aparea evenimente neprevazute 3e"(incendiu, inundatii, cutremure, etc) care sa diminueze 3uneori c!iar substantial) sau c!iar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca. %e aceea, intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asi urat la o societate de asi urari, iar polita de asi urare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii- modalitatea indeplinite). reoaie de constituire 3ca timp si formalitati ce trebuiesc

158

A0) Festiunea de afaceri 3 estiunea intereselor altei persoane ). &ste o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau #uridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia. Persoana care intervine este $- erant Persoana pentru care se actioneaza este $erat )onditiile estiunii( obiectul estiunii( $ acte materiale 3 repararea unui bun al estiune nu trebuie sa eratului sa$i fie estiunea $- sa fie utila eratului ), $ acte #uridice 3 plata unor ta"e si impozite ) actele de depaseasca limitele unui act de administrare-

folositoare 3 sa se evite o pierdere patrimoniala)- atitudinea partilor fata de actele de estiune $eratul sa fie complet strain de operatia pe care erantul o savarseste in interesul sau. Ferarea se face fara stirea proprietarului$ erantul trebuie sa actioneze cu intentia de a era interesele altuia. Actele de estiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a$l obli a pe erat la restituirea c!eltuielilor. )apacitatea partilor$Ferantul trebuie sa aiba capacitate de e"ercitiu. Ferantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate. 5bli atiile efectuarea actelor de erantului( obli atia de a continua estiune inceputa pana ce erantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia- in estiune sa depuna dili enta unui bun proprietar- de a da socoteala erantului cu privire la operatiile efectuate. 5bli atiile eratului( va fi obli at a indemniza pe erant pentru toate c!eltuielile necesare utile pe care le$a facut- fata de terti erantul va fi tinut sa e"ecute toate obli atiile decur and din actele inc!eiate in numele siu de 4aptele #uridice 3 acte #uridice ) $- re ulile cu privire la actelel #uridice. erant Proba estiunii intereselor altei persoane 4aptele materiale pot fi dovedite prin orice mi#loc de proba

A7) 'mbo irea fr #ust cauz. )odul )ivil in vi oare nu prevede un te"t pentru consacrarea principiului restituirii imbo atirii fara #usta cauza. 4aptul #uridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa e"iste un temei #uridic. %esi din acest fapt #uridic se naste obli atia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui, in limita maririi, catre cel care si$a diminuat patrimoniul. Actiunea prin care se pretinde restituirea se numeste $- actio de in rem verso. )onditiile( marirea unui patrimoniu- micsorarea unui patrimoniu- e"istenta unei le aturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt- ine"istenta unui temei #uridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia. &fectele imbo atirii fara #usta cauza( cel care si$a marit patrimoniul nu poat fi obli at sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau- cel care si$a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau, caci astfel s$ar imbo ati fara #ust temei 159

AA) 'mpreala de ascendent. Parta#ul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent face in avans, in timpul vietii, repartizarea bunurilor sale intre copiii sau descendentii lui 3art. I>7 ). civ.). &ste un act a carui carcteristica principala este ca ascendentul +imparte bunurile sale, inainte de a fi indivize intre mostenitorii sai,. Parta#ul de ascendent se poate realiza atat prin donatie 3donatie$ parta#), adica printr$un contract, act #uridic intre vii de formatie bilaterala, cat si prin testament 3testament$parta#), adica printr$un act #uridic unilateral mortis causa 3art. I>A alin. 1 ). civ.). *n ambele sale forme, parta#ul de ascenedent este un act mi"t, care combina re ulile parta#ului cu cele ale donatiei sau testamentului. %aca ambele forme au in comun efectul de a atribui individual comostenitorilor bunurile dispunatorului asemenea unui parta# la data decesului acestuia, ele difera insa esential prin faptul ca in timp ce donatia$parta#, fiind un contract, pe de o parte, se poate realiza numai cu acordul donatarului, iar pe de alta parte, nu poate fi revocata unilateral de donator, testamentul$parta# este un act de formatie unilaterala esentialmente revocabil. /pre deosebire de parta#ul obisnuit, care se realizeaza fie prin acordul coindivizarilior, fie prin !otarare #udecatoreasca, parta#ul de ascendent se realizeaza sub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba .%ispozitiile le ale referitoare la parta#ul de ascendent 3art. I>7 si urmat. ). civ.) sunt de e"ceptie, in lipsa lor un asemenea parta# neputand fi facut intrucat s$ar contraveni re ulilor de drept comun care pro!ibesc pactele asupra succesiunilor nedesc!ise 3art. >HA alin. 1 ). civ.) si parta#area bunurilor care fac parte din rezerva succesorala prin vointa dispunatorului . &le isi au ori inea in dreptul roman, dreptul cutumiar francez si in le iuirile premer atoare )odului civil roman , #ustificandu$se prin necesitatea de a elimina, pe cat este posibil, neintele erile dintre mostenitori sau inconvenientele parta#ului #udiciar. %at fiind caracterul de e"eptie al parta#ului de ascendent, acesta trebuie sa rezulte in mod neec!ivoc din actul care se pretinde ca il contine. 9neori, in practica noastra #udiciara si in doctrina, acest element este cu totul ne li#at, simplul fapt ca parintii au inzestrat pe fiecare din copiii lor cu ocazia casatoriei neputand duce la concluzia e"istentei unei donatii$parta#, asa cum s$a facut, ci cel mult a e"istentei unor donatii ordinare .%onatia$parta# este un contract 3act #uridic intre vii) prin care un ascendent dispune irevocabil cu titlu ratuit in timpul vietii de toate sau o parte din bunurile sale prezente in favoarea tuturor copiilor sau descendentilor sai in considerarea drepturilor succesorale ale acestora, realizand un parta# anticipat intre acestia. )u alte cuvinte, este vorba de un act care in forma este o donatie 3art. I>A alin. 1 ). civ.), dar care nu comporta doar o simpla liberalitate, ci mai cu seama elemente de anticipatie succesorala care isi vor produce toate efectele la data decesului 160

dispunatorului . 4ara indoiala ca elementul de liberalitate nu poate lipsi, procurand un avanta# descendentilor. Astfel, o donatie$parta# cu sarcini intruneste aceasta conditie, dar numai in masura in care sarcinile nu sunt mai oneroase decat emolmentul ./uccesiunea nu se poate desc!ide decat la decesul lui de cu#us. %e aceea, copiii ratificati prin donatia$parta# nu pot fi in timpul vietii dispunatorului decat donatari, nu mostenitori . &ste vorba despre un parta# care nu poarta asupra unei succesiuni desc!ise, ci doar anticipeaza asupra succesiunii viitoare a dispunatorului, in cadrul careia va fi luat in considerare ca atare . %onatia$parta# este asadar un act cu natura mi"ta, bivalenta, care in esenta sa este un parta#, dar care sub anumite aspecte apare ca o liberalitate 3donatie) .Primordiala in cazul donatiei$parta# este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale, iar nu vointa descendentilor, care, in masura in care nu li se incalca rezerva, nu pot decat sa se supuna celei dintai, daca vor sa mosteneasca, sau sa renunte la mostenire. Asadar, parta#ul il face insusi ascendentul, iar nu descendentii mostenitori sub medierea acestuia . Persoanele care pot face o donatie$parta#. Pot face donatii$parta# doar +tatal, mama si ceilalti ascendenti, 3art. I>7 ). civ.), nu si alte persoane cum ar fi descendentii sau colateralii. &ste indiferent daca le atura de rudenie este le itima 3din casatorie), nele itima 3dinafara casatoriei) sau din adoptie. 9n unc!i, de pilda, poate face donatii in favoarea nepotilor sai de frate, numai ca aceasta donatie este una obisnuita c!iar daca dispunatorul a caracterizat$o ca donatie$parta#. 5 astfel de donatie nu intra sub incidenta dispozitiilor art. I>7 si urmat. ). civ., nepotii nefiind asadar obli ati, in lipsa unei stipulatii e"prese, la arantia reciproca pentru tulburari si evictiuni pe care si$o datoreaza coindivizarii ulterior parta#ului, iar privile iul pentru plata eventualelor sulte este cu totul e"clus, c!iar daca dispunatorul a prevazut contrariul, privile iile neputand rezulta decat din le e . %ispunatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face liberalitati conform dreptului comun. Persoanele care pot beneficia de donatia$parta#. Beneficiari ai donatiei$parta# nu pot fi decat copiii sau ceilalti descendenti ai dispunatorului 3art. I>7 ). civ.), indiferent daca rudenia rezulta din casatorie, dianfara casatoriei sau din adoptie . %esi, in limitele cotitatii disponibile, ascendentul poate favoriza pe unul sau altul dintre descendentii sai facandu$i liberalitati preciputare $- fie c!iar prin donatia$parta#, fie separat $, donatia$parta# are ca finalitate sau functie principala repartizarea bunurilor dispunatorului intre descendentii sai care pot si vor sa vina la mostenirea sa le ala, avand asadar vocatie utila, nefiind nedemni sau renuntatori. &a presupune cu necesitate cel putin doi descendenti care vin efectiv la mostenire, o donatie$parta# intre un descendent si un tert 3fie el descendent in rad mai indepartat, fie o persoana fara le atura de rudenie cu dispunatorul) este de neconceput. %estinata sa inlocuiasca parta#ul care ar fi trebuit facut dupa decesul ascendentului, donatia$parta# trebuie sa se refere c!iar la cei care au dreptul de a participa la parta#ul pe care il inlocuieste, motiv pentru care actul prin care ascendentul imparte bunurile sale intre fiii sai si copiii acestora fara a fi intrunite conditiile reprezentarii nu este decat 161

o donatie ordinara .Persoanele dinafara sferei descendentilor dispunatorului, in actuala confi uratie a te"telor )odului nostru civil, nu pot fi beneficiare ale donatiei$parta# , dar, in limitele cotitatii disponibile, pot fi beneficiare ale donatiilor ordinare.%onatia$parta# care nu cuprinde pe toti descendentii cu vocatie utila la mostenire la momentul desc!iderii acesteia este nula 3art. I>I alin. 1 ). civ.) . &ste vorba atat de descendentii care vin la mostenire in nume propriu, cat si de cei care mostenesc prin reprezentare, fara luarea in considerare a nedemnilor sau renuntatorilor, momentul la care se raporteaza indeplinirea acestei conditii fiind acela al desc!iderii mostenirii . )onstarea nulitatii poate fi ceruta nu numai de descendentul omis, ci c!iar si de ceilalti descendenti 3art. I>I alin. 1 ). civ.).Dulitatea pentru omisiunea unui descendent este incidenta c!iar daca la data desc!iderii mostenirii masa succesorala, pe lan a bunurile care au format obiectul donatiei$parta#, cuprinde bunuri care prin natura si valoarea lor ar asi ura drepturile succesorale ale mostenitorului omis . Pentru a putea beneficia de donatia$ parta#, descendentii trebuie sa aiba capacitatea de a primi liberalitati la momentul inc!eierii actului. Bunurile prezente. %onatia$parta# poate avea ca obiect doar bunurile asupra carora ascendentul dispunator este unic proprietar la momentul inc!eierii actului, iar nu si bunurile viitoare 3art. I>A alin. 1 ). civ.). Aceasta dispozitie le ala se e"plica prin incompatibilitatea care e"ista intre caracterul irevocabil al oricarei donatii, deci si a donatiei$parta#, si bunurile viitoare intrucat nu depinde decat de vointa donatorului sa manevreze de o asemenea maniera incat sa nu dobandeasca aceste bunuri si in acest fel sa revoce donatia .*mparteala poate avea ca obiect toate bunurile dispunatorului sau doar o parte. *n acest din urma caz, bunurile neincluse in actul de parta# se vor transmite in indiviziune la mostenitori urmand a fi impartite intre acestia potrivit re ulilor dreptului comun 3art. I>H ). civ.). %onatia$parta# poate cuprinde nu numai cotitatea disponibila, cum se intampla in cazul donatiilor obisnuite, ci si rezerva mostenirii, respectand partea ce revine fiecarui descendent din aceasta Bunurile sotilor obiect al unei donatii$parta# con#unctive. Practica #udiciara si doctrina admit posbilitatea ca o donatie$parta# sa fie facuta impreuna de mama si tata in favoarea copiilor comuni, act care este cunoscut sub denumirea de donatie$parta# con#unctiva . Avanta#ul incontestabil al donatiei$parta# con#unctive este acela ca parintii pot dispune nu numai de bunurile proprii, ci si de cele comune, lucru pe care nici unul nu l$ar putea face fara acordul celuilalt. )a urmare a acestei operatiuni, fiecare parinte este considerat a fi contribuit la formarea loturilor copiilor in proportie e ala din ansamblul bunurilor distribuite, c!iar daca un anume copil a primit bunuri numai de la mama, iar un altul numai de la tata . %aca e"ista copii care nu sunt comuni, donatia$parta# con#unctiva facuta de cei doi soti in favoarea acestora nu poate sa aiba ca obiect decat bunuri care apartin parintelui sau, iar nu si celuilalt sot, fata de care nu are vocatie succesorala .%onatia$parta# con#unctiva cu rezerva dreptului de uzufruct in favoarea sotului donatar si cu clauza continuarii uzufructului in persoana sotului supravietuitor este valabila, caci nu este vorba de transmiterea 162

unui uzufruct via er stins prin moartea titularului sau 3art. AAI ). civ.), ci despre un al doilea uzufruct, distinct de cel dintai, care se naste la data decesului primului titular si care constituie o donatie de bunuri viitoare 3valabila intre soti). Bunurile indivize obiect al donatiei$parta# cumulative. Adesea, dupa decesul mamei sau tatalui, averea succesorala ramane in indiviziune intre parintele supravietuitor si copiii sai. Parintele supravietuitor nu va putea face o donatie$ parta# in privinta acestor bunuri intrucat nu$i partin in e"clusivitate. Practica #udiciara franceza si doctrina admit insa validitatea unei asemenea operatiuni cu conditia de a fi acceptata de toti copiii, aceasta incluzand, pe de o parte, un parta# amiabil 3in privinta bunurilor provenind din patrimoniul parintelui predecedat), iar pe de alta parte o donatie$parta# 3in privinta bunurilor apartinand parintelui supravietuitor),aceasta fiind cunoscuta sub denumirea de donatie$parta# cumulativa . Actul in discutie alcatuieste un ansamblu indivizibil, astfel incat daca acesta nu este valabil in privinta parta#ului succesiunii desc!ise, cade intrea a operatiune, fara ca parta#ul anticipat al mostenirii parintelui supravietuitor sa ramana in vi oare . %onatia$parta# cumulativa poate fi facuta nu numai de parintii casatoriti, ci si de cei necasatoriti 3divortati sau care nu au fost casatoriti niciodata). Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare. Bunurile care au format obiectul unor donatii anterioare pot forma in anumite conditii obiectul unei donatii$ parta#. Astfel, bunurile care au format obiecul unei donatii raportabile 3nepreciputare) pot forma obiectul unei donatii$parta#, dar numai intrucat sunt facute in favoarea donatarului si cu acordul acestuia. Prin natura lor donatiile raportabile sunt destinate sa se reintoarce in masa succesorala la decesul dispunatorului, fiind supuse impartelii conform re ulilor mostenirii ab intestat. Du e"ista insa nici o piedica le ala ca ascendentul sa includa bunul formand obiectul unei asemenea donatii intr$o donatie$parta# ulterioara, cu consecinta ca prin aceasta descendentul$donatar va fi scutit de raport, la data desc!iderii mostenirii bunul revenindu$i ca efect al parta#ului facut de ascendent in timpul vietii prin donatia$parta# . %ivizarea reala prin vointa donatorului. %onatia$parta#, asa cum o arata c!iar denumirea ei, implica in mod necesar o impartire a bunurilor intre descendenti facuta de donatorul$ascendent cu acordul acestora. Actul prin care ascendentul dispune in favoarea descendentilor sai cu titlu ratuit in ideea de a$i ratifica, dar lasand ri#a impartelii in seama acestora, nu este o donatie$parta#, ci, in lipsa repartizarii specifice parta#ului, o donatie ordinara . %e asemenea, actul prin care parintele se limiteaza sa ratifice pe fiecare din copiii sai cu o cota$parte indiviza dintr$un imobil, in lipsa repartizarii individuale, nu poate fi o donatie$parta#, ci o donatie ordinara . )riteriul de delimitare a donatiei$parta# fata de donatia ordinara este intentia ascendentului de a proceda la un aran#ament de familie lobal, c!iar daca nu se face e"pres referire la dispozitiile art. I>7 ). civ. si c!iar daca nu este cuprins intr$un act unic, ci in acte distincte, cu conditia ca din acestea sa rezulte vointa ascendentului de a le privi ca indisociabile si deci indivizibile . )ompunerea loturilor. *n privinta componentei loturilor atribuite descendentilor, donatorul nu este constrans 163

de re ula care rezulta din dispozitiile art. I71 alin. 1 ). civ., conform careia la parta# 3este vorba de parta#ul obisnuit facut dupa desc!iderea mostenirii) +trebuie sa se deaO aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare,, recunoscandu$ i$se dreptul de a alcatui loturile cum crede de cuviinta . Bodelul parta#ului de ascendent este parta#ul voluntar, iar nu parta#ul #udiciar, astfel incat, lasand la o parte faptul ca si in cazul parta#ului #udiciar principiul e alitatii in natura este susceptibil de nuantari 3supra nr. I1I), ascendentul are libertate in fi"area componentei loturilor, admitandu$se ca atribuirea in intre ime a unui domeniu a ricol unuia dintre copii cu obli atia de a plati celorlalti copii ai dispunatorului sultele corespunzatoare $- stabilite de dispunator, indiferent daca sunt platibile in timpul vietii acestuia sau dupa decesul lui $ este o donatie$parta#, iar nu o donatie ordinara cu sarcini . /olutia nu poate fi insa dusa pana la e"trem, in sensul ca atunci cand interesul economic al pastrarii inte ritatii imobilelor ori e"ploatatiilor a ricole sau comerciale nu este in #oc, iar ascendentul detine mai multe imobile, principiul e alitatii parta#ului in natura redevine aplicabil .Ascendentul donator, in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, poate favoriza pe unul sau altul dintre copiii sai atribuindu$i bunuri de valoare mai mare decat celorlalti. %aca limitele cotitatii disponibile sunt depasite, ceilalti copii pot cere reductiunea liberalitatii in conditiile dreptului comun 3art. I>< ). civ.) . Aplicarea dreptului comun. )onform dispozitiilor art. I>A alin. 1 ). civ., donatia$parta# trebuie sa intruneasca din punctul de vedere al formei +conditiile si re ulile prescrise pentru donatiunile intre vii,. Asadar, in principiu, sub sanctiunea nulitatii, ea trebuie sa fie inc!eiata in forma autentica 3art. <10 ). civ.), iar daca se refera si la bunuri mobile, trebuie sa fie intocmit si un stat estimativ semnat de donator si donatari 3art. <1I ). civ.). Acceptarea donatarilor trebuie sa fie e"presa si facuta prin act autentic notificat donatorului inaintea desc!iderii mostenirii 3art. <17 ). civ.) . /e recunoaste, nu fara oarecare retinere, ca, prin e"ceptie, in cazurile si conditiile admise in dreptul comun, forma autentica nu este ceruta daca este vorba de donatii sub forma darului manual, a donatiei de !izate si a donatiei indirecte .*n cazul in care un parta# de ascendent nul absolut pentru vicii de forma este e"ecutat in cunostinta de cauza de descendenti, acestia nu mai pot reveni cerand constatarea nulitatii absolute, actul nul fiind ratificat conform dispozitiilor art. 11HI alin. 0 ). civ. .8aporturile intre donatorul$ascendent si donatarii$descendenti &fectele sunt cele ale unei donatii obisnuite. %onatia$parta# produce intre ascendentul$donator si descendentii$donatari efectele unei donatii obisnuite. &a comporta in primul rand transferul irevocabil al bunurilor care formeaza obiectul ei din patrimoniul donatorului in patrimoniul fiecarui donatar, conform stipulatiilor actului. 2ransferul se realizeaza in principiu imediat, dar el poate fi amanat prin stipularea unui termen suspensiv . %escendentii donatari pot dispune liber de bunurile transferate prin donatia$parta# in patrimoniul lor . Afara de cazul unei clauze de reintoarcere conventionala stipulata in act 3art. <1A ). civ.), decesul unuia dintre donatari inaintea donatorului nu atra e caducitatea atribuirii, 164

drepturile acestuia transmitandu$se pe cale succesorala la mostenitorii sai . )a orice donatie, donatia$parta# poate fi revocata pentru in ratitudine 3art. <0? ). civ.) si pentru neindeplinirea sarcinilor 3art. <01 ). civ.). 8evocarea pentru survenienta de copii este e"clusa intrucat c!iar prin ipoteza doatia$parta# presupune ca donatorul are descendenti la data inc!eierii actului. 2ransmisiunea este individuala, donatia$parta# neantrenand in nici un fel desc!iderea mostenirii. Ascendentul$donator, c!iar daca include in act toate bunurile care le detine la data inc!eierii acestuia, nu$si instraineaza descendentilor patrimoniul sau, acesta fiind inalienabil prin acte intre vii, ramanand tinut personal la plata datoriilor fata de creditorii sai actuali si viitori, c!iar daca a impus descendentilor sai plata lor cu titlu de sarcina a liberalitatii . %onatia$parta# poate fi atacata cu actiune pauliana de creditorii ascendentului$donator, fara a fi obli ati a dovedi complicitatea descendentilor$donatari la frauda, sub acest aspect actul fiind tratat ca o liberalitate si nu ca un parta#, acesta din urma neputand fi atacat cu actiune pauliana .8aporturile dintre desecendentii$donatari$&fectele sunt cele specifice unui parta#. )!iar din momentul inc!eierii actului, descendentii$donatari sunt considerati coparta#anti, dar nu ai succesiunii, care inca nu s$a desc!is, ci ai bunurilor incluse in donatia$parta# .*n aceasta calitate, afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii, ei isi datoreaza arantia pentru evictiune, astfel incat daca unul dintre ei este evins de catre un tert, pierderea va fi suportata nu numai de catre donatarul evins, ci de toti 3inclusiv donatarul evins) in proportia drepturilor ce le revin din succesiune. %e asemenea, plata sultelor stipulate in actul de donatie$parta# sau a indeminizatiei de evictiune sunt arantate intre donatarii$descendenti de privile iul coparta#antului 3art. 1I0I pct. 0 ). civ.) asupra imobilelor cuprinse in actul de dispozitie. %upa desc!iderea mostenirii dispunatorului$%onatarii$descendenti devin mostenitori ai defunctului. 5data cu decesul donatorului$ascendent, se desc!ide succesiunea acestuia, iar donatarii$ descendenti devin mostenitori ai acestuia, fiind considerati ca au mostenit direct de la acesta bunurile care le$au fost atribuite prin donatia$parta#, fara sa fi fost nici un moment in indiviziune in privinta lor. Bunurile care nu au fost incluse in donatia$parta# se transmit acelorasi mostenitori in stare de indiviziune, fiind supuse parta#ului in conditiile dreptului comun. Parta#ul de ascendent, care pana la data desc!iderii mostenirii anticipa doar drepturile succesorale ale descendentilor, devine din acest moment efectiv. %in aceasta situatie decur o serie de consecinte. *n primul rand, bunurile cuprinse in donatia$parta# nu sunt supuse raportului, caci aceasta +fiind o operatiune preliminara parta#ului prin faptul ca tinde la constituirea masei parta#abile,, este lipsit de obiect in cazul analizat, parta#ul fiind de#a realizat prin vointa ascendentului . *n al doilea rand, bunurile donate, in lipsa de stipulatie contrara, sunt considerate ca un avans in contul mostenirii viitoare, iar nu ca o liberalitate preciputara, astfel incat se imputa mai intai asupra rezervei si numai pentru diferenta, daca e"ista, asupra cotitatii disponibile a mostenirii .*n al treile rand, ca mostenitori ai defunctului, descendentii$donatari 165

