Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

REFERAT
Raspunderea juridica a magistratilor

Coordonator:

Referent:

Emilia Mihai

Vancu Adela

Timisoara
2013

Raspunderea juridica a magistratilor

In situatia neindeplinirii de catre magistrati a statutului acestora, acestia vor putea fi trasi la
raspunderea juridica. Statutul judecatorilor si procurorilor este incadrat in Legea nr.303/2004,
unde este reglementata raspunderea civila si disciplinara a acestora.
Chiar daca nu este prevazuta si raspunderea penala a magistratilor in Legea privind statutul lor,
acestia vor raspunde si daca vor savarsi o fapta penala. Conform principiului raspunderii
disciplinare a magistratilor, judecatorii si procurorii vor raspunde disciplinar daca vor savarsi
abateri de la indatoririle de serviciu, dar si daca vor initia fapte ce incalca prestigiul justitiei.
Deci, raspunderea disciplinara se refera si la prestigiul justitiei, care reprezinta o corolar al unei
societati echilibrate si normale. Articolul 2 alin. (1) din Legea nr. 303/ 2004 actualizata contine
textul conform caruia judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Alin (2) al
aceluiasi articol consta in faptul ca judectorii inamovibili pot fi mutai prin transfer, delegare,
detaare sau promovare, numai cu acordul lor, i pot fi suspendai sau eliberai din funcie n
condiiile prevzute de legea mentionata. Mentionam ca inamovibilitatea judecatorilor este de
ordin constitutional, pentru ca alin. (1) al art. 125 al Constitutiei republicate dispune ca
Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.1
In doctrina juridica interbelica s-a sustinut de catre prof. A. Teodorescu ca inamovibilitatea
este situatiunea in care se gaseste functionarul care nu poate fi inlocuit, suspendat sau mutat
impotriva vointei sale, decat in puterea unei hotarari date de un tribunal disciplinar determinat
de lege si ca functionarul inamovibil este legat nu numai de gradul functiunii dar si de locul ce-l
ocupa.2 Acelasi autor sustinea in continuare ca stabilitatea este un grad inferior de
inamovibilitate, ea este situatiunea functionarului care nu poate fi transferat, pedepsit si inlocuit
decat in conditiile stabilite de lege. Functionarul stabil este legat de gradul functiunii sale, el
poate fi insa mutat, independent de orice idee de pedeapsa, in conditiile legii.3 In acelasi sens,
P. Negulescu a sustinut ca inamovibilitatea este situatiunea legala a unui functionar care, fiind
numit legal, nu poate fi transferat, nici chiar prin inaintare, in contra vointei sale, nu poate fi
inlocuit sau pus la retragere decat in cazurile si cu respectarea conditiunilor si formelor stabilite
de lege, iar prin stabilitate intelegea situiatiunea juridica a unui functionar care nu poate fi
transferat (mutat),pedepsit, inlocuit sau destituit decat in cazurile si cu respectarea formelor
stabilite de lege.4 Tot astfel, M. Vararu a sustinut ca inamovibilitatea este situatia legala a unui
functionar care, fiind numit in mod legal, nu mai poate fi revocat, suspendat, transferat, chiar
prin inaintare, in contra vointei sale, decat ca pedeapsa, in urma unei sentinte date de un
tribunal disciplinar anume determinat de lege, iar prin stabilitate se intelege situatia legala a
functionarului care nu poate fi transferat, pedepsit sau inlocuit decat in anume cazuri si cu
respectarea formelor prevazute de lege.5

Valentin I. Prisacaru, Functionarii publici, editura All Beck, Bucuresti, 2004, pag. 304
Idem, pag. 305
3
Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, ed. a III-a, vol. I, Institutul de arte
grafice Eminescu , Bucuresti, 1929, pag. 318
4
Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, ed. a IV-a, editura Marvan, Bucuresti,
1934, pag. 595-596
5
M. Vararu, Tratat de drept administrativ roman, Editura Librariei SOCEC & Co, Societate
Anonima, Bucuresti, 1928, pag. 144
2

