Sunteți pe pagina 1din 20

I. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT.

1. Principiile i regulile fundamentale ale exercitrii profesiei de avocat.


Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome. Se exercita numai de avocatii
inscrisi in tabloul baroului, barou component al UNBR. n fiecare jude i n municipiul Bucureti exist i funcioneaz un singur
barou, persoan juridic de interes public. Baroul este constituit din toi avocaii nscrii n tabloul avocailor care au sediul profesional
principal n localitile de pe raza acestuia. Toate barourile din Romnia sunt membre de drept ale U.N.B.R., care este persoan
juridic de interes public. Sunt interzise folosirea fr drept, de ctre orice persoan, a denumirilor ori a nsemnelor specifice profesiei
de avocat ori purtarea fr drept a robei. Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire
si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu. Un avocat nu poate fi nscris dect ntr-un
singur barou i nu i poate exercita concomitent activitatea n dou sau mai multe forme de exercitare a profesiei. Relaiile dintre
avocat i clienii si se bazeaz pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate i confidenialitate.
Principiul legalitii: avocatul se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
Principiul libertii: avocatul este liber s i aleag, s schimbe i s dispun n tot sau n parte de forma de exercitare a profesiei.
Oricine are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepia cazurilor
privitoare la acordarea asistenei judiciare obligatorii sau dispuse de ctre organul judiciar, a asistenei judiciare ca form a ajutorului
public judiciar i a asistenei gratuite. Orice clauz ori convenie contrar, prohibitiv sau restrictiv este lovit de nulitate absolut.
Principiul independentei avocatului:
Activitatea avocatului nu poate fi motivat dect n interesul clientului. Sfatul dat de avocat clientului su nu are nici o valoare dac
acest lucru a fost fcut din complezen, din interes personal sau sub efectul unei presiuni din afar. Constituie atingere a
independenei avocatului i, ca atare, trebuie evitate i nlturate de ctre avocat, prin orice mijloace legale: existena unui interes
propriu ori al persoanelor apropiate lui n cauza care i-a fost ncredinat; prestarea de activiti avocaiale n scopul de a se face plcut
clienilor, magistrailor sau publicului; prestarea de activiti avocaiale din simpl complezen; existena oricror presiuni n scopul
nerespectrii secretului profesional. Independena avocatului nu poate prejudicia interesele clientului su. Avocatul este dator s dea
clientului sfaturi juridice corespunztoare legii i s acioneze numai n limitele legii.
Principiul autonomiei i descentralizrii: alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis. Deliberarile si votul constituie secret profesional. Avocatul are
dreptul de a alege i de a fi ales n organele de conducere ale profesiei.
Avocatul - martor (expert sau traducator).
Nu poate fi ascultat ca martor; nu poate furniza informatii niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata,
decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Calitatea de martor are
intaietate fata de calitatea de avocat daca faptele si imprejurarile au fost cunoscute inainte de a deveni aparator sau reprezentant al
vreunei parti in cauza. Daca a fost ascultat ca martor, nu mai poate desfasura nicio activitate profesionala in acea cauza. Nu poate
indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator.
Onorariul avocatului. Pactul de quota litis.
Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al
clientului sau. In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea
sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client
avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client. Contractul de asistenta
juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza
teritoriala se afla sediul profesional al avocatului. Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului.
Soluionarea contestaiilor i reclamaiilor se face prin aplicarea principiului medierii i prin ncercarea de conciliere a prilor, n
termen de cel mult 30 de zile de la data nregistrrii contestaiei sau a reclamaiei. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul
baroului, a carui hotarare este definitiva. Consiliul baroului hotrte cu privire la legalitatea i temeinicia deciziei decanului fr
participarea la vot a acestuia. Prile interesate pot fi invitate pentru a da lmuriri i explicaii. Consiliul baroului se pronun n termen
de cel mult 30 de zile de la data sesizrii, prin hotrre motivat, care va fi comunicat n cel mult 15 zile de la data pronunrii.
Onorariile se stabilesc liber ntre avocat i client. Este interzis fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de ctre organele
profesiei, de ctre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de ctre avocai. Onorariile pot fi: onorarii orare; onorarii fixe
(forfetare); onorarii de succes; onorarii formate din combinarea criteriilor anterioare. Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru,
1

respectiv o sum fix de uniti monetare cuvenit avocatului pentru fiecare or de servicii profesionale pe care le presteaz clientului.
Onorariul fix (forfetar) const ntr-o sum fix cuvenit avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de
servicii profesionale pe care l presteaz ori, dup caz, le presteaz clientului. Onorariul orar i fix se datoreaz avocatului indiferent
de rezultatul obinut prin prestarea serviciilor profesionale. Avocatul poate s primeasc de la un client onorarii periodice, inclusiv sub
form forfetar. Avocatul are dreptul ca n completarea onorariului fixat s solicite i s obin i un onorariu de succes, cu titlu
complementar, n funcie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes const ntr-o sum fix sau variabil stabilit pentru
atingerea de ctre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit mpreun cu onorariul orar sau fix. n cauzele
penale, onorariul de succes nu poate fi practicat dect n legtur cu latura civil a cauzei. Este interzis avocatului s i fixeze
onorariile n baza unui pact de quota litis. Pactul de quota litis este o convenie ncheiat ntre avocat i clientul su nainte de
soluionarea definitiv a unei cauze, convenie care fixeaz exclusiv totalitatea onorariilor avocatului n funcie de rezultatul judiciar al
cauzei, indiferent dac aceste onorarii constau ntr-o sum de bani, un bun sau orice alt valoare. Onorariile reprezentnd dobndirea,
sub orice form, a unor aporturi din afacere (activitatea juridic realizat de ctre avocat) sunt interzise. Avocatul nu poate nici s
pretind i nici s accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui ter un onorariu, un comision ori vreo alt compensaie
pentru faptul c a recomandat un avocat unui client sau c a trimis un client la un avocat. Avocatul nu poate vrsa nimnui un
onorariu, un comision i nici vreo alt compensaie n contrapartid pentru c i-a fost procurat un caz. Fac exceptie cazurile n care, n
raporturile de conlucrare profesional, se practic onorarii retrocedate pentru ncredinarea parial sau total a unei cauze sau sumele
ori compensaiile vrsate de ctre avocat motenitorilor unui confrate decedat sau unui confrate care s-a retras din calitatea de succesor
al clientelei respectivului confrate.
Publicitatea.
Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinat s asigure publicului informaii cu privire la activitatea desfurat de
acestea. Publicitatea trebuie s fie veridic, s respecte secretul profesional i s fie realizat cu demnitate i pruden. Indiferent de
mijlocul de publicitate utilizat, toate meniunile laudative sau comparative i toate indicaiile referitoare la identitatea clienilor sunt
interzise. Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclam n scopul dobndirii de clientel.
Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: plasarea unei firme;
anunuri i meniuni n anuare i cri de telefon; invitaii, brouri i anunuri de participare la conferine, colocvii etc., profesionale i
de specialitate; corespondena profesional i cri de vizit profesionale; adresa de internet. Nu este permis utilizarea urmtoarelor
mijloace de publicitate: oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reedina unei persoane sau
ntr-un loc public; propunerea personalizat de prestri de servicii efectuat de o form de exercitare a profesiei, fr ca aceasta s fi
fost n prealabil solicitat n acest sens; acordarea de consultaii i/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material,
precum i prin orice alt mijloc de comunicare n mas, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. Firma trebuie s aib
dimensiunile maxime de 40 x 60 cm i va fi amplasat la intrarea imobilului i/sau a spaiului ocupat n care forma de exercitare a
profesiei i are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru. Firma cuprinde meniuni gravate pe suport metalic.
Formele de exercitare a profesiei pot publica anunuri n mica sau n marea publicitate numai n presa scris, cu ocazia stabilirii ori a
schimbrii sediului profesional, a sediului secundar i/sau a biroului de lucru, precum i a modificrii formelor acestora. n cazul n
care anunul se face prin presa scris, dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm. Anunurile publicate n anuarele profesionale privesc
activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele i principalele domenii n care avocaii i desfoar activitatea.
Invitaiile i anunurile de participare la ntruniri de specialitate pot meniona denumirea formei de exercitare a profesiei i baroul din
care aceasta face parte. Forma i coninutul brosurii trebuie transmise, n prealabil, consiliului baroului, pentru autorizare. Broura nu
poate face referire la: numele clienilor. Prin excepie, broura poate indica doar numele clienilor care i-au dat acordul n acest sens;
activiti care nu au legtur cu exercitarea profesiei. Difuzarea nu se poate face n locuri publice (exceptie servicii potale). Brosura
poate cuprinde: numrul de telefon, telefax, adresa de internet i adresa electronic (e-mail); indicarea sediului principal i, dup caz, a
sediului secundar i/sau a biroului de lucru; sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizat n prealabil de consiliul baroului.
Crile de vizit pot cuprinde meniunile permise corespondenei, precum i titlul de asociat, colaborator sau salarizat i, dac este
cazul, titlurile tiinifice i/sau profesionale dobndite n ar sau n strintate.
Formele de exercitare a profesiei pot avea adres proprie de internet, care poate cuprinde meniuni referitoare la activitatea
desfurat, precum i cele permise corespondenei. Coninutul i modul de prezentare a adresei de internet se avizeaz, n prealabil,
de consiliul baroului i trebuie s respecte demnitatea i onoarea profesiei, precum i secretul profesional. Adresa de internet nu poate
cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclam sau meniune publicitar pentru un produs ori serviciu. Adresa de internet nu poate
conine linkuri al cror coninut ar fi contrar principiilor profesiei de avocat. Nerespectarea obligaiilor prevzute de Lege i de
prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinar grav.
2