sunt tinuti la plata pasivului succesoral in conditiile dreptului comun. %onatarii$descendenti pot renunta la mostenirea defunctului, caz in care pierd calitatea de mostenitori, nemaifiind tinuti la plata pasivului, iar donatia primita se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, fiind supusa reductiunii in masura in care depasesete limitele acesteia. 8eductiunea donatiei$parta#$ %in dispozitiile art. I>< ). civ. rezulta ca in cazul in care la desc!iderea mostenirii se constata ca prin donatia$parta# sau printr$un alt act +vreunul din acei intre care s$au impartit bunurile s$ar asi vatamat in partea sa le itima,, imparteala de ascendent +se poate ataca,. Avand in vedere dispozitiile de ordine publica referitoare la rezerva, te"tul vrea sa spuna ca donatia$parta# este supusa actiunii in reductiune atunci cand la desc!iderea mostenirii se constata ca unuia sau altuia dintre descedentii coparta#anti i s$au incalcat drepturile referitoare la rezerva. /tabilirea rezervei si a cotitatii disponibile. Ascendentul are libertatea deplina de a ratifica pe unul sau altul dintre descendentii sai mai mult decat pe ceilalti, dar aceasta numai in limitele cotitatii disponibile a mostenirii. )alculul rezervei si al cotitatii disponibile se face prin raportare la masa de calcul unica rezultata din reunirea fictiva a donatiei$parta# la activul net al mostenirii, alaturi de celelalte donatii facute de defunct, nepunandu$se in nici un caz problema e"istentei a doua mase de calcul 3una incluzand bunurile cuprinse in donatia$parta# si alta cuprinzand celelalte bunuri lasate de defunct) .*mputarea bunurilor primite prin donatie$parta#. %upa stabilirea masei de calcul in raport cu care se stabilesc rezerva si cotitatea disponibila a mostenirii, problema care se pune este aceea a imputarii bunurilor donate, adica daca se vor calcula asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile. *n principiu, bunurile donate se vor imputa asupra rezervei celor ratificati 3supra nr. IH<), afara de cazul unei clauze de preciput, caz in care se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii. %aca un descendent$donatar renunta la mostenire, bunurile donate acestuia se vor imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii, acesta pierzand calitatea de mostenitor si, deci, si de rezervatar.. )omplinirea rezervei. %aca unul sau altul dintre descendentii$donatari nu a primit prin donatia$parta# cota corespunzatoare rezervei sale 3lucru care, subliniem din nou, se poate stabili doar la data decesului dispunatorului), pentru complinirea rezervei acesta are dreptul in primul rand la un drept care se inrudeste cu un +drept de prelevare, asupra bunurilor ramase neparta#ate la decesul dispunatorului si numai daca acestea nu sunt suficiente poate solicita reductiunea liberalitatilor preciputare facute prin donatia$parta# . 4aptul de a fi participat si el la donatia$parta# nu poate fi opus descendentului$ donatar pentru a$i paraliza dreptul de complinire a rezervei deoarece, pe de o parte, nimeni nu poate renunta la rezerva sa inaintea desc!iderii mostenirii , iar pe de alta parte rezerva nu poate fi stabilita decat in raport cu situatia patrimoniului defunctului de la data desc!iderii mostenirii, iar nu cu cea de la data donatiei$parta#. Actiunea re elementata de art.I>< ). civ. este o actiune in reductiune, care nu duce la anularea donatiei$parta#, ci doar la retran erea liberalitatilor care incalca rezerva descendentului$reclamant. &a nu poate fi primita daca 166

bunurile donate supuse reductiunii au pierit fara culpa donatarului si acesta nu aprimit nici o indemnizatie care sa compenseze pierderea . Parta#ul de ascendent, asa cum rezulta din dispozitiile art. I>A )$ civ., poate fi facut nu numai prin donatii intre vii, ci si prin testament. /pre deosebire de donatia$parta#, testamentul$parta# este un act #uridic unilateral mortis causa, revocabil, prin care un ascendent face intre copiii sai distribuirea si parta#ul bunurilor pe care le va lasa la moartea sa . 2estamentul$parta# se aseamana cu testamentul obisnuit pana la identificare in privinta formelor si conditiilor de capacitate ale dispunatorului, dar se deosebeste de acesta in privinta continutului sau intrucat menirea lui principala nu este de a institui le atari, adica de a ratifica preciputar anumite persoane, ci de a repartiza bunurile ascendentului intre descendentii sai care vin la mostenire in temeiul vocatei lor le ale, iar nu testamentare . Aceasta nu inseamna insa ca dispunatorul, in limitele cotitatii disponibile, nu ar putea favoriza pe unul sau pe altul dintre descendentii sai in dauna celorlalti, ceea ce inseamna ca nu i se poate ne a radical posibilitatea de a constitui si un instrument devolutiv, iar nu doar de repartizare a bunurilor succesorale . )a si donatia$parta#, testamentul$parta# poate avea o natura ambivalenta. Persoanele care pot face si persoanele care pot beneficia de testamentul$ parta#. 2rimitere. 2estamentul$parta# poate fi facut de aceleasi persoane care pot face donatii$ parta#, iar beneficiari ai acestuia pot fi aceleasi persoane care pot primi donatii$parta#. Bunurile care pot forma obiectul testamentului$parta#. 2estamantul$parta# poate avea ca obiect nu numai bunurile prezente ale dispunatorului, ci si bunurile viitoare, pe care acesta le va dobandi pana la desc!iderea mostenirii. 2estatorul poate imparti doar o parte din bunurile sale, cele neimpartite transmitandu$se in indiviziune la descendentii sai, urmand a fi impartite potrivit dreptului comun. 5biect al testamentului$parta# nu pot fi decat bunurile aflate in proprietatea e"clusiva a testatorului, nu si cele aflate in proprietate comuna, testatorul trebuind sa aiba libera dispozitie asupra bunurilor pentru a putea face impartirea acestora . %e aceea, testamentul$parta# cumulativ este nevalabil . 9n asemenea act nu poate fi realizat nici prin acordul ambilor soti, deoarece pro!ibitia testamenului con#unctiv 3art. <AI ). civ.) se aplica si testamentului$parta# .Bunurile de care testatorul a dispus de#a prin donatii preciputare nu pot fi incluse in testamentul$parta#, lucru care insa este posibil in privinta donatiilor nepreciputare 3supuse raportului), care nu constituie decat avansuri in contul mostenirii . 8epartizarea bunurilor. &lementul caracteristic al testamentului$parta# este repartizarea bunurilor succesorale intre descendentii defunctului prin vointa acestuia. ;a repartizarea bunurilor ascendentul are libertate deplina in privinta repartizarii cutarui sau cutarui bun cutarui sau cutarui descendent. Ascendentul poate repartiza unui descendent anumite bunuri in natura, cu obli atia de a plati celorlalti sultele corespunzatoare . /ub sanctiunea nulitatii 3art. I>I ). civ.), repartizarea trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului. &fectele testamentului$ parta#. 4iind un act mortis causa, parta#ul de ascendent realizat prin testament nu produce 167

efecte decat la data desc!iderii mostenirii, pana la acest moment putand oricand fi revocat sau modificat de dispunator. %upa decesul testatorului, descendentii defunctului cule fiecare individual lotul sau cu titlu de mostenire le ala si nu de le at . &fectul fiind acela al unui parta#, comostenitorii isi datoreaza arantia specifica pentru evictiune, iar daca este cazul platii unor sulte, creditorii acestora beneficiaza de privile iul prevazut la art. 1I0I pct. 0 ). civ. %aca testamentul$parta# 3sau altul ordinar) contine si le ate in favoarea unui descendent inclus la parta#, acesta poate opta diferit, acceptand mostenirea le ala si repudiind le atul sau invers. %e asemenea, el poate accepta atat mostenirea le ala, cat si pe cea testamentara. *n privinta mostenirii care formeaza obiectul testamentului$parta#, descendentii nu pot face un act de renuntare sub cuvant ca renunta la testament si, pretinzand ca accepta mostenirea le ala, sa ceara o alta impartire- ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta parta#ului, vocatia lor la bunurile care compun loturile formate de defunct fiind le ala, ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta . Bostenitorul care accepta mostenirea pur si simplu va fi tinut ultra vires !ereditatis la plata datoriilor, in timp ce acela care accepta mostenirea sub beneficiu de inventar va fi tinut la plata doar in limita bunurilor primite de la defunct. 8eductiunea testamentului$parta#. *n cazul in care unul dintre descendentii defunctului primeste in lotul sau bunuri care nu acopera rezerva sa, are dreptul la complinirea acesteia prin e"ercitarea actiunii in reductiune prevazuta la art. I>< ). civ., re ulile aplicabile donatiei$parta# in aceasta materie 3supra nr. II1) fiind aplicabile si in cazul testamentului$parta#.

AH) 'mpreala motenirii. Doiune, condiii, obiect i forme. Parta#ul este operatiunea #uridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea dreptului la cote parti abstracte in drepturi de proprietate individuala asupra bunurilor din masa parta#abila prin atribuirea mostenitorilor. 4orme( parta# amiabil, parta# #udiciar$pot cere parta#ul comostenitorii, creditorii comostenitorilor. &ste necesara capacitatea de e"ercitiu pentru a putea cere parta#ul. )ererea de parta# trebuie sa arate persoanele, titlul de mostenitor, bunurile, evaluarea acestora. *n principiu bunurile se atribuie in natura. Bunul se poate atribui unui coindivizar si acesta trebuie sa plateasca sulte celorlalti coindivizari. Bunurile pot fi vandute prin licitatie iar sumele impartite intre coindivizari.

AI) 'mprumutul de consumaie 3 propriu$zis).

168

*mprumutul de consumatie este un contract prin care o persoana numita imprumutator transmite in proprietate unei alte persoane, numita imprumutat o catime de bunuri fun ibile si consumptibile cu obli atia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate e ala de lucruri de acelasi en si calitate. *mprumutul este un contract real si unilateral. Atat imprumutatul cat si imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru acte de dispozitie. %aca imprumutul are o valoare mai mare de 1A? lei contractul se dovedeste cu inscrisuri. *mprumutatul are obli atia de a restitui la sacdenta lucruri de acelasi en, in aceasi cantitate si de aceasi calitate. *mprumutul cu dobanda care se stabileste la nivelul ta"ei oficiale a scontului stabilit de BD8 diminuat cu 1?S. *mprumutul de consumatie se stin e prin plata.

A<) 'mprumutul de folosin. *mprumutul de folosinta este un contract prin care o persoana numita comodant remite spre folosinta temporara unei alte persoane numite comodatar un lucru determinat cu obli atia pentru acesta din urma de a$l restitui in natura, in individualitatea sa. )omodatul este un contract real, consensual, esentialmente ratuit si unilateral. )omodatul are ca obiect bunuri nefun ibile deoarece trebuie restituite in inte ralitatea lor. &ste necesara capacitatea specifica actelor de administrare. )omodatarul este obli at sa conserve bunul, sa intrebuinteze bunul numai la destinatia determinata prin natura sa sau prin acordul partilor, sa restituie lucrul la scadenta. )omodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea lucrului daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pierea s$au produs fortuit. 8iscul pieirii este suportat in principiu de catre comodant, dar sunt anumite situatii in care riscurile sunt suportate de catre comodatar( intrebuintarea lucrului contrar destinatiei determinate, prelun este folosinta dupa scadenta, ar fi putut salva bunul inlocuindu$l cu un bun al sau sau daca ambele fiind in pericol a scapat lucrul sau, lucrul a fost evaluat in momentul contractarii. )omodantul are ca obli atii( restituirea c!eltuielilor de conservare, plata despa ubirilor enerate de viciile lucrului. )omodatul se stin e prin( restituirea lucrului, reziliere, moartea comodatarului daca contractul a fost inc!eiat intuitu personae.

A>) 'nceputul prescripiei e"tinctive. Prescriptia e"tinctiva nu este definita in le ea civila totusi %ecretul 1HI = 1>A< in art. 1, alineatul 1, consacra efectul prescriptiei e"tinctive Jdreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stin e prin prescriptie, daca nu a fost e"ecutat in temeiul stabilit de le e,. Putem defini 169

prescriptia e"tinctiva din dreptul civil ca fiind stin erea dreptului la actiune nee"ercitat in termenul de prescriptie. Prescriptia e"tinctiva este cunoscuta de toate ramurile de drept , si de aici drept drept consecinta K natura #uridica a prescriptiei e"tinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de drept. %in dreptul civil face parte prescriptia dreptului la actiune 3 in sens material ) si pentru a stabili natura #uridica a prescriptiei e"tinctive, inseamna a raspunde la intrebarea ce este, pentru dreptul civil, prescriptia dreptului la actiune P Pentru a raspunde la intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia e"tinctiva asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta, asupra obli atiei civile corelative. *nceputul prescriptiei e"tinctive $8e ula enerala potrivit art. I alin. 1 Jprescriptia incepe sa cur a de la data cand se naste dreptul la actiuneO,, iar potrivit art. 1<<H )od civil ( Jnici o prescriptie nu poate incepe a cur e mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stin ere,. *n concluzie, re ula enerala, este aceasta (prescriptia incepe sa cur a la data nasterii dreptului la actiune. 8e ulile speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune( pentru pur si simplu, prescriptia dreptului la actiune incepe sa cur a de la data nasterii raportului #uridic 3 art. I, alin. 1 din %ecretul 1HI = 1>A< )- pentru dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie suspensiva, prescriptia dreptului la actiune incepe sa cur a de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei 3 art.I alin 0 din %ecretul 1HI = 1>A< )- in cazul actiunii in raspundere pentru pa uba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate, prescriptia incepe sa cur a de la data cand pa ubitul a cunoscut sau trebuia 3 ori putea ) sa cunoasca pa uba si pe cel care raspunde de ea, sau de la e"pirarea termenului prevazut de le e 3 art. < din %ecretul 1HI = 1>A< si art. 11 din ;e ea 11 = 1>>1 )- prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa cur a din momente diferite, in functie de cauza de nulitate relativa 3 art. > din %ecretul 1HI = 1>A< )- prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru, ale unei lucrari, ale unei constructii incepe sa cur a de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de arantie pentru aceste vicii 3 art. 11 din %ecretul 1HI = 1>A< ) Prin suspendarea prescriptiei e"tinctive se intele e acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea, de drept, a cur erii termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza situatiile, limitative prevazute de le e, care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. )aracterele cauzelor de suspendare sunt ( le ale- limitative )auzele de suspendare sunt enumarate in %ecretul 1HI = 1>A< , art. 10$17. Potrivit art. 10 ( Jcursul prescriptiei se suspenda(cat timp cel impotriva caruia ea cur e este impiedicat de un caz de forta ma#ora sa faca acte de intrerupere- pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale 8omaniei, iar acestea sunt puse pe picior de razboi- pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel indreptatit cu privire la despa ubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la e"pirarea unui termen de trei luni socotit de la inre istrarea reclamatiei,. Potrivit art. 17 ( intre parti sau tutore si si cei ce se afla sub 170

ocrotirea lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si intre orice alta persoana care, in temeiul le ii sau al !otararii #udecatoresti, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu cur e cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. *n le atura cu cazul de forta ma#ora, apare necesar definirea acesteia (forta ma#ora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum ( cutremurul de pamant, inundatia si altele. &fectele suspendarii prescriptiei$Potrivit art. 1A alin. 1 ( J%upa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul socotindu$se si timpul scurs inainte de prescriptie J. Pentru perioada anterioara cauzei, suspendarea nu produce nici un efect #uridic, socotindu$se si timpul scurs inainte de suspendare. Pe durata cauzei de suspendare, efectul produs consta in oprirea cur erii prescriptiei, pe toata aceasta perioada- prin urmare, durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. 9lterior cauzei de suspendare, efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei, din momentul in care produce, consta in reluarea cursului prescriptiei, din momentul in care el fusese blocat, oprit- este efectul precizat in art. 1A alin. 1 in termenii J %upa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursulO J &fectul special al suspendarii este re lementat de art. 1A alin 1 astfel ( Jprescriptia nu se va implini, totusi inainte de e"pirarea unui termen de H luni, socotit de la data incetarii cauzei de suspendare, cu e"eptia prescriptiilor mai scurte de H luni care nu se vor implini decat dupa e"pirarea unui termen de 1 luna de la suspendare J. &fectul special al suspendarii prescriptiei consta, in esenta, proro area momentului implinirii termenului de prescriptie e"tinctiva, in asa fel incat, intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asi ure H luni ori o luna, dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de H luni. *ntreruperea prescriptiei e"tinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii e"tinctive. )auze de intrerupere sunt potrivit art. 1H din %ecretul 1HI = 1>A< prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia cur e prescriptia K aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta ( recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia cur e prescriptia. 8ecunoasterea la care se refera te"tul trebuie sa fie neindoielnica- )ererea de c!emare in #udecata. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca ( actiunea in #ustitie sa fie efectiva 3 adica cu scopul de a fi admisa )- retra erea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii- actiunea sa fie admisa, printr$o !otarare definitiva-retra erea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei, &fectele prescriptiei e"tinctive sunt stabilite de art. 1I astfel Jintreruperea ster e prescriptia inceputa inainte de a se ivi impre#urarea care a intrerupt$o,. %upa intrerupere incepe sa cur a o noua prescriptie.*ntreruperea prescriptiei e"tinctive produce urmatoarele doua efecte ( anterior datei intreruperii, prescriptia este stearsa, adica inlaturata- posterior intreruperii, 171

efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii )a si in cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei e"tinctive se produc in temeiul le ii, or anului de #ustitie neramanandu$i decat sa constate producerea lor. 8epunerea in termen, reprezinta beneficul acordat de le e titularului dreptului la actiune care, din motive temeinice nu a putut formula actiunea in #ustitie inauntrul termenului de prescriptie, astfel ca or anul #urisdictional este indreptatit sa solutioneze in fond, cererea de c!emare in #udecata, desi a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. *n esenta, repunerea in termenul de prescriptie e"tinctiva este un beneficiu al le ii si , totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei, ne#ustificat. %omeniul repunerii in termen a fost conturat astfel ( Jrepunerea in termen este o notiune care e"clude si forta ma#ora si culpa J.%omeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta ma#orat. Potrivit art. 1> alin. 1 Jcererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care #ustifica depasirea termenului de prescriptie J. &fectul repunerii in termeni &fectul consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita, desi termenul de prescriptie a e"pirat. &fectul aratat permite or anului de #ustitie sa treaca la #udecata, in fond, a cauzei 3 nerespectandu$se actiunea ca prescrisa ) Prin implinirea prescriptiei e"tinctive intele em determinarea momentului in care e"pira termenul de prescriptie.

H?) 'nceputul i coninutul capacitii de folosin a persoanei fizice. %efinitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. 1 art. A % 01=1>A7- J)apacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obli atii, *n acest sens retinem( capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului, ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obli atii, aceste drepturi si obli atii sunt civile, nu drepturi si obli atii in eneral. )aracterele #uridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice, sunt ( a) ;e alitatea $- consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi re lementata decat prin le e, sub toate aspectele( inceput, continut, incetare b) Feneralitatea $- acest caracter se e"prima prin aptitudinea enerala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obli atiile civile c) *nalienabilitatea $- presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare, in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. Acest caracter este consacrat le islativ in % 01=1>A7 art. H alin 1- Dimeni nu poate renunta, nici in tot nici in parte la capacitatea de folosinta O.., d) *ntan ibilitatea $- reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari, in radiri decat prin te"te e"prese de le e. *n acest sens % 01=1>A7 art H alin 1 dispune JDimeni nu poate fi in radit in capacitatea de folosinta O decat in cazurile si conditiile prevazute de le e,. e) & alitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice $- % 01=1>A7 consacra e"pres acest caracter in art 7 alin 1 astfel 172

J/e"ul, rasa, nationalitatea, reli ia, radul de cultura sau ori inea nu au nici o inraurire asupra capacitatii, f) 9niversalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice $- acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta, atribuita tuturor oamenilor. Astfel, % 01=1>A7 dispune in art 7 alin 1 J)apacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor, , iar art H alin 1 JDimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta, *nceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice $- ca re ula $- este stabilit de art I alin 1 din % 01=1>A7 J)apacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei O,. Aceasta data Ja nasterii,, se dovedeste cu actul de stare civila care este Jcertificatul de nastere, % 01=1>A7 art I alin 1 prevede J%repturile copilului sunt recunoscute, de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu, )u privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice, art HA7 )od civil prevede JPentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa e"iste in momentul desc!iderii succesiunii, )opilul conceput se considera ca e"ista. )opilul nascut mort este considerat ca nu e"ista. %ispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput. %ispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art H1 )odul familiei care re lementeaza Jtimpul le al al conceptiunii,, astfel J2impul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul le al al conceptiunii., &l se socoteste de la zi la zi. Pentru a se aplica e"ceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii 3infans conceptus pro nato !abetur Nuoties de commodis ebus a itur), este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume( sa fie vorba de drepturile copilului 3iar nu de obli atii, pentru acesta)- copilul sa se nasca viu- le ea noastra nu pretinde ca, copilul sa fie viabil &"ceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii. Aceasta data nu poate fi stabilita cu e"actitate, de aceea, le iuitorul a instituit prezumtia timpului le al al conceptiunii. Potrivit acesteia, ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul, de 111 de zile, cuprins intre a 0??$a si a 1<?$a dinaintea nasterii copilului. )ontinutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obli atiile civile. Acest continut cuprinde doua laturi( latura activa $- aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile- latura pasiva $- aptitudinea persoanei fizice de a avea obli atii civile *n radirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. *ncapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni( a) *n radiri cu caracter de pedeapsa penala. %in aceasta cate orie fac parte( pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi 3vezi art A0 din )od penal republicat, art H7 si I1 )od penal) b) *n radiri cu caracter de pedeapsa civila $- in aceasta sub cate orie intra( decaderea din drepturile parintesti, in conditiile art 1?> )odul familiei. *n aceasta subcate orie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din )odul civil art HAA, art I?0 si art I11. *ncapacitati prevazute de )odul civil( art <?H Jminorul mai mic de 1H ani nu poate dispune nici intr$un felO, prin donatie sau testament, de bunurile sale- art <?I 173

,minorul de 1H ani poate dispune prin testament si numai #umatate din bunurile de care dupa le e ar dispune ma#orele,- art <?> Jminorul de 1H ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau- art <1? Jdoctorii in medicina sau in c!irur ie, ofiterii de sanatate sau subofiterii 3adica medici si farmacistii), care au tratat o persoana in boala de care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli., Aceleasi re uli sunt aplicabile si in privinta preotilor 3vezi art <00, 10?I alin 1, art 10?> )od civil) *ncapacitati prevazute de )odul familiei Art 11< din )odul familiei Jeste oprit sa se inc!eie acte #uridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta, Art 100 alin 0 )odul familiei Jminorul 3sub 17 ani) nu poate sa faca, nici c!iar cu incuviintare, donatii si nici sa aranteze obli atia altuia, *ncapacitatea prevazuta de )onstitutie si ;e ea A7=1>>< Art 71 $- teza a ** a din )onstitutie J)etatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor,. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 0 din ; A7=1>>< privind circulatia #uridica a terenurilor. Du trebuie asimilate in radirilor din dreptul civil, acele in radiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept, cum ar fi cele din dreptul constitutional, dreptul muncii, dreptul administrative, dreptul comercial. H1) 'ncetarea capacitii de folosin a persoanei fizice. 'D)&2A8&A )APA)*2CE** %& 45;5/*DEC A P&8/5AD&* 4*a*)& *. 8e ula ncetrii capacitii de folosin K moartea persoanei 2e"tul le al care re lementeaz nceputul capacitii de folosin a persoanei fizice K art. I alin. 1 din %ecretul nr. 01=1>A7 K stabilete i sfritul acesteia, n termenii urmtori( +)apacitatea de folosin ncepe de la naterea persoanei i nceteaz odat cu moartea acesteia,. Pentru declararea #udectoreasc a morii persoanei fizice, art. 1< din acelai %ecret nr. 01=1>A7 prevede( +%e ndat ce !otrrea declarativ de moarte a rmas definitiv, cel disprut este socotit c a murit la data stabilit n !otrre, ca fiind aceea a morii. %ata morii disprutului se stabilete potrivit cu mpre#urrile. 'n lips de indicii ndestultoare, se va stabili ca dat a morii ultima zi a termenului dup care se poate cere declararea #udectoreasc a morii. *nstana #udectoreasc va putea rectifica data morii stabilit potrivit dispoziiilor prezentului articol, dac se va dovedi ca adevrat o alt dat,. **. *poteze privind stabilirea datei morii %in c!iar enunarea, de mai sus, a dispoziiilor le ale referitoare la data morii persoanei fizice rezult c le iuitorul a avut n vedere, conform realitilor, dou ipoteze, i anume( $ ipoteza morii constatate fizic, direct 3prin e"aminarea cadavrului) $ ipoteza disprutului, a crui moarte nu poate fi constatat direct, fiind necesar declararea #udectoreasc a morii- este ipoteza morii declarate pe cale #udectoreasc. &senial de reinut este c, n ambele ipoteze, data ncetrii capacitii de folosin a persoanei 174

