INPPA BUCUREŞTI CENTRU TERITORIAL INPPA CLUJ

CAIET
DE LUCRĂRI PROFESIONALE

ANUL II STAGIU
ANUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ 2018

DISCIPLINA : ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI

DE AVOCAT

Av. stagiar: MATACHE ALEXANDRU FLORIN

matachealexandru@ymail.com

Av. îndrumător: MLADIN MARIA

1
 I. LUCRĂRI PROFESIONALE

I. 1. Lucrarea profesională nr. 1

A. Conţinut / Cerinţe

In Societatea Civila Profesionala “XY-Societate civila de avocati” functioneaza si numitul ZZ

in calitate de avocat salarizat in interiorul profesiei. Contractul de salarizare in interiorul profesiei a
fost depus la Barou in data de 23.04.2019.
In data de 01.05.2019 societatea comunica salarizatului denuntarea contractului cu
incepere de la data de 03.05.2019. In motivare se mentioneaza incalcarea repetata a programului
de lucru, insuficienta aplecare a salarizatului asupra dosarelor repartizate, purtarea unei conversatii
cu un posibil client folosind titulatura si logo–ul societatii.
Salarizatul considera masura abuziva, discretionara si nelegala fiind hotarat sa atace decizia
comunicata in cadrul jurisdictiei profesionale.

a. In conformitate cu prevederile legislatiei aplicabile, intocmiti in scris si

motivati/argumentati in fapt si drept actul de sesizare din partea salarizatului catre organele
competente sa solutioneze litigiul.
b. Indicati etapele pe care litigiul le poate parcurge si identificati solutiile ce pot aparea in
procedura.
Mentiune: lucrareasa se incadreze in 3-5 pagini.

B. Rezolvare lucrare profesională nr. 1

a)

Către
Decanul Baroului Bucureşti

Subsmenatul ZZ, domiciliat în mun. Bucureşti, Calea Dorobanţilor, nr. 74, bl. C1, ap. 15,
având CNP 1920523204457, în calitate de avocat membru al Baroului Bucureşti, formulez şi depun
prezenta:
2
 ADRESĂ

Prin care vă solicit respectuos ca, în temeiul art. 75 din cuprinsul Hotărârii privind adoptarea
Statutului de avocat nr. 64/2011 să procedați la medierea prezentului litigiu ivit între subsemnatul
și Societatea Civilă Profesională ”XY- Societate civilă de avocați”.

Prezenta solicitare se întemeiază pe următoarele

CONSIDERENTE

În fapt, subsemnatul îmi desfășor activitatea de avocat salarizat în cadrul Societății civile
Profesionale ”XY-Societate civilă de avocați”, conform contractului de salarizare depus la Baroul
Bucureşti la data de 23.04.2019.
După doar câteva zile de activitate la societatea antemenţionată, respectiv la data de
01.05.2019, am fost informat de către reprezentatntul acesteia de realitatea conform căreia
contractul de salarizare din interiorul profesiei închieat cu aceasta a fost denuntat unilateral
începând cu data de 03.05.2019.
La aceeași dată mi s-au expus și motivele care au stat la baza denunțării contractului de
salarizare, respectiv s-a susţinut, de către forma de exercitare a profesiei, că subsemnatul aş fi
vinovat de comiterea următoarelor abateri: încălcarea repetată a programului de lucru, insuficienta
aplecare asupra dosarelor repartizate și purtarea unei conversaţii cu un posibil client folosind
titulatura si logo –ul societăţii.
Raportat la aceste aspecte doresc să aduc câteva argumente cu scopul de a ilustra
netemeinicia abaterilor care mi se impută, apreciind, totodată, ca fiind nelegală şi injustă aplicarea
dispozițiilor legale care reglementează profesia de avocat în speţa de faţă. Dezvoltând, doresc să
punctez următoarele:
Ca sediu al materiei, modalitatea de exercitare a profesiei a avocatului salarizat în interiorul
profesiei este reglementată în cuprinsul art 219 din cadrul Statutului, iar contractul de salarizare în
interiorul profesiei trebuie încheiat întodeauna cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995 sau a
Statutului profesiei de avocat:
,,(3) contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între avocatul
salarizat și titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlate forme de exercitare a
profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile cuprinse în anexa X,

3
precum și clauze de formare profesională, dacă avocatul salarizat este avocat stagiar. Orice clauză
contrară legii sau prezentului status se consider nescrisă.”
Or, luând în considerare faptul că mențiunile cuprinse în Anexa X sunt dispoziții obligatorii,
iar art. 6 din Cuprinsul contractului de salarizare al Anexei X prevede existenţa unei perioade de
încercare de 3 luni de la data încheierii contractului, perioadă în care părţile pot denunţa contractul
numai cu un preaviz de 15 zile, apreciez în sensul că denunţarea contaractului de salarizare în
interiorul profesiei în perioada de încercare se putea efectua doar după expirarea termenului de
previz de 15 zile, obligaţie ce nu a fost îndeplinită de către societatea angajatoare în speţă. Aşa
fiind, acesta constituie un vizibil aspect de nelegalitate a denunţării contractului de salarizare în
interiorul profesiei.
Mai departe, vizavi de obligațiile contractuale pretins a fi fost încălcate de către
subsemnatul, apreciez faptul că aceste susțineri nu sunt fondate, din perspectiva în care pretinsele
abateri nu pot fi considerate ca fiind încălcări grave, astfel că dispozițiile art. 7.3 din Anexa X
(,,prezentul contract încetează în cazul în care una dintre părți își încalcă grav obligațiile
contarctuale, fără preaviz.”) nu pot fi incidente.
Mai mult decât atât, acuzaţia constând în faptul că aş fi purtat o conversaţie cu un posibil
client folosind logo-ul şi titulatura societăţii este lovită de un puternic paradox, deoarece
subsemnatul am purtat conversaţia cu un posibil client al societăţii, nu cu un posibil client personal
al subsemnatului (de altfel, avocatul salarizat în interiorul profesiei nu poate avea clientelă
persoanlă), dorind să contribui la procesul de convingere a posibiliului client de a deveni client al
societăţii. Pe cale de consecinţă, utilizarea de către subsemnatul a logo-ului şi a titulaturii societăţii
în cadrul acestui demers este pe deplin justificată şi normală, marcând, în acelaşi timp, o primă
dovadă de loialitate faţă de societatea angajatoare.
Raportat la pretinsa insuficientă aplecare a subsemnatului asupra dosarelor repartizate, arăt
faptul că această apreciere nu putea fi realizată în mod obiectiv şi rezonabil după trecerea unei
perioade de 8 zile (5 zile lucrătoare) de la data începerii activităţii mele în cadrul societăţii,
subsemnatul depunând toate diligenţele necesare de a mă documenta şi de a identifica soluţiile
juridice propice intereselor clienţilor societăţii. De altfel, în perioada amintită mai sus,
subsemnatului i-au fost repartizate doar două dosare, dintre care unul având ca obiect o plângere
contravenţională, care se afla în faza apelului, motivele de apel fiind redactate de către alt coleg
avocat anterior începerii activităţii subsemnatului în cadrul societăţii.
Summa summarum, în temeiul art. 251 și art 252 și următoarele din Statutul Profesiei de
avocat care reglementează Arbitrajul și Medierea, vă solicit medierea prezentului litigiu ivit între