2. Primirea n profesie.
Conditii: exercitiul drepturilor civile si politice; licentiat al unei facultati de drept; nu este nedemn; este apt medical (trebuie dovedit
cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prevazute in
statutul profesiei).
Avocatul stagiar.
Primirea in profesie face prin examen organizat anual si national, desfasurat in mod unitar, cu tematica unica si subiecte selectate de
comisia nationala de examen. Comisia nationala de examen este formata din avocati care au minimum 10 ani vechime. Desemnarea
acesteia se face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea barourilor. La inscrierea in barou avocatul depune in fata
consiliului baroului, in cadru solemn, urmatorul juramant: Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile
omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!. Juramantul poate fi depus si fara formula
religioasa, in acest caz, juramantul va incepe cu formula: Jur pe onoare si constiinta!. Avocatul va efectua in mod obligatoriu un
stagiu de pregatire profesionala de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar. In cazurile in care exista incompatibilitate,
decizia de primire in profesie va produce efectele numai de la data incetarii starii de incompatibilitate, care trebuie rezolvata in termen
de 2 luni de la emiterea deciziei; consiliul baroului este obligat s nscrie pe ordinea de zi a primei edine de dup expirarea celor 2
luni verificarea msurii n care, n termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvat i s constate caducitatea deciziei de primire n
profesie acolo unde este cazul. In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator (avocat definitiv cu o vechime de cel putin 6
ani in aceasta calitate si o reputatie profesionala nestirbita), avocatul stagiar poate urma cursuri de master, care sunt luate in
considerare la aprecierea formarii profesionale initiale. Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a
indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare. Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de
definitivare va fi exclus din profesie. Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie.
Avocatul definitv.
Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in baza unui examen anual si national sau prin promovarea examenului de absolvire a
INPPA. Cel care a promovat examenul de primire in profesie si care pana la acea data a indeplinit functia de judecator, procuror,
notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de
definitivare cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine. Aceste dispozitii se aplica si celor care au
promovat examenul de intrare in profesie si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei
Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani
neintrerupti. Pot accede n profesie, fr susinerea examenului, judectorii ICCJ crora le-a expirat mandatul pentru care au fost
numii ori, dup caz, care au fost eliberai din motive neimputabile, precum i, n aceleai condiii, judectorii de la instanele
internaionale. Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu
judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv. Avocatul definitiv are dreptul sa
puna concluzii la toate instantele, cu exceptia ICCJ si CC, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de
cel putin 5 ani de la definitivare.
Analiza cererilor de primire in profesie.
n termen de 3 zile de la nregistrarea cererii de primire n profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului
un avocat-raportor care va efectua investigaiile necesare cu privire la moralitatea i demnitatea solicitantului, chiar dac nu se face
opoziie la nscriere. Avocatul-raportor va face toate cercetrile pe care le va considera necesare. Cercetrile se vor referi la
ndeplinirea de ctre solicitant a condiiilor prevzute de lege i de prezentul statut pentru primirea n profesia de avocat. n termen de
5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde
punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii. Dup depunerea raportului, n termen de cel mult 5 zile,
consiliul baroului analizeaz ndeplinirea condiiilor pentru primirea n profesie i soluioneaz eventualele opoziii. Consiliul baroului
va pronuna o hotrre motivat asupra cererii de primire n profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. n termen de cel mult 10 zile de
la expirarea termenului de opoziie. Hotrrea poate fi atacat n termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanent a
U.N.B.R., care va soluiona contestaia cu cel puin 15 zile naintea datei anunate a examenului naional de primire n profesie.
Exercitarea fara drept a profesiei de avocat.
Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are
calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se prezinta ca avocat,
exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat. Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in
3

mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o vatamare ce
nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna
cu privire la calitatea celui care le-a savarsit. Baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care
exercita fara drept profesia de avocat. Sumele obtinute cu titlu de despagubiri vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in
mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor, in conditiile legii.
Avocatul strain.
Are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de U.N.B.R.
Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania in oricare dintre formele de organizare; dar nu poate pune concluzii orale
sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.
Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Romania. Avocatul strain care exercita profesia in
Romania este obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului
profesiei si codului deontologic.
Barou strain.
Organizaiile membre ale CCBE sunt obligate s depun codurile lor deontologice la Secretariatul CCBE, pentru ca orice avocat s-i
poat procura o copie de la respectivul secretariat. Atunci cnd ndeplinete o activitate transfrontalier, avocatul poate fi obligat sa
respecte regulile deontologice ale Statului Membru gazd. Fata de avocaii din UE, avocatul este obligat s respecte dispoziiile
speciale prevzute de Codul deontologic al avocailor din Uniunea European. Fata de avocatii din afara UE, avocatul trebuie s se
asigure c n ara n care i exercit profesia confratele strin exist norme ce permit asigurarea confidenialitii corespondenei i, n
caz contrar, s ncheie un acord de confidenialitate sau s l ntrebe pe clientul su dac accept, n scris, riscul unui schimb de
informaii neconfideniale.
3. Incompatibiliti, interdicii i nedemniti privind profesia de avocat.
Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia. Au dreptul s participe la edinele
adunrii generale avocaii care sunt nscrii n tabloul avocailor cu drept de exercitare a profesiei i nu se afl n situaii ce atrag
incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciiu al profesiei.
Compatibilitatea.
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior; activitatea literara si publicistica; calitatea de arbitru, mediator,
conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
Incompatibilitatea.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu: activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat; ocupatiile care
lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri; exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Consiliul baroului hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia. Nu este incompatibil avocatul salarizat n
interiorul profesiei de avocat.
Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dac legi speciale nu prevd altfel: faptele personale de comer exercitate cu sau
fr autorizaie; calitatea de asociat ntr-o SNC, de comanditar ntr-o SCS sau n SCA; calitatea de administrator ntr-o SCA; calitatea
de administrator unic sau, n cazul unei pluraliti de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare i
administrare, de preedinte al consiliului de administraie ori de membru n comitetul de direcie al unei societi SRL; calitatea de
preedinte al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere ori de membru n comitetul de direcie sau n directoratul
unei SCA. Avocatul poate fi asociat sau acionar la SRL sau la SA. Avocatul poate ndeplini funcia de membru n consiliul de
administraie sau n consiliul de supraveghere al unei SA ori de membru al consiliului de administraie al unei SRL, cu obligaia de a
aduce acest fapt la cunotina decanului baroului n care i exercit profesia. Avocatul va furniza toate explicaiile asupra condiiilor
n care exercit funcia de membru al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere i va prezenta toate documentele
doveditoare n acest sens, cu respectarea regulilor confidenialitii. Dac consiliul baroului apreciaz c exercitarea funciei de
membru al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibil cu demnitatea i cu regulile de
conduit impuse avocailor, poate, n orice moment, s solicite celui interesat s prseasc funcia pe care o ocup. Decizia
consiliului baroului va fi comunicat de ndat avocatului n cauz. Avocatul devenit incompatibil are obligaia s ncunotineze n
scris consiliul baroului, solicitnd trecerea sa din tabloul avocailor cu drept de exercitare a profesiei n tabloul avocailor
incompatibili. Continuarea exercitrii profesiei dup intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fr drept a
4

profesiei de avocat, cu consecinele prevzute de lege, i constituie abatere disciplinar grav, sancionat cu excluderea din profesie.
Consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere n tabloul avocailor incompatibili fr ascultarea avocatului. Avocatul
va fi convocat n vederea ascultrii prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire. Lipsa nejustificat a avocatului la data
indicat n convocare nu mpiedic luarea msurii.
n situaia n care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi nscris n tabloul avocailor incompatibili i nu i poate fi
ridicat incompatibilitatea dect dac avocatul care s-a obligat s asigure formarea profesional iniial este de acord cu suspendarea
stagiului i cu executarea contractului iniial dup ridicarea incompatibilitii. n caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va
trebui s prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesional iniial cu un avocat care ndeplinete condiiile legale de
competen profesional apt a asigura prin ndrumare formarea profesional iniial.
Nedemnitatea.
Este nedemn: cel condamnat definitiv la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca
atingere prestigiului profesiei; cel care a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sau a savarsit abateri disciplinare
grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara; cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a
exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara; falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Cazurile de nedemnitate se verific la primirea n profesie, renscrierea n tablou i pe ntreaga durat a exercitrii profesiei. La
primirea n profesie sau renscrierea n tablou, se vor prezenta consiliului baroului, nscrisuri din care s rezulte ncetarea exerciiului
profesiei de provenienta, ori a celei exercitate n perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va cerceta dac solicitantul este
nedem pentru ca a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a svririi unor abateri disciplinare grave. Avocaii care se
gsesc n unul dintre cazurile de nedemnitate, sunt obligai s prezinte baroului hotrrile judectoreti prin care au fost condamnai
definitiv la pedeapsa cu nchisoarea pentru svrirea unei infraciuni intenionate de natur s aduc atingere prestigiului profesiei,
prin care li s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia, prin care au fost declarai falii frauduloi sau prin care au fost
condamnai definitiv pentru fapte svrite n legtur cu exercitarea profesiei. Consiliul baroului va examina, n termen de 15 zile,
hotrrile judectoreti, respectiv nscrisurile ce privesc condiiile ncetrii profesiei practicate de ctre avocatul nscris n tabloul
avocailor incompatibili i va aprecia asupra demnitii avocatului, apoi va hotr, dup caz, meninerea n profesie sau ncetarea
calitii de avocat. Decizia motivat va fi comunicat de ndat avocatului n cauz, precum i preedintelui U.N.B.R., mpreun cu
hotrrea judectoreasc, respectiv nscrisurile n baza creia/crora a fost verificat starea de nedemnitate. Decizia consiliului
baroului poate fi atacat de preedintele U.N.B.R. i/sau de avocatul n cauz, n termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul
U.N.B.R. va analiza contestaia i va hotr n condiiile Legii. Decizia consiliului baroului de ncetare a calitii de avocat este
executorie. Despre ncetarea calitii de avocat baroul va face meniunile corespunztoare n tabloul avocailor.
Conflictul de interese.
Persoanele care ndeplinesc funcii n cadrul organelor de conducere ale baroului, U.N.B.R. i instituiilor aflate sub autoritatea
acesteia, CAAR i filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotrri sau decizii ori la ncheierea unui
act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru soul/soia ori pentru rudele sau afinii pn la gradul III
inclusiv ale acestora. De asemenea, aceste persoane nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la
persoane fizice i juridice cu care au relaii cu caracter patrimonial. n cazul existenei unui conflict de interese, persoanele implicate
sunt obligate s se abin de la soluionarea cererii, de la participarea la luarea hotrrii sau deciziei, informnd n prealabil, n acest
sens, organul profesional corespunztor. Prin conflict de interese se nelege situaia n care persoana indicat la alin. (1), soul/soia,
rudele sau afinii acesteia pn la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes personal de natur patrimonial, care poate influena
ndeplinirea cu obiectivitate a atribuiilor acesteia. nclcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinar grav.
Avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese
sau pentru alte motive justificate. Sanctiunile disciplinare sunt interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an.
Avocaii din cabinetele grupate nu pot acorda asisten juridic unor clieni cu interese contrare. Cabinetele asociate nu pot angaja
clieni cu interese contrare. Un cabinet asociat nu poate accepta o cauz sau un client dac unul dintre cabinetele asociate se opune n
mod justificat. Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientel personal n afara formei de exercitare a profesiei la care
colaboreaz. Avocatul salarizat n interiorul profesiei nu are dreptul la clientel proprie. Avocaii pensionari care continu activitatea
nu se pot nscrie n registrul de asisten judiciar.
Interdictii.
Avocatii fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadrele de politie nu pot
acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea functiei
respective. Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv la DNA,
5