fizice este aceeai, i anume data morii. Aceast dat este nscris n actul de stare civil care este actul de deces, pe baza i n conformitate cu care se elibereaz certificatul de deces. 'n aceste acte de stare civil, o rubric special este destinat tocmai datei morii( an, lun, zi. )eea ce difer, n cele dou ipoteze de mai sus, este modul n care se a#un e la completarea rubricii menionate, i anume( $ n ipoteza morii fizice constatate, completarea datei morii se face fie pe baza datei trecute n actul medical constatator al morii 3cnd un asemenea act a fost ntocmit de personalul medical), fie pe baza declaraiei fcute de persoana care anun, la starea civil, decesul persoanei 3cnd, deci, nu s$a ntocmit un certificat constatator al morii de ctre medici)- $ n ipoteza morii declarate #udectorete, completarea datei morii, n actul de stare civil K actul de deces, se face pe baza !otrrii #udectoreti declarative de moarte, rmase definitive i irevocabile, n sensul c data morii, din aceast !otrre, este trecut n rubrica corespunztoare din actul de stare civil. ***. %eclararea #udectoreasc a morii %eclararea #udectoreasc a morii K precedat sau nu de declararea dispariiei K este re lementat att prin norme de drept substanial ori material K art. 1H$11 din %ecretul nr. 01=1>A7 K ct i prin norme de drept procesual K art. 0H$70 din %ecretul 01=1>A7. 1) Doiune, #ustificare i feluri &"presia +declararea #udectoreasc a morii, este folosit n dou sensuri. *ntr$un prim neles, e"presia desemneaz instituia #uridic avnd aceast denumire i cuprinde ansamblul normelor menionate mai sus. 'n esen, instituia declarrii #udectoreti a morii este #ustificat de nevoia, social$#uridic, a clarificrii situaiei persoanei disprute, despre care nu se mai tie dac este sau nu n via. 'ntr$o asemenea clarificare este interesat societatea nsi, dar sunt interesate i persoanele cu care cel disprut se afl n raporturi de familie, precum i n raporturi civile 3creditorii, motenitorii). *eirea din starea de incertitudine ce planeaz asupra disprutului presupune declanarea mecanismului #uridic al declarrii #udectoreti a morii. 'n stabilirea felurilor declarrii #udectoreti a morii trebuie pornit de la prevederile art. 1H din %ecretul nr. 01=1>A7( +)el care lipsete de la domiciliul su poate fi declarat disprut prin !otrre #udectoreasc, putndu$se institui curatele, dac a trecut un an de la data ultimilor tiri din care rezult c era n via. )el astfel declarat disprut poate fi declarat mort, de asemenea prin !otrre #udectoreasc dac de la data ultimelor tiri din care rezult c era n via au trecut patru ani. %eclararea morii nu poate fi ns !otrt mai nainte de mplinirea unui termen de ase luni de la data afirilor e"trasului de pe !otrrea prin care s$a declarat dispariia. )el disprut n cursul unor fapte de rzboi, ntr$un accident de cale ferat, ntr$un naufra iu sau ntr$o alt mpre#urare asemntoare care ndreptete a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fr a se mai declara n prealabil dispariia sa, dac a trecut cel puin un an de la data mpre#urrii n care a avut loc dispariia ,. %in coninutul acestui articol deducem e"istena a dou feluri de situaii n care intervine declararea #udectoreasc a morii, si anume( $ declararea #udectoreasc a morii precedat de 175

declararea

#udectoreasc

dispariiei-

aceasta

este

situaia$re ul-

declararea

#udectoreasc a morii neprecedata de declararea dispariiei, n cazuri e"cepionale- aceasta este situaia$e"cepie. 2rebuie subliniat c, de le e lata, sub aspect material, cererile privind declararea dispariiei i a morii se soluioneaz n prim instan de tribunale- de asemenea se face distincia ntre !otrri definitive nesusceptibile de apel i !otrri irevocabile nesusceptibile de recurs. 1) %eclararea #udectoreasc a dispariiei a) )ondiia de fond a declarrii dispariiei )ondiia de fond necesar pentru declararea dispariiei este ca de la data ultimilor tiri din care rezult c persoana era n via s fi trecut un an. &a rezult, cu claritate, din redactarea art.1H alin. 1 din %ecretul nr. 01=1>A7( +)el care lipsete de la domiciliul su poate fi declarat disprut prin !otrre #udectoreasc, putndu$se institui curatela, dac a trecut un an de la data ultimilor tiri din care rezult c era n via,. 'n nele erea acestei condiii este necesar de subliniat c, nu orice lips de la domiciliul persoanei, prin ea nsi, #ustific, automat, trecerea la declararea #udectoreasc a dispariiei, ci e necesar s fie vorba de o lips calificat de la domiciliu sub dublu aspect( pe de o parte, ea trebuie s aib o durat minim de un an i, pe de alt parte, aceast lips s fac s e"iste incertitudine asupra e"istenei n via a persoanei. %ata ultimilor tiri din care rezult c persoana era n via. Art. 1H alin. 1 prevede c termenul de un an se calculeaz de la data ultimilor tiri din care rezult c era n via. )um se stabilete aceast datP 8spunsul la ntrebare presupune distin erea a dou ipoteze, i anume( $ cea n care e"ist probe 3nscrisuri, martori) din care rezult, cu certitudine, care este ziua ultimilor tiri- pe baza probelor e"istente se stabilete o anumit zi, ca fiind data ultimilor tiri.

H1) 'ncetarea persoanei #uridice. %izolvarea. *ncetarea persoanei #uridice$ sfarsitul calitatii de sub#ect colectiv de drept civil. Boduri de incetare a persoanei #uridice( prin comasare 3absorbtie, fuziune)- prin divizare totala 3nu si partiala)- prin dizolvare. )omasarea si divizarea sunt forme ale reor anizarii, putem spune ca, de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei #uridice( prin reor anizare- prin dizolvare %izolvarea persoanei #uridice $ mod de incetare a persoanei #uridice aplicabil in cazurile prevazute de le e si presupunand lic!idarea. )auzele de dizolvare( art.7A din %ecret 01=1>A7( Q5r anizatiile cooperatiste si orice or anizatii obstesti se dizolva daca( a) termenul pentru care au fost constituite s$a implinit- b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit- c) scopul pe care$l urmaresc sau mi#loacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare le ii. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de le e, actul de infiintare sau statut. &"ista si cauze de dizolvare prevazute de le i speciale. )lasificarea cauzelor de dizolvare( dupa modul 176

cum opereaza( cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei #uridice- cauze care produc dizolvarea numai daca e"ista un act al or anului competent. dupa natura lor( cauze de dizolvare fortata- cauze de dizolvare voluntara. dupa vocatia lor( cauze enerale- cauze speciale. &fectele dizolvarii. ;ic!idarea.$&fectul esential al dizolvarii este lic!idarea persoanelor #uridice. Art. 7? $ *ncetarea persoanei #uridice prin dizolvare presupune trecerea ei $ obli atoriu $ prin lic!idare. Principalele aspecte ale lic!idarii persoanei #uridice( Dotiunea de lic!idare $ efectul direct si obli atoriu al dizolvarii care consta in operatiunile #uridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil- )ontinutul lic!idarii $ lic!idarea are continutul format din ansamblul operatiunilor #uridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei #uridice intrata in dizolvare. 8ealizarea activului $ incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil. Plata pasivului $ indeplinirea obti atiilor pe care persoana #uridica le are fata de subiectul de drept civil. /oarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lic!idare( dupa lic!idare, bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut- in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut, repartizarea bunuritor ramase dupa lic!idare este cea !otarata de adunarea enerala care a decis dizolvarea- in lipsa criteriilor de mai sus, bunrile ramase dupa lic!idare vor fi atribuite unei persoane #uridice cu scop asemanator. 4elul transmisiunii in caz de lic!idare %upa lic!idare pot ramane elemente de activ concrete, determinate, bunuri 3activ net). )aracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit, transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular. %obanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza, dar din cate oria succesorilor cu titlu particular. )apacitatea civila a persoanei #uridice pe durata lic!idarii. *n ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta, aplicabil si pe durata lic!idarii sufera o reducere a limitelor sale. Pe durata lic!idarii, persoana #uridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obli atii civile necesare realizarii activului si platii pasivului. )at priveste capacitatea de e"ercitiu a persoanei #uridice, pe durata lic!idarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lic!idatori, indiferent de cine sunt acestia numiti 3adunarea enerala, #ustitie). %ata producerii efectelor lic!idarii.$2eoretic, persoana #uridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lic!idare. Practic, aceasta data se concretizeaza in moduri diferite( inre istrarea dizolvarii, la or anul competent, daca le ea prevede aceasta formalitate- inscrierea dizolvarii si lic!idariiradierea din re istrul persoanei #uridice.

H0) 'nscrierile n cartea funciar, re lementate de ;e ea nr. I=1>>H, republicat. *n le atura cu inscrierile care se fac in cartea funciara, pot fi e"ercitate doua actiuni( actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Actiunea in prestatie 177

tabulara$cel care s$a obli at la constituirea, transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obli at sa predea inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului in cartea funciara, iar daca este vorba de stin erea unui asemenea drept, sa predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciara. *n cazul in care se refuza sa$si indeplineasca aceasta obli atie, persoana indreptatita se putea adresa instantei de #udecata, pentru ca aceasta sa dispuna, prin !otarare, intabularea sau radierea dreptului real. 6otararea #udecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila inlocuia inscrisurile necesare pentru intabularea sau radierea dreptului. Actiunea in prestatie tabulara putea fi intentata impotriva celui care a consimtit la constituirea, transmiterea sau stin erea dreptului real respectiv, precum si impotriva tertului subdobanditor inscris in cartea funciara, daca erau indeplinite urmatoarele trei conditii( cel care cere prestatia tabulara sa fi fost in posesia imobilului la data cand tertul subdobanditor a contractat- actul #uridic cu data certa, in temeiul caruia se cere prestatia tabulara, sa fie inc!eiat anterior actului pe baza caruia tertul si$a inscris dreptul in cartea funciara- tertul sa fi dobandit dreptul cu titlul ratuit sau sa fi fost de rea$credinta. *n cazul in care tertul a dobandit cu buna$ credinta si pe baza unui act cu titlu oneros, actiunea in prestatie tabulara se respin e. Actiunea in prestatie tabulara nu se confunda cu actiunea in e"ecutarea unui antecontract de vanzare$ cumparare. Actiunea in retificare inscrierilor in cartea funciara .%aca e"ista neconcordante intre starea tabulara si realitate, acestea pot fi inlaturate prin actiunea in rectificare$ &ectificarea intabularii si a inscrierii provi$orii#se cere de orice persoana interesata in urmatoarele ca$uri' daca inscrierea sau titlul pe baza caruia s$a facut nu au fost valabile- daca prin isncriere, dreptul a fost resit calificat- daca nu mai sunt intrunite conditiile de e"istenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului #uridic in temeiul caruia s$a efectuat inscrierea. *n urma admiterii actiunii, operatiunea rectificarii se face, la cerere, in temeiul !otararii #udecatoresti ramase definitive si irevocabile. Actiunea in rectificare poate fi introdusa impotriva celui in favoarea caruia s$a facut inscrierea respectiva, precum si impotriva succesorilor sai, indiferent daca este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. *n le atura cu prescriptia acestei actiuni se prevede( actiunea in rectificare este imprescriptibila, sub rezerva prescriptiei actiunii de fond, atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemi#locit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea$ credinta dreptul inscris in favoarea sa- actiunea in rectificare poate fi introdusa in termen de 1? ani, fata de tertul dobanditor cu titlu ratuit, de buna$credinta, care incepe sa cur a de la data inre istrarii cererii de inscriere a acestuia- impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros, de buna$ credinta, actiunea in rectificare poate fi introdusa numai cand titlul este valabil sau dreptul a fost resit calificat, in urmatoarele termene( sase luni de la data comunicarii catre cel indrituit a inc!eierii prin care s$a dispus inscrierea ce face obiectul actiunii in rectificare- trei ani de la data inre istrarii cererii de inscriere a dreptului a carei rectificare se solicita prin actiune. &ectificarea notarii se poate cere in urmatoarele ca$uri' resita calificare a dreptului personal, faptului sau 178

raportului #uridic notat- daca nu mai sunt intrunite conditiile de e"istenta a dreptului personal, faptului sau raportului #uridic notat sau au incetat efectele actului #uridic in temeiul caruia s$a facut notarea- daca notarea, indiferent din ce cauza, a incetat sa mai fie e"acta sau in conformitate cu realitatea. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. *nscrierile sunt de trei feluri( intabularea- inscrierea provizorie- notarea .*ntabularea este inscrierea prin care se transmite, constituie sau stin e un drept real cu titlu definitiv de la data inre istrarii cererii de inscriere. *ntabularea este o inscriere definitiva, fara sa fie nevoie de vreo #ustificare ulterioara. &a are efect constitutiv de drepturi. *ntabularea se face pe baza actului #uridic caruia se cere inscrierea, a unei !otarari #udecatoresti definitive sau a unui act administrativ individual. Actul #uridic trebuie dovedit prin isncris ori inal. %ovada !otararii #udecatoresti si a actului administrativ individual se face prin copii le alizate. *nscrierea provizorie este inscrierea prin care se stramuta, constituie, modifica sau stin e un drept real sub conditia si in masura #ustificarii sale ulterioare. &a se numeste inscriere provizorie sau intabulare imperfecta. *nscrierea provizorie are loc atunci cand inscrisul ori inal nu indeplineste cerintele speciale prevazute de le e pentru intabulare sau in cazul in care inscrierea este ceruta in temeiul unei !otarari #udecatoresti supusa apelului sau recursului. %aca inscrierea provizorie este #ustificata, in sensul ca inscrisul ori inal indeplineste ulterior cerintele prevazute pentru intabulare sau !otararea #udecatoreasca devine irevocabila, ea se transforma intr$o intabulare perfecta. :ustificarea inscrierii se noteaza in cartea funciara. Dotarea este acea inscriere care are ca obiect mentionarea in cartea funciara a unor drepturi personale, fapte sau raporturi #uridice strans le ate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile tertelor persoane.

H7) 'ntreruperea prescripiei e"tinctive 3noiune, cauze, efecte). *ntreruperea prescriptiei e"tinctive poate fi definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii e"tinctive. )auze de intrerupere sunt potrivit art. 1H din %ecretul 1HI = 1>A< ( prin recunoastrea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia cur e prescriptia K aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta ( recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia cur e prescriptia. 8ecunoasterea la care se refera te"tul trebuie sa fie neindoielnica. )ererea de c!emare in #udecata. Pentru a produce efectul intreruperii se cere ca ( actiunea in #ustitie sa fie efectiva 3 adica cu scopul de a fi admisa )retra erea ori perimarea demonstreaza neindeplinirea acestei conditii- actiunea sa fie admisa, printr$o !otarare definitiva-retra erea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea conditiei, 179

&fectele intreruperii prescriptiei e"tinctive$&fectele prescriptiei e"tinctive sunt stabilite de art. 1I astfel ( Jintreruperea ster e prescriptia inceputa inainte de a se ivi impre#urarea care a intrerupt$ o,. %upa intrerupere incepe sa cur a o noua prescriptie. *ntreruperea prescriptiei e"tinctive produce urmatoarele doua efecte ( anterior datei intreruperii, prescriptia este stearsa, adica inlaturata- posterior intreruperii, efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii. )a si in cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei e"tinctive se produc in temeiul le ii, or anului de #ustitie neramanandu$i decat sa constate producerea lor.

HA) ;e atul. Doiune i clasificare. *neficacitatea le atelor. )onstituie dispoziii de ultim voin ale testatorului prin care acesta desemneaz persoana sau persoanele care la moartea sa urmeaz s primeasc universalitatea ntre ului patrimoniu succesoral, universalitatea unei freciuni din acesta sau anumite bunuri determinate din motenire. %esemnarea le atarului poate fi fcut direct 3fie prin nominalizare, fie prin artarea calitilor care l individualizeaz pe acesta fiu, frate, nepot, etc.) sau indirect 3cazul e"!ederrii motenitorilor nerezervatari sau a motenitorilor rezervatari n limitele cotitii disponibile. %esemnarea le atarului trebuie s fie fcut prin testament i s fie fcut personal de testator. )lasificarea le atelor dup criteriul modalitilor care afecteaz voina testatorului ;e atul pur i simplu este le atul neafectat de modaliti. 2ransfer proprietatea de la testator la le atar dendat ce intervine moartea lui de cu#us, deci de la desc!iderea succesiunii. ;e atul cu termen le atul poate fi supus de testator unui termen, adic s se stipuleze c e"ecutarea sau stin erea lui va depinde de un eveniment viitor i si ur n ceea ce privete producerea lui. ;e atul sub condiie este cel a crui natere sau stin ere depinde de un eveniment viitor i nesi ur n ceea ce privete producerea lui. )ondiia suspensiv face ca dreptul cuprins n le at s nu ia natere de la data decesului lui de cu#us ci numai de la data mplinirii sale, efectele mplinirii ei urcnd pn la data desc!iderii succesiunii. )ondiia rezolutorie face ca dreptul formnd obiectul le atului s se nasc pe data decesului lui de cu#us, dar e"istena acestuia atrn de ndeplinirea sau nendeplinirea condiiei ;e atul cu sarcin presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obli area le atarului de a ndeplini ceva 3s dea, s fac) sau de a nu face ceva. /arcinile pot fi stipulate n interesul unei tere persoane, n interesul testatorului sau n interesul le atarului. )lasificarea le atelor dup obiectul lor$;e atul universal este dispoziia prin care testatorul las dup moartea sa la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale. /unt considerate le ate universale( ;e atul tuturor mobilelor i imobilelor testatorului- ;e atul nudei proprieti a ntre ii moteniri;e atul cotitii disponibile a motenirii- ;e atul prisosului succesoral rmas dup plata tuturor 180

celorlalte le ate. ;e atul cu titlu universal este acela care confer le atarului vocaie la o fraciune din motenirea testatorului. /unt le ate cu titlu universal( ;e atul unei fraciuni din motenire- ;e atul tuturor bunurilor imobile- ;e atul tuturor bunurilor mobile- ;e atul unei fraciuni din totalitatea bunurilor imobile- ;e atul unei fraciuni din totalitatea bunurilor mobile. ;e atul particular este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. ;e atul particular confer vocaie doar la anumite bunuri succesorale. Poate avea ca obiect att bunuri corporale 3individual determinate sau de en), ct i bunuri incorporale. Dulitatea este sanciunea civil prin care actele #uridice nc!eiate cu nclcarea condiiilor de validitate 3de fond sau de form) sunt lipsite de efecte. /e ntemeiaz pe motive anterioare sau concomitente actului. )auzele de nulitate a le atelor pot fi att din rndul celor comune tuturor actelor #uridice 3incapaciti, vicii de consimmnt, cauz ilicit, etc.), ct i din cele specifice actelor mortis causa 3nerespectarea interdiciei testamentului con#unctiv, nerespectarea interdiciei substituiei fideicomisare, lipsa formelor anume prevzute de le e). 2ermenul de prescripie a aciunii n anulare nu cur e de la data ntocmirii testamentului, ci de la data cnd acesta urmeaz s produc efecte, adic de la data desc!iderii succesiunii. 8evocarea le atelor e"ist situaii n care le atele iau natere n mod valabil, dar datorit unor mpre#urri intarvenite ulterior sunt desfiinate. &ste c!iar cazul revocrii. 8evocarea le atelor prin manifestarea de voin a testatorului$8evocarea voluntar$2estamentul fiind un act revocabil, pn la ultima clip a vieii, testatorul poate reveni oricnd asupra dispoziiilor sale testamentare anterioare. 8evocarea voluntar e"pres n cazul n care rezult dintr$o declaraie anume a testatorului n acest sens. Du se poate face dect fie printr$un act autentic, fie printr$o form de testament prevzut de le e. &ste un act solemn, iar lipsa formei este sancionat cu nulitatea absolut. 8evocarea voluntar tacit revocarea tacit a unui testament anterior intervine numai dac ntre acesta i cel posterior e"ist incompatibilitate sau contrarietate. *ncompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolut material sau #uridic de a aduce la ndeplinire dou le ate din dou testamente succesive. )ontrarietatea presupune o imposibilitate de e"ecutare concomitent a dou dispoziii testamentare succesive, dar aceast imposibilitate nu este una absolut, ci doar una relativ, deductibil dup intenia subiectiv a testatorului 8evocarea voluntar tacit prin nstrinarea sau distru erea voluntar a bunului care formeaz obiectul le atului 5rice nstrinare a obiectului le atului, fcut cu orice mod sau condiie, revoc le atul pentru tot ce s$a nstrinat, c!iar cnd nstrinarea va fi nul, sau cnd obiectul le at va fi reintrat n starea testatorului. 'nstrinarea obiectului le atului de ctre testator relev implicit intenia acestuia de a$l revoca.&senial este nu att nstrinarea bunului n sine, ct intania e"teriorizat a testatorului de a dispune altfel dect prin le atul iniial de bunul respectiv 8evocarea 3voluntar) tacit prin distru erea voluntar a testamentului de ctre testator %istru erea material a testamentului de ctre testator sau de ctre un ter la ordinul 181

acestuia ec!ivaleaz cu o revocare voluntar tacit. 8etractarea revocrii voluntare a le atului 8evocarea unui testament sau a unei dispoziii testamentare, fiind o dispoziie de ultim voin ca i testamentul nsui, poate fi revocat sau retractat. 8etractarea e"pres a revocrii testamentului nu se poate face dect prin act autentic distinct sau printr$un testament posterior. 8evocarea #udectoreasc a le atelor ;e atele sunt revocabile pe cale #udectoreasc pentru nendeplinirea sarcinilor i pentru in ratitudine. 8evocarea #udectoreasc pentru nendeplinirea sarcinilor ;a desc!iderea succesiunii le atarul este n drept s opteze ntre acceptarea le atului i renunarea la acesta. 5dat acceptat le atul, sarcinile instituite de testator devin obli aii pentru le atar. Potrivit art.>0? i <0? ).civ. nendeplinirea sarcinilor impuse de testator atra e revocarea le atului. Dendeplinirea sarcinilor atra e revocarea le atului doar n cazul n care aceasta este culpabil, deci imputabil le atarului, iar nu i atunci cnd se datorete unui caz fortuit sau de for ma#or. 8evocarea #udectoreasc pentru in ratitudine 8evocarea #udectoreasc pentru in ratitudine intervine pentru( Atentat la viaa testatorului- %elicte, cruzimi sau in#urii rave la adresa testatorului- *n#urie rav la adresa memoriei testatorului. )aducitatea le atelor presupunnd c testamentul este valabil nc!eiat, este totui posibil ca din pricina unor mpre#urri survenite independent de voina testatorului s e"iste imposibilitatea de e"ecutare a le atelor la data desc!iderii succesiunii. )azurile de caducitate( Predecesul le atarului orice dispoziie testamentar devine caduc, cnd acela n favoarea cruia a fost fcut a murit naintea testatorului- *ncapacitatea le atarului de a primi le atul survenit ulterior datei testamentului- Dendeplinirea condiiei suspensive sub care a fost stipulat le atul- 8efuzul le atarului de a primi le atul- Pieirea n ntre ime a lucrului le at%ispoziiile testamentare n favoarea ospiciilor, sracilor dintr$o comun sau stabilimente de utilitate public nu pot produce efecte dect dac sunt autorizate de eful statului la propunerea Fuvernului. %estinaia bunurilor care au format obiectul le atelor ineficiente dreptul de acrescmnt 'n caz de ineficacitate a le atelor, bunurile care formeaz obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocaie succesoral din a cror parte urmau s se e"ecute acele le ate, adic, dup caz, motenitorilor le ali, le atarilor universali i n mod e"cepional, le atarilor particulari. ;e atul con#unctiv este le atul al crui obiect este lsat la mai muli le atari fr a se preciza partea ce revine fiecruia, situaie n care toi le atarii au vocaie eventual la ntre ul obiect al le atului. 'n cazul n care le atul este ineficace n raport cu unul sau altul dintre le atari, dar valabil n raport cu cel puin unul dintre ei, n lips de prevedere testamentar contrar, le atul va reveni le atarului sau le atarilor n raport cu care el este eficace. Acesta este aa$numitul drept de acrescmnt sau drept de cretere.