Acestea au fost unele opinii formulate in perioada interbelica din care rezulta, cu claritate,
deosebirile dintre inamovibilitate si stabilitate dar de care legiuitorul, la adoptarea Legii privind
Statutul magistratilor, nu a tinut seama, pentru ca nu este sufficient sa prevezi ca judecatorii
sunt inamovibili, iar procurorii se bucura de stabilitate, iar atunci cand reglementezi continutul
acestor doua notiuni, cu o singura exceptie, sa redai aceleasi trasaturi.6
Legislaia care reglementeaz acest domeniu trebuie s fie clar i precis. Legea nr. 303 din
28 iunie 2004 privind statutul judectorilor i procurorilor, republicat a fost modificat
substanial n anul 2012 mai ales n ceea ce privete rspunderea magistrailor. Conform art. 1
din Legea menionat Magistratura este activitatea judiciar desfurat de judectori n scopul
nfptuirii justiiei i de procurori n scopul aprrii intereselor generale ale societii, a ordinii de
drept, precum i a drepturilor i libertilor cetenilor. Judectorii sunt inamovibili, independeni
i se supun numai legii. Ei trebuie s fie impariali. Magistraii, att judectorii ct i procurorii
sunt obligai ca, prin ntreaga lor activitate, s asigure supremaia legii, s respecte drepturile i
libertile persoanelor, egalitatea lor n faa legii, s asigure un tratament juridic
nediscriminatoriu tuturor participanilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora i
s respecte Codul deontologic. Aceste prevederi sunt n concordan cu dispoziiilor art. 124
alin. (3) din Constituia Romniei, potrivit crora Judectorii sunt independeni i se supun
numai legii.
Prin expunerea de motive a Legii nr. 24/2012 s-a artat c modificrile aduse Legii nr.
303/2004 vizeaz, n principal, extinderea sferei abaterilor disciplinare; modificarea prevederilor
legale ce reglementeaz sanciunile disciplinare aplicabile magistrailor, inclusiv prin
introducerea sanciunii disciplinare a suspendrii din funcie pe o perioad de pn la 6 luni;
definirea noiunii de exercitare a funciei cu grav neglijen ori rea-credin; introducerea
condiiei bunei reputaii drept cerin de acces i meninere n funcie. S-a susinut c acestea
au fost determinate de faptul c actuala reglementare nu acoper o serie de conduite ale
magistrailor care pot aduce atingere grav prestigiului justiiei i demnitii funciei de magistrat
i, din acest motiv, legislaia nu a permis sancionarea disciplinar a acestor conduite, ceea ce
a produs prejudicii nsemnate imaginii justiiei, att n Romnia, ct i la nivel european.
Independena judectorilor trebuie respectat de celelalte puteri n stat. Aceasta nu este
reglementat ca un scop n sine nici ca un privilegiu al judectorilor, ea reprezint o garanie
oferit cetenilor pentru o bun nfptuire a justiiei. Acetia trebuie s aib certitudinea c
magistraii sunt independeni de reprezentanii puterii legislative i executive i c, indiferent de
statutul lor special, se supun legii. Prin Declaraia privind etica judiciar, adoptat de Adunarea
General a Reelei Europene a Consiliilor Judiciare, n cadrul ntlnirii de la Londra, 2 4 iunie
2010, se subliniaz c independena nu este de fapt pentru judector ci independena este
dreptul fiecrui cetean ntr-o societate democratic de a beneficia de o justiie care este (i
este perceput ca fiind) independent de puterea legislativ i executiv i care ocrotete
libertile i drepturile cetenilor ntr-un stat de drept i depinde de fiecare judector s
respecte i s lucreze n scopul meninerii independenei justiiei, att n ceea ce privete
aspectul individual, ct i instituional. Normele care consacr rspunderea disciplinar s-au
6

V. I. Prisacaru, op. cit., pag. 306-307

introdus cu scopul declarat de a determina magistratul s-i exercite puterile conferite cu