DIICOT, ICCJ sau la Parchetul de pe langa ICCJ, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv
indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea.
Aceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot, ruda ori afin pana la gradul al III inclusiv indeplineste
functia de judecator la CC ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.
Aceste dispozitii se aplica si avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se
foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii
acestor interdictii. Aceste dispozitii nu se aplica cabinetului asociat, societatii civile sau societatii profesionale cu raspundere limitata
in care este asociat ori angajat cel caruia i se aplica interdictia mentionata, cu condiia informrii baroului pe raza cruia i are sediul
profesional forma de exercitare a profesiei n termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaiei respective. In perioada interdictiei
avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea
organelor profesiei. Avocatul care nu respect aceste prevederi sau care se folosete de forma de organizare profesional ori de
raporturile de conlucrare profesional stabilite n condiiile legii n scopul eludrii interdiciilor prevzute de Lege sau de alte legi
speciale svrete abatere disciplinar grav. Consiliul baroului se poate sesiza i din oficiu cu privire la aplicarea dispoziiilor.
Avocatul nu accept s-i fie ncredinat o cauz atunci cnd tie sau cnd ar trebui s tie c el nu are competena necesar pentru a se
ocupa de aceast cauz, fr a coopera cu un avocat care are competena necesar. Avocatul nu poate accepta o cauz atunci cnd,
datorit altor obligaii, se afl n imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine. Avocatul nu va putea s exercite dreptul su de
a nu se ocupa de o cauz n aa fel sau n astfel de circumstane nct clientul s nu mai poat gsi alt modalitate de a fi asistat juridic
la timp, pentru a se putea preveni prejudicierea clientului.
4. Asistena judiciar.
Fiecare barou organizeaza si asigura functionarea a cate unui serviciu de asistenta judiciara pe langa fiecare judecatorie. Consiliul
baroului raspunde de organizarea si functionarea acestui serviciu. In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in
urmatoarele forme: in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Cpp; in orice alte cauze decat cele penale,
ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii; asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea
organelor administratiei publice locale. In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate
prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica.
In cazul in care, in materie civila, a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea
impreuna cu incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din circumscriptia acelei instante. cererea impreuna cu
incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din circumscriptia acelei instante. Decanul baroului sau avocatul
caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia
ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii, incheierea respectiva. Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului
ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui
anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.
Avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese
sau pentru alte motive justificate. Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara, in
conditiile legii. Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta acordata de
avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat.
Acordarea asistentei judiciare se face numai ca urmare a unei comunicri scrise din partea instantei, a organului de urmrire penal, de
cercetare penal sau a organului administratiei publice locale, adresat baroului i solutionat de SAJ. Acordarea asistentei judiciare se
realizeaz exclusiv pe baza delegatiei de avocat eliberat de SAJ. Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a
fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou. Avocatul care acord asisten judiciar nu primeste niciun fel de sume de bani ori
alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor, de la beneficiar. Dac n cauza n care a fost desemnat avocatul se
dispune conexarea acesteia cu o alt cauz, n care nvinuitul sau inculpatul este asistat de avocat ales, delegatia avocatului desemnat
nceteaz de drept. Asistenta judiciar prin avocat delegat nceteaz de drept n situatia n care partea este asistat de avocat ales.
Asistenta judiciar poate fi refuzat de avocatul desemnat dac pretentia este vdit nejustificat sau inadmisibil sau cnd solicitantul a
fost deczut din dreptul de a beneficia de asistent judiciar.
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare exercita, in principal, urmatoarele atributii: organizeaza si coordoneaza
metodologia de plata a onorariilor pentru asistenta judiciara acordata. Pentru asistenta judiciara acordata, avocatul desemnat are
dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii si volumului activitatii desfasurate, in limitele sumelor stabilite prin
protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei. Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si
6

valoarea provizorie a onorariului avocatului. Dupa acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la
prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in functie de volumul si complexitatea activitatii desfasurate de avocat,
precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial.
Referatul confirmat se inainteaza baroului, in vederea efectuarii formalitatilor prevazute de lege pentru plata onorariilor. In cazul in
care avocatul este sanctionat disciplinar, nu va primi onorariul in asigurarea asistentei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru
acel caz. Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru
decontare prevazute si avizate de consiliul baroului. Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pentru
asistenta judiciara se vireaza, lunar, in conditiile legii, intr-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de catre barouri a
destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul
incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei, in conditiile legii. Pentru cheltuielile curente necesare functionarii serviciilor de
asistenta judiciara din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenta judiciara, fiecare
barou isi constituie un fond prin retinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate si efectiv varsate. Retinerea procentului de 1% se
face la achitarea efectiva a onorariului catre avocatul indreptatit. Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele
prevazute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administratiei publice locale, se acorda din fondurile acestor organe, in limitele
sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare barou cu acestea.
Asistenta extrajudiciara se acorda de SAJ constituit la nivelul fiecarui barou, pe baza unei cereri al carei model se aproba de
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, care va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura solicitarii de asistenta,
identitatea, codul numeric personal, domiciliul si starea materiala ale solicitantului si ale familiei sale, atasandu-se inscrisuri
doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata. Cererea va
fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai
beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor. Dovada starii materiale a
solicitantului se face, in principal, cu urmatoarele documente: adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator,
dupa caz, din care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei supuse, potrivit legii,
impozitului pe venit, realizate in perioada prevazuta de legislatia privind ajutorul public judiciar, sau sumele incasate cu titlu de
pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate pe aceeasi perioada; livretul de familie si, dupa caz,
certificatele de nastere ale copiilor; certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupa caz; declaratie pe
propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri ai familiei nu beneficiaza de alte venituri suplimentare;
declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si a familiei sale; declaratie pe propria raspundere din
care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt parinte natural ori adoptiv sau, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul in
vederea adoptiei ori care are copilul in plasament sau in plasament in regim de urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea si
ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat
sau unei persoane juridice; dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale solicitantului sau,
dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei; alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara, potrivit legii.
Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenta judiciara si se solutioneaza in termen de cel mult 15
zile lucratoare de la data inregistrarii, prin decizie de admitere ori de respingere, dupa caz. In cazul admiterii cererii de acordare a
asistentei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenta judiciara va cuprinde urmatoarele: denumirea actului; denumirea
organului emitent; temeiul legal si de fapt pentru emiterea deciziei; persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara; tipul sau forma
asistentei extrajudiciare acordate; data eliberarii, functia si semnatura persoanei care a eliberat actul respectiv. In temeiul deciziei de
acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneaza un avocat din Registrul de asistenta judiciara al baroului.
Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de catre un avocat ales de persoana careia i se
acorda asistenta judiciara. Decizia prevazuta se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii deciziei.
Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajudiciare poate fi contestata la consiliul baroului, in termen de 5 zile de la
comunicarea acesteia. Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de consiliul baroului, cu caracter de
urgenta la prima sedinta a consiliului baroului.
Avocatul care acorda asistenta judiciara potrivit prezentului capitol nu are dreptul sa primeasca de la client sau de la cel aparat niciun
fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompensa, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare: in cadrul U.N.B.R. se organizeaza Departamentul de coordonare a
asistentei judiciare, organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al U.N.B.R. Structura organizatorica a acestui
departament se stabileste prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
7