182

HH) ;imitele dreptului de dispoziie asupra motenirii. 5prirea pactelor asupra unei moteniri nedesc!ise. 5prirea substituiilor fideicomisare. /ubstitutia fideicomisara consta in +orice dispozitie prin care autorul unei liberalitati insarcineaza persoana ratificata de a conserva intrea a sa viata bunurile donate sau le ate pentru a le transmite la moartea sa unei alte persoane desemnate de dispunator, . Art. <?0 ). civ. pro!ibeste in mod e"pres orice asemenea substitutii, spre deosebire de )odul civil francez care permite substitutiile fideicomisare in cazul donatiilor sau le atelor facute de parinti copiilor lor cu obli atia de a le pastra si remite nepotilor nascuti sau care se vor naste in viitor, precum si in cazul liberalitatilor facute de persoanele moarte fara descendenti in favoarea fratilor si surorilor cu obli atia de a le pastra si remite nepotilor de frate sau sora nascuti sau care se vor naste in viitor 3art. 1?7<$1?I7) . Astfel, in dreptul nostru, testamentul prin care unul dintre fiii defunctului este instituit ca le atar cu obli atia de a pastra bunurile le ate pana la moartea sa, dupa care acestea vor reveni copiilor lui, contine o substitutie fideicomisara pro!ibita de le e . Persoana care face liberalitatea, asa cum am vazut, poate dispune atat prin acte intre vii 3donatie), cat si prin acte mortis causa 3le ate). Primul ratificat se numeste instituit sau revat, iar cel de al doilea substituit. )eea ce caracterizeaza substitutia fideicomisara testamentara este asadar o maniferstare de vointa care care se refera la o dubla dispozitie cu privire la acelasi obiect, implicand indisponibilizarea obiectului le atului in patrimoniul instituitului pe tot parcursul vietii acestuia. )u alte cuvinte, in acest caz, +dispunatorul or anizeaza doua succesiuni( a sa proprie si, trecand peste capul ratificatului, aceea a ratificatului insusi, . Plecand de la aceasta caracteristica, putem usor diferentia substitutia fideicomisara de substitutia vul ara. /ubstitutia vul ara 3obisnuita) consta intr$o sin ura liberalitate facuta in favoarea a doi ratificati, dintre care unul principal, c!emat in primul rand sa culea a liberalitatea, iar celalalt subsidiar, c!emat sa culea a liberalitatea doar daca ratificatul principal nu vrea 3fiind renuntator) sau nu poate 3fiind predecedat) primi acea liberalitate. *n acest caz nu este vorba decat de un mod particular de determinare a celui ratificat caruia dispunatorul ii transmite direct liberalitatea . /ubstitutia vul ara este recunoscuta de le e ca valabila, art.<?7 ). civ. precizand ca +este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi c!emata a lua darul, ereditatea sau le atul, in cazul cand donatarul, eredele numit, sau le atarul nu ar primi sau nu ar putea primi,. )onstituie o astfel de substitutie, de pilda, dispozitia prin care testatorul instituie pe sotia sa ca le atara universala, prevazand ca in caz de predeces al acesteia le atul sa revina unuia dintre nepotii sai anume desemnat de el . Art. <?0 ). civ care pro!ibeste substitutiile fideicomisare este conceput in termeni enerali. 2e"tul este considerat a fi de e"ceptie, astfel incat in caz de indoiala dispozitiile testamentare trebuie interpretate in sensul ca nu contin o substitutie pro!ibita de le e, primind astfel efecte . Pentru a recunoaste o substitutie 183

fideicomisara pro!ibita de le e este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii( &"istenta a doua liberalitati succesive$/ubstitutia fideicomisara implica ratificarea prin una si aceeasi ratificat 3instituitul), iar vointa a doua persoane diferite, prin doua liberalitati avand acelasi obiect, cu e"ecutare succesiva in timp. Bai intai primeste e"ecutare liberalitatea primului apoi, la decesul acestuia, adica dupa trecerea unui interval de timp 3tractus temporis), cea de a doua, facuta in favoarea celui de al doilea ratificat 3substituitul). &sential este faptul ca +pentru bunurile care formeaza obiectul substitutiei, substituitul esteO avand$cauza nu al instituitului ci al dispunatorului, care efectueaza doua 3s. a.) liberalitati care vor beneficia succesiv instituitului si apoi substituitului, . Pentru a putea vorbi de substitutie pro!ibita de le e este esential ca si vocatia succesorala a substituitului sa provina de la testatorul initial, iar nu de la instituit. %aca nu testatorul instituie le atarii succesivi, ci doar il roa a 3fara a$l obli a #uridic) pe le atarul instituit de el sa ratifice acesta pe un tert daca vrea 3le at precativ), sau ii confera beneficiarului liberalitatii libertatea de a ale e el o persoana pe care sa o ratifice, nu poate surveni sanctiunea pentru incalcarea pro!ibitiei - e"ceptie facand cazul in care sfera persanelor din randul carora le atarul poate face ale erea este restransa 3familia sau mostenitorii dispunatorului, de e"emplu), caz in care se considera ca ale erea celui de al doilea ratificat a fost facuta tot de testator . %aca substitutia este facuta prin testament, iar la data decesului dispunatorului 3in raport de care se apreciaza intrunirea conditiilor cerute de le e pentru a putea mosteni atat in privinta instituitului, cat si a substituitului) una din cele doua liberalitati 3fie cea facuta in favoarea instituitului, fie cea facuta in favoarea substituitului) este ineficace $- pentru incapacitatea de a primi, pentru predecesul ratificatului, pentru revocare etc. $, cealalta este valabila si va produce efecte, sanctiunea pro!ibitiei fiind astfel evitata . *n cazul in care prin testament nuda proprietate a unui bun este lasata unui le atar, iar uzufructul aceluiasi bun unui alt le atar, e"ista consecinte practice similare celor ale substitutiei pro!ibite de le e. Astfel, ca si instituitul, uzufructuarul se va bucura de folosinta bunului pe tot timpul vietii sale fara a putea dispune de acesta, iar la decesul sau situatia nudului proprietar va fi asemanatoare cu aceea a substituitului, dobandind toate atributele proprietatii. )u toate acestea, in acest caz nu e"ista substitutie fideicomisara intrucat cele doua le ate, pe de o parte, nu au acelasi obiect 3unul are ca obiect nuda proprietate, iar celalalt uzufructul), iar pe de alta parte nu sunt succesive, producand, din contra, efecte simultane. Art. <?A ). civ. nu face decat sa consacre e"pres le alitatea unor asemenea le ate. 9neori in practica #udiciara este dificil a se face diferenta necesara intre adevarata substitutie fideicomisara si le atele avand obiecte diferite. Asa, de pilda, s$a considerat ca dispozitia testamentara prin care s$a lasat un apartament unei persoane cu dreptul de a$l folosi pana la moarte, dupa care sa fie vandut iar pretul obtinut sa fie impartit intre doi nepoti ai dispunatorului, reprezinta o substitutie fideicomisara pro!ibita de le e . De intrebam insa daca nu cumva, in realitate, obiectul celor doua le ate este diferit, primul 184

avand ca obiect uzufructul apartamentului, in timp ce cel de al doilea proprietatea bunului, urmand ca la decesul uzufructuarului apartamentul sa fie vandut in contul nepotilor defunctului, iar pretului obtinut sa fie impartit intre acestia, astfel incat dispozitia testamentara care e"prima vointa defunctului sa fie salvata intrucat contine doua le ate, fiecare cu obiect distinct de celalalt. 2otul depinde de interpretarea clauzelor testamentare, iar daca acestea sunt ec!ivoce, interpretarea trebuie facuta in sensul ca testamentul sa produca efecte, iar nu in sens contrar 3infra nr. 1I>). 5ricum, datele publicate ale spetei in discutie sunt insuficiente pentru a ne putea pronunta transant.%e asemenea, in cazul uzufructului lasat succesiv la mai multe persoane, nu e"ista identitate de obiect al le atului, si deci nici substitutie pro!ibita de le e, intrucat fiecare uzufruct este un drept real atasat unei alte persoane si prin aceasta diferit de celelalte .&"ista situatii care desi prezinta unele asemanari cu substitutia fideicomisara, in realitate nu se confunda cu aceasta. ;e atul alternativ sau dublu conditional consta in instituirea de catre testator a doua persoane ca le atari sub una si aceeasi conditie, dar pentru un le atar acea conditie este rezolutorie, iar pentru celalalt suspensiva . %e pilda, testatorul lasa intrea a sa avere lui A, iar in cazul in care acesta va deceda inaintea implinirii varstei ma#oratului averea sa revina lui B. *n acest caz, decesul lui A inaintea varstei ma#oratului constituie conditia rezolutorile sub care acesta primeste le atul, dar si conditia suspensiva sub care B poate deveni beneficiarul le atului in cazul in care s$ar indeplini.Becanismul #uridic al realizarii conditiei 3efectul retroactiv) face ca in cazul e"aminat sa nu e"iste doua transmisiuni succesive, ci doar una sin ura( atunci cand conditia nu se indeplineste, le atarul sub conditie rezolutorie isi vede dreptul consolidat definitiv, cu efecte de la data desc!iderii mostenirii, in timp ce le atarul sub conditie suspensiva este pentru totdeauna in situatia unui strain de mostenire, atat pentru trecut, cat si pentru viitor- invers, cand conditia se realizeaza, le atarul sub conditie rezolutorie pierde cu efect retroactiv 3de la data desc!iderii mostenirii) dreptul casti at prin desc!iderea succesiunii 3pana la indeplinirea conditiei el fiind intr$o situatie similara le atarului pur si simplu, care dobandeste un drept neconditionat), in timp ce, de aceasta data, le atarul sub conditie suspensiva este cel care isi vede dreptul definitiv consolidat cu efecte de la data desc!iderii mostenirii. %upa cum s$a remarcat, +in acest din urma caz, c!iar daca, in fapt 3s. a.), cei doi cle atarid vor fi profitand succesiv de le at, unul sin ur dintre ei va fi avand, in drept 3s. a.), aceasta calitate, . %upa ce, pornind de la ideea ca asemenea aran#amente #uridice masc!eaza totusi substitutii fideicomisare, practica #udiciara a tratat aceste operatiuni ca ile ale, ulterior le$a admis in principiu . /e considera insa ca atunci cand conditia consta pur si simplu doar in predecesul primului le atar, operatiunea nu este decat o substitutie fideicomisara si ca doar conditia predecesului circumstantiat 3fara posteritate, inaintea ma#oratului, fara casatorie) este una reala, nedisimuland o substitutie pro!ibita .&vident ca, atunci cand se dovedeste ca le atul dublu conditional a fost conceput in ideea fraudarii 185

pro!ibitiei substitutiei fideicomisare $- ceea ce implica analizarea cauzei acestuia $, iar nu in ideea unei reale ratificari conditionale, se va aplica sanctiunea incalcarii pro!ibitiei .;e atul alternativ sau dublu conditional producand efecte de la data desc!iderii succesiunii, necesita ca ambii ratificati sa fie cel putin conceputi la decesul dispunatorului . a) 4iducia *n acceptiunea sa enerala, fiducia poate fi definita ca +actul #uridic prin care o persoana, fiduciarul, eneral aceea de a transfera acest drept, la dobandeste de la o alta persoana, fiduciant, un drept patrimonial, dar cu obli atii care ii limiteaza e"ercitiul, printre care fi ureaza in termenul fi"at, fie fiduciantului, fie unui tert beneficiar, . 4iducia este o institutie #uridica polimorfa, avand multiple finalitati 3fiducie$ estiune, fiducie$ arantie) , printre care si aceea de fiducie$liberalitate 3varianta a fiduciei$ estiune) prin care +in loc de a investi pe unui tert care va fi insarcinat sa le ereze in contul ratificat cu proprietatea bunurilor care alcatuiesc liberalitatea, dispunatorul prefera sa le cedeze in prealabil ratificatului si sa le transfere ulterior acestuia, . 4iducia$liberalitate nu se confunda cu substitutia fideicomisara intrucat fiduciarul, spre deosebire de instituit, nu este un ratificat 3beneficiar al liberalitatii), ci doar un simplu +intermediar de transmitere,, caci desi i se transmite proprietatea bunurilor, aceasta nu se realizeaza cu o intentie de liberalitate, ci doar in scopul administrarii in interesul ratificatului care le va primi ulterior ca adevaratul si sin urul beneficiar al le atului . *n dreptul nostru, ca si in dreptul francez, fiducia nu este re lementata de le e, dar aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi utilizata in practica. &a poate e"plica mai bine si mai aproape de adevar procedee #uridice cunoscute si utilizate in practica cu aceeasi finalitate, dar care sunt criticabile. Astfel, fideicomisul simplu sau le atul cu sarcina de a transmite obiectul acestuia unei persoane neconcepute la data desc!iderii mostenirii este utilizat pentru atin erea unor scopuri identice celor ale fiduciei$liberalitate, numai ca, in realitate, le atul initial nu este facut cu intentia de a$l ratifica pe cel insarcinat cu transmiterea obiectului acestuia tertului beneficiar, ceea ce contravine definitiei liberalitatii unanim acceptate in conceptia clasica. %e asemenea, a$l considera pe le atarul care a primit bunul cu sarcina de a$l transmite adevaratului ratificat ca fiind un simplu e"ecutor testamentar iarasi nu este corect, deoarece e"ecutorul testamentar nu este decat un simplu mandatar al testatorului, calitate in care nu poate dobandi proprietatea bunurilor succesorale, ci doar sezina bunurilor mobile. 5bli area primului ratificat 3instituitul) la conservarea si remiterea obiectului le atului celui de al doilea ratificat 3substituitului)$ %ispozitia testamentara intra sub incidenta pro!ibitiei daca impune instituitului obli atia de a nu instraina obiectul le atului pentru a$l putea remite ca atare la decesul sau substituitului. &ste vorba de o obli atie de a nu face care se refera atat la actele #uridice inter vivos, cu titlu oneros sau ratuit, cat si la actele #uridice mortis causa 3le ate).Prin urmare, substitutia fideicomisara presupune indisponibilizarea bunului le at in patrimoniul instituitului. 5bli atia de a nu instraina si de a remite substituitului se poate referi atat la o universalitate, cota$parte dintr$o 186

universalitate, cat si la un bun individual determinat . Bunurile fun ibile 3sumele de bani), desi prin natura lor sunt intersan#abile, pot forma si ele obiect al obli atiei de a nu instraina din partea instituitului intrucat, c!iar daca instituitul dispune de acele bunuri in folos propriu, poate fi obli at oricand sa procure altele de acelasi fel . %aca o liberalitate contine doar o clauza de inalienabilitate , fara obli atia pentru ratificat de a transmite bunul unui substituit la moartea sa, nu sunt intrunite conditiile pentru e"istenta substitutiei fideicomisare. *n practica #udiciara s$a pus problema daca le atul prin care instituitului i s$a dat posibilitatea sa remita substituitului fie bunurile lasate de testator, fie contravaloarea acestora intra sub incidenta pro!ibitiei sau nu. )urtea de casatie franceza, aprobata de doctrina, a a#uns la concluzia ca solutia afirmativa ar fi e"cesiva . *n ceea ce ne priveste, ne indoim totusi de #ustetea acestei solutii, intrucat obli area instituitului la remiterea obiectului le atului substituitului subzista, c!iar daca sub forma unei obli atii alternative, ceea ce nu inseamna altceva decat act de dispozitie succesiva caracteristic substitutiei fideicomisare 3supra nr.17?) si, de asemenea, indisponibilizare pe durata vietii instituitului, c!iar daca numai valorica. /ituatii asemanatoare care nu intrunesc cerintele conditie$ @aliditatea le atelor de residuo sau de eo Nuod supererit 3fideicomisul fara inalienabilitate). ;e atul de residuo 3al ramasitei sau a ceea ce va ramane) este +dispozitia testamentara prin care un testator lasa bunuri unui prim le atar in ideea ca la decesul acestuia ceea ce va ramane din aceste bunuri, numit reziduu, sa fie cules de un tert beneficiar ales de testator,. Astfel conceputa, aceasta operatiune se aseamana cu substitutia pro!ibita de le e prin faptul ca in privinta reziduu$ului, daca ramane unul, e"ista dubla transmisiune succesiva, dar se deosebeste fundamental de aceasta prin faptul ca nu e"ista pentru primul le atar obli atia de a conserva obiectul le atului primit de la testator, acesta avand libertatea de a dispune de bunurile primite . %e aceea, practica #udiciara si doctrina admit intr$o proportie covarsitoare valabilitatea acestui le at . Primul le atar este liber sa dispuna de bunurile primite prin acte intre vii atat cu titlu oneros, cat si cu titlu ratuit . *n sc!imb, in lipsa de dispozitie e"presa, primul le atar nu are dreptul de a dispune de bunurile primite prin testament in favoarea tertilor, deoarece in caz contrar vointa dispunatorului ca ramasita sa ramana celui de al doilea le atar ar fi practic lipsita de efecte . Du e"ista substitutie pro!ibita c!iar si in cazul in care testatorul interzice primului le atar sa dispuna de bunurile primite prin acte cu titlu ratuit 3donatie si testament), facultatea de a dispune cu titlu oneros lasata le atarului fiind suficienta pentru a e"clude sarcina de a conserva obiectul le atului specifica substitutiei fideicomisare . ;e atul de residuo poate sa includa si rezervea primului le atar, daca acesta este mostenitor rezervatar al testatorului, atata timp cat testamentul nu contine dispozitii prin care rezervatarul sa fie privat de folosinta si dispozitia cotei$parti din succesiune reprezentand rezerva , testatorul neputand in acest caz limita libertatea de a dispune prin acte cu titlu ratuit 3donatii si le ate) a rezervatarului decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, nu si in privinta rezervei care 187

ramane intan ibila .2ransmisiunea le atului de residuo se realizeaza sub dubla conditie ca la data decesului primului le atar sa fi ramas in patrimoniul acestuia bunuri primite de la testator si ca cel de al doilea le atar sa$i supravietuiasca. Beneficiarul substituit dobandeste drepturile sale direct de la testator, iar nu de la primul le atar . Asadar, c!iar daca bunurile lasate de testator au facut parte din patrimoniul primului le atar, ramasita nu face parte din succesiunea acestuia, ci din cea a testatorului . *n principiu, asa cum am vazut, al doilea le atar va dobandi de la testator bunurile ramase din le at in patrimoniul primului le atar la decesul acestuia. %aca insa obiectul le atului consta intr$un portofoliu de actiuni cotate la bursa, cesiunea unora dintre actiuni facute pe timpul vietii de primul le atar in scopul inlocuirii lor cu alte actiuni este considerata a fi un +act de estiune normala,, iar nu un act de dispozitie 3instrainare), asa incat obiectul ramasitei ce se va transmite beneficiarului le atului de residuo consta nu numai din actiunile aflate in portofoliu la data decesului testatorului, ci si din cele obtinute ulterior ca rezultat al actelor de estiune mentionate mai sus . Asupra naturii #uridice a le atului de residuo practica #udiciara si doctrina au cunoscut o evolutie in timp , acceptandu$se in final ideea ca acesta contine in esenta un dublu le at conditional, primul le atar dobandind sub conditia rezolutorie ca bunurile sa se re aseasca in patrimoniul sau la data decesului, iar beneficiarul ramasitei sub conditia suspensiva ca bunurile sa se aseasca in patrimoniul primului le atar la date decesului acestuia . %e aici decur urmatoarele consecinte cei doi le atari, intrucat dobandesc amandoi drepturi direct de la testator, trebuie sa fie conceputi la data decesului acestuia 3art. <?< alin. 1 ). civ.)- daca le atarul ramasitei predecedeaza primului le atar, le atul sau devine caduc 3art. >17 ). civ.). *n cazul in care primul le atar predecedeaza testatorului, le atul va reveni in intre ime beneficiarului subsecvent ca le at pur si simplu 3neconditional)- beneficiarul le atului de residuo nu este e"pus actiunii in reductiune a rezervatarilor primului le atar- beneficiarul le atului de residuo are aceeasi vocatie la mostenirea testatorului ca si primul le atar 3particulara, cu titlu universal sau universala) . 8eportarea transmiterii le atului catre substituit la momentul si ca urmare a decesului instituitului$/ubstitutia fideicomisara presupune cu necesitate ca liberalitatea facuta in favoarea substituitului sa nu produca efecte decat la moartea instituitului. *n cazul in care cel ratificat nu este insarcinat sa pastreze obiectul le atului pe tot timpul vietii sale, ci doar pana la o data anume 3implinirea varstei ma#oratului, timp de un an etc.), este vorba doar de un fideicomis sau le at cu sarcina in aduit de le e, iar nu de o substitutie pro!ibita de le e . )eea ce urmareste de fapt art. <?0 ). civ. este sa impiedice crearea prin vointa dispunatorului a unui sistem de devolutiune a mostenirii dero atoriu de la re ulile de baza in acest domeniu . %in dispozitiile art. <?0 ). civ. rezulta ca substitutia fideicomisara este nula absolut atat in privinta instituitului, cat si in privinta substituitului . Prin urmare, sanctiunea afecteaza intrea a operatiune, iar nu doar cea de a doua liberalitate 3cea facuta in favoarea substituitului). /olutia este unanim 188

admisa in doctrina si #urisprudenta. Dulitatea care se aplica este absoluta intrucat dispozitiile art. <?0 ). civ., referindu$se la or anizarea enerala a succesiunilor, sunt de ordine publica . /anctiunea se aplica atat in cazul in care substitutia este cuprinsa intr$un sin ur act, cat si in cazul in care ea rezulta din doua acte distincte, dar indivizibile . *n sc!imb, daca un testament contine mai multe dispozitii, dintre care numai unele sunt afectate de substitutie, iar altele nu, nulitatea va sanctiona numai dispozitiile care contravin pro!ibitiei, celelalte ramanand sa produca efecte, afara de cazul in care clauza care contine substitutia formeaza un tot indivizibil cu celelalte clauze, situatie in care nulitatea va afecta ansamblul indivizibil . Dulitatea substitutiei fideicomisare poate fi invocata de orice parte interesata 3mostenitor le al, le atar universal etc.). &a nu poate fi confirmata, iar actiunea in declararea acesteia este imprescriptibila. *deea enerala desprinsa din te"tele )odului civil. %in prevederile art. 10>>$ 17?1 ). civ. rezulta fara urma de indoiala ca o succesiune in intre ul ei 3si cu atat mai mult o cota$parte din aceasta), adica un patrimoniu 3sau o cota$parte din acesta), un ansamblu de drepturi si obli atii, al unei persoane decedate poate forma obiectul unui contract de vanzare$ cumparare . )u alte cuvinte, succesorii pot vinde patrimoniul mostenit. Art. >HA alin. 1 ). civ. stabileste cu valoare de principiu ca +lucrurile viitoare pot fi obiectul obli atiei,. *mediat insa la alineatul 1 art. >HA ). civ. face precizarea ca +nu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este desc!isa, nici 3nu) se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni, c!iar de s$ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in c!estiune,. Prin e"ceptie asadar, succesiunile nedesc!ise nu pot forma obiectul unei vanzari si nici al vreunei alt act #uridic Art. I?1 ). civ. 3in prezent abro at) prevedea si el ca +nici c!iar prin contractul de casatorie nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata, nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s$ar putea dobandi asupra succesiunii,. 4ara a vorbi in terminis de pro!ibirea pactelor asupra succesiunilor viitoare 3nedesc!ise), )odul civil prin te"tele evocate aplica acest principiu care isi are ori inea in dreptul roman. Principiul pro!ibitiei pactelor asupra succesiunilor viitoare a fost #ustificat in timp de patru ratiuni. *n primul rand, considerentul de ordin moral ca pactul ar naste dorinta mortii 3votum mortis) celui care lasa mostenirea. Ar umentul nu convin e, intrucat, pe de o parte, daca ar fi primit, ar putea duce si la abolirea mostenirii le ale, mostenitorii prezumtivi putand nutri mai mult sau mai putin aceeasi dorinta, iar pe de alta parte la respin erea unor institutii care depind si ele de moartea unei persoane, cum ar fi uzufructul, renta via era sau asi urarea de viata . *n al doilea rand, considerentul ca ar incalca re ulile mostenirii le ale si mai ales principiul e alitatii succesorale. Du poate fi primit nici acest ar ument intrucat, dincolo de limitele rezervei succesorale, dispunatorul are libertatea de a favoriza pe oricare dintre mostenitorii sai ori c!iar si pe o terta persoana, sau printr$un parta# de ascendent poate c!iar si, respectand valoric rezerva, sa atribuie ce bunuri doreste unuia sau altuia dintre rezervatari. *n al treilea rand, necesitatea de a prote#a mostenitorii contra abuzului de influenta sau leziunii . 189

