Subiecte Anterioare Barou

Examen de absolvire
Grila nr.1 - 15 noiembrie 2020 -

Timp de lucru: 3 ore Grila nr.1 Pagina 1 din 14
Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat - Proba scrisă

1 Avocatul M a fost solicitat să comunice unei societăți comerciale interesate dacă în profesia de
avocat este interzisă și sancționată concurența profesională neloială. Printre altele, avocatul a
comunicat că sunt fapte de concurenţă neloială, ce atrag întotdeauna sancţiunea excluderii din
profesia de avocat:
(precizați care dintre ipotezele enumerate este/sunt corectă/corecte)
A. punerea în circulaţie de produse, servicii sau publicaţii, cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere
drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;
B. limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste
între avocaţi;
C. folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele
folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei.
Răspuns: B
2 Avocatul N a adresat o cerere către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România
(UNBR), prin care a solicitat înregistrarea în evidențele UNBR a formei de exercitare a profesiei
de avocat pentru care a optat, potrivit legii, respectiv „Cabinetul individual de avocat” pe care l-
a înființat și al cărui titular este. Petentul a precizat că denumirea Cabinetului individual va
include numele unui avocat cu notorietate profesională obținută într-o altă țară din cadrul
Uniunii Europene, cu acordul acestuia, cu precizarea că acest avocat nu este înscris într-un
barou din România, dar este avocat european.
(precizați care dintre următoarele argumente se va/vor adopta pentru motivarea soluției de
respingere a cererii, dintre următoarele)
A. Cererea trebuia adresată Consiliului baroului în care este înscris avocatul;
B. Cabinetul individual de avocat este individualizat prin denumire, care cuprinde, obligatoriu, numele
avocatului titular;
C. Denumirea cabinetului nu poate include numele unui terț, chiar și avocat, deoarece poate fi păstrată și
după decesul titularului, dacă moștenitorii acestuia sunt de acord iar acordul este exprimat într-un
înscris atestat de un avocat.
Răspuns: B
3 Prin intermediul unei platforme on-line de consultanță, AM a primit următoarele lămuriri privind
relațiile dintre organe ale profesiei de avocat:
(precizați care dintre soluțiile enumerate este/sunt corectă/corecte)
A. Comisia de cenzori si Comisia de disciplină, organizate la nivelul barourilor, sunt organe de conducere
ale baroului;
B. Adunarea generală, Consiliul baroului și Decanul sunt organe de conducere ale baroului, subordonate
Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România;
C. Comisia de cenzori a Uniunii Naționale a Barourilor din România și Comisia centrală de disciplină din
cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt organe de conducere ale comisiilor de cenzori și
ale comisiilor de disciplină din cadrul barourilor.
Răspuns: niciun raspuns corect
4 Între avocatul-coordonator al Societății civile profesionale de avocați ”Y” și avocatul ”Z”, avocat
colaborator al societății, nu există acord asupra soluțiilor propuse în situaţia în care unui avocat
colaborator i se conferă dreptul la clientela personală în cadrul formei de exercitare a profesiei
din care face parte:
A. avocatul colaborator are obligaţia de a încheia o asigurare de răspundere civilă profesională pentru
acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei din care face parte;
B. în contractul de colaborare se poate prevedea că, pentru tratarea clientelei personale prin forma de
exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională
pentru acoperirea eventualelor prejudicii suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu
nerespectarea prevederilor legii, ale statutului profesiei de avocat şi ale regulilor deontologice;
C. culpa gravă a avocatului colaborator în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea
unui prejudiciu clienţilor formei de exercitare a profesiei din care face parte respectivul colaborator,
atrage întotdeauna obligaţia avocatului colaborator de a repara prejudiciul încercat de forma de
exercitare a profesiei.
Răspuns: C
5 În cursul unui litigiu avocatul A a reproșat public avocatului B că se află în conflict de interese
în raport de activitățile profesionale desfășurate înainte de proces și poziția procesuală a
părților asistate și apărate de avocatul B.
Avocatul B a transmis în scris o corespondență adresată avocatului A și decanului baroului din
care fac parte cei doi avocați, în care a susținut că nu există conflict de interese:
(precizați care dintre pozițiile exprimate este/sunt corectă/corecte)
A. în activitatea de asistare şi apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar
determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost
încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi;
B. în activitatea de consultanţă, când la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului
său o informaţie completă, loială şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite
interesele unuia sau mai multor clienţi;
C. atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa
juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele
consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil
cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridica.
Răspuns: C
6 La solicitarea unei societăți comerciale, interesate în a clarifica raporturile sale cu avocații
angajați, organizați în forma de exercitare a profesiei „cabinete asociate”, avocatul C a
comunicat în scris că în cazul cabinetelor asociate de avocaţi:
(precizați care este soluția/sunt soluțiile corectă/corecte)
A. cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare;
B. avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţie cu clienţii în numele asocierii din care fac parte;
C. un cabinet asociat poate accepta o cauză chiar dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod
justificat, deoarece asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi.