Departamentul de coordonare a asistentei judiciare exercita, in principal, urmatoarele atributii: desfasoara conducerea metodologica a
activitatii de acordare a asistentei judiciare; elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta
judiciara; propune sau, dupa caz, avizeaza proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile publice competente in scopul obtinerii
mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara; organizeaza Registrul national de asistenta
judiciara pe baza registrelor intocmite de barouri; organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pentru asistenta
judiciara acordata; efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate; elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul
asistentei judiciare, pe care le propune Ministerului Justitiei in vederea promovarii; stabileste, impreuna cu Ministerul Justitiei, indicii
statistici, tine evidenta statistica a sistemului de asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pentru planificarea si
coordonarea corecta a sistemului de asistenta judiciara; colaboreaza cu Ministerul Justitiei pentru buna functionare si planificarea,
inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenta judiciara; popularizeaza sistemul de asistenta judiciara; stabileste
formularistica utilizata de barouri pentru organizarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara, in conditiile legii; reprezinta
U.N.B.R. in domeniul asistentei judiciare, in cadrul colaborarii internationale in materie, in conditiile legii sau ale Statutului profesiei
de avocat.
In vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourile indeplinesc urmatoarele atributii: organizeaza serviciile de asistenta
judiciara atat la nivelul fiecarui barou, cat si la sediul fiecarei instante judecatoresti; organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta
judiciara al fiecarui barou pe baza cererilor avocatilor, aprobate de consiliul baroului; desemneaza avocatii inscrisi in Registrul de
asistenta judiciara pentru acordarea asistentei judiciare, tinand cont de experienta profesionala si de calificarea avocatului, precum si
de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale acestuia potrivit prezentei legi si de gradul de angajare al acestuia;
efectueaza controlul asupra acordarii asistentei judiciare de catre avocatii din cadrul baroului; organizeaza si executa programe de
popularizare a sistemului de asistenta judiciara; indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru
organizarea serviciilor de asistenta judiciara.
Baroul organizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor judecatoresti din judet, in spatii destinate exclusiv
desfasurarii acestei activitati, care se pun la dispozitie, in mod obligatoriu si cu titlu gratuit de Ministerul Justitiei sau, dupa caz, de
autoritatile administratiei publice locale. Serviciile de asistenta sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si sunt
coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se realizeaza potrivit
regulamentului aprobat de consiliul baroului, in baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara,
aprobat de Consiliul U.N.B.R. Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi
desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei extrajudiciare. Registrul este public, se pastreaza pe suport hartie si in
format electronic si se publica pe pagina de internet a fiecarui barou. Actualizarea Registrului de asistenta judiciara pentru urmatorul
an calendaristic se efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent. In cazuri exceptionale, in Registrul de
asistenta judiciara pot fi operate modificari si in cursul anului, potrivit procedurii prevazute pentru inscrierea in registru. U.N.B.R.
organizeaza Registrul national de asistenta judiciara, constituit din registrele de asistenta judiciara ale tuturor barourilor. Registrul
national de asistenta judiciara se publica pe pagina de internet a U.N.B.R. si se actualizeaza in mod automat odata cu actualizarea
datelor din registrul fiecarui barou. Pentru inscrierea in Registrul de asistenta judiciara, avocatul depune o cerere la baroul din care
face parte. Cererea se completeaza conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul
U.N.B.R. Inscrierea avocatului in Registrul de asistenta judiciara se efectueaza in baza deciziei consiliului baroului. Consiliul baroului
poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din registru un avocat in urmatoarele cazuri: daca avocatului solicitant i sa aplicat o sanctiune disciplinara; daca avocatul este invinuit pentru savarsirea unei infractiuni de drept comun; daca s-a constatat
incalcarea repetata a dispozitiilor prezentei legi sau calitatea inferioara a asistentei judiciare acordate. Radierea din registru poate fi
dispusa pentru o perioada de un an, iar daca se constata savarsirea consecutiva a trei sau a mai multor abateri de la obligatiile
prevazute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioada de pana la 3 ani. Refuzul baroului de inscriere a avocatului
solicitant in registru, precum si masura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevazute la cap. VI din
prezenta lege. Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pagina de internet a baroului, precum si
pe pagina de internet a U.N.B.R.
Pentru asistenta judiciara acordata, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii si
volumului activitatii desfasurate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei. Prin actul
de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a onorariului avocatului. Dupa acordarea
asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in
functie de volumul si complexitatea activitatii desfasurate de avocat, precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei,
poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial. Referatul se inainteaza baroului, in vederea efectuarii formalitatilor
8

prevazute de lege pentru plata onorariilor. In cazul in care avocatul este sanctionat disciplinar, nu va primi onorariul in asigurarea
asistentei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz. Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin
virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare, avizate de consiliul baroului. Sumele necesare pentru plata onorariilor sau,
dupa caz, a remuneratiilor pentru asistenta judiciara se vireaza, lunar, in conditiile legii, intr-un cont distinct, deschis de fiecare barou.
Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de
Statutul profesiei de avocat. U.N.B.R. si barourile conlucreaza cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instantele
judecatoresti, precum si cu parchetele de pe langa acestea, in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de acordare a asistentei
judiciare prevazute de prezentul capitol. Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul
capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei, in conditiile legii. Pentru cheltuielile curente necesare
functionarii serviciilor de asistenta judiciara din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru
asistenta judiciara, fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate si efectiv varsate.
Retinerea procentului de 1% se face la achitarea efectiva a onorariului catre avocatul indreptatit. Onorariile pentru asistenta judiciara
acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administratiei publice locale, se acorda din
fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare barou cu acestea.
5. Activitatea profesional a avocatului.
Activitatea avocatului se realizeaza prin: consultatii si cereri cu caracter juridic; asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor
judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor
judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii; redactarea de
acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; asistarea si reprezentarea
persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a
datei actelor incheiate; apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor
fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina; activitati de
mediere; activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate
din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si
valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost
plasate; stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in
numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate; orice mijloace si
cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. Un act juridic semnat n faa avocatului, care poart o ncheiere, o
rezoluie, o tampil sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitii prilor, a consimmntului i a datei actului, poate fi
prezentat notarului spre autentificare.
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum i instructa efectuarea de pli din
acesta doar n urmtoarele situaii: pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli n condiiile i limitele mandatului fiduciar; la
instruciunea expres a clientului, dar cu posibilitatea reinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitile fiduciare; n baza
unei hotrri judectoreti; n baza contractului de asisten juridic, pentru ncasarea onorariilor legate de activitile fiduciare
desfurate; n cazul n care este n curs o procedur execuional privind bunurile sau fondurile administrate. Avocatul nu are dreptul
s retrag fonduri sau s efectueze pli din contul fiduciar atunci cnd clientul i-a adus la cunotin n scris opoziia sa.
Stabilirea temporar a sediului unor societi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediului profesional al
avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale i autorizrii funcionrii societii comerciale sau, dup caz, pentru mutarea
sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societii n cauz. n vederea stabilirii temporare a sediului societii comerciale
n cauz, avocatul va ntocmi i semna cu reprezentantul societii un contract separat de asisten juridic avnd acest obiect.)
Perioada pentru care sediul societii n cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depi un an, iar dovada sediului
se face cu contractul de asisten juridic.
6. Drepturile si ndatoririle avocailor n raporturile cu clienii.
In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte
autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu clientul numele
avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz,
neacordarea dreptului de substituire.
Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract
incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta. Avocatul, precum si clientul au
dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei.
9

Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale
prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.
7. Raporturile dintre avocai.
Avocatul nu poate comunica autoritilor jurisdicionale acte, note sau alte documente fr ca acestea s nu fi fost comunicate
avocatului prii adverse, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel. Avocatul nu poate s divulge sau s supun instanelor o
propunere de soluionare a cauzei fcut de partea advers sau de ctre avocatul acesteia fr o autorizare expres din partea
avocatului prii adverse. Avocatul nu poate intra n relaie direct cu o persoan, cu privire la o anume cauz, atunci cnd tie c
respectiva persoan este reprezentat sau asistat de un alt avocat, exceptnd cazul n care el are acordul confratelui su (i se
angajeaz s-l in pe acesta la curent).
Dobandirea clientelei.
Este interzis ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul
dobandirii clientelei. De asemenea, este interzis sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop.
Concurenta loiala.
Avocaii sunt obligai s i exercite activitatea potrivit cerinelor concurenei loiale. Constituie concuren profesional neloial orice
act sau fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea avocaial. Avocatul are obligaia s foloseasc att n mod direct, ct i indirect
numai procedee oneste n scopul dobndirii clientelei. Este considerat ca fiind contrar uzanelor cinstite utilizarea unor mijloace
nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe pia ori a afecta poziia avocailor concureni pe pia. Este interzis concurena
neloial svrit prin: racolarea de personal, respectiv oferta agresiv de angajare a avocailor asociai, colaboratori sau salarizai ori a
altor angajai-cheie ai unui concurent; racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane; divulgarea, achiziionarea ori
folosirea unei informaii confideniale de ctre un avocat sau de ctre colaboratori ori angajai ai acestuia, fr consimmntul
deintorului legitim i ntr-un mod contrar uzanelor cinstite; ncheierea de contracte prin care un avocat asigur serviciile sale unui
client n mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilali avocai prin preuri reduse, fie pentru a determina clientul s racoleze i ali
clieni pentru avocatul n cauz; comunicarea sau rspndirea n public de ctre un avocat de afirmaii cu privire la firma sa ori
activitatea acesteia, menite s induc n eroare i s i creeze o situaie favorabil n dauna unor concureni; comunicarea, chiar fcut
confidenial, sau rspndirea de ctre un avocat de afirmaii mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia,
afirmaii de natur s duneze bunului mers al activitii avocatului concurent; oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau
nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta s divulge informaii
confideniale ori procedeele de lucru, pentru a cunoate sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obine alt folos pentru sine sau
pentru alt persoan n dauna unui concurent; deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legturilor stabilite cu aceast clientel n
cadrul funciei deinute anterior la acel avocat; concedierea sau atragerea unor asociai, colaboratori ori salariai ai unui avocat n
scopul nfiinrii unei entiti concurente care s capteze clienii acelui avocat sau angajarea asociailor, colaboratorilor ori a
salariailor unui avocat n scopul dezorganizrii activitii sale. Svrirea unor fapte de concuren neloial constituie abatere
disciplinar grav pentru toi avocaii participani. Este interzis svrirea urmtoarelor fapte de concuren neloial: folosirea fr
drept a unei firme, denumiri, embleme sau mrci de natur s produc confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o alt
form asociativ de exercitare a profesiei; punerea n circulaie de produse, servicii sau publicaii cu coninut juridic plagiat, care aduc
atingere drepturilor titularului i induc n eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat; producerea n orice mod, punerea n
circulaie, depozitarea, oferirea spre vnzare sau vnzarea unor servicii ori publicaii purtnd meniuni false privind denumirea, firma,
emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectual, n scopul de a-i induce n eroare pe ceilali avocai i pe
clieni. Sunt interzise, sub sanciunea excluderii din profesie: ncheierea ntre avocai de acorduri privind mprirea pieei serviciilor
profesionale; participarea, n mod concertat, prin oferte trucate, la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru
achiziionarea de servicii profesionale avocaiale; limitarea sau mpiedicarea accesului la clientel i a libertii exercitrii concurenei
profesionale oneste ntre avocai.
8. Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale (CI), cabinete asociate (CA), cabinete grupate (CG);
societati civile profesionale (SCP) sau societati profesionale cu raspundere limitata (SPRL).
CI - isi exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. CI se pot asocia intre ele sau cu SCP in
scopul exercitarii in comun a profesiei (CA); drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza
caracterul personal si nu pot fi cedate. CI se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si
isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. Denumirea cabinetului poate fi pstrat i dup decesul titularului, cu acordul
tuturor motenitorilor celui decedat, exprimat n form autentic. Dobnditorul denumirii transmise va proceda la ntiinarea baroului
i este ndrituit s informeze publicul referitor la schimbarea intervenit cu privire la titularul cabinetului.
10