Avand nevoie de lic!iditati inca din timpul vietii lui de cu#us, succesorii ar putea fi determinati sa vanda +speranta de a mosteni, unui tert interesat, fara a cunoaste e"act consistenta mostenirii 3aceasta neputand fi cunoscuta decat la data decesului lui de cu#us), lucru ce i$ar putea pre#udicia. ;a ora actuala, aceasta ar umentare este destul de subreda din punct de vedere #uridic, protectia le ii impunandu$se doar in cazul persoanelor lipsite de capacitate deplina de e"ercitiu, iar nu si a celor pe deplin capabile, in cele din urma, interdictia #ustificandu$se poate mai de raba prin considerente de ordin moral $ de a nu specula elemente ale patrimoniului unei persoane in viata in considerarea mortii acesteia. *n al patrulea rand, ar umentul ca libertatea de a testa nu poate fi alienata prin acte intre vii, caci inc!eind un contract cu privire la succesiune, cel despre a carui mostenire este vorba nu ar mai putea reveni unilateral asupra acestuia, ci numai cu acordul cocontractantului . &ste un considerent puternic, dar se poate aplica numai pactelor la care participa si de cu#us, iar nu si celor facute fara participarea acestuia 3renuntarea la o succesiune nedesc!isa, instrainarea unei succesiuni nedesc!ise realizata intre un mostenitor prezumtiv si un tert etc.), astfel incat nu poate #ustifica toate pactele succesorale pro!ibite. Art. >HA ). civ., din ale carui prvederi rezulta interdictia pactelor asupra succesiunilor nedesc!ise, se afla plasat in /ectiunea *** 3)apitolul **, 2itlul ***, )artea ***) +%espre obiectul conventiilor,, ceea ce inseamna ca, in principiu, sanctiunea pro!ibitiei este direct atasata incalcarii obiective a normelor le ale, fara a se lua in considerare pozitia subiectiva a celor care incalca pro!ibitia . %e pilda, in cazul rectificarii declararii #udecatoresti a datei mortii prezumate, pactul este nul sau nu in functie de data stabilita prin !otarare ca fiind a mortii celui disparut, iar nu de credinta partilor la data actului ca se refera la o succesiune desc!isa . %esi denumirea de +pact, ar putea conduce la concluzia ca este vorba doar de conventii 3acte #uridice bi$ sau multilaterale) , notiunea este utilizata in intelesul ei mai lar , incluzand nu numai conventiile 3cu titlu ratuit sau oneros), cum ar fi donatia sau vanzarea, ci si actele unilaterale, cum este renuntarea la mostenire 3art. >HA alin. 1 ). civ. prevede e"pres ca +nu se poate face renuntare la o succesiune nedesc!isa,) . *n mod cert, testamentul desi este un act unilateral cu privire la bunurile succesorale, nu cade sub incidenta interdictiei, si aceasta nu pentru ca este revocabil cum s$a sustinut , ci pur si simplu pentru ca este re lementat de le e, neintrand in cate oria pactelor pro!ibite. 5biectul pactului. *nterdictia se refera la pactele inc!eiate cu privire la elementele unei succesiuni nedesc!ise, adica asupra patrimoniului unei persoane care este inca in viata. Pactul poate avea ca obiect fie intrea a universalitate succesorala, fie o cota$parte din aceasta, fie un anume bun . &ste indiferent daca afecteaza sau nu rezerva succesorala . &l se poate referi deopotriva la o succesiune le ala, testamentara sau conventionala. Asa cum rezulta din dispozitiile art. >HA alin. 1 ). civ., pactul poate sa se refere la succesiunea uneia din partile actului #uridic 3de e"emplu, de cu#us vinde unui tert o cota$parte din succesiunea pe care o va lasa) sau la succesiunea unui tert 3de pilda, un 190

succesor prezumtiv vinde unui tert un bun din succesiunea ce o va primi). &l poate avea ca obiect dispozitia directa asupra succesiunii viitoare prin inc!eierea unui contract translativ de drepturi 3vanzare, donatie, sc!imb etc.), dar si dispozitia indirecta prin renuntarea anticipata $ratuita sau oneroasa $ la titlul de mostenire ori la dreptul de a cere raportul sau reductiunea liberalitatilor e"cesive . &ste indiferent de asemenea daca succesiunea la care se refera pactul este determinata anume 3succesiunea lui e) sau netereminata 3toate succesiunile la care ar putea fi c!emata una din partile pactului) . /uccesinea viitoare obiect al pactelor pro!ibite, prin natura ei, nu confera decat drepturi eventuale. Pana in clipa mortii, orice persoana fizica dispune de dreptul de a dispune liber de bunurile sale prin acte #uridice intre vii sau mortis causa prin testament. &ste vorba de un drept inalienabil prin propriile acte si intan ibil prin actele tertilor 3art. >I0 ). civ. prevede( +conventiile n$au efect decat intre partile contractante,). %aca, de pilda, de cu#us se lea a in timpul vietii printr$un contract fata de un tert sa ii lase prin mostenire un anume bun din patrimoniul sau, dreptul conferit nu este decat eventual, dispunatorul pastrandu$si libertatea de a dispune de acel bun fie prin acte oneroase,fie cu titlu ratuit 3donatii sau le ate). &ste vorba asadar de un act care nu creeaza nici o obli atie pentru viitorul de cu#us, ci, daca s$ar admite valabilitatea lui, doar pentru succesiune si doar in ipoteza in care titularul dreptului nu ar dispune de bun in timpul vietii. *n cazul pactului inc!eiat de terte persoane, fara participarea celui despre a carui mostenire este vorba, lucrurile sunt si mai evidente $- titularul patrimoniului cu privire la care s$a inc!eiat pactul, nefiind parte a actului, nu este an a#at personal la nimic, putand dispune fara nici un fel de restrictie de bunurile sale 3numai individual in timpul vietii- universal, cu titlu universal si individual prin testament), iar succesiunea nu este nici ea cu nimic revata.Avand in vedere libertatea deplina a lui de cu#us de a lasa la data mortii sale ceea ce ii va placea, putand dobandi, instraina sau conserva ceea ce va dori, rezulta ca succesiunea viitoare se distin e prin caracteristica esentialmente eventuala sau virtuala a drepturilor pe care le confera . )u alte cuvinte, pactul asupra succesiunilor viitoare se poate recunoaste prin faptul ca nu confera creditorului pe timpul vietii celui despre a carui mostenire este vorba decat o simpla e"pectativa 3speranta), iar nu un drept actual cert, c!iar afectat de modalitati. 5bli atiile ferme asumate in timpul vietii de cel despre a carui mostenire este vorba dau nastere la drepturi actuale in favoarea tertilor creditori si pot trece pe cale de consecinta prin succesiune la mostenitorii lui la data decesului sau, pe cand drepturile eventuale se nasc direct in sarcina mostenitorilor 3mai e"act, a mostenirii, indiferent cine ar fi mostenitorii), fara a$l obli a pe de cu#us . *n aceasta lumina, constituie, de e"emplu, pacte pro!ibite conventiile prin care se sporesc datoriile succesiunii, cum este cazul atunci cand se prevede ca restituirea imprumutului luat de de cu#us nu va putea fi solicitata decat de la mostenitorii acestuia , caci nu se poate sti la data inc!eierii actului daca imprumutatul va lasa sau nu bunuri la data decesului sau, dreptul de restituire al imprumutatorului nefiind decat unul 191

eventual, depinzand doar de vointa imprumutatului sa lase sau nu bunuri la decesul sau, adica mi#loace de plata a datoriei. )u alte cuvinte, in asemenea cazuri debitorul nu este an a#at personal cu nimic. *n sc!imb, imprumutul a carui termen de rambursare a fost stabilit post mortem, dar care a fost arantat cu o ipoteca, face sa se nasca in favoarea creditorului un drept actual, doar e"ecutare acestuia fiind amanata post morte *n acest caz, dreptul creditorului nu mai este eventual, ci cert, e"ecutarea sa la termen, c!iar daca acesta este post mortem, fiind arantata. %e asemenea, este un pact pro!ibit de le e recunoasterea de datorie prin care autorul actului unilateral stipuleaza ca aceasta va reprezenta valoric a cincea parte din +bunurile posedate la decesul sau,, deoarece datoria a fost conceputa sa se impute asupra succesiunii viitoare, al carei continut este aleatoriu, neputand fi cunoscut decat la data decesului autorului recunoasterii, iar nu asupra patrimoniului de la data recunoasterii a autorului actului . *n sc!imb, )asatia franceza a decis ca nu contravine pro!ibitiei actul prin care mostenitorii au convenit inaintea desc!iderii succesiunii ca darurile manuale de sume de bani primite de ei sa fie raportate la succesiune nu la valoarea lor nominala, cum prevede le ea 3art. <H> ). civ. francez), ci inde"at la data parta#ului, dar doctrina s$a aratat reticenta, considerand, nu fara temei, ca, dincolo de ar umentele de ec!itate si oportunitate care s$ar putea aduce, este vorba totusi de o succesiune viitoare, din moment ce donatorul poate +dispune, de raport ca de un bun asupra caruia a ramas proprietar, in sensul ca pana la decesul sau poate dispensa pe mostenitori de aceasta obli atie, element care face ca raportul inde"at stabilit prin conventie sa fie eventual, iar nu actual 3donatia in sine fiind evident un drept actual, intrucat este irevocabila) . Boartea lui de cu#us ca modalitate a actelor #uridice si raportul acesteia cu pactele pro!ibite de le e. )u necesitate, pactul asupra unei succesiuni viitoare este le at de moartea lui de cu#us, in sensul ca intotdeauna este anterior acesteia. *nsa trebuie subliniat ca nu orice act care depinde intr$un fel sau altul de moartea ulerioara a unei persoane este pact succesoral pro!ibit de le e. Boartea uneia sau alteia din partile contractante poate fi eri#ata prin vointa partilor in modalitati 3termen sau conditie) ale actului #uridic, fara ca prin aceasta sa se intre sub incidenta pactelor pro!ibite de le e. Astfel, potrivit dispozitiilor art. <1A ). civ. +donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite, atat in cazul in care donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul in care donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa,. *n acest caz, este vorba de o donatie care are ca obiect drepturi actuale, dar care este stipulata sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului, nu de o donatie a unui bun facand parte dintr$o succesiune nedesc!isa. %e asemenea, pactele post mortem, in care producerea efectelor sunt le ate de termenul incert al decesului unuia sau altuia dintre contractanti 3de e"emplu, se vinde un bun stipulandu$se ca proprietatea se va transmite la cumparator la data decesului vanzatorului) sunt si ele recunoscute ca valabile, intrucat vanzatorul, in e"emplul dat, pierde din timpul vietii posibilitatea a mai dispune de bunul care a format obiectul contractului , dreptul nascut in 192

favoare creditorului fiind unul actual, iar nu eventual, doar efectele fiind amanate pana la implinirea termenului. %iferentierea drepturilor eventuale care se nasc din actele asupra succesiunilor viitoare pare mai reu de realizat de drepturile nascute din actele in care supravietuirea uniea dintre parti celeilalte este stipulata drept conditie 3eveniment viitor si nesi ur de care depinde nasterea sau stin erea obli atiei), ambele cate orii prezentand un element de incertitudine. &le se diferentiaza totusi prin faptul ca in timp ce in cazul pactelor asupra succesiunilor nedesc!ise incertitudinea deriva din faptul ca cel despre a carui mostenire este vorba poate influenta dupa bunul sau plac continutul patrimoniului ce il va lasa la decesul sau si, deci, implicit, obiectul pactului, in cazul actelor conditionale incertitudinea tine de un eveniment supus !azardului, si anume ordinea deceselor . /impla la nivelul principiilor, diferentirea intampina totusi dificultati la transpunerea ei in practica. &volutia #urisprudentei si a doctritrinei asupra asa$numitei clauze de acrescamant sau clauze de tontina sta marturie in acest sens. )lauza tontiniera consta in ac!izitionarea unui bun de doua sau mai multe persoane impreuna, cu intele erea de a$l folosi in comun pe tot timpul vietii lor, ultimul supravietuitor devenind sin urul proprietar cu efecte retroactive de la data dobandirii bunului. %upa ce un timp practica #udiciara a considerat o asemenea clauza ca ilicita intrucat reprezinta un pact asupra unei succesiuni nedesc!ise, ulterior i s$a admis valabilitatea, cu motivarea ca ea nu confera drepturi succesorale reciproce, ci instituie predecesul fiecaruia ca o conditie rezolutorie cazuala reciproca, fiecare fiind proprietar pe o cota$parte din bun sub aceasta conditie inca de la data actului de dobandire, in final supravietuitorul fiind considerat unic proprietar de la aceeasi data, pentru el predecesul celorlati fiind conditia suspensiva sub care devine unic proprietar, predecedatii pierzandu$si drepturile ca efect al indeplinirii conditiei rezolutorii .%in formularea imperativa a te"tului art.>HA alin.1 ). civ. 3+nu se poate faceO,), rezulta neindoielnic faptul ca sanctiunea atrasa de nerespectarea pro!ibitiei este nulitatea absoluta a pactului. Aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de orice persoana interesata( oricare din partile actului- mostenitorii acestor- creditorii acestora- si c!iar de instanta de #udecata din oficiu. Actiunea in nulitate este imprescriptibila. 8efacerea actului. 4iind o dispozitie care prote#eaza interese de ordine publica, pactul lovit de nulitate nu poate fi confirmat, nici c!iar cu acordul lui de cu#us . *n #oc fiind interese de ordine publica, este impropriu sa se vorbeasca de +acoperirea, nulitatii prin confirmare ulterior desc!iderii succesiunii . %esi ur, dupa disparitia cauzei de nulitate 3dupa desc!iderea mostenirii), mostenitorii pot respecta vointa defunctului e"ecutand actul, dar pentru aceasta este nevoie din partea lor de un consimtamant e"primat neec!ivoc 3c!iar si tacit) dupa desc!iderea mostenirii, ceea ce ec!ivaleaza cu refacerea actului in conditii le ale, iar nu cu confirmarea celui nul . Precizarea are consecinte practice in sensul ca actul va produce efecte doar de la data manifestarii cosimtamantului pentru refacere, iar nu de la data inc!eierii actului nul, cum s$ar 193

intampla daca ar fi vorba de o confirmare. *ntinderea nulitatii. Pactul pro!ibit de le e poate sa atra a nulitatea intre ului act care il contine, atunci cand se confunda cu continutul acestuia ori atunci cand, desi reprezinta doar o clauza a acelui act, restul fiind valabile, e"ista indivizibilitate intre clauza nula si celelalte clauze, sau doar nulitatea partiala, atunci cand clauza care contine pactul pro!ibit de le e nu este in raport de indivizibilitate cu celelalte clauze ale actului, prin ipoteza valabile .Prin e"ceptie de la re ula interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare, )odul civil contine cateva e"ceptii, al caror camp ar putea fi lar it in viitor, sub presiunea necesitatilor vietii practice. )onstituie astfel de e"ceptii( instituirea contractuala, atat cea facuta prin contractul de casatorie 3art. >00 ). civ.), cat si cea facuta in timpul casatoriei, care fiind revocabila ad nutum 3art. >0I alin.1 ). civ.),c!iar daca nu este prevazuta de le e, nu contravine principiilor art. >HA alin. 1 ). civ. 3supra nr. 0H<)- donatia$parta#, in aduita de art. I>A ). civ.,prin care ascendentii pot imparti inca din timpul vietii cu titlu de drepturi succesorale intre descendentii lor bunurile pe care le detin la momentul actului, c!iar daca atribuie drepturi actuale descendentilor.donatari, constituie totusi un pact succesoral asupra unei succesiuni viitoare prin faptul ca implica renuntarea descendentilor$donatari de a cere raportul succesoral clauzele societare in societatile civile sau de persoane prin care e stipuleaza continuarea societatii cu asociatii ramasi in viata sau cu mostenitorii acestora 3art.1A1H ). civ.). Prin acest pact se re lementeaza in avans soarta drepturilor in societate ale asociatului predecedatrenuntarea anticipata la dreptul de a cere reductiunea unei liberalitati consimtite de de cu#us. Potrivit dispozitiilor art. <7A ). civ., instrainarea facuta de cel despre a carui mostenire este vorba unui succesibil in linie dreapta, cu sarcina unei rente via ere sau cu rezerva uzufructului, este prezumata a fi o liberalitate, dar daca un alt descendent a consimtit la aceasta instrainare, aceasta ec!ivaleaza cu renuntarea la dreptul de a cere reductiunea acelei liberalitati, fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare recunoscut ca valabil de le e.

HI) ;ipsa capacitii de e"erciiu a persoanei fizice. *ncapacitati prevazute de )odul civil( art <?H Jminorul mai mic de 1H ani nu poate dispune nici intr$un felO, prin donatie sau testament, de bunurile sale- art <?I ,minorul de 1H ani poate dispune prin testament si numai #umatate din bunurile de care dupa le e ar dispune ma#orele,art <?> Jminorul de 1H ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau, art <1? Jdoctorii in medicina sau in c!irur ie, ofiterii de sanatate sau subofiterii 3adica medici si farmacistii), care au tratat o persoana in boala de care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli., Aceleasi re uli sunt aplicabile si in privinta preotilor 3vezi art <00, 10?I alin 1, art 10?> )od civil) *ncapacitati 194

prevazute de )odul familiei Art 11< din )odul familiei Jeste oprit sa se inc!eie acte #uridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta, Art 100 alin 0 )odul familiei Jminorul 3sub 17 ani) nu poate sa faca, nici c!iar cu incuviintare, donatii si nici sa aranteze obli atia altuia, *ncapacitatea prevazuta de )onstitutie si ;e ea A7=1>><$Art 71 $- teza a ** a din )onstitutie J)etatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor,. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 0 din ; A7=1>>< privind circulatia #uridica a terenurilor.Du trebuie asimilate in radirilor din dreptul civil, acele in radiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept, cum ar fi cele din dreptul constitutional, dreptul muncii, dreptul administrative, dreptul comercial.

H<) Bodalitile actului #uridic civil. 2ermenul, condiia i sarcina.

%upa cum am vazut, actele #uridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. %in punct de vedere #uridic, notiunea de Jmodalitate, desemneaza un eveniment viitor de care depinde e"istenta sau e"ecutarea drepturilor subiective civile si obli atiilor civile din anumite acte #uridice. 2ermenul, conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului #uridic civil. 2ermenul este acel eveniment, viitor si si ur ca realizare, care fie amana producerea efectelor unui act #uridic civil, fie determina incetarea efectelor acestuia. 2ermenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii( a) *n functie de ben eficiarul termenului, termenul poate fi dispus( in favoarea debitorului. Acesta constituie re ula- in favoarea creditorului, de e"emplu, in contractul de depozit- in favoarea ambelor parti, de e"emplu, termenul dintr$un contract de asi urare. %e calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste cate orii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului( termenul este suspensiv cand amana sau suspenda e"ercitiul drepturilor subiective civile si e"ecutarea obli atiilor civile. termenul este e"tinctiv cand, la implinirea lui, se stin efectele actului #uridic civil. &fectele termenului sunt diferite, dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau e" tinctiv. Asa cum am vazut, termenul influenteaza doar e"ecutarea actului #uridic civil, nu si e"istenta sa. %eci, dreptul subiectiv civil si obli atia corelativa, afectate de termenul suspensiv, e"ista. )a urmare( daca debitorul isi e" ecuta obli atia inainte de scadenta 3adica inainte de implinirea termenului suspensiv), el va face o plata valabila. Aceasta ec!ivaleaza cu renuntar ea la beneficiul termenului si, dupa cum am aratat, este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului- inainte de implinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate face 195

acte de conservare- inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere de la debitor plata- termenul de prescriptie e"tinctiva, in cazul drepturilor care d ecur din acte #uridice afectate de termene suspensive, incepe sa cur a de la data implinirii acestora- pana la implinirea termenului suspensiv, compensatia, ca mod de stin ere a obli atiilor civile 3care presupune e"istenta unor datorii *n ceea ce priveste termenul e"tinctiv, implinirea acestuia inseamna stin erea dreptului subiectiv civil si a obli atiei corelative. )onditia, ca modalitate a actului #uridic civil, este un eveniment viitor si nesi ur ca realizare, eveniment de care depinde insasi e"istenta actului #uridic civil. /i conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii( a) *n functie de le atura ei cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii evenimentului, conditia poate fi( cazuala, mi"ta si potestativa. Potrivit )odului civil, ,)onditia cazuala este aceea ce depinde de !azard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr$aceea a debitorului., )onditia cazuala 3de la cuvantul latinesc casus, care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor. )onditia mi"ta este aceea care, conform )odului civil, Jdepinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoaneJ 3determinate). )onditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau, in e"primarea )odului civil, Jaceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment, )onditia potestativa poate fi( potestativa pura si potestativa simpla. &ste potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. *ndeplinirea conditiei in e"emplele date depinde si de debitor, d ar si de o terta persoana 3cu care acesta se casatoreste, respectiv care il an a#eaza). Actele inc!eiate sub conditie potestativa simpla sunt, ca re ula, valabile. &ste pur potestativa acea conditie care depinde e"clusiv de vointa uneia din parti. An a#amentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. *n acest sens, )odul civil prevede( J5bli atia este nula cand s$a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obli a., )onditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) %in punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva si ne ativa. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesi ur, in timp ce conditia ne ativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. )ea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau ne ativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. Astfel, daca s$a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr$un anumit termen si acest termen a e"pirat fara ca evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita, iar daca nu s$a prevazut vreun termen, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este si ur ca evenimentul nu se va mai produce. %impotriva, daca s$a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr$un anumit termen, conditia ne ativa se socoteste indeplinita abia la e"pirarea termenului, c!iar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. %aca nu s$a prevazut nici un 196

termen, conditia ne ativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. c) )onditiile se clasifica, d e asemen ea, in conditii posibile, respectiv imposibile, ca si in conditii licite si morale, respectiv conditii ilicite si imorale. )onditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intre ului act #uridic. Actul #uridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut. %aca se prevede ca stin erea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile, ilicite sau imorale, se va considera ca actul #uridic este inc!eiat pur si simplu. d) )el mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce( conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie( )onditia suspensiva este cea care, pana la realizarea ei, suspenda e"istenta drepturilor subiective civile si a obli atiilor corelative ale partilor. )odul civil prevede ca( J5bli atia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. 5bli atia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului J)onditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obli atiile corelative ale partilor sunt considerate ca e"ista si se e"ecuta. Potrivit )odului civil, J)onditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obli atiei la un eveniment viitor si necert,. )onditia rezolutorie nu suspenda e"ecutarea obli atiei, ci numai obli a pe creditor a restitui ceea ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. 5bservam ca, in cazul conditiei suspensive, actul #uridic si efectele sale nu e"ista- abia implinirea conditiei, daca se va petrece, va conduce la nasterea acestor efecte. %impotriva, in cazul conditiei rezolutorii, obli atiile care decur din actul #uridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. %ar implinirea conditiei, daca se va produce, va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte, in mod retroactiv, ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul #uridic respectiv. Principiile care uverneaza efectele conditiei sunt( )onditia pune in discutie insasi e"istenta actului #uridic civil, spre deosebire de termen, care numai amana e"ecutarea- )onditia produce efecte retroactive. %aca conditia suspensiva s$a implinit, actul #uridic este considerat retroactiv, ca a fost un act pur si simplu. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Astfel, plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum nevalabila, se transforma in plata valabila. %e la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive e"ista insa unele e"ceptii( prescriptia e"tinctiva incepe sa cur a doar de la implinirea conditiei- fructele culese de instrainator raman ale sale, cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. *n cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita, partile sunt repuse in situatia anterioara inc!eierii actului #uridic civil. Asadar, intre altele( prestatiile e"ecutate trebuie sa fie restituitearantiile constituite trebuie sa fie desfiintate.. &fectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea, retroactiva, a actului. )a atare, partile isi vor restitui una alteia prestatiile primite. &"ista insa si unele e"ceptii de la retroactivitate. %e asemenea, tot ca o e"ceptie de la re ula retroactivitatii, nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor, 197

c!iar daca conditia rezolutorie s$a indeplinit. %esi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei, cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul, nu si recolta 3fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei. *n cazul in care conditia rezolutorie nu s$a realizat, suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului #uridic. /arcina este acea modalitate a actului #uridic civil care consta intr o obli atie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator ratificatului, in actele cu titlu ratuit 3liberalitati). *n )odul civil nu e"ista o re lementare enerala a sarcinii, dar e" ista unele aplicatii ale acesteia, cum ar fi dispozitiile potrivit carora( ,donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s$a facut, O, sau( ,cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca., %in punctul de vedere al valabilitatii lor, sarcinile pot fi( imposibile 3care nu pot fi indeplinite), ilicite 3care contravin dispozitiilor le ale), imorale 3care incalca bunele moravuri) sau, dimpotriva, sarcini posibile, licite si morale. /arcina nu afecteaza valabilitatea actului #uridic ce o contine- ea afecteaza numai eficacitatea actului #uridic. *n caz de neindeplinire a sarcinii, dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre( revocarea liberalitatii pentru nee"ecutarea sarcinii, cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului- actiunea in e"ecutarea in natura a sarcinii 3atunci cand aceasta nu consta intr$o obli atie de Ja face,, care nu se poate e"ecuta silit).