Răspuns: AB
7 Avocatul A este contactat prin e-mail de persoana B, pentru ca aceasta din urmă să încheie un
contract de asistență juridică în folosul numitului AB, care ar urma să fie beneficiarul serviciilor
de asistență juridică și reprezentare stabilite în contract.
În răspunsul dat, avocatul A a precizat următoarele soluții privind contractul de asistenţă
juridică, care:
(precizați care este/sunt soluția/soluțiile corectă/corecte)
A. se încheie în formă scrisă, cerută ad validitatem;
B. poate fi încheiat valabil, în scris, cu condiția ca în contract să se precizeze serviciile avocațiale de care
va beneficia clientul AB;
C. poate lua poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat şi
destinatarul scrisorii (AB), inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnată de avocat şi acceptată, în
scris, de clientul AB.
Răspuns: BC
8 Deoarece a constatat că pe parcursul acordării asistenţei juridice într-un proces civil, acţiunile
şi scopurile clientului, aparent legale la momentul încheierii contractului de asistență juridică,
se dovedesc ca fiind infracţionale, avocatul a comunicat în scris clientului că este pus în
situația să opteze pentru următoarele soluții:
A. este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi/sau reprezentarea clientului;
B. este obligat să renunţe imediat la contractul de asistenţă juridică încheiat cu clientul;
C. va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului
investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
Răspuns: A
9 Pe parcursul apărării și reprezentării juridice asigurate clientului său, după eșuarea tratativelor
angajate pentru încheierea unei tranzacții între părți, avocatul a fost solicitat de MN, avocatul
care l-a recomandat clientului, să depună la dosarul cauzei, cu titlu de „probe”, actele emanate
de la partea adversă, comunicate pe parcursul tratativelor nefinalizate cu împăcarea părților,
chiar fără acordul clientului său.
Avocatul a comunicat că, potrivit reglementărilor profesionale, avocatul:
A. poate în orice împrejurare să comunice autorităţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente, chiar
dacă acestea nu au fost comunicate avocatului părţii adverse;
B. nu poate să supună instanţelor judecătoreşti o propunere de soluţionare a cauzei, făcută de partea
adversă sau de către avocatul acesteia, fără autorizarea expresă a avocatului părţii adverse;
C. în toate cazurile, avocatul este obligat să comunice clientului informațiile pe care le deține în legătură
cu cazul acestuia, chiar și în situația în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.
Răspuns: AC
10 Avocatul A a renunțat unilateral la executarea contractului de asistență juridică și a comunicat
clientului că, în cazul în care contractul de asistenţă juridică încetează prin renunţarea
unilaterală a avocatului:
A. clientul este ţinut atât la plata onorariului cuvenit avocatului pentru serviciile prestate, cât şi la
acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului, nefiind exonerat de această obligaţie
chiar în condiţiile în care avocatul a renunţat unilateral la contract;
B. avocatul nu trebuie să restituie clientului onorariul încasat, deoarece, în cazul în care se angajează să
asiste şi/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, îşi asumă obligaţii de diligenţă, nu de
rezultat;
C. nu este corectă susținerea clientului, prin care acesta a arătat : avocatul trebuie să restituie clientului
onorariul încasat, pentru motivul că activitatea pe care s-a angajat să o presteze în folosul clientului –
prin încheierea contractului de asistenţă juridică – nu s-a finalizat şi, mai mult, avocatul a fost cel care a
renunţat unilateral la contract.
Răspuns: A
Drept civil - Proba scrisă

11 La data de 16.12.2018 V îl cheamă în judecată pe Z solicitând obligarea acestuia la plata sumei
de 6.000 lei reprezentând suma pe care i-a împrumutat-o lui Z și pe care acesta trebuia, potrivit
convenției părților, să o restituie la data de 13.04.2017. Z se apară invocând compensația între
creanța pretinsă de V și suma pe care acesta i-o datora cu titlu de chirie în baza unui contract
de locațiune a unui imobil încheiat între părți pentru perioada 01.05.2014-01.04.2015, în care
părțile conveniseră o chirie lunară de 500 de lei, fără a stabili scadenta ratelor de chirie. V
invocă prescripția extinctivă față de creanța pretinsă de Z, arătând că nu mai poate invoca la
acest moment compensația și, de asemenea, arată că nu a plătit suma datorată cu titlu de chirie
deoarece aceasta a fost acoperită de îmbunătățirile aduse de către el imobilului, păstrate de Z
chiar dacă nu își dăduse acordul pentru efectuarea lor. Față de aceasta situație, instanța:
A. va admite în totalitate cererea de chemare în judecată;
B. va admite în parte cererea de chemare în judecată, obligându-l pe Z la plata sumei de 500 lei;
C. va respinge în totalitate cererea de chemare în judecată.
Răspuns: B
12 Între N și H a fost încheiat la data de 12.06.2016 un contract prin care primul s-a obligat să-i
vândă celui de al doilea un număr de 300.000 de scaune de stadion. Prin contract s-a stabilit că
vor avea loc trei livrări de câte 100.000 de scaune, la distanță de 10 de zile între ele, prima
urmând a fi făcută în data de 25.06.2016. De asemenea, s-a convenit că plata întregului preț să
fie efectuată în avans, în termen de zece zile de la încheierea contractului și, totodată,
vânzătorul să predea, în termen de cinci zile de la încheierea contractului, un bilet la ordin
pentru garantarea executării obligațiilor sale. N nu a predat biletul la ordin, însă a efectuat prima
livrare în termenul convenit, fără a le mai efectua și pe celelalte două. H nu a procedat la plata
prețului. În această situație:
A. N nu este îndreptățit să solicite rezoluțiunea contractului;
B. H nu este îndreptățit să refuze plata prețului invocând excepția de neexecutare;
C. N nu este îndreptățit să invoce excepția de neexecutare.
Răspuns: AC
13 În luna mai 2015, X vinde către Y un imobil construcție, stabilindu-se că prețul va fi achitat către
Z, logodnica lui X, însă actul se va desființa dacă X nu se va căsători cu Z până la sfârșitul
anului. X decedează în luna iulie 2015 fără ca între el și Z să fi fost încheiată căsătoria, însă
numind-o pe aceasta prin testament ca fiind unicul său moștenitor. Raportat la această situație
care dintre următoarele enunțuri sunt corecte:
A. Z va putea cere obligarea lui Y la plata prețului în ipoteza în care ar putea prezenta o declarație dată
de X în fața notarului public potrivit căreia X renunțase la condiția vizând căsătoria cu Z inserată în
actul de vânzare;
B. Z nu va putea solicita restituirea imobilului de către Y înainte de sfârșitul anului 2015;
C. Z va putea cere păstrarea prețului achitat de către Y în ipoteza în care imobilul pierise fortuit în luna
iunie 2015, fără să fi fost asigurat.
Răspuns: AC
14 La data de 03.01.2012 V cumpără un imobil de la A, în contract stabilindu-se ca prețul de

500.000 lei să fie achitat până la data de 12.07.2012. Ulterior V refuză plata prețului arătând ca el
a cumpărat imobilul în considerarea faptului că se aștepta ca în zona acestuia să fie realizat un
amplu proiect imobiliar ceea ce ar fi determinat creșterea valorii imobilului achiziționat, însă
ulterior a aflat că respectivul proiect nu va mai fi realizat, situație în care nu poate fi ținut la
plata prețului în cuantumul stabilit. A îl notifica pe V la data de 23.08.2012, solicitându-i ca în
termen de 3 luni de la notificare fie să confirme actul, fie să exercite acțiunea în anulare. La data
de 11.12.2012 V se adresează instanței solicitând anularea contractului de vânzare dintre el și A
pe motiv că s-a aflat într-o eroare esențială la încheierea acestuia. Instanța:
A. va respinge cererea de chemare în judecată apreciind ca V este decăzut din dreptul de a cere anularea
contractului;
B. va respinge cererea de chemare în judecată apreciind că nu există cauza de nulitate;
C. va admite cererea de chemare în judecată.
Răspuns: B
15 F îi împrumută lui R suma de 1.000.000 lei. Prin convenție separată, constatată prin înscris sub
semnătură privată, restituirea împrumutului a fost asumată și de către S, în calitate de fideiusor
solidar, fără știința lui R. După data scadenței obligației de restituire, somat fiind de către F, S
achită acestuia întreaga sumă împrumutată, necunoscând faptul că anterior F primise de la R o
colecție de ceasuri drept plată a datoriei. Înainte de a cere plata de la S, F a fost evins de
jumătate, raportat la valoarea colecției de ceasuri, din bunurile primite. S va putea obține:
A. de la F restituirea întregii sume pe care a achitat-o acestuia;
B. de la R restituirea întregii sume pe care a achitat-o lui F;
C. de la F si, respectiv, de la R restituirea a câte o jumătate din suma pe care a achitat-o lui F.
Răspuns: A
16 F îi împrumută lui R suma de 100.000 lei, restituirea împrumutului fiind garantată prin
constituirea unei ipoteci în favoarea lui F asupra unui bun imobil al lui R. Prin contract a fost
menționată interdicția transmiterii creanței fără acordul lui R. Ulterior F, având nevoie urgentă
de bani, fără a îi cere acordul lui R, încheie o convenție cu T prin care îi transmite acestuia o
cotă de ½ din dreptul său față de R, primind de la T, la momentul încheierii convenției, suma de
50.000 lei. În această situație:
A. F rămâne singurul creditor al lui R;
B. T va fi, alături de F, creditor al lui R, dar nu va beneficia de garanția ipotecii;
C. F va răspunde față de R pentru încălcarea interdicției de transmitere a creanței fără consimțământul
acestuia.