CA - asocierea nu restrnge drepturile avocailor asociai i nici nu aduce atingere drepturilor i obligaiilor aferente patrimoniului de
afectaiune profesional a fiecrui cabinet intrat n asociere. Avocaii din CA intr n relaii cu clienii n numele asocierii din care fac
parte. CA nu pot angaja clieni cu interese contrare, iar un CA nu poate accepta o cauz sau un client, dac unul dintre CA se opune n
mod justificat. Asocierea poate interveni i ntre un CI o SCP. In acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea SCP urmat de
denumirea CI asociat i de sintagma "n asociere".
CG - modalitate de organizare a CI realizat n scopul folosirii n comun a unui patrimoniu profesional i/sau a unor salariai. Fiecare
cabinet i pstreaz individualitatea, ca form de exercitare a profesiei, n raport cu clienii. Avocaii din cabinetele grupate nu pot
acorda asisten juridic unor clieni cu interese contrare. CG se individualizeaz printr-o denumire specific care cuprinde numele
fiecrui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate". Contractul de grupare a CI se ncheie n form scris.
SCP se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi care contribuie n natur i/sau n numerar la constituirea unui patrimoniu de
afectaiune n vederea desfurrii activitii profesionale. In SCP isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati
salarizati. SCP si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare. CG, CA, SCP
si SPRL pot avea si proprietate comuna. Raportul juridic civil se nate ntre client i SCP, serviciile profesionale urmnd s fie
ndeplinite de oricare dintre avocaii desemnai de avocatul coordonator, fr a se cere opiunea clientului, cu excepia situaiei n care
serviciile profesionale constau n asisten i reprezentare juridic la instane, parchete, organe de cercetare penal sau alte autoriti,
cnd n contractul de asisten juridic se menioneaz numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum i dreptul sau
interdicia de substituire a acestuia. Pentru litigiile nscute din desfurarea activitii profesionale, SCP poate sta n judecat ca
reclamant sau prt, chiar dac nu are personalitate juridic. Societatea civil profesional de avocai se poate reorganiza prin
absorbie, fuziune, divizare total sau divizare parial (desprindere). Divizarea se realizeaz prin mprirea patrimoniului de
afectaiune profesional ntre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exist sau care iau astfel fiin.
Societatea civil profesional nu nceteaz n situaia divizrii pariale (desprindere) n cazul n care o parte din patrimoniul su de
afectaiune profesional se desprinde i se transmite ctre o alt form de exercitare a profesiei de avocat, care exist sau care ia astfel
fiin.
SPRL - este o societate civila cu personalitate juridica, constituita prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul
profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei. Dobandirea personalitatii
juridice a SPRL are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul
ei principal. SPRL detine un patrimoniu de afectatiune, care este alctuit din bunurile corporale, n numerar sau n natur, i cele
incorporale, reprezentnd capitalul social, precum i din cele dobndite de societate, cu orice titlu, pe durata funcionrii sale. Aportul
n industrie constnd n activitatea profesional a avocatului asociat, este luat n considerare numai n raporturile dintre asociai.
Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune. Asociatii raspund
personal, numai in limita aportului social al fiecaruia. Activitatea profesional se realizeaz de ctre avocaii asociai, avocai
colaboratori i avocai salarizai n interiorul profesiei. In situatia in care SPRL se constituie din avocati care fac parte din alte forme
de exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin astfel. Forma de exercitare a profesiei
din care provine asociatul, daca este cazul, isi inceteaza activitatea profesionala desfasurata in nume propriu pe perioada in care
avocatul titular sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in societatea profesionala cu raspundere limitata. Pe
perioada in care forma de exercitare a profesiei isi inceteaza activitatea din aceasta cauza, in Tabloul avocatilor se mentioneaza
corespunzator situatia privind incetarea activitatii. In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la
instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a
mentiona in contractul incheiat cu clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul
profesional, precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului de substituire. SPRL conduce contabilitatea in partida simpla si
este supusa regimului transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.
Statutul societii profesionale cu rspundere limitat va cuprinde: numele i prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul i data naterii i domiciliul asociailor; data dobndirii calitii de avocat i data definitivrii n profesie a avocailor
asociai; denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii; capitalul social, integral vrsat, cu menionarea aportului fiecrui
asociat, n industrie, n bani sau n natur ori n clientel, i a valorii aporturilor, n industrie, n natur sau n clientel, precum i a
modului evalurii lor; aportul n numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului n lei al sumei de 3.000 de
euro; numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su,
respectiv participarea la beneficii i pierderi a fiecrui asociat; asociaii coordonatori care reprezint i administreaz societatea,
mpreun cu puterile ce li s-au conferit; dac sunt mai muli administratori i ei formeaz un consiliu de coordonare, se vor preciza
regulile de organizare i funcionare ale acestui organism; reguli privind transmiterea prilor sociale i condiiile de retragere a
asociailor; durata societii; modul de transformare, reorganizare, dizolvare i lichidare, inclusiv cu privire la situaia clientelei. Actul
11

constitutiv i statutul SPRL sunt guvernate de legea civil. Orice modificare a acestora se poate face numai n scris. Capitalul social al
SPRL, reprezentnd echivalentul n lei a minimum 10.000 euro, se va vrsa la momentul constituirii societii. Consiliul baroului unde
va fi nregistrat societatea este obligat s verifice vrsarea integral a capitalului social i, dac este cazul, evaluarea aporturilor n
industrie, n natur sau n clientel. Nu va putea fi nregistrat de ctre niciun barou o SPRL dect n condiiile vrsrii integrale a
capitalului social. Clientela aparine societii profesionale cu rspundere limitat, i nu avocailor care au calitatea de asociai. n
cazul transmiterii prilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societi profesionale cu rspundere limitat, toate
bunurile mpreun cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuie cu titlu de aport la capitalul societii de ctre
respectivul asociat rmn proprietatea societii, dac prin lege, actul constitutiv sau statutul societii nu se prevede altfel. SPRL este
condus de adunarea general a asociailor. Activitatea executiv este condus de unul sau mai muli avocai coordonatori alei de
majoritatea avocailor asociai. Adunarea general se convoac de ctre oricare dintre asociai, prin orice mijloace care s poat proba
realizarea convocrii. Adunarea general se va ntruni la sediul principal al societii sau, cu acordul unanim al asociailor, n orice alt
loc. Hotrrile adunrii generale se iau prin votul asociailor reprezentnd majoritatea prilor sociale, cu excepia cazurilor prevzute
n prezentul statut. Pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociailor.
Competenele i puterile asociatului coordonator sau, dup caz, ale asociailor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv i
statutul societii. Mandatul asociatului coordonator sau, dup caz, al asociailor coordonatori este de 2 ani, dac n statutul societii
nu se prevede o durat mai mare. Asociaii societii profesionale cu rspundere limitat pot hotr numirea unor cenzori sau a unui
auditor. Asociatul care intenioneaz s transmit prile sociale pe care le deine ntr-o SPRL este obligat s notifice aceast intenie,
cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlali asociai, indicnd persoana sau persoanele crora dorete s le transmit
respectivele pri sociale i preul. Transmiterea ctre teri poate fi efectuat oricnd, cu acordul unanim, exprimat n scris, al celorlali
asociai sau dac n termenul 30 de zile niciun asociat nu i-a exercitat dreptul de preemiune. Dreptul de preempiune la dobndirea
prilor sociale ale societii cu privire la care exist intenia de nstrinare aparine asociailor rmai n societate. Acesta urmeaz s
fie exercitat proporional cu cota de capital deinut de fiecare dintre asociaii rmai i care intenioneaz s dobndeasc respectivele
pri sociale. Asociatul se poate retrage oricnd din societate, cu condiia de a notifica, n scris, celorlali asociai i baroului din care
face parte intenia de retragere, cu cel puin 3 luni nainte. La mplinirea termenului prevzut n notificare, consiliul baroului va lua act
de retragerea asociatului, opernd modificrile corespunztoare n evidenele sale. n caz de retragere, desocotirea dintre asociai se
face n mod amiabil, inndu-se seama de prevederile din statutul societii. n caz de nenelegere sunt aplicabile dispoziiile privind
arbitrajul. Dac, din orice motive, n societate rmne un singur asociat, acesta nu poate deine aceast calitate mai mult de 3 luni. n
situaia n care societatea nu este transformat n cabinet individual, aceasta se dizolv de drept i intr n lichidare.
Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale de avocati si a societatilor
profesionale cu raspundere limitata se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul
profesiei. Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea
conventiei in termen de o luna de la inregistrarea cererii. Impotriva deciziei consiliului baroului, orice persoana care se considera
vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau, poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala. Barourile tin evidenta
separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmtoarelor principii: patrimoniul comun este afectat exclusiv activitii
profesionale i are regimul patrimoniului de afectaiune profesional; titularul cabinetului individual i avocatul asociat nu pot presta
activiti profesionale n afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; avocatul titular al cabinetului individual nu poate
avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat n cadrul profesiei; avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat
colaborator sau de avocat salarizat n cadrul profesiei; avocatul salarizat n interiorul profesiei i avocatul colaborator nu pot activa, n
aceeai calitate, n mai multe forme de exercitare a profesiei; avocatul colaborator are dreptul de a avea clientel proprie numai prin
intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaboreaz i cu condiia informrii corespunztoare a baroului; avocatul salarizat
n interiorul profesiei nu are drept la clientel proprie; obligaia de a comunica de ndat baroului, n scris, modificrile privind
asocierea, colaborarea sau angajarea revine att avocatului, ct i titularului cabinetului individual ori coordonatorului CA, SCP sau al
SPRL.
n cazul SCP i al SPRL, convenia de nstrinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, ncheiat n condiiile prevzute de
Lege, are ca obiect exclusiv pri deinute de asociai. n toate cazurile de nstrinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat,
contractele ncheiate de transmitor cu avocaii stagiari rmn n fiin pe durata convenit i se preiau de ctre dobnditor, dac n
persoana acestuia se verific condiiile prevzute de Lege i de prezentul statut.
ntre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesional.Toate nenelegerile dintre avocai privind
formele de exercitare a profesiei se rezolv pe cale amiabil; n cazul n care nenelegerile nu se soluioneaz pe cale amiabil,
12