responsabilitate.
Raspunderea magistratilor
Judecatorii si procurorii raspund, potrivit art. 94, civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.
Judecatorii si procurorii raspund, potrivit art. 94, civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.
Statul raspunde patrimonial, dispune alin. (1) al art. 96, pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului, prevede alin. (2), este stabilita in conditiile legii si nu inlatura
raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori
judiciare savarsite in procesele penale, dispune alin. (3), sunt stabilite de Codul de procedura
penala. Potrivit alin (4) al aceluiasi articol, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciului
material cauzat prin erori judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea
exercita decat in cazul in care s-a stabilit , in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea
penala sau disciplinara, dupa caz, a magistratului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii
procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara. Nu este
indreptatita la repararea pagubei, dispune alin. (5), persoana care, in cursul procesului, a
contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre magistrat. Pentru repararea
prejudiciului, prevede alin. (6), persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva
statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de
stat, in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), dispune alin. (7),
statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva magistratului care, cu rea-credinta
sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Termenul de
prescriptie a dreptului de actiune in toate cazurile prevazute de art. 96, dispune alin. (8), este de
un an. Conform alin. (1) al art. 97, orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al
Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori parchetelor, in legatura cu activitatea
sau conduita necorespunzatoare a unui magistrat, incalcarea obligatiilor profesionale in
raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acesta a unor abateri disciplinare. Exercitarea
dreptului prevazut la alin, (1), dispune alin. (2), nu poate pune in discutie solutiile pronuntate
prin hotarari judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.
Raspunderea disciplinara
Raspunderea disciplinara a magistratilor este reglementata de art. 99 din Legea nr. 303/ 2004.
In ceea ce priveste dispozitiile acestui articol, s-a invocat i excepia de neconstituionalitate.
Conform lit. s) este abatere disciplinar utilizarea unor expresii inadecvate n cuprinsul
hotrrilor judectoreti sau a actelor judiciare ale procurorului ori motivarea n mod vdit
contrar raionamentului juridic, de natur s afecteze prestigiul justiiei sau demnitatea funciei
de magistrat.
Cu privire la calificarea expresiilor ca inadecvate de asemenea se las loc la interpretri.
Magistraii au o anumit pregtire colar (au absolvit studii liceale i universitare de
specialitate, INM i muli dintre ei i studii postuniversitare, masterate, doctorate), un limbaj
elevat, o anumit cultur afirma dr. Marcela COMA judector la Curtea de apel Braov.
Discuii au fost i cu privire la abaterile prevzute la lit. r) lipsa total a motivrii hotrrilor

judectoreti sau a actelor judiciare ale procurorului, n condiiile legii i ) nerespectarea

deciziilor Curii Constituionale ori a deciziilor pronunate de nalta Curte de Casaie i Justiie n
soluionarea recursurilor n interesul legii. Autorii sesizrii au artat c lipsa total a motivrii
hotrrii judectoreti nu poate fi reinut ca abatere disciplinar, ntruct constituie temei
pentru formularea unei ci de atac mpotriva hotrrii judectoreti respective. Curtea
Constituional a susinut c afirmaia este lipsit de fundament juridic ( Decizia nr. 2 din 11
ianuarie 2012 asupra obieciei de neconstituionalitate a dispoziiilor Legii pentru modificarea i
completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor i a Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Instana de contencios constituional a
menionat c rspunderea disciplinar poate fi angajat n cu totul alte condiii dect cele
prevzute de lege pentru promovarea unei ci de atac. Astfel fiind, formularea unei ci de atac
mpotriva unei hotrri judectoreti nu exclude, de plano, angajarea rspunderii disciplinare a
judectorului pentru aceeai fapt. Tot astfel, recurgerea la mecanismul rspunderii disciplinare
nu mpiedic formularea unei ci de atac mpotriva hotrrii judectoreti. Prin urmare, textele
legale criticate nu aduc nicio atingere dispoziiilor constituionale invocate. O alt abatere
disciplinar controversat este cea prevzut la lit. t) exercitarea funciei cu rea-credin sau
grav neglijen. Conform dispoziiilor art. 99^1 din Legea nr. 303/2004, (1) Exist rea-credin
atunci cnd judectorul sau procurorul ncalc cu tiin normele de drept material sau
procesual, urmrind sau acceptnd vtmarea unei persoane. (2) Exist grav neglijen atunci
cnd judectorul sau procurorul nesocotete, din culp, n mod grav, nendoielnic i nescuzabil,
normele de drept material ori procesual. Aceste definiii nu sunt suficient de precise putnd da
natere la arbitrariu sustine Comsa.
Conform unui articol de pe site-ul REALITATEA.NET, se afirma faptul ca Judectorii Curii
Constituionale au decis c este constituional hotrrea Plenului Senatului de adoptare a
proiectului de Lege pentru modificarea i completarea Legii 303/2004 privind statutul
judectorilor i procurorilor i a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
referitor la rspunderea disciplinar a magistrailor i reorganizarea Inspeciei Judiciare. Dup
votul din Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii susinea c legea astfel adoptat are
prevederi care aduc atingere independenei judectorului, att din perspectiva controlului
asupra fondului hotrrilor judectoreti, ct i n ceea ce privete reanalizarea unor hotrri
definitive i irevocabile, precum i implicarea Executivului n declanarea aciunii disciplinare
mpotriva judectorilor i procurorilor. "Aceste prevederi ncalc principiul independenei justiiei
i principiul separaiei puterilor n stat, consacrate constituional, dar i prevederile Legii
fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii n ceea ce privete cariera
magistrailor", afirma CSM.
Dup decizia CC, unii membri ai CSM s-au declarat dezamgii, ns nu au vrut s comenteze
hotrrea, cel puin pn la motivarea ei i publicarea n Monitorul Oficial. Aceasta decizie a
starnit anumite nemultumiri asadar, urmatoarea zi Consiliul Superior al Magistraturii a decis s
cear Preediniei retrimiterea Legii rspunderii magistrailor n Parlament, pentru a fi reluate
dezbaterile n raport de argumentele susinute de sistemul judiciar.
In continuare, Judectorii Curii Constituionale au decis n unanimitate c Legea rspunderii
magistrailor este constituional. Senatul a adoptat cu 75 voturi "pentru", 30 de voturi