17 Prin contract constatat prin înscris autentic, X și Z, soți, transmit către C, fiul lui X dintr-o alta
căsătorie, un imobil proprietatea lor comuna, în schimbul asumării de către C a obligației de a
efectua în favoarea lui X și a lui Z prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pe durata vieții
acestora. După o săptămână de la încheierea contractului, X și Z decedează în urma prăbușirii
avionului cu care se deplasau către Viena pentru o operație urgentă de transplant de plămâni
căreia urma să-i fie supus X. Plecând de la premisa că în patrimoniul niciunuia dintre cei doi
soți nu existau alte bunuri și soții contribuiseră în mod egal la dobândirea imobilului, iar în
urma accidentului nu se va obține nicio despăgubire, A, fiica celor doi soți va putea obține:
A. stabilirea deținerii de către ea a unei cote de 3/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului ce
aparținuse părinților săi;
B. obligarea lui C la plata către ea a unei sume reprezentând 3/8 din valoarea imobilului la momentul
accidentului aviatic, dacă va face dovada ca întreținerea era o donație deghizată;
C. obligarea lui C la plata către ea a unei sume reprezentând 1/4 din valoarea imobilului la momentul
accidentului aviatic, dacă C nu dovedește caracterul real, de act cu titlu oneros, al convenției de
întreținere.
Răspuns: BC
18 La data de 19.12.2010, între Z și C se încheie o cesiune de creanță, stabilindu-se că prețul

acesteia va fi achitat de către C la data de 27.03.2011. C refuză să plătească prețul cesiunii
motivând că debitorul cedat a devenit insolvabil. În urma repetatelor solicitări ale lui Z pentru
plata prețului cesiunii, părțile poartă, în perioada 19.12.2013-19.02.2014, negocieri în scopul
rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerii dintre ele, însă acestea se finalizează fără rezultat. La
data de 03.08.2014 Z cheamă în judecată pe C solicitând obligarea acestuia la plata prețului
cesiunii. Instanța :
A. va respinge cererea de chemare în judecată, invocând din oficiu prescripția extinctivă și stabilind că
termenul acesteia s-a împlinit înainte de introducerii cererii de chemare în judecată;
B. nu va putea invoca din oficiu prescripția extinctivă, stabilind ca fiind aplicabilă în întregime
reglementarea Codului civil 2009 în materia prescripției extinctive;
C. va respinge cererea de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției de prescripție extinctivă
invocată de către C prin întâmpinare.
19 Între X și Y se încheie un contract de tranzacție pentru a soluționa conflictul ivit între părți în
legatură cu executarea unui contract de vânzare intervenit anterior între ele, având ca obiect un
teren, contract în care X avea calitatea de vânzător, iar Y pe aceea de cumpărător. Care dintre
enunțurile următoare sunt corecte:
A. X va putea solicita anularea tranzacției dacă va dovedi că vânzarea era anulabilă pentru vicierea
consimțământului său prin leziune, pe care a descoperit-o ulterior încheierii tranzacției;
B. Tranzacția va fi nulă dacă vânzarea nu a fost încheiată în formă autentică, chiar dacă părțile au
tranzacționat expres asupra nulității;
C. Y nu va putea solicita nulitatea tranzacției invocând descoperirea ulterioară a unor înscrisuri, despre
care niciuna dintre părți nu avea cunoștință, dar care ar fi putut influența conținutul tranzacției.
Răspuns: AC
20 B donează soției sale, F, un imobil, stabilind în sarcina acesteia obligația de a plăti lunar o
anumită sumă de bani către M, fiul lui B dintr-o altă căsătorie, până la împlinirea de către acesta
a vârstei de 22 de ani. Ulterior căsătoria dintre B și F este declarată nulă. După moartea lui B, F
a încetat să mai plătească către M suma convenită în donație. La doi ani de la decesul tatălui
său, M, unicul moștenitor al lui B, decide să formuleze o acțiune împotriva lui F. M va putea cere:
A. revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii, respectiv încetarea plăților lunare către el;
B. constatarea nulității căsătoriei dintre B și F datorită existenței unei relații de rudenie între aceștia pe
care nici unul dintre ei nu o cunoscuse anterior și, în consecință, declararea nulității donației;
C. revizuirea sarcinii motivat de faptul că, din cauza crizei economice intervenite după decesul tatălui său,
suma pe care ar fi trebuit să o primească lunar a devenit neîndestulătoare pentru asigurarea unor
condiții de viață normală.
Răspuns: A
Drept procesual civil - Proba scrisă

21 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB.