avocatul este obligat s cear concilierea decanului baroului, n condiiile prevzute de prezentul statut. Dac prin conciliere nu se
stinge litigiul dintre pri, avocatul este obligat s recurg la arbitrajul reglementat n prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocaii
definitivi din baroul respectiv, cu cel puin 10 ani vechime n profesie. Oficiul de arbitrare este gratuit. Avocatul desemnat ca arbitru
nu poate refuza acest oficiu fr o justificare ntemeiat. Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dac
cererea este justificat, decanul va desemna un alt arbitru.
Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte. Formele de exercitare a
profesiei de avocat se pot transforma fr a intra n lichidare. Transformarea se poate realiza separat sau deodat cu reorganizarea
formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbie, divizare total sau divizare parial (desprinderea unei pri din
patrimoniul de afectaiune profesional, astfel cum acesta este reflectat n evidenele financiar-contabile ale formei de exercitare a
profesiei supuse divizrii pariale). Avocatii titulari ai formei de exercitare pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a
profesiei rezultat din transformare cu cota-parte indiviz din patrimoniul de afectaiune profesional, astfel cum acesta este reflectat
n evidenele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transform, ntocmind n acest scop actele financiar
contabile de transfer ctre forma de exercitare a profesiei n care au optat s se transforme. Aporturile transferate se vor opera la
valoarea nominal reflectat n evidenele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transform. Avocatul nu isi
poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia. Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate
prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea
regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege. Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie
conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile profesionale si societatile profesionale cu
raspundere limitata pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzis angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu
studii juridice superioare.
Plngerea ndreptat mpotriva unui avocat se adreseaz consiliului baroului pe al crui tablou avocatul figureaz cu drept de
exercitare a profesiei. Dac avocatul este pensionar care i continu activitatea n profesie, este incompatibil sau s-a retras din
profesie, plngerea se adreseaz baroului n care avocatul este sau a fost nscris n tabloul avocailor.
Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata, poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu
acordul acestuia, sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica. Avocatii straini pot utiliza
denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.
9. Modalitile de exercitare a profesiei de avocat sunt: avocat titular al cabinetului individual; avocat asociat n cadrul cabinetelor
asociate; avocat asociat n cadrul SCP de avocai; avocat asociat n cadrul SPRL; avocat colaborator; avocat salarizat n interiorul
profesiei.
Avocatul titular al cabinetului individual: ntr-un cabinet individual exist un singur avocat titular, care poate exercita profesia singur
sau mpreun cu avocai colaboratori. n situaia n care cabinetele individuale se asociaz, nceteaz calitatea de avocat titular al
cabinetului individual i se dobndete calitatea de avocat asociat. La ncetarea asocierii, ca o consecin a ncetrii formei de
exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocai), nceteaz calitatea de avocat asociat i se redobndete calitatea de avocat titular
al cabinetului individual.
Avocatul asociat: dobndete calitatea de avocat asociat, dup caz: avocatul titular al cabinetului individual care se asociaz; avocatul
asociat ntr-o SCP; avocatul asociat ntr-o SPRL; avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformrii ori reorganizrii formei de
exercitare a profesiei creia i-a aparinut n calitate de avocat titular al CI sau n cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat
ntr-o SCP.
Avocatul colaborator: colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacr activitatea sa unei
forme de exerciiu al profesiei de avocat. Contractul de colaborare se ncheie n form scris ntre avocatul colaborator i titularul
cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde n mod
obligatoriu clauze de formare profesional iniial, dac avocatul colaborator este stagiar. Avocatul colaborator nu are dreptul de a
avea clientel personal n afara formei de exercitare a profesiei la care colaboreaz. Orice client personal trebuie adus la cunotina
avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator i desfoar activitatea. Lucrrile
profesionale efectuate pentru clientela personal a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a
profesiei, iar n contractul de asisten juridic se va meniona expres caracterul de client personal al avocatului colaborator.
Rezultatele financiare obinute de avocatul colaborator din contractele ncheiate pentru clienii personali (onorariile) vor fi ncasate
13

integral sau parial de avocatul colaborator, dup caz, n raport cu clauzele contractului de colaborare, fr a se afecta n niciun mod
cuantumul retrocedrilor lunare de onorarii, prevzute n contractul de colaborare. Titularii sau avocaii coordonatori ai formelor de
exercitare a profesiei sunt obligai s permit avocatului colaborator tratarea clientelei personale, n condiiile prevzute n contractul
de colaborare. Pentru clientela personal i activitatea desfurat n cadrul asistenei judiciare a baroului, avocatul colaborator va
utiliza tampila personal, aprobat de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscripioneaz meniunea avocat colaborator.
tampila personal a avocatului colaborator poate fi confecionat i utilizat numai cu acordul formei de exercitare a profesiei. n
activitatea desfurat pentru clientela personal, avocatul colaborator este rspunztor personal fa de client i are obligaia de a nu
prejudicia forma de exercitare a profesiei creia avocatul colaborator i aparine. n acest scop, n contractul de colaborare se poate
prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator s ncheie o asigurare de
rspundere civil profesional pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei creia i aparine i care
s precizeze cuantumul riscului asigurat, distinct de asigurarea pentru rspundere profesional. Pentru activitatea desfurat n
cadrul asistenei judiciare a baroului, avocatul colaborator va pstra rezultatele financiare obinute. n lipsa unor dispoziii contractuale
mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunat de oricare dintre pri, prin ntiinarea celeilalte/celorlalte pri cu cel puin
3 luni nainte. n cazul n care contractul este ncheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispoziiile din prezentul statut privind
formarea profesional iniial. Desocotirea ntre pri n cazul denunrii unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de
colaborare.
Avocatul salarizat n interiorul profesiei: salarizarea n interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin
care un avocat consacr activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei creia i este subordonat n legtur cu determinarea
condiiilor concrete de munc. Avocatul salarizat n interiorul profesiei nu are dreptul la clientel proprie. Contractul de salarizare n
interiorul profesiei se ncheie n form scris ntre avocatul salarizat i titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte
forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde n mod obligatoriu clauze de formare profesional iniial, dac
avocatul salarizat este stagiar. Orice clauz contrar legii sau prezentului statut este socotit nescris.
10. Drepturile i ndatoririle avocailor.
In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat. Amenintarea
savarsita impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amenda. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului, in aceleasi conditii, se pedepsesc cu inchisoare de la 6
luni la 3 ani. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate, ori din oficiu. Retragerea plangerii
prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In cazul infractiunilor savarsite impotriva sotului sau a unei rude
apropiate a avocatului in scop de intimidare ori de razbunare in legatura cu exercitarea de catre avocat a profesiei, limitele speciale de
pedeapsa prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.
Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract
incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta. Avocatul, precum si clientul au
dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei.
Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale
prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului. Avocatul are dreptul de a
alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in statut. Pentru activitatea sa
profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau. In acest
scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea sumelor primite de la client
pentru cheltuieli procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli
procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Contractul
de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei
raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul
procesual al clientului sau se recupereaza potrivit dispozitiilor statutului profesiei.
Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.) Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazeaza pe
contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor. Timpul servit in
avocatura este considerat vechime in munca. Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de
Statutul profesiei de avocat. Constituie vechime in profesia de avocat perioada in care avocatul a exercitat functia de judecator,
procuror, notar, a indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, CC,
Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ, precum si perioada in care acesta a fost suspendat din profesie in
vederea exercitarii unei functii de demnitate publica sau a unei functii asimilate cu functia de demnitate publica.
14