4
subsemnatul și XY-Societatea Civilă profesională de avocaţi, în sensul constatării caracterului
nelegal şi nefondat al denunţării contractului de salarizare în interiorul profesiei.

Cu deosebită consideraţie,
Avocat ZZ

b) Urmare a introducerii adresei de mai sus în atenţia Decanului Baroului Bucureţti, acesta
va proceda la iniţierea unei proceduri de mediere reglementată la art. 252 din Statului profesiei de
avocat.
În acelaşi timp, trebuie punctat faptul că, în măsura în care această variantă propusă de
către Decanul Baroului va fi refuzată de către una din părți, acesta va soluționa prezentul litigiu prin
procedura arbitrajului prevăzută la art. 255 și următoarele din Statut: ,,dacă una dintre părți refuză
medierea, litigiul nu va putea fi soluționat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 și
următoarele”.
Astfel, Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților este organismul care declanşează
procedura arbitrajului prevăzută la art. 255 din Statutul profesiei de avocat atunci când litigiul nu a
putut fi soluționat integral prin mediere, la cererea părţii interesate. Această procedură va fi
supusă, printre altele, dispozițiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă.
În situația în care s-ar constata, în urma administrării mijloacelor de probă prevăzute la art.
343-368 C. proc. civ., că avocatul ZZ ar fi săvârşit o abatere disciplinară, acesta ar putea fi sancţionat
de către Comisia de disciplină a Baroului Bucureşti.
Nu în ultimul rând, în ipoteza atragerii unei răspunderi disciplinare, s-ar putea antrena,
concomitent, și o răspundere civilă, penală sau administrativă conform prevederilor art. 266 din
cuprinsul Statutului Profesiei de avocat, care statuează în sensul că ,,răspunderea disciplinară a
avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală, sau administrativă.”

VIZĂ AVOCAT ÎNDRUMĂTOR

________________________________________________________________________________

I. 2. Lucrare profesională nr. 2

A. Conţinut / cerinţe
5
 Avocatul X, ca avocat titular al cabinetului individual X, si-a desfasurat activitatea in baza unui
contract de colaborare cu Societatea Civilă de Avocați Z. Contractul a încetat prin acordul părților,
iar avocatul X și-a exercitat profesia în continuare în cadrul cabinetului individual al cărui titular era.
Soția avocatului X, Y, își desfășoară activitatea de avocat în cadrul propriului cabinet individual Y.
a. Avocatul X, în baza legăturilor cu clientela societății Z, a deturnat clientela acesteia către
cabinetul individual Y al soției sale, indicându-le acest cabinet pentru rezolvarea problemelor lor.
b. În același scop, în acest demers, acesta a arătat în continuare faptul că el colaborează cu
societatea Z folosind astfel fără drept firma și raportul de colaborare încetat cu intenția producerii
de confuzie.
c. La cabinetul individual de avocat X s-a prezentat un client care i-a solicitat ajutorul,
consultanta si asistare, pentru excluderea din societate a asociatului sau. Societatea, SRL, in care
acest client era asociat era in sine client al Societatii Civile de Avocati Z. Folosindu-se de informatiile
si scriptele pastrate din timpul colaborarii cu SCA Z, acesta a redactat o opinie legala – consultanță
pentru motivarea excluderii asociatului din SRL. Informatiile si scriptele respective au fost pastrate
de av. X ca urmare a colaborarii incetate cu SCA Z.
d. Mai mult, la cabinetul av. X s-a prezentat si asociatul ce urma sa fie exclus din SRL, acesta
cunoscand ca av. X este colaborator inca al SCA Z al carui client era SRL-ul din care facea parte si i-a
solicitat astfel sa il asiste si sa il reprezinte in litigiul privind excluderea sa. Av. X a acceptat și a
încheiat un contract de asistență juridică, iar în cadrul procesului s-a folosit de înscrisurile primite
de la primul asociat.
e. În final, primul asociat din SRL (cel ce a cerut excluderea celuilalt) a renunțat la serviciile av. X
și și-a angajat un alt avocat. Av. X a purtat discutii cu acest nou avocat în absența clienților în
vederea soluționării amiabile a litigiului și a folosit informații și scripte cu privire la situația acestuia.
Cerințe:
- care sunt încălcările, dacă există, potențial realizate de av. X a reglementărilor în vigoare
privind exercitarea profesiei de avocat;
- motivați/argumentați scurt fiecare încălcare, fără a depăși 2-3 pagini în total.