Prin cererea de chemare în judecată AA a propus proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică
judiciară, iar pârâtul BB a propus prin întâmpinare proba cu înscrisuri. La al doilea termen de
judecată instanţa admite în principiu cererea de intervenţie voluntară principală formulată de
CC. La al treilea termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, AA solicită
încuviinţarea probei cu declaraţia martorului X, cu toate că nu erau incidente dispozițiile art. 254
alin. 2 pct. 1-4 NCPC. Având în vedere că la acest termen de judecată (al treilea) sunt prezenți
reclamantul AA şi pârâtul BB, iar terţul CC lipsește, instanţa de judecată:
A. va înlătura sancţiunea decăderii reclamantului AA din dreptul de a propune proba cu declaraţia
martorului X, dacă pârâtul BB îşi dă acordul expres cu privire la această probă propusă peste termenul
legal;
B. indiferent de poziţia pârâtului BB, instanţa va dispune sancţiunea decăderii reclamantului AA din dreptul
de a propune proba cu declaraţia martorului X având în vedere că nu există acordul expres al terţului
CC, acesta lipsind la acest termen de judecată, deşi era legal citat;
C. lipsa terţului CC la acest termen de judecată nu va putea fi asimilată cu existența acordului expres al
acestuia cu privire la proba propusă peste termen.
Răspuns: C
22 În ceea ce priveşte elementele autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti, este
adevărat că:
A. există identitate de părţi dacă, în primul proces o parte figurează ca reclamantă şi cealaltă ca pârâtă,
iar în al doilea proces aceste calităţi sunt inversate, atâta timp cât părţile au stat în ambele procese, în
aceeaşi calitate juridică;
B. există identitate de obiect dacă, în primul proces o parte a fost obligată să-i plătească o sumă de bani
celeilalte părţi, dar s-a omis soluţionarea cererii de plată a dobânzilor, iar în al doilea proces se solicită
plata acestor dobânzi neacordate în primul proces;
C. există identitate de obiect dacă, într-o primă cerere pretenția concretă a constituit-o recunoașterea
dreptului de proprietate asupra unui imobil, iar în cea de-a doua cerere s-a solicitat ieșirea din
indiviziune asupra aceluiași imobil.
Răspuns: AC
23 Reclamantul AA (creditor – persoană fizică) formulează o cerere de chemare în judecată a
pârâtului BB (debitor – persoană fizică) solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 14.000 de
lei reprezentând împrumut acordat şi nerestituit la termen. În dovedirea cererii sale, reclamantul
AA învederează instanţei că între părţi s-a perfectat un contract de împrumut nr. X/2019, înscris
sub semnătură privată tehnoredactat, semnat de către AA în calitate de creditor şi de BB în
calitate de debitor. În acest caz:
A. contractul de împrumut nr. X/2019, având în vedere că nu este scris în întregime de debitorul BB şi nici
nu este semnat de acesta cu formula „bun şi aprobat pentru suma de 14.000 de lei”, va avea valoare
probatorie de înscris sub semnătură privată dacă va exista o convenţie în materie probatorie, în acest
sens, între reclamantul AA şi pârâtul BB;
B. indiferent de poziţia pârâtului BB, contractul de împrumut nr. X/2019, având în vedere că nu respectă
formalitatea impusă de art. 275 NCPC, nu va avea nicio valoare probatorie în această cauză;
C. contractul de împrumut nr. X/2019, având în vedere că nu respectă formalitatea impusă de art. 275
NCPC, va avea valoare probatorie de început de dovadă scrisă numai dacă pârâtul BB îşi dă acordul
expres în acest sens.
Răspuns: A
24 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB

având ca obiect plata sumei de 5000 de lei cu titlu de împrumut acordat şi nerestituit la
scadență. În termen legal, pârâtul BB formulează o cerere de chemare în judecată a altei
persoane, respectiv a terțului CC, cerere întemeiată pe art. 68 şi urm. NCPC. În acest caz este
adevărat că:
A. interesul exercitării apelului, odată cu fondul, împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii
de chemare în judecată a terţului CC aparține şi terţului cu privire la care se urmărește atragerea
forțată în proces;
B. încheierea prin care se instanța se pronunță cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de
chemare în judecată a terţului CC nu se poate ataca decât odată cu fondul;
C. pârâtul BB poate fi scos din proces în temeiul art. 71 alin. 1 NCPC, însă hotărârea pronunțată în cauză
îi va fi opozabilă.