H>) Dulitatea absolut a actului #uridic civil. )auze i re im #uridic. )auze de nulitate absoluta( incalcarea re ulilor privind capacitatea civila a persoanelor( nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc 3art.10?> din )odul civil)- lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor #uridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta 3art.07 din %ecretul nr.01=1>A7)- lipsa totala a consimtamantului 3in cazul erorii$obstacol)- nevalabilitatea obiectului actului #uridic civil- cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala- nerespectarea formei ceruta ad validitatem- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative 3art.A< ;e ea nr.1I=1>>H)- incalcarea ordinii publice- frauda le ii.8e imul #uridic al nulitatii absolute. a)nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes( partile actului #uridic- procurorul- instanta din oficiu. 8eprezentativa in acest sens este prevederea din ;e ea 1<=1>>1, art.0, alineatul 1 ( ,,Dulitatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si alte persoane care #ustifica un inteles le itim.Q b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila, adica ea poate fi invocata oricand, indiferent de timpul scurs de la data inc!eierii actului #uridic.3%ecretul 1HI=1>A< art.1 ,,Dulitatea unui act poate fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de e"ceptie.TT) c)nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare e"presa sau tocita.3a nu se cofunda inadmisibilitatea confirmarii 198

nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei le ale.TT) &fectele nulitatii sunt consecintele #uridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Feneric, efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului #uridic enerat de actul #urudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea le alitatii. *n functie de ceea ce s$a intamplat dupa inc!eierea actului #urudic civil, se pot distin e urmatoarele ipoteze( actul n$a fost e"ecuta inca( aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi e"ecutat- deci partile se afla in situatia e ala aceleia in care n$ar fi inc!eiat actul- actul a fost e"ecutat total sau partial, pana la !otararea de anulare, efectele nulitatii vor consta in( a)desfiintarea, retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat- actul a fost e"ecutat, iar dobanditorul de drepturi le$a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori- pana la !otararea de anulare efectele nulitatii presupun( a)desfiintarea actului e"ecutat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. &fectul nulitatii se e"prima in ada iul ,,Nuod nulum est, nullum producit effectumTT , care rezulta din cele spuse mai sus. Pentru a opera aceasta re ula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. retroactivitatea nulitatii- restabilirea situatiei anterioare $ restitutio in inte rum $ adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat- anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului subsecvent. 3,,resoluto #ure dantis, resolvitur #us accipientisTT). Principiul retroactivitatii. &"ceptii. Principiul consta in acea re ula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor 3e"emplu.nunc.), ci si pentru trecut 3e"emplu.tunc.), adica aceste efecte se suie pana in momentul inc!eierii actului #uridic civil. 8etroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s$au produs intre momentul anularii efective a actului. *n temeiul acestui principiu, partile a#un in situatia in care n$ar fi inc!eiat actul #uridic. &"ceptii de la retroactivitatea nulitatii. &"ceptiile reprezinta acele cazuri in care, pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul inc!eierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. %e unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai e" nunc, iar nu si e" tunc. )onstituie asemenea e"ceptii( mentinerea efectelor produse de un contract cu e"ecutare succesiva 3e"emplu. contractul de inc!iriere, retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.)- pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta 3)odul civil, art. 7<A)- in acest caz, neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. Principiul repunerii in situatia anterioara ,,restitutio in inte rumTT.&"ceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este re ula de drept potrivit careia tot ce s$a e"ecutat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului #uridic trebuie sa a#un a in situatia in care acel act nu s$ar fi inc!eiat. ,,8estitutio in inte rumTT, ca si retroactivitatea, priveste efectele nulitatii actului #uridic intre parti nu fata de terti. &"ceptiile de la principiul ,,restitutio in inte rumTT. sunt e"ceptii acele situatii in care,pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii, deci se mentin.&"ceptiile de la ,,restitutio in inte rumTT sunt in 199

acelasi timp, si e"ceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. &ste e"ceptie de la ,,restitutio in inte rumTT, nu numai mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. *n doctrina si in practica sunt considerate e"ceptii de la ,,restitutio in inte rumTT( cazul incapabilului, care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbo atirii sale. cazul aplicarii principiului ,,nemo auditur propriam turpetudinem alle onsTT.3nimanui nu$i este in aduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.). Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial 3,,resolutio #ure dantis resolvitur #us accipientisTT).&"ceptii. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea re ula de drept in virtutea careia, anularea actului initial primar atra e anularea si a actului subsecvent, urmaritor, datorita le islaturii sale cu primul *n practica, aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 1 situatii( *n cazul ,,actelor autorizateTT, la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie. *n cazul a doua acte, din care unul este principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului principal atra e desfiintarea si a actului accesoriu, prin aplicarea re ulii ,,accesorium seNuitur principaleTT. &"ceptii. cazul aplicarii art.1>?>, alineatul 1 din )odul civil, coroleorat cu art.>I1 din )odul civil 3/ituatia practica este urmatoarea( A inc!eie un contract de comodat $ imprumut de folosinta $ cu B- comodatorul, B ,vinde, desi nu are dreptul sa o faca, bunul mobil, ce face obiectul contractului de comodat, lui ), care este de buna credinta, adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului, si inta in posesia bunului mobil- apoi contractul de comodat este anulat $ B a crezut ca A ii doneaza bunul, iar A a avut intentia de a$i da bunul numai cu titlul de comodat).5data anulat contractul dintre A si B, ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si ), iar ),sa fierobli at sa restituie bunul respectiv- cu toate acestea, ), se va apara, cu succes, invocand art.1>?> din )odul civil, potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste c!iar proprietatea bunului- cazul aplicarii art.1?, alineatul 1 din %ecretul nr.01=1>A7( ,,%aca cel declarat mort este in viata, se poate cere oricand, anularea !otararii prin care s$a declarat moarteaTT, iar alineatul 1 dispune( ,,)el care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea !otararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale.)u toate acestea, dobanditorul cu titlul oneros nu este obli at sa le inapoieze, decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata- cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.Du se aplica e"ceptia in cazul tertului ac!izitor, cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate, deci a fost de rea credinta. Principii de drept care inlatura re ula ,,`uod nullum est, nullum producit effectumTT. Aceste principii sunt( Principiul conversiunii actului #uridic. )onversiunea actului #uridic inseamna, in esenta, inlocuirea actului nul cu un act #uridic valabil.Pentru a opera conversiunea, sunt necesare urmatoarele conditii( sa e"iste un element de diferenta intre actul nul si actul valabilunul dintre acte sa fie anulat efectiv si total- actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile 200

de valabilitate, iar aceste conditii sa se re aseasca in c!iar cuprinsul actului anulatmanifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Bentionam, cateva aplicatii ale conversiunii actului #uridic- cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a le atului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala, desi actul de instrainare este nul, si manifestarea de vointa e"primata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. Principiul ,,error communis facit #usTT. /e mai numeste si ,,principiul validitatiiaparentei indreptTT- acest principiu inlatura nulitatea unui act inc!eiat intr$o situatie de eroarecomuna, obsteasca. )onsacrarea acestui principiu o asim in art.I din ;e ea nr.11>=1>>H cu privire la actele de stare civila 3Bonitorul 5ficial nr.1<1=1>>H)( ,,Actele de stare civila intocmite de o persoana care a e"ercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila,cu respectarea prevederilor prezentei le i, sunt valabile, c!iar daca acea persoana nu avea acesta calitate.TT Principiul raspunderii civile delictuale. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.*ntre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului $ consacrat in art.11A> din )odul civil $, are prioritate al doilea principiu care ec!ivaleaza, practic, cu mentionarea actului anulabil, ca cea mai buna reparare a pre#udiciului ce s$ar produce co$ contractului prin fapta ilicita a minorului.3in acest sens, art.11H1 din )odul civil dipune( ,,Binorulnu are actiunea in rescizuine contra obli atiilor ce rezulta din delictele sale.TT

I?) Dulitatea relativ a actului #uridic civil. )auze i re im #uridic. )auze de nulitate relativa( viciile de consimtamant( eroarea, violenta, le iuirea sau dol- lipsa discernamantului in momentul inc!eierii actului #uridic civil- nerespectarea re ulilor privind capacitatea de e"ercitiu. 8e imul #uridic al nulitatii relative. Acest re im #uridic se e"prima in 0 re uli( nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la inc!eierea actului #uridic.3personal sau prin reprezentantul le al al celui lipsit de capacitatea de e"ercitiu.)- catiunea inanulabilitate este prescriptibila, deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie e"tinctiva- nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare e"pres sau tacit.3printr$ un act de confirmare ,, care sa cuprinda obiectul, cauza si natura olur atiei.TT)odul civil, art.11>?- iar confirmarea tacita rezulta fie din e"ecutarea actului anulaleic, fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie e"tinctiva.) *ntre nulitatea absoluta si cea relativa nu e"ista deosebiri de efecte, ci numai de re im #uridic. &fectele nulitatii sunt consecintele #uridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Feneric, efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului #uridic enerat de actul #urudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea le alitatii. *n functie de ceea ce s$a intamplat dupa inc!eierea actului #urudic civil, se pot distin e urmatoarele ipoteze( 201

actul n$a fost e"ecuta inca( aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi e"ecutat- deci partile se afla in situatia e ala aceleia in care n$ar fi inc!eiat actul- actul a fost e"ecutat total sau partial, pana la !otararea de anulare, efectele nulitatii vor consta in( a)desfiintarea, retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulatactul a fost e"ecutat, iar dobanditorul de drepturi le$a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori- pana la !otararea de anulare efectele nulitatii presupun( a)desfiintarea actului e"ecutat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea si a actului subsecvent. &fectul nulitatii se e"prima in ada iul ,,Nuod nulum est, nullum producit effectumTT , care rezulta din cele spuse mai sus. Pentru a opera aceasta re ula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii. retroactivitatea nulitatii- restabilirea situatiei anterioare $ restitutio in inte rum $ adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat- anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului subsecvent. 3,,resoluto #ure dantis, resolvitur #us accipientisTT). Principiul retroactivitatii. &"ceptii. Principiul consta in acea re ula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor 3e"emplu.nunc.), ci si pentru trecut 3e"emplu.tunc.), adica aceste efecte se suie pana in momentul inc!eierii actului #uridic civil. 8etroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s$au produs intre momentul anularii efective a actului. *n temeiul acestui principiu, partile a#un in situatia in care n$ar fi inc!eiat actul #uridic. &"ceptii de la retroactivitatea nulitatii.$&"ceptiile reprezinta acele cazuri in care, pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul inc!eierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate. %e unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai e" nunc, iar nu si e" tunc. )onstituie asemenea e"ceptii( mentinerea efectelor produse de un contract cu e"ecutare succesiva 3e"emplu. contractul de inc!iriere, retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.)pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta 3)odul civil, art. 7<A)- in acest caz, neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. Principiul repunerii in situatia anterioara ,,restitutio in inte rumTT.&"ceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este re ula de drept potrivit careia tot ce s$a e"ecutat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului #uridic trebuie sa a#un a in situatia in care acel act nu s$ar fi inc!eiat. ,,8estitutio in inte rumTT, ca si retroactivitatea, priveste efectele nulitatii actului #uridic intre parti nu fata de terti. &"ceptiile de la principiul ,,restitutio in inte rumTT. sunt e"ceptii acele situatii in care,pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii, deci se mentin.&"ceptiile de la ,,restitutio in inte rumTT sunt in acelasi timp, si e"ceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. &ste e"ceptie de la ,,restitutio in inte rumTT, nu numai mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. *n doctrina si in practica sunt considerate e"ceptii de la ,,restitutio in inte rumTT ( cazul incapabilului, care este tinut sa restituie prestatiile primite numai 202

in masura imbo atirii sale- cazul aplicarii principiului ,,nemo auditur propriam turpetudinem alle onsTT.3nimanui nu$i este in aduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.). Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial 3,,resolutio #ure dantis resolvitur #us accipientisTT).&"ceptii. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea re ula de drept in virtutea careia, anularea actului initial primar atra e anularea si a actului subsecvent, urmaritor, datorita le islaturii sale cu primul *n practica, aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 1 situatii( *n cazul ,,actelor autorizateTT, la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie- *n cazul a doua acte, din care unul este principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului principal atra e desfiintarea si a actului accesoriu, prin aplicarea re ulii ,,accesorium seNuitur principaleTT. &"ceptii. cazul aplicarii art.1>?>, alineatul 1 din )odul civil, coroleorat cu art.>I1 din )odul civil 3/ituatia practica este urmatoarea( A inc!eie un contract de comodat $ imprumut de folosinta $ cu B- comodatorul, B ,vinde, desi nu are dreptul sa o faca, bunul mobil, ce face obiectul contractului de comodat, lui ), care este de buna credinta, adica nu stie ca B nu este proprietarul mobilului, si inta in posesia bunului mobil- apoi contractul de comodat este anulat $ B a crezut ca A ii doneaza bunul, iar A a avut intentia de a$i da bunul numai cu titlul de comodat).5data anulat contractul dintre A si B, ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si ), iar ),sa fierobli at sa restituie bunul respectiv- cu toate acestea, ), se va apara, cu succes, invocand art.1>?> din )odul civil, potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste c!iar proprietatea bunului- cazul aplicarii art.1?, alineatul 1 din %ecretul nr.01=1>A7( ,,%aca cel declarat mort este in viata, se poate cere oricand, anularea !otararii prin care s$a declarat moarteaTT, iar alineatul 1 dispune( ,,)el care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea !otararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale.)u toate acestea, dobanditorul cu titlul oneros nu este obli at sa le inapoieze, decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata- cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.Du se aplica e"ceptia in cazul tertului ac!izitor, cu titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate, deci a fost de rea credinta. Principii de drept care inlatura re ula ,,`uod nullum est, nullum producit effectumTT. Aceste principii sunt( Principiul conversiunii actului #uridic. )onversiunea actului #uridic inseamna, in esenta, inlocuirea actului nul cu un act #uridic valabil.Pentru a opera conversiunea, sunt necesare urmatoarele conditii( sa e"iste un element de diferenta intre actul nul si actul valabilunul dintre acte sa fie anulat efectiv si total- actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate, iar aceste conditii sa se re aseasca in c!iar cuprinsul actului anulatmanifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Bentionam, cateva aplicatii ale conversiunii actului #uridic( cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a le atului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului 203

de instrainare anulat- cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala, desi actul de instrainare este nul, si manifestarea de vointa e"primata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. Principiul ,,error communis facit #usTT. /e mai numeste si ,,principiul validitatiiaparentei indreptTT- acest principiu inlatura nulitatea unui act inc!eiat intr$o situatie de eroarecomuna, obsteasca. )onsacrarea acestui principiu o asim in art.I din ;e ea nr.11>=1>>H cu privire la actele de stare civila 3Bonitorul 5ficial nr.1<1=1>>H)( ,,Actele de stare civila intocmite de o persoana care a e"ercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila,cu respectarea prevederilor prezentei le i, sunt valabile, c!iar daca acea persoana nu avea acesta calitate.TT Principiul raspunderii civile delictuale$Principiul are in vedere pe incapabilul minor.*ntre principiul raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului $ consacrat in art.11A> din )odul civil $, are prioritate al doilea principiu care ec!ivaleaza, practic, cu mentionarea actului anulabil, ca cea mai buna reparare a pre#udiciului ce s$ar produce co$contractului prin fapta ilicita a minorului.3in acest sens, art.11H1 din )odul civil dipune( ,,Binorulnu are actiunea in rescizuine contra obli atiilor ce rezulta din delictele sale.TT

I1) Dumele 3noiune, caractere #uridice, dobndire). Dumele este o notiune comple"a a carei nastere, din punct de vedere istoric, este in primul rand rezultatul unui uza# indelun at, ca orice element ce tine de limba#. &ste astfel vorba despre aspecte de ordin voluntar, si nu de re lementare( familia unui individ il desemneaza printr$unul sau mai multe cuvinte sau individul insusi isi ale e un asemenea mod de individualizare iar comunitatea din care face parte il accepta ca atare. &lemente dintre cele mai diverse au determinat continutul numelor si modul lor de atribuire( trasaturi fizice ale persoanei, ocupatie, le aturi de familie, reli ie etc. Du e"ista o definitie le ala a numelui dar prin re lementarea structurii, dobandirii, modificarii si a sc!imbarii acestuia le ea ofera elementele necesare definirii sale. Pe baza acestor elemente in literatura #uridica au fost propuse mai multe definitii ale numelui, dintre care o retinem pe cae conform careia numele este + acel atribut al persoanei fi$ice care consta in dreptul omului de a fi individuali$at! in familie si in societate! prin cuvintele stabilite! in conditiile legii! cu aceasta semnificatie. Dumele are o structura si aceasta este stabilita de art. 11 alin 31) din %ecretul nr. 01=1>A7. )onform dispozitiei le ale citate + 5umele cuprinde numele de familie si prenumele. Dumele de familie, desemnat in vorbirea curenta prin e"presia +nume patronimic,, este acea componenta a numelui care indica le atura persoanei fizice cu o anumita familie si o desemneaza in raporturile sale cu membrii altor familii. Prenumele, desemnat in vorbirea comuna ca +numele de botez,, este format din unul sau mai multe cuvinte si identifica o persoana in raport cu ceilalti membri ai aceleiasi familii sau cu 204

membrii altor familii cu acelasi nume de familie. )onsideram ca modul de redactare a dispozitiilor art. 11 din %ecretul nr. 01=1>A7, care, dupa ce dispune prin primul alineat ca + orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii in alineatul al doilea prezinta structura numelui, aratand ca +numele cuprinde numele de familie si prenumele nu permite o alta interpretare decat aceea conform careia numele de familie si prenumele sunt doar elementele componente ale unui drept unic( dreptul la nume. *n eneral doctrina evidentiaza urmatoarele caractere #uridice ale dreptului la nume( dreptul la nume este un drept absolutinalienabil- imprescriptibil- le al- personal- unitar si universal. )a si orice alt drept personal nepatrimonial dreptul la nume este un drept absolut. Principala consecinta a apartenentei la cate oria drepturilor absolute o reprezinta opozabilitatea +er a omnes, a dreptului la nume, ceea ce inseamna ca obli atia de a nu$l incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept. *naliebilitatea numelui consta in acea ca nici unei persoane nu i se poate contesta dreptul la nume, nici o persoana nu poate renunta la nume, dupa cum nu$l poate nici instraina. %reptul la nume este imprescriptibil atat sub aspect ac!izitiv cat si e"tinctiv. ;e alitatea numelui e"prima acea trasatura a numelui de a putea dobandit, modoficat sau sc!imbat numai in conditiile prevazute de le e. Personalitatea numelui consta in faptul ca acest drept este strans le at de persoana omului si nu poate fi e"ercitat decat personal, iar nu si prin reprezentare. 9nitatea numelui este caracterul specific al dreptului la nume care consta in aceea ca, desi este alcatuit din doua elemente, individualizeaza aceeasi persoana. 9niversalitatea numelui e"prima acel caracter al numelui conform caruia orice persoana fizica are drept la numele stabilit sau dobandit potrivit le ii. Acest caracter este e"primat si de art. I pct.1 din )onventia pivind drepturile copilului care dispune( +copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasta data dreptul la un nume... Prin stabilirea sau dobandirea numelui se intele e operatiunea #uridica de atribuire a numelui de familie si a prenumelui copilului nascut. 8ezulta deci ca numele i se atribuie persoanei fizice concomitent cu inre istratrea sa in actul de nastere, astfel incat actul de stare civila este titlul care va indreptati persoana in cauza sa poarte un anumit nume si va face dovada acestuia. *n sfarsit, la stabilirea numelui concura parintii copilului si autoritatea publica prevazuta de le e, al carei rol are un caracter subsidiar in sensul ca el asi ura respectarea le ii in atribuirea numelui si se poate substitui doar in cazurile limitativ re lementate de le e. *n functie de modul in care copilul si$a stabilit filiatia e"ista trei ipoteze de dobandire a numelui de familie( /tabilirea numelui de familie al copilului din casatorie$Art. H1 din )odul familiei care re lementeaza aceasta materie distin e doua situatii( cea in care parintii au nume de familie comun si cea in care acestia au nume de familie diferite. Astfel, conform primului alineat al dispozitiei le ale citate +copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor,. Potrivit alineatului 31) art. H1 din )odul familiei, + daca parintii nu au nume de familie comun! copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor 205

reunite. *n acest ca$! numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara! o data cu nasterea copilului! la serviciul de stare civila. *n lipsa unei asemenea invoieli! autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotara! ascultand pe parinti! daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. /tabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei$Aici sunt posibile doua situatii( copilul si$a stabilit filiatia mai intai fata de un sin ur parinte, care este, de re ula, mama. Dimic nu se opune insa ca filiatia copilului sa fie mai intai stabilita fata de tata- )opilul si$a stabilit filiatia fata de ambii parinti, inainte de sau concomitent cu declararea nasterii sale. Potrivit le ii in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti numele de familie a copilulul va fi stabilit conform invoielii partilor, consemnata intr$o declaratie scrisa si semnata de acestia. /tabilirea numelui de familie al copilulul nascut din parinti necunoscuti$%in coroborarea dispozitiilor art. 1 alin. final al %ecretului nr. >IA=1>H< cu cele ale art. 11 si art. 10 din ;e ea nr. 11>=1>>H rezulta ca sunt avute in vedere doua situatii( cea a copilului asit, nascut deci din parinti necunoscuti si cea a copilului abandonat in spital fara a se putea stabili identitatea mamei in termen de 0? de zile. Bodificarea numelui de familie nu se confunda cu sc!imbarea numelui pe cale administrativa, intre cele doua institutii #uridice e"istand importante deosebiri. Astfel, sc!imbarea numelui pe cale administrativa poate privi atat numele de famile cat si prenumele, se datoreaza unor cauze diferite si este supusa unui alt re im #uridic. Bodificarea numelui de familie determinata de sc!imabari in filiatie$Bodificarea numelui de familie determinata de sc!imbari in filiatie se poate produce in urmatoarele cazuri( )opilul nascut din parinti necunoscuti isi stabileste filiatia fata de unul sau fata de ambii parinti- )opilul din afara casatoriei si$a stabilit filiatia si fata de al doilea parinte- Paternitatea copilului din casatorie a fost ta aduita iar actiunea a fost admisa. )a urmare, in literatura #uridica au fost propuse urmatoarele solutii, in functie de situatiile in care copilul in cauza se poate afla( )opilul s$a nascut in timpul casatoriei iar parintii au numele de familie comun- )opilul s$a nascut in timpul casatoriei iar parintii au nume de familie deosebite. /unt posibile urmatoarele cazuri( )opilul a luat la nastere numele mamei sale, nume pe care il va pastra in continuare- )opilul a dobindit la nastere numele reunite ale parintilor sai, nume pe care il va pastra ca fiind cel avut de mama la data nasterii lui- )opilului i s$a stabilit la nastere numele sotului mamei. A fost admisa actiunea in contestatie sau in recunoastere de filiatie. Bodificarea numelui de familie determinata de adoptie$Adoptia atra e o modificare a starii civile, a persoanei, care poate avea efecte si asupra numelui sau de familie. /ub acest aspect urmaeaza sa analizam efectele incuviintarii, desfacerii si constatarii nulitatii adoptiei asupra numelui de familei a celui adoptat. Bodificarea numelui de familie determinata de casatorie$ )asatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, inc!eiata conform dispozitiilor le ale, cu scopul de a intemeia o familie, si re lementata de normele operative ale le ii. *nc!eierea casatoriei, desfacerea acesteia, nulitatea casatoriei si incetarea casatoriei prin 206

decesul unuia dintre soti atra

modoficarea starii civile a persoanei. Dumai inc!eierea,

desfacerea si nulitatea casatoriei pot avea insa ca efect si modificarea numelui de familie al persoanei fizice. /c!imbarea numelui de familie$Prin sc!imbarea numelui de familie se intele e inlocuirea acestuia, la cerere, cu un alt nume de familie, prin decizia administrativa emisa de autoritatea competenta. 8e lementarea sc!imbarii numelui este cuprinsa in %ecretul nr. >IA=1>H< cu privire la nume, modificat prin 5.F. nr. <7=1??1 privind infiintarea, or anizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si de ;e ea nr. 11>=1>>H, modificata si ea prin 5.F. nr. <7=1??1. /pre deosebire de modificarea numelui, sc!imbarea numelui pe cale administrativa nu este determinata de sc!imbarea starii civile a persoanei fizice ci se realizeaza, pentru motive temeinice, la cerea acesteia. )a urmare, aceasta procedura este inaplicabila in cazul cererii prin care o persoana divortata solicita sa i se incuviinteze sa revina la numele dobandit prin casatorie. Actul care declanseaza procedura de sc!imbare a numelui pe cale administrativa este cererea formulata in acest scop. Pentru copilul aflat sub ocrotirea unui tutore, acesta din urma, cu incuviintarea autoritatii tutelare, va face cererea de sc!imbare a numelui. %aca minorul va implinit varsta de 17 ani el va semna si personal cererea, indiferent daca se afla sub ocrotirea parintilor sai sau sub cea a unui tutore. Pentru persoana pusa sub interdictie, cererea de sc!imbare a numelui se face de catre tutore, cu incuviintarea autoritatii tutelare. )ererea de sc!imbare a numelui se publica in e"tras, prin ri#a si pe c!eltuiala solicitantului, in Bonitorul 5ficial al 8omaniei, partea a treia. Du este necesara publicarea cererii de sc!imbare a numelui format din e"presii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod. 5rice persoana interesata poate face opozitie la cererea de sc!imbare a numelui, in termen de 0? de zile de la publicarea acestuia in B.5. 5pozitia se face in scris, trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inre istrata cererea de sc!imbare a numelui. 2ermenul de 0? de zile pentru formularea opozitiei este un termen de decadere. Atributiile serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor sunt prevazute de art. A din ordonanta. ;e citam pe cele care au le atura cu studiul persoanei fizice( &liberarea certificatelor de stare civila- *nre istrarea actelor si faptelor de stare civila, precum si a mentiunilor si modificarilor intervenite in statutul civil, in domiciliul si resedinta persoanei, in conditiile le ii- *ntocmirea si pastrarea re istrelor de stare civila, in conditiile le ii- *ntocmirea, completarea, rectificarea, anularea sau reconstituirea actelor de stare civila, precum si a oricaror mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate, in conditiile le ii)onstituirea, actualizarea si administrarea 8e istrului local de evidenta a persoanei, care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public local respectiv. %intre atributiile serviciilor publice #udetene, respectiv ale municipiului Bucuresti, prevazute de art.I, le retinem pe urmatoarele( )onstituie, actualizeaza si valorifica re istrul #udetean de evidenta a persoanei- )oordoneaza si 207

controleaza metodolo ic activitatea serviciilor publice comunitare locale- )ontroleaza modul de estionare si de intocmire a re istrelor de stare civila- Asi ura producerea si emiterea certificatelor de stare civila- 2ine evidenta si pastreaza re istrele de stare civila, e"emplarul doi, si efectueaza mentiuni pe acestea, conform comunicarilor primite. )onform art.10 din 5rdonanta, inspectoratul indeplineste urmatoarele functii( %e strate ie- %e re lementare- %e autoritate de stat- %e spri#in- %e indrumare- %e control metodolo ic a activitatii serviciilor publice comunitare. 4unctia de autoritate de stat presupune urmarirea modului de aplicare si respectare a re lementarilor le ale in domeniul actualizarii, administrarii, valorificarii, utilizarii si protectia datelor referitoare la persoane, precum si in domeniul eliberarii actelor de stare civila, actelor de identitate, permiselor de conducere, certificatelor de inmatriculare a autove!iculelor si a intocmirii listelor electorale permanente.