B. Rezolvare lucrare profesională nr. 2

a) Potrivit art 176 alin. (1) lit. h) din Statutul profesiei de avocat : “Este interzisă concurenţa
neloială săvârşită prin h)deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu
această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat;”
6
 În speţă, fapta avocatului X, care în baza legăturilor cu clientela societății Z, a deturnat
clientela acesteia către cabinetul individual Y, aparţinând soției sale, reprezintă o încălcare a
Statutului profesiei de avocat și constituie, în acelaşi timp, o abatere disciplinară gravă care poate
să atragă sancțiunile disciplinare aferente.

b) Conform art. 177 din Statutul profesiei de avocat: ”este interzisă, sub sancţiunile
prevăzute de art. 89 din Lege, săvârşirea următoarelo rfapte de concurenţă neloială: a) folosirea
fără drept a unei firme, denumiri, emblemă sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite
legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;”
Raportat la textul mai sus amintit, prin fapta sa, avocatul X a încălcat prevederile sus-
menționate din Statul profesiei de avocat, săvârşind o faptă de concurență neloială față de
societatea Z. La momentul încetării contractului de colaborare între avocatul X și societatea Z, a
încetat, ca un efect al acesteia, și dreptul avocatului colaborator de a se folosi de firma respectivă în
temeiul raportului de colaborare. Astfel, folosirea firmei Z a fost făcută în mod ilegitim și în scopul
deturnării clientelei, abatere disciplinară ce poate fi sancţionată ca atare.

c) În raport de art 8. alin. (2) din Statul profesiei de avocat, avocatul este dator să păstreze
secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.
Mai departe, conform art 9 din acelaşi Statut, obligaţia de a păstra secretul profesional este
absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale
asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a
profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
Prin urmare, raportat la speţa analizată, în baza raportului de colaborare dintre avocatul x și
societatea Z, societatea SRL are calitatea de fost client al avocatului X. Deşi secretul profesional este
legal instituit în beneficiul clientului, acesta prezintă justificări menite, în acelaşi timp, să satisfacă
un deziderat public și al ordinii sociale care face vorbire despre încrederea publică necesară
exercitării profesiei de avocat.
Fac obiect al secretului profesional: consultațiile date sau destinate clientului,
corespondența dintre avocat și clientul său, corespondența profesională dintre avocat și ceilalţi
avocați cu care intră în contact, notițele luate cu ocazia interviului profesional realizat de avocat cu
clientul său pentru analiza faptelor, ori a unui dosar judiciar sau a unor documente cu relevanță
juridică, suportul material al probelor puse la dispoziția avocatului în interesul pregătirii și realizării
apărării, informaţiile primite de avocat în exercitarea profesiei, agenda profesională a avocatului,
documentele financiare și operațiunile bancare ce vizează prestațiile profesionale, informațiile
7
dobândite în legătură cu clientul și, în general, orice aspect ce vizează exercitarea profesiei sau care
se află în legătură cu aceasta.
Din unghiul enumerării realizate în cele ce preced, apreciem că folosirea informațiilor
dobândite de către X în calitate de avocat al SRL, în vederea oferirii de consultanţă juridică noului
client reprezintă o încălcare a obligației păstrării secretului profesional, precum și o abatere
disciplinară gravă.
Mai mult decât atât, conform art 114 alin. (3) din Statut, avocatul nu poate accepta o cauză
a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau
atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe
noul client”, prevedere ce a fost, de asemenea, ignorată de către avocatuk X.
De asemenea, nu trebuie omis faptul că răspunderea disciplinară a avocatului X nu exclude
răspunderea civilă sau chiar penală a acestuia, având în vedere dispozițiile art. 227 C. pen., care
incriminează infracțiunea de divulgare a secretului profesional.

d) Sediul materiei relevant pentru acest aspect al speţei este oferit de art. 114 alin. (1) din
Statutul profesiei de avocat, care prevede faptul că avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici
reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când
interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de
conflict de interese.
În speţă, având în vedere realitatea reprezentării ambelor părți aflate în conflict, avocatul X
nu avea capabilitatea legală de a asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui
client în parte din perspectiva contrarietăţii dintre interesele acestora, iar secretul profesional riscă,
astfel, să fie violat. Acest fapt, generează, ca un efect de domino, lezarea independenţei avocatului,
ca valoare fundamentală a exercitării profesiei. În mod evident, în speţă, avocatul X nu îşi poate
exercita profesia în mod corespunzător fără a compromite interesele unuia sau chiar ale ambilor
clienţi, iar nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.

e) În analiza acestui aspect problematic, trebuie pornit, în opinia noastră, de la valenţele

secretului profesional, ca imperativ al activităţii profesionale a avocatului. Astfel, după cum este
cunoscut, secretul profesional constituie un principiu absolut si nelimitat in timp, care serveşte atât
intereselor administrării justitiei, precum şi intereselor clientului, prezentând o importanță
deosebită. Totodată, acesta are menirea de a furniza o dublă încredere, pe de o parte între avocat
şi client, iar pe de altă parte în cadrul înfăptuirii actului de justiţie.

8
 Având în minte considerentele anterior expuse, considerăm că avocatul X nu putea să îl
reprezinte pe cel de-al doilea asociat din SRL atât timp cât cunoaşterea de către avocat a
specificităţilor cauzelor primului asociat îl favorizează nejustificat pe noul client al avocatului.
Mai exact, tratativele de conciliere purtate cu noul avocat și folosirea de informații primite
în calitatea sa de avocat al primului asociat încalcă normele statutare specifice pe acest palier,
ilustrând comiterea unei noi abateri disciplinare.