Roba avocatului.
Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti. Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de catre
organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.
11. Regulile de deontologie profesional ale exercitrii profesiei de avocat.
Secretul profesional.
Secretul profesional este de ordine public. Sediul profesional i celelalte spaii n care avocatul i desfoar activitatea profesional
trebuie s asigure pstrarea secretului profesional. Secretul profesional vizeaz toate informaiile i datele de orice tip, n orice form
i pe orice suport, furnizate avocatului de ctre client n scopul acordrii asistenei juridice i n legtur cu care clientul a solicitat
pstrarea confidenialitii, precum i orice documente redactate de avocat care conin sau se fundamenteaz pe informaiile ori datele
furnizate de client n scopul acordrii asistenei juridice i a cror confidenialitate a fost solicitat de client. n scopul asigurrii
secretului profesional, avocatul pstreaz lucrrile numai la sediul profesional sau n spaiile avizate n acest sens de consiliul baroului.
Sediul profesional poate fi situat i n locuina avocatului. Avocatul este dator s pstreze secretul profesional privitor la orice aspect
al cauzei care i-a fost ncredinat. Avocatul nu poate fi obligat n nicio circumstan i de ctre nicio persoan s divulge secretul
profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de ctre clientul su i nici de ctre o alt autoritate sau
persoan. Se excepteaz ns cazurile n care avocatul este urmrit penal, disciplinar sau atunci cnd exist o contestaie n privina
onorariilor convenite, exclusiv pentru necesiti stricte pentru aprarea sa. Obligaia de a pstra secretul profesional nu mpiedic
avocatul s foloseasc informaiile cu privire la un fost client, dac acestea au devenit publice. Nerespectarea prevederilor prezentului
articol constituie abatere disciplinar grav. Obligaia de a pstra secretul profesional este absolut i nelimitat n timp. Obligaia se
ntinde asupra tuturor activitilor avocatului, ale asociailor si, ale avocailor colaboratori, ale avocailor salarizai din cadrul formei
de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ali avocai. Obligaia de a pstra secretul profesional revine i persoanelor cu
care avocatul conlucreaz n exercitarea profesiei, precum i salariailor si. Avocatul este dator s le aduc la cunotin aceast
obligaie. Obligaia de a pstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat i salariailor acestora cu privire la
informaiile cunoscute n exercitarea funciilor i atribuiilor ce le revin. Orice comunicare sau coresponden profesional ntre
avocai, ntre avocat i client, ntre avocat i organele profesiei, indiferent de forma n care a fost fcut, este confidenial.
Corespondena i informaiile transmise ntre avocai sau ntre avocat i client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi n niciun caz
aduse ca probe n justiie i nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenial. Actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra
avocatului sau in cabinetul sau, sunt inviolabile. Nu vor putea fi interceptate ascultate si inregistrate convorbirile telefonice ori
corespondenta avocatului, cu caracter profesional, decat in conditii legale. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are
obligaia s se opun percheziionrii domiciliului, a sediului profesional principal, secundar i a biroului de lucru, precum i
percheziiei corporale, cu privire la actele sau lucrrile cu caracter profesional aflate n locurile sus-menionate ori asupra sa. Avocatul
este obligat s se opun i ridicrii nscrisurilor i bunurilor constnd n acte i lucrri cu caracter profesional. Avocatul are obligaia
ca, de ndat, s l ncunotineze despre cele ntmplate pe decanul baroului. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a
cabinetului sau, sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
Scopul profesiei.
l constituie promovarea i aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i persoanelor juridice, de
drept public i de drept privat. n exercitarea dreptului la aprare, avocatul are dreptul i obligaia de a strui, prin toate mijloacele
legale, pentru realizarea liberului acces la justiie, pentru un proces echitabil i soluionat ntr-un termen rezonabil, indiferent de natura
cauzei sau de calitatea prilor.
Contactul dintre avocat si client.
Contactul dintre avocat si client nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului. Se vor lua masurile
necesare pentru respectarea contactului dintre avocat si clientul arestat.
Sedinta de judecata.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere
profesiei. Nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata, daca aceste sustineri sunt in legatura cu
apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.
Parti cu interese contrare.
Nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care la consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
15

12. Tabloul anual al avocailor.


Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui,
prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au
dreptul sa puna concluzii. A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile
profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun si situaiile de ntrerupere a activitii
profesionale a formelor de exercitare a profesiei. Se va ntocmi separat un tablou al avocailor incompatibili, care se verific i se
reactualizeaz pn la data de 15 ianuarie a fiecrui an. Tabloul avocailor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al
avocailor strini i tabloul avocailor incompatibili se reactualizeaz lunar i se aduc la cunotina tuturor membrilor baroului.
Tablourile vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronic n termen de 5 zile de la actualizare, precum si instantelor judecatoresti,
organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale judetului. Trecere pe tabloul avocatilor incompatibili se face la cerere
sau din oficiu de Consiliul baroului. Repunerea in situatia anterioara se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
13. Transferul i ncetarea calitii de avocat.
Avocatul care, din motive justificate, solicit transferul ntr-un alt barou se va adresa n scris decanului baroului de la care dorete s
se transfere. Cererea de transfer va fi nsoit de actele pe care se ntemeiaz i de un certificat eliberat de baroul de la care se solicit
transferul. Cer-tificatul va indica datele personale, profesionale i disciplinare ale solicitantului i va atesta c solicitantul a achitat la
zi taxele i contribuiile profesionale ctre barou, U.N.B.R. i sistemul propriu de asigurri sociale. Consiliul baroului de la care se
solicit transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va nainta, mpreun cu dosarul de nscriere n
profesie, baroului la care se solicit transferul. Cererea de transfer va fi soluionat pe baza raportului ntocmit de un consilier delegat,
care verific dosarul de nscriere n profesie al celui care solicit transferul, precum i a certificatului. La soluionarea cererii consiliul
baroului va avea n vedere i respectarea de ctre petent a dispoziiilor privind modul de organizare i funcionare a formelor de
exercitare a profesiei, precum i a condiiilor de primire n profesie. Decizia cu privire la transfer se comunic solicitantului i baroului
din care acesta face parte. Consiliul baroului va face meniuni corespunztoare n tabloul avocailor. Decizia prin care s-a respins
cererea de transfer va fi motivat i poate fi contestat, n termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Calitatea de avocat este suspendata: in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari; pe perioada interdictiei de a profesa,
dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara; n caz de neplat total sau parial a taxelor i a contribuiilor profesionale ctre
barou, ctre U.N.B.R. i ctre sistemul propriu de asigurri sociale timp de 3 luni de la scadena acestora, pn la lichidarea integral a
datoriilor; la cererea scris a avocatului. n cazul incompatibilitatii, baroul are obligaia de a verifica trimestrial, precum i nainte de
data ntocmirii tabloului anual al avocailor meninerea situaiei care a justificat suspendarea. n tabloul avocailor avocatul suspendat
la cerere figureaz n seciunea destinat menionrii avocailor fr drept de exercitare a profesiei. Decanul i consiliul baroului se pot
sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziiilor Legii i ale prezentului statut privind suspendarea exerciiului dreptului de a
profesa. Consiliul baroului decide n toate cazurile dup ascultarea avocatului n cauz. Decizia consiliului baroului este executorie.
Despre aceasta se va face meniune, n mod corespunztor, n tabloul avocailor i n tabloul avocailor incompatibili. Decizia
consiliului baroului poate fi contestat la Consiliul U.N.B.R., n termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaia nu suspend
executarea. Exercitarea profesiei de ctre avocatul al crui drept de exercitare a profesiei este suspendat n perioada msurii
suspendrii constituie abatere disciplinar grav. Avocatul mpotriva cruia s-a dispus msura suspendrii este obligat ca n termen de
cel mult 15 zile de la data comunicrii msurii s i asigure substituirea. nclcarea dispoziiilor prezentului articol constituie abatere
disciplinar grav.
Calitatea de avocat inceteaza: prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei; prin deces; daca impotriva avocatului s-a luat masura
excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara; daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si
care il face nedemn de a fi avocat, conform legii. ncetarea calitii de avocat se constat prin decizie a consiliului baroului i are drept
consecin radierea celui n cauz din tabloul avocailor. Avocatul care renun la exerciiul profesiei va formula o cerere n scris. Cu
cel puin 60 de zile nainte de data prevzut pentru ncetarea activitii, acesta este obligat s finalizeze toate cauzele angajate sau s
asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinznd cauzele nefinalizate i va indica numele avocailor care le vor
prelua.
ncetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calitii de avocat. n cazul n care avocatul
ndeplinete condiiile de pensionare prevzute de lege, are dreptul s solicite continuarea exercitrii profesiei. Cererea de continuare a
exercitrii profesiei se soluioneaz de consiliul baroului. Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical
privind meninerea capacitii fizice i psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezint anual pentru
nscrierea n tablou. Consiliul baroului va soluiona cererea pe baza avizului medical i va proceda n conformitate cu prevederile
Legii sau, dup caz, ale legislaiei privind pensiile i asigurrile sociale. Avocatul pensionar care continu exercitarea profesiei sau
16