I1) 5bli ativitatea contractului ntre prile contractante i principiul relativitii efectelor contractului. &"cepii reale de la principiul relativitii efectelor contractului. Principiul obli ativitatii legal contractului3pacta facute au sunt servanda).&ste de lege intre prevazut partile in art.>H>

).civ.'contractele

putere

contractante.

importanta(contractul devine obli atoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de #udecata c!emata sa aplice contractul- temeiul ( si uranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor- in cazuri e"ceptionale, efectul obli atoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor3 de e".(prolo area le ala a contractelor de locatiune, influenta evenimentelor de forta ma#ora )- #consecintele fortei obligatorii a contractului( partile sunt tinute sa$si e"ecute obli atiile asumate una fata de cealalta- simetria e"istenta intre modul de inc!eiere si cel de stin ere a contractului( mutuus consensus! mutuus dissensus; obli atiile contractuale trebuie e"ecutate cu buna$credinta. )xceptii de la principiul fortei obligatorii' incetarea unor contracte inainte de teremnul fi"at prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului3 art.1AA1 pct.0 ,art.170> alin.1 ).civ.)prelun irea efectelor contractelor de inc!iriere, prin efectul le ii3;1I=1>>7, ;111=1>>A,5.9.F.nr.7?=1>>>)- prelun irea efectelor actului #uridic cu e"ecutare succesiva datorita unui caz de forta ma#ora- modificarea efectelor contractelor cu e"ecutare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei imprevi$iunii. 5bli ativitatea si opozabilitatea contractului ' fata de celelalte persoane contactul nu este obli atoriu , insa el le este opozabil ca un fapt #uridic stricto$sensu-consecintele imediate se re asesc pe teren probational. 5bli ativitate si relativitate( obli ativitatea contractului fata de parti este in stransa le atura cu principiul relativitatii contractului(art.>I016conventiile n#au efect decat intre partile contractante%. (omeniul 208

de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului' contractul are efect obli atoriu intre parti , precum si fata de succesorii partilor( succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor,astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obli atiile acestuia, cu e"ceptia celor contractate intuituu personae- succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat c!estiunea relativitatii se pune numai in le atura cu contractele inc!eiate anterior de autorul lor cu alte persoane- in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte3 anterioare transmiterii dreptului catre succesor ), acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa cone"iune cu dreptul dobandit- in privinta obli atiilor asumate 3anterior transmiterii dreptului catre succesor), de catre autor, acestea in principiu nu se transmit succesorului- e"ceptii( obli atiile propter rem si scriptae in rem, modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor- ca re ula enerala, contactele inc!eiate anterior de autor vor produce efecte Kin limitele aratate de#a$in urmatoarele contitii( anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate. creditorii c!iro rafari (opozabilitatea contractelor inc!eiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului- creditorii c!iro rafari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art.>IA ) civ K prin actiunea pauliana$ si art.11IA Kprin actiunea in simulatie- ei pot interveni in numele debitorului pentru a e"ercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia ( art.>I7 ).civ. &"ceptii de la principiul relativitatii.%enumesc situatiile in care drepturile si=sau obli atiile contractuale pot sa apartina si=sau sa incumbe unor persoane$ penitus extranei$ care nu au participat la inc!eierea contractului( cu referire la asumarea de obli atii civile, nu e"ista e"ceptii de la principiul relativitatii- promisiunea faptei altuia1conventia de porte#fort% este o e"ceptie aparenta , intrucat obiectul contractului il constituie obli atia 1 debitorului de a determina o terta persoana sa$si asume un an a#ament #uridic fata de creditor- cu referire la dobandirea de drepturi, e"ista doua e"ceptii de la principiul relativitatii( stipulatia pentru altul si actiunile directe.

I0) 5bli aiile solidare. 5bli atia solidara este acel raport obli ational cu pluralitate de subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intre ime a datoriei sao oricare debitor solidar este tinut sa e"ecute intrea a prestatie la care are drept creditorul. /olidaritatea poate fi activa sau pasiva. /olidaritatea activa$e"ista mai multi creditori- oricare creditor poate pretinde plata datoriei de la debitorul comun sau debitorul poate plati datoria la ale erea sa
1

209

oricarui creditor. /olidaritatea pasiva$oricare debitor poate fi obli at la plata in intre ime a datoriei, plata facuta de un debitor are efect liberator pentru toti debitorii. *ntre codebitori prestatia este divizibila si fiecare trebuie sa$si e"ecute partea din obli atie. /olidaritatea inceteaza prin( moartea unui codebitor, plata intre ii datorii, renuntarea totala la solidaritate de catre creditor.

I7) Petiia de ereditate. )a efect al desc!iderii succesiunii proprietatea se transmite de la de cu#us la mostenitorii sai. /e poate intampla insa ca o persoana sa fie doar in aparenta mostenitor si sa beneficieze de aceasta transmisiune, stapanind bunurile succesorale in aceasta calitate.%e pilda, un frate al defunctului, sin ur mostenitor le al al acestuia, intra in stapanirea mostenirii, iar ulterior se descopera un testament prin care este instituit le atar universal un tert, dovedindu$se ca fratele defunctului a fost astfel e"!eredat. %aca fratele defunctului nu contesta calitatea de mostenitor testamentar a le atarului si preda acestuia succesiunea lucrurile reintra in normal, dar daca va contesta acest lucru invocand nevalabilitatea testamentului, refuzand predarea mostenirii, se naste un liti iu prin care le atarul va cere instantei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu vocatie universala si sa obli e pe parat sa$i predea mostenirea. 5 astfel de actiune, nere lementata la ora actuala de le e, dar aplicata in practica #udiciara si recunoscuta de doctrina, poarta denumirea de petitie de ereditate si isi are ori inea in dreptul roman . Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor avand vocatie le ala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate in scopul de a dobandi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului. %isputa partilor are asadar ca obiect specific calitatea de mostenitor universal sau cu titlu universal a defunctului, predarea bunurilor succesorale fiind doar miza acestei dispute . Prin obiectul sau, petitia de ereditate se diferentiaza de actiunea in revendicare, care se refera la simpla disputa asupra proprietatii unui bun individual determinat, cum este cazul cand mostenitorului le al al defunctului i se refuza predarea unui bun sub cuvant ca nu a apartinut defunctului, ci tertului care il detine in prezent. )eea ce este specific revendicarii este faptul ca +cele doua parti se pretind proprietare ale aceluiasi bun, nu mostenitoare ale aceluiasi autor, .Datura actiunii. Actiunea este reala intrucat disputa poarta asupra vocatiei succesorale a partilor liti ante, avand drept consecinta esentiala transmiterea proprietatii patrioniului succesoral, admiterea ei rasfran andu$se si asupra tertilor . Du toti autorii impartasesc acest punct de vedere. 9nii, sustinand ca obiectul petitiei este stabilirea unei calitati a persoanei, considera ca actiunea este personala , iar altii ca este mi"ta, 210

dupa natura personala sau reala a drepturilor cuprinse in succesiune . *n dreptul nostru, astazi, ma#oritatea autorilor considera ca petitia de ereditate se prescrie in termenul eneral de 0 ani . *deea caracterului prescriptibil al petitiei de ereditate este preluata de la autorii nostri clasici, fara a se observa insa ca acestia au le at prescriptia de +calitatea sa 3a reclamantului $ n. n.$%. ).) de succesor c!emat la mostenire, calitate care, in conformitate cu art. I??, se pierde prin trecerea a treizeci de ani, . *n prezent, termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala prevazut la art. I?? ). civ. nu mai este de 0? de ani, ci de H luni, situatie in care, daca urmam rationamentul de mai sus, ar trebui conc!is ca actiunea in petitie de ereditate se prescrie si ea in acest termen, iar nu in cel eneral de 0 ani.*n realitate insa una este e"ercitarea dreptului de optiune succesorala $- care se prescrie in H luni de la data desc!iderii mostenirii $- si alta este e"ercitarea actiunii in petitie de ereditate. %reptul de optiune este un drept potestativ, a carui e"ercitare nu necesita colaborarea unei alte persoane, pe cand petitia de ereditate presupune prin natura ei un conflict intre doua persoane care isi disputa calitatea de mostenitor al lui de cu#us, ne andu$si reciproc vocatia succesorala. 5r, vocatia efectiva la mostenire implica in mod necesar acceptarea acesteia in termenul de H luni prevazut de art. I?? ). civ. Prin urmare, petitia de ereditate presupune in mod necesar ca partile in conflict sa fi acceptat mostenirea in termen. %aca una dintre ele nu a facut$o, este straina de mostenire si ca atare nu are calitatea procesuala 3activa sau pasiva) de a discuta pe fond petitia de ereditate. %aca se accepta caracterul real al actiunii in petitie de ereditate, problema care se pune este ce drept real apara aceasta, stiut fiind ca sin ur dreptul de proprietate este imprescriptibil, pe cand celelalte drepturi reale sunt supuse prescriptiei de 0? de ani 3art. 11 din %ecretul nr. 1HI=1>A< privind prescriptia e"tinctiva, combinat cu dispozitiile art. 1<>? ). civ.), nicidecum de 0 ani, care se aplica doar drepturilor personale. 8aspunsul nu poate fi decat unul $- dreptul de proprietate asupra universalitatii succesorale. 5r, daca este asa, actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila. 2rebuie subliniat foarte clar faptul ca petitia de ereditate apara dreptul de proprietate sau mai bine zis vocatia efectiva a adevaratului mostenitor la patrimoniul succesoral, si doar in acest sens ea este imprescriptibila. @ocatia efectiva la mostenire 3patrimoniul succesoral) este cea care nu se pierde prin neuz, iar nu drepturile care intra in compozitia acestui patrimoniu. Bineinteles ca impotriva reclamantului care a triumfat in petitia de ereditate se poate invoca prescriptia ac!izitiva 3uzucapiunea) in privinta imobilelor, posesia de buna$credinta in privinta bunurilor mobile 3art. 1>?> ). civ.) sau prescriptia e"tinctiva in privinta drepturilor de creanta ori a altor drepturi reale decat cel de proprietate. Partile la actiune. Petitia de ereditate pune fata in fata doua parti care pretind fiecare a avea drepturi succesorale incompatibile asupra intre ii mosteniri sau a unei cote$parti din aceasta. 8eclamant poate fi orice mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal, indiferent daca vocatia sa este le ala, testamentara sau contractuala, ca si cesionarii unor asemenea drepturi . 211

9nii autori sustin ca actiunea in discutie nu poate fi introdusa decat de mostenitorii care au sezina mostenirii 3fie de drept, fie intrucat au fost trimisi in posesie) , opinie care este insa discutabila intrucat petitia de ereditate nu este o actiune apartinand defunctului, ci una nascuta in persoana mostenitorului , insasi admiterea actiunii ec!ivaland cu trimiterea in posesie. %aca e"ista mai multi succesori c!emati la mostenire in acelasi ran , nici unul dintre acestia nu are calitatea de a$i reprezenta pe ceilalti, fiecare trebuind, in principiu, sa actioneze pentru partea sa, sens in care se vorbeste de caracterul divizibil al actiunii . %ivizibilitatea semnifica doar lipsa puterii de reprezentare a succesorilor, ceea ce face ca !otararea #udecatoreasca sa nu le fie opozabila celor care au ramas in e"pectativa, dar nu impiedica pe mostenitorul care are vocatie la universalitate sa actioneze pentru intre , desi in prezenta altor comostenitori cu aceeasi vocatie nu are dreptul decat la o cota$parte din mostenire . *nactiunea unora nu trebuie sa puna in pericol drepturile altora. %ovada calitatii de mostenitor. 4iind o actiune destinata sa transeze conflictul dintre doua persoane care se pretind fiecare a fi mostenitor universal al defunctului, problema centrala a petitiei de ereditate este aceea a probei acestei calitati. %aca reclamantul se prevaleaza de calitatea sa de mostenitor testamentar 3le atar), dovada se va face cu testamentul pe care il invoca in favoarea sa . 8eclamantul care invoca vocatia sa le ala la mostenire trebuie sa dovedeasca le atura de rudenie cu defunctul ori faptul ca este sot supravietuitor al acestuia. *n timp ce calitatea de sot nu poate fi dovedita decat cu certificatul de casatorie, le atura de rudenie poate fi dovedita nu numai cu actele de stare civila, ci si prin orice mi#loc de proba. %aca actiunea in petitie de ereditate este admisa, recunoasterea titlului de mostenitor al reclamantului produce efecte de la data desc!iderii mostenirii. 8aporturile dintre reclamant si parat$)a urmare a admiterii petitiei de ereditate, reclamantul are dreptul la restituirea tuturor bunurilor succesorale daca se afla intr$o situatie in care dreptul sau primeaza pe acela al paratului 3de pilda, este beneficiarul unui le at universal, iar paratul este un frate al defunctului, mostenitor nerezervatar, e"!eredat prin instituirea le atarului), iar daca este doar comostenitor impruna cu paratul 3de pilda, si$a dovedit filiatia din afara casatoriei fata de defunct, iar paratul este fiul le itim al lui de cu#us) intre ei se va naste starea de indiviziune succesorala care se transeaza prin parta#. *n situatia in care paratul trebuie sa restituie bunurile succesorale pe care le detine, se va face deosebire dupa cum acesta este de buna sau de rea$ credinta 3a cunoscut sau nu ca reclamantul este adevaratul mostenitor). Paratul de buna$ credinta trebuie sa restituie bunurile succesorale in starea lor actuala sau, daca le$a instrainat cu titlu oneros, trebuie sa restituie pretul incasat. %aca unul sau altul din bunurile succesorale a pierit fortuit, obli atia de restituire se stin e. Paratul va raspunde insa pentru deteriorarile suferite de bunurile succesorale din culpa sa. 4ructele bunurilor succesorale revin paratului pana la data cererii de restituire, iar dupa aceasta reclamantului. Paratul de rea$credinta, caruia ii este asimilat si mostenitorul nesezinar care nu a fost trimis in posesie , trebuie sa restituie 212

bunurile succesorale in starea in care le$a primit, iar daca acest lucru nu este posibil intrucat le$ a instrainat sau au pierit fortuit, va restitui reclamantului valoarea lor actuala. 4ructele bunurilor succesorale revin reclamantului de la data desc!iderii mostenirii. 8aporturile dintre reclamant si terti %aca paratul mostenitor aparent a inc!eiat in intervalul de timp de la data desc!iderii mostenirii si pana la introducerea actiunii in petitie de ereditate acte #uridice de dispozitie cu privire la bunurile succesorale, problema care se pune este ce soarta vor avea acestea. %in acest punct de vedere, daca s$ar urma cu ri oare principiul nemo plus #uris ad alium transfere potest Nuam ipse !abet 3nimeni nu poate transmite mai multe drpturi decat are el insusi), actele inc!eiate de proprietarul aparent ar trebui sa ramana fara efecte, iar tertii subdobanditori obli ati la restituire in favoarea reclamantului din petitia de ereditate. 2emperari le ale ale re ulii nemo plus #uris ad alium transfere potest Nuam ipse !abet$&fectele aplicarii ri ide a re ulii nemo plus #urisO au fost atenuate de le iuitor prin dispozitiile art. 1>?> ). civ., conform carora, in materie de bunuri mobile, posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate. )u alte cuvinte, daca un bun mobil succesoral este instrainat de mostenitorul aparent unui tert de buna$credinta acesta devine proprietar prin simplul fapt al intrarii in posesia bunului. %e asemenea, in materie de imobile, tertul care a dobandit cu buna$credinta si pe baza unui #ust titlu de la mostenitorul aparent neproprietar dobandeste proprietatea daca poseda bunul timp de 1?$1? de ani 3art. 1<>A ). civ.). 2emperarea pe baza principiului error communis facit #us$ Plecand de la necesitatea de a prote#a si uranta dinamica a circuitului #uridic civil, prin asi urarea increderii in actele #uridice translative de proprietate inc!eiate in conditii de eroare publica asupra calitatii de proprietar a mostenitorului aparent 3si, prin e"tensie, a oricarui proprietar aparent), cand nimic nu se poate imputa tertului subdobanditor victima a acestei erori, practica #udiciara si doctrina, pornind de la traditiile izvorate din dreptul roman si perpetuate pana astazi, au consacrat teoria aparentei creatoare de drept . &ste vorba de o situatie in care, cu totul e"ceptional, starea de fapt prevaleaza asupra celei de drept, intrucat +or anismul #uridic are nevoie pentru buna sa functionare de unele supape de si uranta in absenta carora ar fi distrus- re ula 3error communis facit #us $- n. n.$%. )) reprezinta una din aceste supape, una din aceste desc!ideri, in profitul ec!itatii si deasupra dreptului pur, . *ntrucat, fara indoiala, aparenta creatoare de drept comporta un +risc de subminare a ordinii #urdice, , +%reptul obiectiv nu ii recunoaste vreo eficacitate decat in cazurile in care ea pare in acelasi timp ca necesara si conforma ec!itatii, . Pentru aceasta se cer a fi intrunite cu ri urozitate unele conditii. )onditii. Pentru ca aparenta sa fie creatoare de drept se cer a fi intrunite urmatoarele conditii( /a e"iste o eroare comuna si invincibila. &"ista eroare atunci cand situatia de fapt aparenta nu corespunde realitatii de drept- o persoana este in aparenta mostenitorul defunctului, dar ulterior se dovedeste ca acest lucru nu era real. %e pilda, un frate al defunctului, unicul succesor le al al acestuia, i se elibereaza certificat de mostenitor si ia in 213

primire intrea a mostenire, dar ulterior se aseste un testament al defunctului din care rezulta ca a instituit ca le atar universal pe un tert, e"!eredandu$l pe fratele sau care nu este rezervatar. Aparenta inselatoare trebuie sa fie nu numai una comuna, impartasita public, ci si irezistibila, reu de descoperit si evitat, contra careia nici o prudenta umana nu ar permite apararea . Aceasta nu inseamna insa ca eroarea trebuie sa fie impartasita si de mostenitorul aparent. &roarea comuna se refera la toti cei care s$au aflat sau s$ar fi putut afla in situatia celui cu care a contractat mostenitorul aparent, nu si la acesta din urma, care poate fi c!iar de rea$ credinta, cunoscand realitatea sau urzind c!iar el 3sau altul in folosul sau, cu ori fara cunostinta lui) aparenta inselotoare . Aprecierea erorii comune se face in abstracto, avand in vedere cauza acesteia si faptul daca un om rezonabil ar fi putut cadea in aceasta . *n orice caz, +toate precautiunile, toate formalitatile obisnuite pentru o asemenea operatie trebuie observate, toate verificarile apte a confirma e"istenta dreptului autorului trebuie sa fie efectuate. *n lipsa, dobanditorul nu ar datora situatia sa erorii, ci ne li#entei sale, . Avand in vedere consecintele sale, criteriile de apreciere ale erorii comune sunt foarte severe . +5 situatie de fapt contrara dreptului nu poate fi mentinuta decat daca securitatea sociala o cere- or, aplicarea stricta a le ii nu ameninta securitatea sociala decat acolo unde violarea re ulii de drept este necesara si inevitabila, .&roarea comuna, in definitiv, un soi de +buna$credinta colectiva, , spre deosebire de buna$credinta individuala, nu se prezuma, trebuind sa fie dovedita de cel care o ale a, lucru care se poate face prin orice mi#loace de proba . 2ertul subdobanditor sa fie de buna$credinta. *ntrucat eroarea comuna nu se confunda cu eroarea universala 3impartasita unanim), fiind posibil ca realitatea $- contrazisa de aparenta $- sa fie cunoscuta de unele persoane 3de pilda, o persoana ascunde un testament al defunctului prin care l$a instituit ca le atar pe un tert in scopul ca la mostenire sa vina o ruda a sa care are vocatie le ala la acea mostenire), se cere ca tertul subdobanditor sa fie si el victima a erorii comune, adica sa fie de buna$credinta. /e impune nu numai ca tertul sa fi crezut in realitatea 3falsa) a situatiei aparente, dar si ca aceasta credinta sa fie scuzabila, lipsita de orice culpa 3ne li#enta) din partea sa . Asa cum s$a subliniat, +tertul interesat este decazut de dreptul obiectiv din facultatea de a invoca o aparenta contrara realitatii nu numai daca el cunoaste efectiv aceasta realitate, ci si daca este prezumat a o cunoaste, datorita credintei sale ile itime in autenticitatea aparentei- in alti termeni, impunand tertului ca increderea sa in aparenta sa fie le itima, #urisprudenta e"clude din campul sau de protectie pe toti cei care,necunoscand totusi efectiv e"istenta elementului #uridic ocult, nu sunt indreptatiti sa se prevaleze de i noranta lor, . Actul inc!eiat intre mostenitorul aparent si tertul subdobanditor sa fie cu titlu oneros. &fectul creator de drept al aparentei este recunoscut doar in cazul actelor cu titlu oneros, nu si al celor cu titlu ratuit. Aceasta se e"plica prin faptul ca beneficiarul actului cu titlu ratuit 3donatarul) nu risca nimic prin inc!eierea contractului, cel mult putand fiobli at sa restituie ceea ce a primit fara sa dea nimic in sc!imb- el tinde doar sa 214

pastreze un casti 3certat de lucro captando) spre deosebire de tertul subdobanditor cu titlu oneros care tinde sa evite o pa uba 3certat de damno vitando) .&fecte. %aca sunt intrunite conditiile de mai sus, actiunea in revendicare a adevaratului mostenitor va fi respinsa, starea de fapt prevaland asupra dreptului. &roare comuna, asa cum rezulta c!iar din denumirea sa, creaza drept. &senta principiului consta in faptul ca tertul subdobanditor este investit cu un drept de proprietate pe care insa nu il primeste nici de la adevaratul proprietar 3mostenitorul de drept), cu care nu a contractat, nici de la mostenitorul aparent cu care a contractat, dar care nu era proprietarul bunului, ci direct de la le e 3cutuma), fiind un mod ori inar de dobandire a proprietatii, iar nu unul derivat . *n aceste conditii, este impropriu sa se vorbeasca de +validarea, actului de instrainare facut de proprietarul aparent sau de +opozabilitatea, sau c!iar +forta obli atorie, a acestui act fata de adevaratul proprietar . 4iind un mod ori inar de dobandire a proprietatii, principiul error communisO creaza un drept nou de proprietate opozabil tuturor, inclusiv adevaratului proprietar . *ntrucat adevaratul mostenitor se vede lipsit 3e"propriat) de dreptul sau, iar mostenitorul aparent a incasat un pret care in realitate nu i se cuvenea, acesta din urma va fi obli at sa indemnizeze pe cel dintai in temeiul principiului restituirii imbo atirii fara #usta cauza. *ntinderea indemnizatiei difera dupa cum mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea$credinta. *n prima situatie, indemnizatia ec!ivaleaza cu pretul incasat de la tertul subdobanditor, pe cand in cea de a doua situatie cu pretul actual al bunului si daune$interese.

IA) Plata lucrului nedatorat. 8eprezinta e"ecutarea de catre o persoana a unei obli atii la care nu era tinuta si pe care a facut$o fara intentia de a plati datoria altuia. cel ce a efectuat plata $- solvens- cel ce a primit$o $accipiens Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport #uridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obli atii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obli atii.)onditiile platii nedatorate( prestatia pe care solvensul a e"ecutat$o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei #uridice a unei plati- sa fi fost facuta cu titlu de plata 3 prin plata intele andu$se e"ecutarea unei obli atii )- datoria pentru care s$a efectuat plata sa nu e"iste, din punct de vedere #uridic in raporturile dintre solvens si accipiens- plata sa fi fost facuta din eroare /e naste obli atia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata. )ine poate cere restituirea( solvensul- creditorii c!iro rafari ai solvensului pe calea actiunii oblice )azuri in care nu e"ista obli atia de restituire a platii nedatorate( in cazul obli atiilor civile imperfecte 3 naturale ) ac!itate de buna voie de catre debitor- cand plata s$a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala rava- cand plata a fost efectuata pe temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate- cand plata a fost facuta de o alta 215

persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale. Datura #uridica a platii nedatorate $- apare ca o imbo atire fara #ust temei.