VIZĂ AVOCAT ÎNDRUMĂTOR

________________________________________________________________________________

I.3. Lucrare profesională nr. 3

A. Conţinut / Cerinţe

Avocatul C.D. era anunţat de accidentele rutiere produse în care existau victime, fiind în
legătură cu un agent de asigurări de la Societatea de Asigurări X. Acesta se deplasa la domiciliul
acestor victime sau la unitatea spitalicească unde acestea se aflau, conform datelor furnizate de
agent şi determina victimele să-l angajeze ca avocat, fiind un specialist consacrat în domeniul
dreptului penal, supraspecializat în accidente rutiere.
În determinarea angajării sale în cauze, avocatul CD îşi oferea aparent gratuit serviciile,
urmând ca plata onorariului să constea într-o cotă procentuală din despăgubirile pe care le obţinea
din latura civilă a cauzei, încheind contractul de asistenţă juridică sub această formă, cu stipularea
unei cote de 40%.
În această modalitate a încheiat un contract de asistenţă juridică cu clientul B.N. – victimă a
unui accident rutier, pe care l-a reprezentat în faza de urmărire penală şi cea de judecată,
solicitându-i în final plata onorariului.
Clientul a refuzat să-i achite motivând că este nemulţumit de suma obţinută pe latura civilă
a cauzei şi de faptul că inculpatul a fost condamnat doar la pedeapsa închisorii cu suspendarea
condiţionată, introducând şi o plângere la Decanul Baroului în acest sens.

1. Dacă avocatul C.D., în relaţia cu victimele accidentelor rutiere, a procedat în conformitate

cu dispoziţiile legale privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Motivaţi.

9
 2. Dacă contractul de asistenţă juridică a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor Legii
51/1995, a Statului Profesiei de Avocat şi a Codului Deontologic al Avocaţilor. Argumentaţi.

B. Rezolvare lucrare profesională nr. 3

1. Raportat la acţiunea de deplasare a avocatului CD la domiciuliul sau la unitatea

spitalicească unde se găseau victimele accidentelor rutiere amintite în speţă, opinăm în sensul că
avocatul a încălcat dispozițiile art. 176 alin. (1) lit. b) din Statutul profesiei de avocat care statuează
că este interzisă concurența neloială săvârșită prin racolarea clientelei, personal, sau prin
intermediul altor persoane.
În aceeaşi notă se înscrie şi încălcarea de către avocatul CD a prevederilor art. 244 alin. (2)
lit. a) din Statutul profesiei de avocat, care prevăd următoarele:
,,Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate: a)racolarea clientelei,
constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau
reşedinţa unei persoane sau într-un loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii
efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în
acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor
sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat”.
În concluzie, modul de exercitare a profesiei de către avocatului CD încalcă dispozițiile legale
menționate anterior, încălcări ce îmbracă forma unor abateri disciplinare grave.

2. Din punctul nostru de vedere, contractul de asistență juridică a fost încheiat cu

nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995, a Statului Profesiei de Avocat şi a Codului Deontologic
al Avocaţilor. În speţă, încheierea contractului de asistenţă juridică îmbracă forma unui pact de
quota litis, aspect ce încalcă flagrant dispozițiile art. 130 din Statutul profesiei de avocat, dispoziţii
care sunt clare în a statua în sensul că este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui
pact de quota litis. La alin. (2) al prevederii tocmai evocate este definit acest pact ca fiind o
convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze,
convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al
cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
Ca sancţiune procesuală a contractului de asistenţă juridică încheiat în baza unui pact de
quota litis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, pe cale jurisprudenţială, faptul că un astfel de
contract de asistenţă juridică este nul absolut. Facem trimitere, în acest sens, la Decizia nr. 2131 din

10
30 mai 2013 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca
obiect constatarea nulităţii absolute a unui contract de asistenţă juridică.
Prin urmare, contractul încheiat între avocatul CD și victimele accidentelor rutiere este nul
absolut.

VIZĂ AVOCAT ÎNDRUMĂTOR

________________________________________________________________________________

I. 4. Lucrare profesională nr. 4

A. Conţinut / Cerinţe

C.S., avocat stagiar în cadrul Baroului C., prin Decizia nr. X a Consiliului Baroului C., a fost
radiat din Tabloul avocaţilor ca urmare a respingerii de trei ori la examenul de definitivare. Decizia
de radiere a Consiliului Baroului C. a fost atacată de către acesta la instanţa de contencios
administrativ, cu motivarea că legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat prevede
în mod strict şi limitativ, în art. 26 al. (1) lit. a), b), c) şi d), care sunt cauzele care determină
încetarea calităţii de avocat, iar printre acestea nu se regăseşte şi situaţia dată. Mai arată C.S. că,
deşi Statutul Profesiei de Avocat prevede la art. 308 al. (3) excluderea avocatului stagiar respins sau
care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat, acest cadru normativ excede
cadrului legal prevăzut în art. 26 din lege şi, fiind o normă cu caracter inferior legii, trebuie
cenzurată ca atare. La aceeaşi dată şi cu aceeaşi motivare C.S. s-a adresat cu contestaţie Consiliului
U.N.B.R. cerând anularea aceleiaşi Decizii.

1. Arătaţi care este procedura contestării Deciziei nr. X a Consiliului Baroului C.

2. Motivaţi dacă este legală contestarea Deciziei nr. X a Consiliului Baroului C.

B. Rezolvare lucrare profesională nr. 4

1. Raportat la procedura contestării Deciziei de radiere din Tabloul Avocaților, conform legii
de organizare și exercitare a profesiei de avocat și statutului privind profesia de avocat, învederăm
următoarele:

11
 Potrivit art.55 alin. (2) lit. a) din lege, Consiliul Baroului adoptă hotărâri pentru aplicarea şi
respectarea prevederilor legii privind organizarea și respectarea profesiei de avocat şi ale statutului
profesiei, în această sferă fiind inclusă şi ipoteza rxcluderii avocatului respins de 3 ori la examenul
de definitivare.
Apoi, conform art. 308 din Statutul profesiei de avocat, avocatul stagiar respins sau care nu s-
a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.
Aşa fiind, apare ca evident faptul că sancțiunea excluderii este prevăzută expres în cadrul art.
88 lit. e) din lege ca fiind o măsură disciplinară ce poate fi impusă de către Consiliul Baroului în
cazul avocaților și împotriva căreia partea interesată, decanul sau președintele UNBR pot formula
recurs în termen de 15 zile de la comunicare, conform art.88 alin. (3) din lege, recursul fiind
suspensiv de executare potrivit art. 89 alin. (3) din aceeaşi lege.
Mai departe, asupra contestației formulate este competent să se pronunțe Consiliul UNBR,
acesta din urmă luând o hotărâre cu majoritate de voturi. Cu toate acestea, având în vedere că
avocatul în cauză a formulat contestație în același timp și în fața instanței de contencios
administrativ, considerăm că procedura internă de soluționare a contestației privind radierea din
tabloul avocaților va fi suspendată în condițiile art. 282 din Statut.