"mpotriv" i ase abineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare n cazul
judectorilor i procurorilor i nfiineaz Inspecia Judiciar ca structur cu personalitate juridic
n cadrul CSM. Senatul este Camer decizional. Proiectul a fost respins de Camera
Deputailor. Prin noua lege, Inspecia Judiciar ar urma s acioneze independent i se va
ocupa cu analiza, verificarea i controlul magistrailor. Inspecia Judiciar urmeaz s fie
condus de un inspector ef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat
de trei ani, cu posibilitatea unei singure nnoiri, n urma unui concurs organizat de CSM.
Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestri care aduc atingere onoarei sau probitii
profesionale, nclcarea prevederilor legale referitoare la incompatibiliti i interdicii privind
judectorii i procurorii, atitudinile ireverenioase n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa
de colegi, personalul instanei, inspectori judiciari, avocai, experi sau martori. De asemenea,
constituie abateri disciplinare desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau
manifestarea convingerilor politice n exercitarea atribuiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a
primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de pri, nerespectarea de ctre procuror a
dispoziiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea n mod repetat i din motive imputabile
a dispoziiilor legale privind soluionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului
deliberrii i a altor informaii de aceeai natur. Absenele nemotivate de la serviciu, imixtiunea
n activitatea unui alt judector sau procuror, folosirea funciei deinute pentru a obine un
tratament favorabil din partea autoritilor sau interveniile pentru soluionarea unor cereri,
nerespectarea n mod grav sau repetat a dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor,
participarea direct sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau
sisteme de investiii pentru care nu este asigurat transparena fondurilor sunt i ele considerate
abateri disciplinare. De asemenea, nerespectarea deciziilor Curii Constituionale ori a deciziilor
ICCJ, precum i exercitarea funciei cu rea credin sau grav neglijen constituie abateri
disciplinare.
Sanciuniile disciplinare care se pot aplica judectorilor i procurorilor, proporional cu
gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizaiei de ncadrare lunare brute cu
pn la 20% pe o perioad de pn la ase luni, mutarea disciplinar pentru o perioad de
pn la un an, suspendarea din funcie pentru o perioad de pn la ase luni i excluderea din
magistratur.
Atributiile CSM in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor
CSM, prevede alin. (1) al art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind CSM, indeplineste, prin
sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si
procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea privind statutul magistratilor nr. 303/2004. . In ce
ne priveste, nu putem sustine sintagma instanta de judecata pentru ca desi in alin. (5) al art.
126 din Constitutie, republicata, se dispune ca prin lege organic pot fi infiintate instante
specializate in anumite materii, instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a
judecatorilor si procurorilor nu poate fi inclusa in categoria instantelor specializate cum ar fi cele
pentru minori si familie, de contencios administrativ si fiscal. Daca prin toate statutele
funtionarilor publici s-ar infiinta instante judecatoresti in domeniul raspunderii disciplinare s-ar

ajunge la o diversitate de instante judecatoresti care nu sunt incluse in alin. (2) al art. 2 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.7
In concluzie, putem afirma ca avem cadrul legislativ necesar cu privire la raspunderea
magistratilor insa accentual ar trebui pus pe responsabilizare pentru a preveni cat mai mult
posibil erorile judiciare.

V. I. Prisacaru, op. cit., pag. 345

Bibliografie:
Valentin I. Prisacaru, Functionarii publici, editura All Beck, Bucuresti, 2004
Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, ed. a III-a, vol. I, Institutul de
arte grafice Eminescu, Bucuresti, 1929
Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, ed. a IV-a, editura Marvan,
Bucuresti, 1934
M. Vararu, Tratat de drept administrativ roman, Editura Librariei SOCEC & Co,
Societate Anonima, Bucuresti, 1928
Legea nr. 303/2004 actualizata privind statutul judecatorilor si procurorilor
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
Legea nr. 317/2004 actualizata privind Consiliul Superior al Magistraturii
Legea nr. 24/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 si a Legii nr.
317/2004
Constitutia Romaniei, editia a II-a revizuita, editura Hamangiu, Bucuresti, 2012
www.realitatea.net
www.juridice.ro