Răspuns: BC
25 Creditorul AA formulează o cerere de instituire a sechestrului asigurător cu privire la bunurile
mobile şi imobile ale debitorului BB, pentru o creanţă de 8000 de lei, cerere formulată în temeiul
art. 953 alin. 1 NCPC. În susţinerea cererii de instituire a sechestrului asigurător creditorul AA
face dovada că între părţi există un contract de împrumut, înscris sub semnătură privată, cu
privire la suma de 8000 de lei, că scadența de restituire a acestui împrumut nu fost respectată
de debitorul BB şi că pe rolul Judecătoriei X se află, în curs de soluționare, o cerere de
ordonanţă de plată cu privire la suma de 8000 de lei, având ca părţi pe reclamantul-creditor AA
şi pe pârâtul-debitor BB, cerere formulată în temeiul art. 1014 şi urm. NCPC. În acest caz:
A. instanţa va respinge cererea de instituire a sechestrului asigurător având în vedere că nu este
îndeplinită condiţia intentării cererii de chemare în judecată așa cum prevede expres art. 953 alin. 1
NCPC;
B. dacă instanţa va admite cererea de instituire a sechestrului asigurător, creditorul AA va putea fi obligat
la plata unei cauțiuni în cuantum fixat de instanţă;
C. creditorul AA nu are interes să instituie un sechestru asigurător asupra bunurilor debitorului BB având
în vedere că în cererea de ordonanță de plată cu privire la suma de 8000 de lei instanţa urmează a
pronunța o hotărâre executorie conform art. 1025 alin. 1 NCPC.
Răspuns: B
26 Contestaţia în anulare, pentru motivul prevăzut de art. 503 alin. 1 NCPC, nu se poate exercita,
potrivit legii, în nici o situație, împotriva unei hotărâri:
A. prin care se rezolvă un conflict de competenţă;
B. pronunțată cu privire la o cerere de asigurare de probe;
C. pronunţată într-o cerere de ordonanţă preşedinţială.
Răspuns: A
27 La data de 7 octombrie 2020, Judecătorul X a rămas în pronunţare cu privire la cererea de
chemare în judecată formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB având ca
obiect restituire bun aflat în depozit. În conformitate cu art. 396 NCPC s-a amânat pronunțarea
pentru data de 21 octombrie 2020. Cu toate că s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de
21 octombrie 2020, la data de 13 octombrie 2020 Judecătorul X respinge cererea de chemare în
judecată ca neîntemeiată. În acest caz:
A. hotărârea judecătorească este lovită de nulitate, însă vătămarea va trebui dovedită de partea care
invocă această nulitate;
B. hotărârea judecătorească nu este lovită de nulitate având în vedere că termenul de amânare a
pronunțării hotărârii este unul relativ;
C. partea interesată este îndrituită să solicite repunerea pe rol a cauzei pentru a avea posibilitatea de
formula concluzii scrise.
28 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB

având ca obiect plata sumei de 195000 de lei reprezentând contravaloarea unor servicii prestate
conform contract nr. X/2018, plata sumei de 25000 de lei reprezentând penalităţi contractuale de
întârziere aferente debitului de 195000 de lei, calculate între data scadenţei (1.03.2019) şi data
introducerii cererii de chemare în judecată (4.11.2019), respectiv plata penalităţilor contractuale
de întârziere ce vor deveni scadente în cursul judecăţii. În acest caz:
A. cererea de chemare în judecată este de competenţa materială a tribunalului având în vedere că
penalitățile scadente anterior sesizării instanței intră în determinarea cuantumului obiectului cererii de
chemare în judecată;
B. cererea de chemare în judecată este de competenţa materială a judecătoriei;
C. capătul de cerere referitor la plata penalităţilor de întârziere ce vor deveni scadente în cursul judecăţii
va fi anulat de instanţa de judecată având în vedere lipsa de obiect a acestuia.
Răspuns: B
29 Dacă pârâtul a introdus o cerere de chemare în garanţie, iar prima instanţă a admis atât cererea
de chemare în judecată, cât şi cererea de chemare în garanţie, atunci potrivit legii:
A. chematul în garanţie este îndrituit să intenteze apel contra reclamantului, apel în care poate invoca
netemeinicia cererii de chemare în judecată;
B. pârâtul poate declara apel împotriva reclamantului numai dacă chematul în garanţie introduce apel
împotriva pârâtului;
C. chematul în garanţie este îndrituit să intenteze apel contra pârâtului, apel în care poate invoca
inexistența obligației sale de garanţie.
Răspuns: AC
30 La data de 7 iulie 2020, Creditorul AA formulează împotriva debitorului BB o cerere de executare
silită adresată executorului judecătoresc X prin care solicită deschiderea dosarului de
executare în baza unui titlu executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească definitivă nr.
X/2015. În acest caz:
A. executorul judecătoresc X este îndrituit să refuze motivat deschiderea procedurii de executare silită
dacă constată că a intervenit prescripția dreptului de a cere şi a obține executarea silită;
B. executorul judecătoresc X, cu privire la deschiderea sau nu a procedurii de executare silită, va
pronunța o încheiere, cu citarea creditorului AA, această citare fiind obligatorie potrivit legii;
C. încheierea executorului judecătoresc X cu privire la cererea de executare silită urmează a fi
comunicată, potrivit legii, atât creditorului AA, cât şi debitorului BB.