2. Cu referire la legalitatea contestației formulate de către avocatul stagiar împotriva Deciziei

Consiliului Baroului de radiere din Tabloul Avocaților ca urmare a respingerii de 3 ori la examenul
de definitivare, considerăm că susţinerile acestuia sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele
considerente:
Pentru început, amintim faptul că, în acord cu prev. art. 18 alin. (2) din Legea nr.51/1995
privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale
avocatului îndrumător şi ale baroului faţă de aceştia, precum și condițiile de efectuare ale stagiului
sunt reglementate prin statutul profesiei.
În acelaşi text de lege din actul normativ mai sus menţionat, la alin. (5) şi (6) se specifică
expres faptul că, după efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare și că
avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
Din perpectiva competenţei UNBR şi a naturii juridice a Statutului profesiei de avocat,
punctăm următoarele:
Uniunea Națională a Barourilor din România este persoană juridică de drept privat, dar de
interes public, având competenţa să reglementeze reguli specifice de organizare şi exercitare a
profesiei de avocat, adoptând, în considerarea acestei realităţi, prin organele sale de conducere, reguli
privind activitatea avocatului stagiar şi privind dobândirea calităţii de avocat definitiv.

12
 Ca atare, rezultă, în opinia noastră, faptul că Statutul profesiei de avocat constituie un act
administrativ normativ, emis în vederea organizării şi punerii în aplicare a Legii nr. 51/1995, în
virtutea căruia iau naştere, se modifică sau se sting raporturi juridice. Astfel, deciziile şi hotărârile
adoptate de structurile şi organele de conducere stabilite prin Legea nr. 51/1995, care sunt acte
asimilate actelor administrative sunt supuse controlului legalității pe calea contenciosului
administrativ.
Aşa fiind, chiar dacă situația de excludere din profesie prevăzută la art. 308 alin. (3) din
Statut nu se regăsește printre cele 4 cazuri de încetare a calității de avocat reglementate expres la art.
26 din lege, opinăm că prevederile legale trebuie coroborate şi completate în mod corespunzător cu
prevederile cuprinse în statutul profesiei.
Suplimentar, apreciem că decizia de radiere din tabloul avocaților, drept consecință a
respingerii de 3 ori a candidatului avocat stagiar la examenul de definitivare este necesară într-un stat
de drept în care avocatura joacă un rol fundamental, respectiv cel al unui serviciu public al cărui
specific impune necesitatea reglementării unor condiţii clare de accedere şi excludere din profesia de
avocat.
Or, excluderea din profesie a avocatului stagiar în ipoteza în care a fost respins de trei ori la
examenul de definitivare reflectă grija legiuitorului de a asigura cadrul concret pentru exercitarea
profesiei de avocat de către persoane cu o pregătire profesională corespunzătoare, fiind, prin urmare,
pe deplin justificată.

VIZĂ AVOCAT ÎNDRUMĂTOR:

________________________________________________________________________________

I. 5. Lucrare profesională nr. 5

A. Conţinut / Cerinţe

În data de 17.02.2011 avocatul stagiar AA a fost trimis de către maestrul acestuia BB, în faţa
Curţii de Apel Cluj, în vederea amânării cauzei pentru nedepunerea în termen a expertizei, expertiza
fiind depusă cu o zi înaintea termenului de judecată. La acel termen, după strigarea cauzei,
preşedintele instanţei pune în vedere părţilor reducerea onorariului de expert. Partea adversă
solicită reducerea onorariului în timp ce AA solicită menţinerea acestuia.
La data de 20.10.2013 se finalizează stagiatura avocatului AA, iar acesta solicită înscrierea în
cadrul examenului de definitivare. Baroul X îl înştiinţează că cererea acestuia este imposibil de
13
formulat, deoarece faţă de acesta s-a demarat în data de 25.04.2012 o anchetă disciplinară pe
motivul că a pus concluzii la o instanţă la care nu avea competenţa necesară, soldată cu sancţiunea
amenzii în cuantum de 500 de lei luată faţa de avocatul AA. Datorită neplăţii amenzii în termen de
30 de zile, Baroul X a aplicat sancţiunea suspendării din funcţie a avocatului stagiar.
AA se apără menţionând că nu a fost încunoştiinţat cu privire la începerea anchetei
disciplinare. Baroul X răspunde că încunoştinţarea este obligatorie numai în cazul în care sunt
necesare lămuriri cu privire la abaterea disciplinară în cauza, iar în acest caz existenţa abaterii fiind
clară, nefiind nevoie de lămuriri suplimentare.

1. Descrieţi etapele procedurii răspunderii disciplinare a avocaţilor.

2. Este corectă soluţia Baroului X?

B. Rezolvare lucrare profesională nr. 5

1. Răspunderea disciplinară a avocatului este reglementată în Capitolul IV, secțiunea a III -

a, la art. 265-287 din Statutul profesiei de avocat și în capitolul VI, la art. 85-89 din Legea nr.
51/1995.
Cu titlu preliminar, amintim faptul că, potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 51/1995: „Avocatul
răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru
nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii,
precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de
natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.”
Referitor la etapele propriu-zise ale răspunderii disciplinare, acestea urmează următorul
traseu:

A. Sesizarea Consiliului Baroului

Prima etapă o reprezintă sesizarea Consiliului Baroului. Potrivit art. 85 alin. (2) şi (3) din
Legea nr. 51/1995 ,,avocatul care conduce serviciul de asistenţă judiciară de pe lângă fiecare
instanţă, este obligat să sesizeze în scris, consiliului baroului, faptele comise de orice avocat. De
asemenea, instanţele judecătoreşti şi parchetele sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice
plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau
de judecată pornită împotriva unui avocat".