IH) Posesia i efectele sale. P5/&/*A K Jpoate fi definit ca fiind o stare de fapt eneratoare de efecte #uridice care const n stpnirea material sau e"ercitarea unei puteri de fapt de ctre o persoan asupra unui bun, cu intenia i voina de$a se comporta fa de toi ceilali ca proprietar sau titular al altui drept real,. %in definiia de mai sus 3i sublinierile noastre) rezult c pentru e"istena posesiei sunt necesare dou elemente( unul material K corpus K i altul psi!olo ic K animus. &lementul material, corpus, const n totalitatea faptelor materiale de stpnire sau folosire, e"ercitate asupra lucrului. Acest element 3corpus) se poate materializa i n anumite acte #uridice pe care posesorul le poate nc!eia cu privire la acel bun 3comodatul, locaiunea, etc). &lementul psi!olo ic, animus, const n intenia sau voina posesorului de$a e"ercita stpnirea lucrului pentru sine, adic sub nume de proprietar sau titular al altui drept real. Posesia se deosebete de detenia precar dei se aseamn printr$un element comun( corpus. )u alte cuvinte, att posesorul ct i detentorul precar e"ercit o putere fizic asupra unui lucru, fiecare dintre ei avnd elementul corpus. *n sc!imb, detentorul precar se deosebete de posesor sub aspectul elementului psi!olo ic deoarece el nu deine lucrul cu intenia de$a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. %eteniei precare i lipsete elementul animus domini sau animus tibi !abendi. %etenia precar se deosebete de posesie deoarece nu este o stare de fapt 3cazul posesiei) ci o stare de drept. &a rezult ntotdeauna dintr$un titlu n temeiul cruia detentorul este ndreptit s e"ercite puterea sa asupra unui lucru. Astfel, depozitarul, locatarul, comodatarul, cruul, etc. e"ercit puterea asupra lucrului n baza unui contract 3de deposit, de comodat, etc). Avnd n vedere asemnrile i deosebirile dintre posesie i detenia precar se ridic ntrebarea dac detenia precar poate fi intervertit 3transformat) n posesie. 8spunsul ne ativ este dat de prevederile art. 1<AI )od civil. )u toate acestea, le ea prevede aceast posibilitate n mod e"cepional, n cele patru cazuri limitativ prevzute de art. 1<A< )od civil( )nd deintorul unui bun dobndete de bun credin de la o alt persoan 3alta dect adevratul proprietar) un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun- )nd deintorul bunului nea e"istena raportului obli atoriu n baza cruia deine bunul- )nd deintorul strmut posesia de la altul printr$un act cu titlu particular. 2erul dobnditor, dac este de bun credin, ncepe s posede pentru sine 3iar nu ca detentor precar cum era autorul su)- )nd deintorul transmite posesia cu titlu universal dac succesorul su este de bun credin. P5/&/*9D&A se dobndete sau se pierde prin ntrunirea sau pierderea celor dou elemente( 216

corpus i animus. %obndirea posesiunii are loc prin ntrunirea cumulativ a celor dou elemente. %ei ntrunirea cumulativ a celor dou elemente este indispensabil pentru e"istena posesiei, elementul material al posesiei poate fi dobndit i e"ercitat att personal de ctre posesor, ct si printr$un reprezentant al acestuia. Astfel, depozitarul, locatarul, comodatarul posed 3folosesc) efectiv bunul respectiv, dar corpus aparine posesorului deoarece cei ce posed efectiv sunt doar reprezentani ai posesorului. *n ce privete animus, acesta fiind un element de natur psi!ic, el trebuie s fie present direct i nemi#locit n persoana posesorului. &l nu se poate dobndi i e"ercita prin altul 3cu o sin ur e"cepie( persoanele lipsite de capacitatea de e"erciiu care dobndesc i e"ercit elementul intenional al posesiei prin reprezentanii lor le ali K minorii prin prini). Pentru a dovedi e"istena posesiei este necesar a se dovedi e"istena celor dou elemente. %ac elementul material al posesiei este relativ uor de dovedit prin price mi#loc de prob, proba elementului psi!olo ic este mult mai dificil. %e aceea le ea instituie o prezumie le al a e"istenei acestui element, dedus din elementul material al posesiei. Astfel, art.1<A7 )od civil prevede c posesorul este presupus c posed pentru sine, sub nume de proprietar. )a i n cazul dobndirii, pierderea posesiei are loc prin dispariia celor dou elemente ale sale. Acest lucru se realizeaz prin nstrinarea posesiei sau prin abandon. /pre deosebire de dobndire, care presupune e"istena ambelor elemente, n cazul pierderii posesiei aceasta are loc c!iar i n cazul pierderii unuia dintre elemente. Astfel, elementul material se pierde atunci cnd bunul a intrat n stpnirea altei persoane 3e". prin furt). &lementul intenional se pierde atunci cnd posesorul nstrineaz bunul, iar dobnditorul l nc!iriaz nstrintorului 3e". proprietarul vinde bunul iar cumprtorul l nc!iriaz vnztorului). *n aceast situaie, posesorul se transform n deintor precar deoarece el posed bunul 3corpus), dar l stpnete sub nume de c!iria iar nu de proprietar. Pentru a putea vorbi de posesie este imperios necesar ntrunirea celor dou elemente despre care am vorbit mai sus( corpus i animus, dar pentru ca posesia s produc efectele sale #uridice, ea trebuie s fie una util, adic s aib anumite caliti prevzute de le e. *n lipsa acestor caliti, posesia nu poate produce efectele sale #uridice. Potrivit art. 1<7I )od civil, posesia trebuie s fie( continu, nentrerupt, netulburat, public i sub nume de proprietar. Acestor caliti prevzute de le e, literature #uridic i practica #udiciar au statuat c, pentru a fi util, posesia trebuie s fie i neec!ivoc. &"aminnd calitile posesiei, astfel cum sunt ele enumerate n art. 1<7I )od civil, trebuie s admitem c dou dintre ele nu reprezint caliti ale posesiei, ci mai milt dect atta. &ste vorba de calitatea posesiei de$a fi Jnentrerupt, i Jsub nume de proprietar,. Aceste dou Jcaliti, ale posesiei sunt n realitate elementele constitutive ale acesteia deoarece, n absena lor nici nu mai poate fi vorba de posesie. *ntr$adevr, odat cu ntreruperea posesiei dispare nsi posesia. Du mai poate fi vorba de o posesie viciat ci de ine"istena posesiei. %e asemenea, faptul c o posesie nu se 217

e"ercit sub nume de proprietar nseamn c ne aflm n prezena unei simple detenii precare, c nu putem vorbi despre posesie. )el care stpnete bunul nu are elementul psi!olo ic al posesiei, nu are animus domini sau animus sibi !abendi. 4olosina ce nu se e"ercit sub nume de proprietar 3sau titular al altui drept real) nu este o posesie din punct de vedere #uridic, ci o detenie precar. *n aceast situaie, deci, nu este vorba de o calitate 3sau viciu) a posesiei ci de absena nsi a posesiei. Aceasta fiind situaia, va trebui s conc!idem c posesia, pentru a fi util, pentru a$i produce efectele, trebuie s aib urmtoarele caliti( continu, netulburat, public i neec!ivoc. %rept urmare, posesia creia i lipsete una sau mai multe din aceste caliti este o posesie viciat, iar viciile posesiei reprezint reversul acestor caliti. @om vorbi astfel de( discontinuitate, violen, clandestinitate i ec!ivoc. *n msura n care posesia este afectat de unul sau mai multe vicii, ea se transform ntr$o posesie viciat K inapt a produce efectele #uridice prevzute de le e. *ntr$un cuvnt, ea nu mai reprezint o posesie util. %iscontinuitatea posesiei( Potrivit art. 1<7< )od civil, Jposesiunea este discontinucnd posesorul o e"ercit n mod nere ulat, adic cu intermitene anormale,. )alitatea posesiei de$a fi continu presupune, deci, o stpnire continu asupra bunului. *n realitate acest lucru nu este practic posibil, iar e"istena unor intermitene normale nu$i rpete posesiei calitatea de$a fi continu, nu o afecteaz de viciul discontinuitii. /in ura condiie, sub acest aspect, este ca intermitenele s nu fie anormale. Asfel, cel ce folosete terenul K pune K doar n perioada primvar K toamn pentru punatul animalelor sale e"ercit o posesiune continu deoarece intermitenele sunt normale, in de condiiile climatice normale. 4aptul c actele de posesie nu se e"ercit iarna, nu nseamn c posesia este discontinu. %e altfel, n art. 1<A? )od civil se instituie o prezumie le al relativ de continuitate, prezumie care poate fi rsturnat prin proba contrar. %iscontinuitatea este un viciu absolut deoarece poate fi invocat de ctre orice persoan care are interesul s ani!ileze efectele posesiei i temporar deoarecedureaz pn cnd actele de stpnire devin re ulate i normale. @iolena$Aa cum artam mai sus, una din calitile cerute posesiei pentru a fi util este ca ea s fie panic, adic netulburat. @iciul care reprezint reversul acestei caliti este violena K re lementat n art. 1<A1 )od civil. Potrivit acestui te"t le al JPosesiunea este tulburat cnd este fundat sau conservat prin acte de violen n contra sau n partea adversarului,. %in e"aminarea te"tului le al, pentru a fi util, neviciat, posesia trebuie s fie nceput, meninut sau conservat n mod panic, fr violen. )u alte cuvinte, intrarea n posesia bunului, folosirea acestuia de ctre posesor trebuie s se facn mod panic, fr violen. %ac intrarea n posesie sau meninerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violen, nu ne mai aflm n prezena unei posesii utile ci a uneia viciate K inapte a produce efectele prevzute de le e. 2e"tul art. 1<A1 )od civil nu este la adpost de critic deoarece, potrivit lui, posesia ar putea fi tulburat att prin violen activ ct i prin acte de tulburare posesiv svrite de ctre posesor n 218

aprarea posesiei sale. Pe bun dreptate, n literatura #uridic s$a decis c K contrar te"tului le al K violena pasiv din partea posesorului, cnd este tulburat n posesie de ctre un ter, nu constituie viciu al posesiei. *n adevr, soluia contrar ar fi in#ust i inec!itabil deoarece nimeni nu poate fi obli at s suporte consecinele duntoare ale unor fapte svrite de ctre o alt persoan. Prin asemnare, ar fi cazul n care victima, n penal, nu ar avea dreptul la le itim aprare. )landestinitatea.$Art. 1<7I )od civil prevede c posesia trebuie s fie public, adic s fie e"ercitat n vzul tuturor. 8eversul acestei caliti l reprezint clandestinitatea, adic e"ercitarea posesiei pe ascuns, n secret, fr ca aceast posesie s fie cunoscut. )landestinitatea este unul din viciile posesiei, viciu n prezena cruia posesia nu este util i nu poate produce efecte #uridice. Acest viciu al posesiei este re lementat n art. 1<A1 )od civil care precizeaz c, Posesia este clandestin cnd posesorul o e"ercit n ascuns de adversarul su nct acesta nu este n stare de a o putea s o cunoasc,. )landestinitatea este un viciu relativ i temporar. &c!ivocul.$%ei te"tul le al 3art. 1<7I )od civil) nu enumer neec!ivocul printe calitile posesiei, ec!ivocul a fost considerat drept viciu al posesiei n practica #udiciar, iar posesia ec!ivoc nu a fost considerat una util, apt a produce consecine #uridice. Posesia este ec!ivoc n cazul n care nu se cunoate dac posesorul are sau nu elementul intenional animus domini sau animus sibi !abendi. &c!ivocul e"ist atunci cnd dou sau mai multe persoane svresc acte de stpnire asupra unui bun, iar nici una dintre ele nu pretinde o posesie proprie, distinct. Aceeai posesie ec!ivoc e"ist i n cadrul coproprietii, n situaia n care unul dintre coproprietari svrete sin ur acte de stpnire asupra bunului comun. *ntr$adevr, ntr$o asemenea situaie nu se poate ti cu certitudine c respectivul coproprietar a fcut aceste acte cu voina de$a se comporta ca proprietar e"clusiv sau, pur i simplu, n calitatea sa de titular al unei cote$pri din dreptul de proprietate. &c!ivocul este un viciu relativ deoarece poate fi invocat doar de ctre ceilali coproprietari i temporar n sensul c posesia devine util n momentul n care posesorul demonstreaz c acioneaz animus domini sau animus sibi !abendi. %ei constituie o stare de fapt, posesia enereaz, potrivit le ii civile, importante efecte #uridice. Astfel( Posesia creaz o prezumie de proprietate n favoarea posesorului. &ste ndeobte cunoscut c e"ercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde de cele mai multe ori e"istenei dreptului de proprietate. %eoarece, n covritoarea ma#oritate a cazurilor posesorul este i proprietarul bunului, posesia creaz o aparen a dreptului, orice posesor al unui bun este n aparen proprietarul su.Prin urmare, pn la proba contrar, posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care l posed. %rept urmare, beneficiind de aceast prezumie le al, posesorul bunului nu este inut, n caz de liti iu, s aduc i alte probe pentru a dovedi c este proprietarul acelui bun. Aceast prezumie poate fi absolut sau relativ. &a este absolut n materie mobiliar, cnd posesia de bun$credin asupra unui bun mobil valoreaz titlu de proprietate. )u alte cuvinte, posesorul 219

de bun$credin a unui bun mobil este prezumat a fi proprietarul acestuia, aceast prezumie fiind absolut 3,#uris et de #ure,), adic nu poate fi rsturnat prin proba contrar. Prezumia de proprietate nceteaz n toate cazurile cnd se face dovada c posesorul este de rea credin. Posesorul de bun$credin dobndete n proprietate fructele bunului pe care l posed. 4ructele reprezint produsele periodice ale unui bun prin a cror percepere 3obinere) nu se altereaz sau consum substana bunului respective. 4ructele pot fi naturale, industriale i civile.Potrivit art. 7<0 )od civil, fructele se cuvin proprietarului bunului fru ifer. %reptul de a cule e fructele constituie un element al atributului de folosin ce intr n alctuirea coninutului #uridic al dreptului de proprietate. %e la re ula potrivit creia fructele aparin proprietarului e"ist o sin ur e"cepie re lementat de art. 7<A )od civil care prevede c posesorul de bun$ credin dobndete n proprietate fructele bunului pe care l posed. Potrivit art. 7<H )od civil, este posesor de bun$credin cel ce Jposed ca proprietar n puterea unui titlu translativ de proprietate, ale crei vicii nu$i sunt cunoscute,. )u alte cuvinte, posesorul de bun$credin are dreptul s perceap fructele dac posesia sa se ntemeiaz pe un titlu a crui vicii nu$i sunt cunoscute. Aa fiind, din moment ce posesorul prezint titlul pe care se ntemeiaz posesia sa 3e"( contractul de vnzare$cumprare ale crui vicii le i nor), el este considerat de bun$ credin i, ca atare are dreptul de$a percepe fructele. Buna lui credin este prezumat potrivit art. 1<>> al. 1 )od civil. *n conformitate cu prevederile art. 7<I )od civil, posesorul nceteaz de$a fi de bun$credin n momentul n care viciile titlului su i sunt cunoscute. %in acest moment, posesorul nu mai are dreptul de a percepe fructele. Prin urmare, posesorul va fi obli at s restituie proprietarului, mpreun cu bunul, toate fructele percepute 3sau c=valoarea lor) precum i fructele nepercepute. &vident, n aceast ultim situaie, proprietarul este dator s$i restituie posesorului de rea$credin c!eltuielile pe care acesta le$a fcut pentru producerea sau obinerea fructelor. )!iar mai mult, pn la plata acestor c!eltuieli, posesorul are dreptul de retenie asupra fructelor 3n limita c!eltuielilor). %e la aceast re ul e"ist o sin ur e"cepie( posesorul de bun$credin a unui bun fru ifer obiect al dreptului de proprietate public nu este ndreptit s perceap fructele. &l este obli at s restituie, odat cu bunul, toate fructele produse, percepute sau nepercepute. *n msura n care le$a consumat, posesorul de bun$credin este ndatorat s ac!ite c=valoarea fructelor consummate. *n sfrit, dar nu n ultimul rnd, posesia are ca efect dobndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune 3prescripia ac!izitiv). %up ce am analizat K ca efecte ale posesiei K prezumia de proprietate i dreptul de$a percepe fructele, n cele ce urmeaz vom e"amina posesia ca mod de dobndire al dreptului de proprietate asupra bunului posedat. 9zucapiunea constituie unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile, dac nu cumva cel mai important efect. 9zucapiunea sau prescripia ac!izitiv reprezint naterea dreptului de proprietate ori a altui 220

drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acestuia de catre o persoana n condiiile i termenul prevzut de le e.

II) Principiile enerale ale devoluiunii le ale a motenirii i e"cepiile de la aceste principii )lasele de mostenitori si radele de rudenie sunt mi#loace te!nice$#uridice de stabilire a sferei persoanelor c!emate de le e la mostenire. Aceasta sfera este insa si ea destul de e"tinsa, iar le ea nu doreste o faramitare e"cesiva a succesiunilor. %e aceea, dintre persoanele cu vocatie le ala, le ea stabileste o anumita ordine concreta de c!emare la mostenire pe baza a trei principii enerale, fiecare dintre acestea cunoscand unele e"ceptii. Principiile de stabilire a persoanelor c!emate efectiv la mostenire sunt urmatoarele( Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de le e intre mostenitorii din clase diferite$8e ula. )odul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori, c!emandu$le la mostenire in ordinea acestora. Astfel, daca e"ista mostenitori in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni, acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente. Bostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu e"ista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni, cei din clasa a treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. )and e"ista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite, pentru c!emarea efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei, iar nu acela al radului de rudenie cu defunctul. Asa, de e"emplu, nepotul de fiu al defunctului, ruda de radul doi, mostenitor facand parte din clasa intai, inlatura de la mostenire pe tatal defunctului, mostenitor din clasa a doua, desi acesta din urma este ruda de radul intai. %upa un autor, uneori, este posibila c!emarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp . &ste dat ca e"emplu cazul e"!eredarii mostenitorilor rezervatari dintr$o clasa prioritara 3descendentii sau parintii defunctului), care vor beneficia de rezerva, neputand fi e"!eredati in totalitate, in timp ce mostenitorii din clasa c!emata de le e subsecvent la mostenire vor cule e restul succesiunii 3cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori le ali ai defunctului, iar nu de le atari. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu tine seama de faptul ca instituirea de le atari poate fi nu numai directa, ci si implicita, ca rezultat al unei e"!eredari fara instituire directa de le atari- conform principiului +e"clure, c[est disposer, sau +e"!^r^der, c[est instituer,, mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca le atari, iar nu ca mostenitori le ali, succesiunea fiind in acest caz testamentara 3contine o rezerva si o cotitate disponibila), iar nu le ala . Asadar, posibilitatea ca doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare e"clusa. &"ceptia. Prin dero are de la aceasta re ula, conform dispozitiilor art. 1 din ;e ea nr. 01>=1>77, sotul supravietuitor vine la 221

mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. &l nici nu inlatura, dar nici nu este inlaturat de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. Principiul pro"imitatii radului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa$8e ula. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de principiul pro"imitatii radului de rudenie, conform caruia, in cadrul aceleiasi clase, rudele in rad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in rad mai indepartat. Asa, de e"emplu, fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului sunt ambii mostenitori din clasa intai, dar la mostenirea le ala a acestuia nu vor veni amandoi, ci doar fiul defunctului, ruda de radul intai, care inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului, ruda de radul doi. 2ot astfel, unc!iul defunctului, frate al unuia dintre parintii acestuia, ruda de radul trei, inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului, ruda de radul patru, desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. &"ceptii. Principiul pro"imitatii radului de rudenie cu defunctul intre radul intai, vin la rudele din aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua e"ceptii( in clasa a doua de mostenitori, conform dispozitiilor art. HI1 si HI0 ). civ., parintii defunctului, rude de mostenire impreuna cu colateralii privile iati, care pot fi rude de radul doi 3fratii defunctului), trei 3nepotii de frate ai defunctului) sau patru 3stranepotii de frate ai defunctului)- reprezentarea succesorala, care permite unei rude in rad mai indepartat cu defunctul sa urce in locul si radul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia, constituie si ea o e"ceptie de la re ula mai sus mentionata . Principiul impartirii mostenirii in parti e ale 3pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi rad$8e ula. *n cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acelasi rad de rudenie cu defunctul, mostenirea se imparte pe capete, adica in atatea parti e ale cati mostenitori sunt 3art. HH>, HI?, HI7 si HIA ). civ.). %e e"emplu, daca la mostenire vin trei fii ai defunctului, acestia vor imparti mostenirea in trei parti e ale, iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o #umatate din mostenire. &"ceptia. %e la acest principiu e"ista o e"ceptie, si anume, cazul in care la mostenirea defunctului sunt c!emati frati si surori care nu au aceeasi parinti, situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii, fratii consan vini 3care au comun doar tatal, mamele fiind diferite) si uterini 3care au comuna doar mama, tatii fiind diferiti) cule and mostenirea fratelui lor decedat doar pe linia 3#umatatea) parintelui comun 3paterna sau materna, dupa caz), pe care o impart intre ei in parti e ale, in functie de numarul fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii, numai fratii buni cu defunctul 3care au aceeasi parinti) cule and mostenirea atat pe linie paterna, cat si materna, deci mai mult decat fiecare frate consa vin sau uterin in parte 3art.HI7 ). civ.) .

I<) Proprietatea comun pe cote$pri forat i perpetu. 222

)oproprietatea fortata si perpetua are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt folosite permanent de doi sau mai multi proprietari neputand fi despartite. Aceasta proprietate se mentine fortat impotriva vointei copartasilor si datorita scopului permanent este permanenta. Putem spune ca este o proprietate accesorie care nu poate fi instrainata fara bunul principal. 4iecare coproprietar poate utiliza bunul daca respecta doua conditii( sa nu aduca atin ere drepturilor celorlalti coproprietari si sa e"ercite dreptul in acord cu interesul celorlalti coproprietari. )oproprietarii au obli atia de a intretine bunul comun. )azuri( coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile invecinate$poteci aflate pe linia despartitoare dintre doua proprietati, coproprietatea asupra despartiturilor dintre doua fonduri$art.A>?$H?>$)od civil( zidul comun, santul comun, ardul comun- coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe spatii de locuit sau alte destinatii.

I>) Proprietatea public. Bunurile care formeaz obiectul proprietii publice. %reptul national ;e islativ, de sau proprietate local, publica este dreptul e"ercita real care apartine de statutului si

unitatilor administrativ teritoriale, asupra unor bunuri mobile si imobile de interes asupra publica carora est atributiile de dreptului )onstitutie, proprietate. civil si proprietatea re lementata )odul

o serie de le i speciale. )onstitutia in art.10A alineat 0 foloseste termenul de proprietate publica precizand ca apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale. Art. 7IA alin. 1 )od civil precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa re ulile si formele prescrise anume pentru ele. Articolele 7IH, 7II, 7I< enumera care sunt aceste bunuri cu precizarea ca ele apartin domeniului public. Art. 11 din ;e ea 1A=1>>1 foloseste sinta ma Q/ector public si privatQ. Art. 7 din ;e ea 1<=1>>1 prevede ca terenurile Qpot apartine domeniului public sau domeniului privatQ. )A8A)2&8&;& :98*%*)& A;& P85P8*&2A2** P9B;*)& Articolul I7 alineatul 1, din ;e ea H>=1>>1, privind administratia publica locala prevede ca Qbunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabileQ. %in te"t, rezulta e"pres cele trei caractere #uridice si anume( )aracterul inalienabil, prin care se intele e ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. Acest caracter este subliniat si de te"tul constitutional, art. 10A alin. A prevazand ca QBunurile proprietate publica sunt inalienabileQ. in acelasi sens, art. A alineatul 1 din ;e ea 1<=1>>1 prevede ca Qterenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civilQ>1. %esi sunt inalienabile, prevederea constitutionala permite ca, in conditiile le ii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea re iilor autonome ori a institutiilor publice, concesionare sau inc!iriate. %eosebit fata de cele proprietate privata, bunurile din domeniul 223

public nu pot fi niciodata insa instrainate, statului fiindu$i inaccesibil atributul dispozitiei cu privire la aceste bunuri. )aracterul imprescriptibil, consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia ac!izitiva. Articolul 1<77 )od civil dispune ca, Qnu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, prin natura lor proprie sau printr$o declaratie a le ii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci, sunt scoase in afara de comertQ. Articolul A alineat 1 din ;e ea 1<=1>>1 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil. )aracterul insesizabil, presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pentru realizarea creantelor. intrucat statul este intotdeauna solvabil, atat datoriile sale, cat si ale unitatilor administrativ$teritoriale se platesc ori se lic!ideaza prin aplicarea unor norme nc!iriate sau date n locaPie de Bunurile din aceasta cate orie, pot fi concesionate, estiune, prin licitaPie publica. financiare speciale, nefiind

aplicabile dispoziviile de drept comun referitoare la urmarirea silita. %impotriva daca asemenea bunuri ar fi urmaribile, atunci ar insemna indirect ca oricine ar putea dobandi un drept de proprietate asupra lor, ceea ce contravine caracterului lor inalienabil. in aceeasi masura, dreptul de proprietate publica este totodata nedezmemebrabil. 5B*&)29; %8&P29;9* %& P85P8*&2A2& P9B;*)A /pre deosebire de proprietatea privata, nu orice bun mobul sau imobil face parte din domeniul public. Potrivit criteriului importantei sociale, domeniul public poate fi de interes national, cand atributele proprietatii sunt e"ercitate de stat, sau de interes local, cand proprietatea apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau #udetelor. %e asemenea, sunt bunuri de uz public accesibile tuturor persoanelor 3parcuri, piete, strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana, sunt destinate de a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii 3scoli, teatre, muzee, biblioteci). Articolul 10A alineat 7, din )onstitutie, prevede ca fac obiectul e"clusiv al proprietatii publice, bo atiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatii, spatiul aerian, apele cu potential ener etic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public, pla#ele, marea tetirotiala, resursele stabilite de le e.

<?) Publicitatea imobiliar. Doile cri funciare re lementate de ;e ea nr. I=1>>H, republicat. Principiile noilor cri funciare. *n le atura cu inscrierile care se fac in cartea funciara, pot fi e"ercitate doua actiuni( actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Actiunea in prestatie tabulara$cel care s$a obli at la constituirea, transm