este meninut n profesie este obligat s contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurri sociale n condiiile
prevzute de legislaia pensiilor i asigurrilor sociale pentru avocai. Decizia de respingere a meninerii n activitate poate fi
contestat, n termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
n caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de ctre colaboratorii ori asociaii defunctului, iar n lipsa lor, de ctre
avocaii desemnai de consiliul baroului.
14. Rspunderea disciplinar a avocailor.
Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor
obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia
sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Avocatul care conduce
asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat.
Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva
unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului. Anchetarea abaterii si exercitarea
actiunii disciplinare privind decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana
anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotararii. Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot
participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare. In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi
exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii. In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de
disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou. In cadrul
U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina, care judeca: ca instanta de fond, in complet de 3 membri,
abaterile savarsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor; in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit
prevederilor statutului profesiei. Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de
fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicata in cauza.
Impotriva hotararilor pronuntate, partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei
hotarare este definitiva si irevocabila. Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu
prevederile Codului de procedura civila.
Sanctiunile disciplinare sunt: mustrarea; avertismentul; amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata
amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage
suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de catre
Consiliul U.N.B.R., in functie de rata inflatiei. interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an; excluderea din
profesie. In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si
nu poate participa la activitatea organelor profesiei. Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul
baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.
In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la
judecarea definitiva a cauzei. Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la
comunicare. Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.
15. Pregtirea i perfecionarea profesional a avocailor.
16. Organele profesiei de avocat.
U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget proprii. Bugetul se formeaza din contributia barourilor in
cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii. Baroul de
avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei. Folosirea fara drept a
denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de
obiectul activitatii desfasurate de aceasta, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte
conditii decat cele prevazute de prezenta lege constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: Congresul avocatilor; Consiliul U.N.B.R.; Comisia permanenta a U.N.B.R.; presedintele
U.N.B.R. De asemenea functioneaza si Comisia centrala de cenzori; Comisia centrala de disciplina; aparatul tehnic-administrativ.
Avocaii care formeaz organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocai definitivi, cu vechime de minimum 8 ani. La congresele la
care nu sunt alese organele profesiei pot participa, n calitate de delegai, i avocai care nu ndeplinesc aceste condiii.
17

Congresul avocatilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat, hotrrile adoptate de Congresul avocailor sunt
definitive i obligatorii pentru toate organele profesiei i pentru toi avocaii. Este constituit din delegati ai fiecarui barou si din
membrii Consiliului U.N.B.R. Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea Consiliului U.N.B.R prin
Presedintele acestuia. La cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul
avocatilor in sesiune extraordinara. Decanii barourilor i membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului
avocailor. Din Congresul avocailor fac parte i delegaii alei de AG ale barourilor (un delegat la 200 de avocai). Congresul este
legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Hotrrile, rezoluiile i moiunile Congresului se adopt prin vot deschis. Atributii: analizeaza si aproba raportul anual al
Consiliului U.N.B.R.; alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al CAA; face propuneri autoritatilor cu drept de
initiativa legislativa privind profesia de avocat; adopta si modifica statutul profesiei si statutul CAA; adopta hotarari privitoare la
relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei; alege si revoca
membrii Comisiei centrale de disciplina (fiecare barou are dreptul de a propune cate un candidat pentru Comisia centrala de
disciplina); aproba bugetul anual al CAA si executia bugetara anuala; aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a
acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizarii congreselor se
suporta de catre fiecare barou in functie de numarul reprezentantilor sai. Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru
toate organele profesiei. Congresul avocailor alege Consiliul U.N.B.R.
Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor (1 la 500 avocati). Mandatul de membru al
Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat. In caz
de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la
proximul congres al avocatilor. Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui U.N.B.R. La cererea a cel
putin unei treimi din numarul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau in situatii exceptionale, presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul
U.N.B.R. in sedinta extraordinara. Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta
decizii i hotrri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti. La cererea majoritii barourilor, hotrrile Consiliului U.N.B.R.
pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocailor, n prima sa edin. Atributii: este organul reprezentativ si deliberativ al
barourilor din Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.; duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor; rezolva
orice probleme interesand profesia de avocat intre sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta
exclusiva a Congresului avocatilor; exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini; organizeaza si
conduce activitatea INPPA; adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor,
precum si recomandari privind relatiile dintre barouri; organizeaza examenul de primire in profesia de avocat si de dobandire a
titlului profesional de avocat definitiv; organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.; organizeaza si editeaza
publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor; intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare
Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.; intocmeste raportul anual de activitate si de
gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor; staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si
executarea de catre barouri a hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.; alege si revoca presedintele si
vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in
profesie, pentru un mandat de 4 ani; verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile
barourilor, la cererea persoanelor interesate; anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de nelegalitate si rezolva plangerile si
contestatiile facute impotriva hotararilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si de statutul profesiei;
infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia; coordoneaza activitatea CAA si adopta
regulamentul acesteia; indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii;
acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10
membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei
permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de
incetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si
inlocuitorul executa diferenta de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al
acesteia si este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente
a U.N.B.R. Atributii: este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;
duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de
catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare; organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza
personalul acestora; asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.; accepta donatiile si legatele
18

facute U.N.B.R.; in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii; aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor
teritoriale necesare pentru sustinerea examenului de intrare si definitivare in profesia de avocat. Comisia permanenta a U.N.B.R. este
condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile. Comisia
permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii: reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din
strainatate; incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.; convoaca si conduce
sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.; ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale
U.N.B.R.; semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.; supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale
profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri; acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si
locale; vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la
organele de urmarire penala. Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in
acest scop. Consiliul U.N.B.R. stabileste personalul necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R.
Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al
judetului, respectiv in municipiul Bucuresti. Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in
limitele competentelor prevazute in prezenta lege. Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot
secret. Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis. Deliberarile si votul constituie secret profesional. Baroul
are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita prin decizia
consiliului baroului, n raport cu prevederile bugetului propriu i cu hotrrile Congresului avocailor. Patrimoniul baroului poate fi
folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala;
consiliul; decanul. In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de disciplina.
Adunarea general a baroului poate fi ordinar i extraordinar. Pot participa la AG numai avocaii cu drept de exercitare a
profesiei (nu si cei incompatibili ori suspendati). AGo se convoaca de ctre consiliul baroului. AGe poate fi convocat de comisia de
cenzori, precum i la cererea a peste 33% din totalul membrilor baroului. Organizarea AGo sau AGe este n sarcina consiliului
baroului. Nendeplinirea obligaiei de organizare a AG constituie abatere disciplinara. AG este legal constituit numai cu participarea
majoritii avocailor cu drept de exercitare din cadrul baroului respectiv. Daca numrul legal nu este ntrunit, consiliul baroului va
convoca o noua AG, aceasta fiind legal constituit cu participarea a cel puin 33% din numrul total al membrilor si. Participarea la
AG de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegat. Sedinta AG
este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de
alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi
condusa de cel mai in varsta membru prezent. AG adopt hotrri, rezoluii i moiuni. Competente:
- stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului;
- alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina;
- alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
- aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.
Consiliul baroului este format din 5-15 membri (nr. impar inclusiv decanul si prodecanul), alesi pentru 4 ani si care au vechimea de
minimum 8 ani. Mandatul lor poate fi rennoit. Consiliul baroului se ntrunete n edin cel puin o dat pe lun, la sediul baroului.
Lucrrile edinei se consemneaz n registrul de procese-verbale i se semneaz de toi consilierii prezeni la edin. Registrul poate
fi consultat de ctre avocaii interesai i de organele U.N.B.R. Consiliul baroului adopt decizii i hotrri; lucreaza legal in prezenta
a 66% din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti. Atributii:
- adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea legii si statutului profesiei;
- duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale AG a baroului;
- intocmeste, modifica tabloul anual al avocatilor si il comunica celor in drept;
- adopta masuri pentru controlul disciplinar si pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor;
- sesizeaza comisia de disciplina;
- verifica cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;
- hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;
- suspenda pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a
fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei;
- solutioneaza cererile de transfer;
- verifica actele formelor de exercitare a profesiei si tine evidenta acestora;
19

- coordoneaza filialele CAA din raza de competenta;


- organizeaza conferinte de stagiu, cercuri de studii si editeaza publicatiile baroului;
- organizeaza si indruma activitatea SAJ din judet;
- solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziei decanului;
- stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
- accepta donatiile si legatele facute baroului; aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
- intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune AG si administreaza patrimoniul baroului;
- prezinta anual AG, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a
patrimoniului baroului;
- alege prodecanul baroului;
- indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Comisia de cenzori este format dintr-un nr. impar de membri, cel puin 3, alei pe o perioad de 4 ani dintre avocaii cu o vechime de
cel puin 8 ani. Mandatul lor poate fi rennoit. AG va stabili condiiile remunerrii acestora. Conducerea activitii i reprezentarea
comisiei de cenzori se fac de ctre preedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rndul membrilor si. Comisia de cenzori
ntocmete rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii i note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de ndat decanului
i/sau consiliului baroului. Comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern,
teri care i pot desfura activitatea individual ori n forme asociative. Atribuii: supravegherea gestiunii baroului, verificarea
legalitii ntocmirii situaiilor financiare i a concordanei lor cu registrele, verificarea regularitii inerii acestor registre,
verificarea concordanei efecturii cheltuielilor cu destinaia aprobat de organele profesiei.
Decanul baroului este ales de AG pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Se alege dintre avocatii definitivi cu o
vechime de minimum 10 ani in profesie si care sunt inscrisi de cel putin 5 ani in baroul respectiv. Decanul emite decizii; acestea se
consemneaz ntr-un registru special, inut la sediul baroului, care poate fi consultat de ctre orice avocat interesat i de organele
U.N.B.R. Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului. Orice litigiu ntre membrii baroului n legtur
cu exercitarea profesiei va fi adus la cunotina decanului. Decanul va ncerca medierea n vederea soluionrii amiabile a litigiului.
Atributii: reprezinta baroul in relatiile cu persoanele fizice si juridice; convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului; aproba
cererile de asistenta juridica gratuita; exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor
consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac; ordonanteaza cheltuielile baroului; ia masuri privind conducerea baroului
care nu sunt de competenta AG sau a CB.
Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia. Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de
a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului. La Baroul
Bucuresti, CB alege 2 prodecani.

20