14
 Totodată, potrivit art. 277 alin. (2) din Statut, ,,Consiliul baroului poate fi sesizat și prin
modalitățile prevăzute de art. 86 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărăre
consemnată în procesul-verbal de ședință".
Raportat la subiecţii sesizării, amintim faptul că orice persoană, avocat sau nu, poate
formula o sesizare împotriva unui avocat.
Apoi, după cum rezultă din lecturarea art. 277 alin. (1) din Statut, plângerea se formulează
către Consiliului Baroului în tabloul căruia figurează avocatul cu drept de exercitare a profesiei.
Dacă avocatul este pensionar, dar își continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a
retras din profesie, plângerea se adreseaza baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul
avocaților.

B. Ancheta disciplinară

Următoarea fază constă în ancheta disciplinară. În scopul efectuării anchetei disciplinare

propriu-zise, Consiliul baroului desemnează, prin vot majoritar, un consilier pentru efectuarea
cercetării disciplinare prealabile.
Potrivit art. 278 din Statut, dacă abaterea disciplinară s-a comis pe raza unui alt barou,
Consiliul Baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către Consiliul
Baroului pe raza căruia a fost săvârşită fapta.
De asemenea, se cuvine să amintim faptul că anchetarea abaterii disciplinare a unui
membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest
scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilierii săi pentru efectuarea cercetării
disciplinare prealabile.
Mai departe, potrivit art. 279 din Statut, anchetarea abaterii disciplinare se va face cu
celeritate. Cercetările se vor efectua, însă, numai după convocarea în scris, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional.
Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură
conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin
semnătură.
Cercetarea se va realiza numai după încunoştiinţarea avocatului cu privire la obiectul
anchetei disciplinare, prin luarea la cunostinţă a conţinutului plângerii ori sesizării. Avocatul
cercetat poate da explicaţii scrise.
Refuzul avocatului supus procedurii de a da curs convocării constituie o încălcare a
îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.
15
 În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat, după caz, va
convoca, în vederea ascultării, persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane
ale căror declaraţii pot desluşi cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin
mijloacele prevăzute de lege.
În urma efectuării cercetărilor, consilierul delegat va întocmi un referat scris, în care va
consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat, precum şi propunerea privind
soluţionarea plângerii sau sesizării.
Comisia de disciplină are o marjă largă de apreciere, putând inclusiv să constate că
gravitatea faptei este atât de redusă, încât avocatului nu ar trebui să i se aplice nicio sancţiune.
Referatul întocmit va fi înregistrat la secretariatul baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult
30 de zile de la primirea sarcinii de a fi efectuat.
Conform art. 280 din Statut, în şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost
înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau Consiliul Baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza
referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul poate convoca avocatul
anchetat, în vederea audierii sale.
După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv Consiliul Baroului va
decide, prin vot, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau, după caz, completarea
cercetărilor.
Soluţia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin
semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R.,
în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei arătate anterior.
În ipoteza în care se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv
Consiliul Baroului va desemna, prin vot, consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa
disciplinară. Acesta poate fi chiar consilierul care a efectuat cercetarea, dar, pentru motive
temeinice, poate fi şi un alt consilier.
Acţiunea disciplinară se va redacta în scris, trebuind motivată în fapt şi în drept, cu indicarea
persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare şi se semnează de către Decanul
baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.
În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de
către Consiliul U.N.B.R. sau de către Consiliul Baroului, preşedintele U.N.B.R. sau Decanul poate
solicita comisiei de disciplină competentă suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în
condițiile art. 581 din Codul de procedură civilă, respectiv, în condiţiile ce reglementează procedura
ordonanţei preşedinţiale.
16
 C. Judecata la comisia de disciplină

În ceea ce priveşte judecata efectivă, desfăşurată în faţa comisiei de disciplină, primul pas
constă în fixarea, de către preşedintele comisiei de disciplină, de îndată, a primului termen de
judecată, cu citarea avocatului cercetat disciplinar, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi
a celorlaltor persoane indicate în acţiune. Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În fata instanţei disciplinare, avocatul se va înfăţisa personal. În cursul sedinţelor, avocatul
poate fi asistat de un alt avocat, dreptul la apărare fiind garantat. Şedinţa instanţei disciplinare nu
este publică, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere. Lipsa părţilor regulat citate nu
împiedică judecata, instanţa disciplinară hotărând pe baza actelor şi a probelor administrate în
cauză.
Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară în
acest sens.
În măsura în care se dispune excluderea sau suspendarea din profesie a avocatului, soluția
se va comunica avocatului în cauză, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui
U.N.B.R.. Aceeaşi soartă o va avea şi decizia privind aplicarea celorlaltor sancţiuni disciplinare
prevăzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare.
Împotriva deciziilor comisiei de disciplină cel interesat poate face contestație, în termen de
15 zile de la comunicare, care se depune și se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la
secretariatul UNBR, iar după expirarea termenelor de declarare a contestației, se va înainta comisiei
de disciplină care a pronunțat hotărârea, urmând apoi a fi înaintată, împreună cu dosarul cauzei,
instanței disciplinare competente.

2. Pentru a trasa cadrul legislativ aplicabil în speţă, amintim faptul că, potrivit art. 22 alin. (1)
din Legea nr. 51/1995, avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori
reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3”.
Cu privire sintagma ”a pune concluzii”, Consiliul UNBR prin Decizia nr. 746/29.06.2013, cu
caracter interpretativ, a concluzionat următoarele:
,,a)Sintagma „a pune concluzii” nu se limitează la dezbaterile finale;
b) Sintagma „a pune concluzii” cuprinde orice susţinere cu caracter juridic sau solicitare pe care o
poate face avocatul înaintea instanţei;

17
c) Nu pot fi incluse în sintagma „a pune concluzii” depunerea de înscrisuri ori alte cereri, luarea
termenului în cunoştinţă, etc., în măsura în care acestea nu comportă susţineri contradictorii”.
Chiar dacă, în cuprinsul deciziei interpretative a Consiliului UNBR, acesta susține ipoteza
potrivit căreia avocatul stagiar nu poate îndeplini niciun act în faţa instanţelor superioare,
orice susţinere ori solicitare făcută de el reprezentând „concluzii” în sensul dispoziţiilor legale şi
statutare, opinăm în sensul că prezența avocatului stagiar în faţa instanţei pentru a lua termen în
cunoștință nu se subsumează noțiunii de „concluzii scrise”.
Pe de altă parte, deşi reducerea onorariului de expert ar putea apărea, la prima vedere, ca
fiind un aspect ce poate implica poziţionări contradictorii, considerăm că, în fond, din moment ce
aceasta constituie o chestiune ce nu poate antrena în vreun mod fondul cauzei, nu poate fi privită
din perspectiva în care s-ar pune veritabile concluzii asupra acesteia.
Aşa fiind, manifestăm convingerea că soluția dispusă de către Baroul X este una nelegală,
pentru următoarele considerente:

A. Încălcarea prevederilor art. 86 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 și a art. 266 alin. (2) din
Statut

Conform art. 86 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, în toate cazurile, acțiunea disciplinară poate
fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoștință, de către consiliul baroului,
despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.
Totodată, art. 266 alin. (2) din Statut prevede în mod identic.
Or, având în vedere că ancheta disciplinară exercitată împotriva avocatului A.A. a fost
declanșată la peste 1 an și 2 luni de la data săvârșirii presupusei abateri disciplinare (17.02.2011),
aceasta apare ca fiind una tardivă. Aceasta deoarece termenul de 1 an prevăzut de lege este unul
de decădere, atrăgând stingerea dreptului de exercitare a acţiunii disciplinare.
În concluzie, nerespectarea termenului de 1 an conduce, în speţă, la pierderea dreptului
persoanei vătămate de a obține sancționarea disciplinară a avocatului.

B. Încălcarea prevederilor art. 279 alin. (2) și (3) din Statut

Potrivit art. 279 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, ,,cercetările se efectuează după
convocarea in̂ scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat,
trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc
de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea
18
la cunoştinţă prin semnătură". De asemenea, conform alin. (3) al aceluiași articol, ,,cercetarea se
efectuează numai după in̂ cunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin
luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii
scrise".
Raportat la textele evocate mai sus, pe care le apreciem ca fiind incidente în speţă,
considerăm că, raportat la situaţia avocatului stagiar A.A. nu au fost respectate prevederile legale
amintite, în sensul că avocatul nu a fost convocat, cu toate ca Baroul X avea obligația de a-l convoca
în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul său profesional.
În plus, remarcăm faptul că avocatul nu a fost încunoștințat cu privire la obiectul anchetei
disciplinare care îl vizează, neputând să exercite, pe cale de consecinţă, în mod concret şi efectiv,
dreptul său la apărare.

C. Nerespectarea prevederilor art. 281 alin.2 și art. 283 din Statut

În acord cu prev. art. 281 alin. (2) din Statut, ,,soluția se comunică, în termen de cel mult 15
zile de la luarea deciziei prevăzută la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire
sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal
al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin
adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R".
Totodată, amintim faptul că, potrivit art. 283 alin. (1) din acelaşi Statut, ,,preşedintele
comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului
profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune".
Încălcând prevederile antemenţionate, constatăm faptul că Baroul X a omis să comunice
avocatului A.A. faptul că, după efectuarea anchetei disciplinare, s-a procedat la exercitarea acțiunii
disciplinare față de acesta.
De asemenea, este de remarcat şi faptul că președintele Comisiei de disciplină avea
obligația prevăzută la art. 283 din Statut, respectiv aceea ca, odată cu fixarea termenului de
judecată, să-l citeze pe avocatului AA, în modul indicat mai sus, tocmai pentru ca acesta să aibă
posibilitatea să participe la judecarea acțiunii disciplinare și să se apere.
Summa summarum, raportat la aceste consideraţii, apreciem cu convingere că soluția
Baroului X poate fi catalogată ca fiind una nelegală.

19
VIZĂ AVOCAT ÎNDRUMĂTOR
_______________________________________________________________________________

I. 6. Lucrare profesională nr. 6

A. Conţinut / Cerinţe

La data de 1.02.2019 decanul baroului X este sesizat printr-o adresă a avocatului Z că

avocatul A este nedemn în conformitate cu dispozițiile art. 14 din Legea nr. 51/ 1995, urmând a
fi exclus, deoarece în urmă cu doi ani a fost condamnat pentru infracțiunea de înșelăciune și cu
toate acestea până la acest moment nu a fost luată nici o măsură disciplinară. Motivarea
acestei cereri este aceea că infracțiunea pentru care a fost condamnat avocatul A este de
natură să aducă atingere demnității profesiei.
Totodată solicită decanului ca acesta să facă demersurile pentru identificarea tuturor
avocaților care sunt în această situație , urmând a se constata și față de aceștia starea de
nedemnitate cu consecința excluderii lor din avocatură , în conformitate cu decizia Curții
Constitutionale prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate referitoare la această
sintagmă.
Avocatul A susține prin memoriul depus decanului că prin hotărârea de condamnare nu i s-a
interzis ca pedeapsă complementară exercitarea profesiei de avocat, iar pe de altă parte decizia
Curții Constituționale nu–i este opozabilă , deoarece condamnarea a intervenit anterior acestei
decizii care nu produce efecte retroactive.

Cerințe:
Comentați cererea avocatului Z și motivarea avocatului A.
Soluția dată de decan.

B. Rezolvare lucrare profesională nr. 6

1. Pentru a comenta situaţia juridică ce reiese din datele speţei este necesar să efectuăm o
scurtă trecere în revistă a sediului materiei incident. Aşa fiind:
Potrivit art. 26 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, ,,pentru aplicarea Legii, cazurile de
nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor
cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia".
20
 Mai departe, învederăm faptul că toate cazurile de nedemnitate sunt prevăzute atât în
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cât și în
Statutul profesiei de avocat. Astfel:
- Potrivit art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995, ,,este nedemn a fi avocat cel
condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei
infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei ".
- Conform art. 58 alin. (1) lit. d) din Statut, calitatea de avocat încetează ,,în cazul în care
avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn
de a fi avocat, potrivit legii".
- Potrivit art. 58 alin. (2) din Statut, ,,încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a
consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor".
Revenind la problematica identificată în speţă, se cuvine să punctăm faptul că, primind
cererea avocatului Z, Consiliul Baroului are la dispoziție 15 zile de la data de 01.02.2019, termen în
care va analiza hotărârea judecătorească definitvă de condamnare și în urma căruia va decide
menținerea în profesie sau excluderea din profesie a avocatului A, conform dispozițiilor art. 26 alin.
(4) din Statutul profesiei de avocat.
Consiliul Baroului, ca organ decizional stabilit în virtutea art. 26 alin. (4) din Statut, este cel
care trebuie să decidă în ce măsura fapta penală pentru care a fost condamnat A este sau nu
compatibilă cu exercitarea în continuare a profesiei de avocat. Consiliul Baroului va trebui să facă
distincția dintre situația în care A a fost condamnat pentru infracțiunea de înșelăciune fără nicio
legătură sau înrăurire cu exercitarea profesiei de avocat, și situația în care A ar fi săvârșit
infracțiunea de înșelăciune în cadrul relațiilor sale profesionale.
Cu privire la memoriul depus de avocatul A, considerăm că, deşi acesta nu a prezentat
hotărârea judecătorească de condamnare Consilului Baroului, el nu avea acestă obligație, întrucât
acestuia nu i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei de avocat. În
această direcţie, prev. art. 26 alin. (3) din Statut sunt clare în a statua următoarele:
,,Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a , lit.
b teza I, lit. c şi d din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost
condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de
natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a
exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi
definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei”.
Astfel, întrucât prin hotărârea de condamnare nu i s-a interzis dreptul de a exercita profesia,
avocatul a apreciat, cu just temei, că nu a adus atingere demnității profesiei de avocat.
21
 Pe de altă parte, este adevărat că, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în
Monitorul Oficial nr. 468 din data de 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 14 lit. a) şi ale art. 27 lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, republicată, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "de natură să aducă
atingere prestigiului profesiei" de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituţională.
Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din
Constituție, ,,Deciziile Curţii Constituţionale se publică in Monitorul Oficial al României. De la
data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Pe cale de consecinţă, susţinem că decizia antereferită a Curții Constituționale nu se aplică
retroactiv, ci are putere numai pentru viitor, astfel încât aceasta nu are înrâurire asupra situaţiei
juridice a avocatului A, astfel cum este narată în speță, întrucât acesta a săvârșit fapta de
înșelăciune și a fost condamnat pentru aceasta anterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale,
respectiv la data de 01.02.2017.
Concluzia noastră este întărită chiar de considerentele Curții Constituționale din cuprinsul
deciziei în cauză, care arată, printre altele, că sintagma "de natură să aducă atingere prestigiului
profesiei" de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi
exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituţională şi contravine dispoziţiilor art. 1
alin. 5 din Constituţie, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate şi precizie, având în vedere că nu
se precizează în mod clar acele infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei de
avocat. Prin urmare, necircumstanţierea expresă a infracţiunilor a căror săvârşire este de natură să
aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea
diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor
profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de
claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei "de natură să aducă atingere prestigiului profesiei" de
avocat din cadrul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, creează astfel premisa aplicării
acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri
arbitrare.
Prin urmare, Curtea consideră că revine legiuitorului sarcina de a conferi normei legale
criticate un conţinut normativ edificator şi de a stabili un cadru legislativ coerent şi lipsit de echivoc
cu privire la condiţiile concrete în care intervine încetarea calităţii de avocat, prin excluderea din
profesie, ca urmare a incidenţei cazului de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. a) din Legea nr.
51/1995, republicată.
22
 Curtea este cea care aminteşte faptul că art. 147 alin. (1) din Constituţie stabileşte, în
privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea
„îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în
acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile
neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca
fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Raportat la soluţia la care trebuie să ajungă decanul, acesta trebuie să constate că nu el este
organul competent să se pronunţe asupra excluderii din Barou a avocatului A, ci Consiliul Baroului,
pentru considerentele mai sus arătate.

VIZĂ AVOCAT ÎNDRUMĂTOR

_______________________________________________________________________________

II. FIŞĂ DE OBSERVAŢII AVOCAT ÎNDRUMĂTOR (opţional)

(În situaţia în care avocatul stagiar a făcut uz de disp. art. 2 alin (2) din prezenta hotărâre,
privind depunerea unei lucrări profesionale întocmită în cadrul formei de exercitare a profesiei, în
perioada efectuării stagiului, în cadrul acestei secţiuni se vor face menţiuni de către avocatul
îndrumător al stagiarului cu privire la modalitatea în care avocatul stagiar s-a implicat în rezolvarea
respectivei cauze precum şi cu privire la transpunerea şi prezentarea acestei cauze în Caietul de
lucrări profesionale)

III. FIŞA EVALUARE FORMATOR

23
SEMNĂTURĂ FORMATOR
_____________________________________________________________________________

24