Drept penal - Proba scrisă

31 Dacă X, auzind țipete din locuința vecinei sale, unde izbucnise un incendiu, a spart ușa acestei
locuințe, reușind să permită astfel ca persoanele care se aflau înăuntru să iasă și să se salveze:
A. X va beneficia de cauza de neimputabilitate constând în excesul neimputabil;
B. X va beneficia de cauza justificativă constând în legitima apărare dacă incendiul a fost provocat de
vecina sa, care a uitat o lumânare aprinsă;
C. X va răspunde penal pentru infracțiunea de distrugere.
32 X, major, aflat sub influența alcoolului, a imobilizat victima, ținându-i mâinile strâns legate la
spate, pentru ca prietenul acestuia, Y, cu care se înțelesese anterior în acest sens, să-i poată
sustrage portofelul. După ce Y a găsit bunul căutat și l-a luat, X a eliberat victima din
strânsoare, fugind împreună cu Y de la locul comiterii infracțiunii. Dacă Y avea vârsta de 15 ani,
iar acest aspect era cunoscut de X:
A. în sarcina lui Y se va reține circumstanța agravantă constând în profitarea de starea de vădită
vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;
B. în sarcina lui X se va reține circumstanța agravantă constând în săvârșirea infracțiunii în stare de
intoxicație voluntară cu alcool chiar dacă această stare nu a fost provocată în vederea comiterii
infracțiunii;
C. în sarcina lui X se va reține circumstanța agravantă constând în săvârșirea infracțiunii de către un
infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor.
Răspuns: C
33 La data de 12.03.2018, X i-a spus lui Y, fratele său în vârstă de 17 ani, să pătrundă în timpul
nopții într-o locuință pentru a sustrage mai multe bunuri, promițându-i că ulterior îl va ajuta să
le vândă, X păstrându-și doar 10% din prețul ce va fi obținut. Dacă Y a procedat întocmai, X
vânzând ulterior bunurile sustrase pentru suma de 2000 de lei, din care a păstrat 200 de lei,
conform înțelegerii:
A. X va putea fi condamnat pentru infracțiunea de instigare la violare de domiciliu în variantă agravată;
B. X va putea fi condamnat pentru tăinuire;
C. în sarcina lui Y se va reține un concurs de infracțiuni.
34 În cazul în care X a comis, la data 21.10.2019, o infracțiune de viol care a avut ca urmare
moartea victimei:
A. prescripția răspunderii penale nu operează;
B. dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de 10 ani, prescripția executării pedepsei nu operează;
C. dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de 7 ani, poate interveni reabilitarea de drept după
executarea acestei pedepse.
Răspuns: AB
35 În cazul în care societatea D S.R.L., persoană juridică, prin intermediul administratorului său, T,
a evidențiat, cu intenție, în actele contabile, cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale,
pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
A. societatea D poate răspunde penal pentru evaziune fiscală;
B. T poate răspunde penal pentru evaziune fiscală;
C. pentru această faptă, față de societatea D se poate dispune pedeapsa complementară a dizolvării și
pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară.
Răspuns: AB
36 X îl înjunghie cu un cuțit în repetate rânduri în zona toracică pe vecinul său, care tocmai se
întorcea de la bancă, de unde retrăsese o sumă mare de bani, pentru a-i sustrage această sumă,
cu consecința decesului vecinului. Dacă X a reușit sustragerea sumei respective, pe lângă o
infracțiune contra patrimoniului, se va reține:
A. infracțiunea de omor simplu;
B. infracțiunea de omor calificat pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni (în modalitatea
înlesnirii);
C. infracțiunea de tâlhărie în concurs cu o infracțiune de ucidere din culpă.
Răspuns: B
37 X a mers pe un câmp și a dat foc unui rucsac al său, acesta arzând complet. Dacă în zonă nu se
afla nicio așezare sau persoană într-un perimetru de 5 km, iar focul nu s-a extins, în sarcina lui
X:
A. nu se poate reține infracțiunea de distrugere;
B. se poate reține infracțiunea de distrugere în varianta tip;
C. se poate reține infracțiunea de distrugere calificată.
Răspuns: A
38 X a dat o declarație în calitate de martor într-un proces în care Y era acuzat că, la data de
1.10.2019, și-a ucis șeful la locul lor de muncă din București. În declarația sa, X a afirmat că în
ziua respectivă s-a aflat împreună cu Y într-o deplasare de serviciu în altă localitate, deși în
realitate nu fusese în acel loc. Dacă Y a fost condamnat totuși pentru infracțiunea de omor, fără
ca instanţa să-şi fundamenteze soluţia pe declaraţia lui X, în sarcina lui X:
A. se poate reține infracțiunea de favorizarea făptuitorului;
B. se poate reține infracțiunea de mărturie mincinoasă;
C. nu se poate reține nicio infracțiune.
Răspuns: B
39 În cazul în care X prezintă la bancă documente din care rezultă că are un salariu de 3 ori mai
mare decât avea în realitate și că deține în proprietate un imobil care nu îi aparținea, pe care îl
aduce drept garanție pentru obținerea unui credit care nu i-ar fi fost acordat de bancă dacă ar fi
cunoscut situația reală a veniturilor și a bunurilor acestuia, în sarcina lui X se poate reține:
A. infracțiunea de înșelăciune;
B. infracțiunea de uz de fals dacă nu X a falsificat înscrisurile prezentate, dar avea cunoștință despre
caracterul lor fals;
C. infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.
Răspuns: AB
40 X, contabilul unei societăți cu răspundere limitată, și-a transferat în contul propriu sume de bani
din conturile societății, pe care le-a folosit pentru a cumpăra familiei sale cadouri de Crăciun. În
această situație, în sarcina lui X:
A. se poate reține infracțiunea de furt;
B. se poate reține infracțiunea de delapidare;
C. nu se poate reține infracțiunea de abuz în serviciu.
Răspuns: BC
Drept procesual penal - Proba scrisă

41 În cauza aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, prin
ordonanța nr.26/P/2019 procurorul de caz a dispus clasarea cauzei față de suspectul X în
temeiul art. 315 alin.1 lit. b) raportat la art. 16 alin.1 lit. f) CPP – a intervenit prescripția
răspunderii penale. Copia ordonanței de clasare a fost comunicată suspectului X și persoanei
vătămate Y. În aceste condiții:
A. persoana vătămată Y poate cere continuarea procesului penal în temeiul dispozițiilor art. 319 CPP;
B. față de cazul în temeiul căruia s-a dispus clasarea, suspectul X nu poate cere continuarea procesului
penal;
C. în cazul în care persoana vătămată Y formulează, după atacarea soluției la procurorul ierarhic superior
și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, plângere la judecătorul de cameră preliminară în
temeiul art. 340-341 CPP, nu este posibilă soluția admiterii plângerii, desființării soluției și începerii
judecății cu privire la suspectul X.
Răspuns: C
42 Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași s-a dispus trimiterea în
judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților AB și CD pentru săvârșirea infracțiunii de
ucidere din culpă. Ca urmare a rămânerii definitive a încheierii judecătorului de cameră
preliminară prin care s-a dispus începerea judecății, în cauză se fixează termen de judecată la
data 14 mai 2020. La acest termen, după citirea actului de sesizare, instanța deschide
cercetarea judecătorească şi procedează la audierea inculpatului AB în procedură obișnuită.
După finalizarea audierii, la același termen de judecată:
A. moștenitorii persoanei decedate se pot constitui părți civile în cauză împotriva celor doi inculpați;
B. cererea lui CD de judecare potrivit procedurii simplificate în cazul recunoașterii învinuirii trebuie
respinsă, fiind tardiv formulată;
C. AB nu mai poate invoca excepția de necompetență teritorială a instanței sesizate prin rechizitoriu.
Răspuns: BC
43 Prin ordonanța nr. 198/P/2017 din 01 octombrie 2020, procurorul de caz din cadrul Parchetului
de pe lângă Judecătoria Ploiești dispune renunțarea la urmărire penală față de suspectul RT
pentru acuzația referitoare la săvârșirea infracțiunii de delapidare. Prin aceeași ordonanță
procurorul de caz a mai dispus, în temeiul art. 318 alin. 6 CPP ca, în termen de 60 de zile,
suspectul să repare paguba produsă și să frecventeze un program de consiliere. Prin raportare
la împrejurările cauzei:
A. obligațiile stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală nu pot fi impuse decât cu acordul
prealabil și scris al suspectului;
B. în procedura de confirmare a ordonanței de renunțare la urmărirea penală de către judecătorul de
cameră preliminară, citarea persoanelor interesate este obligatorie;
C. ordonanța de renunțare la urmărirea penală cu impunerea respectării acestor obligaţii nu mai poate fi
revocată de procuror în nicio situație.
Răspuns: B
44 În cauza penală având ca obiect infracțiunea de luare de mită săvârșită de inculpatul X
Tribunalul București dispune, prin sentință, declinarea cauzei către Tribunalul militar Iaşi ca
urmare a calității de militar (în grad de soldat) deținută de inculpat. După primirea dosarului,
Tribunalul militar Iaşi constată că acea calitate de militar a fost obținută de inculpat după
săvârșirea infracțiunii imputate, astfel că dispune declinarea cauzei spre competentă
soluționare către Tribunalul București. În această situație:
A. între cele două instanțe s-a născut un conflict negativ de competență;
B. conflictul de competență va fi soluționat de către Curtea de apel București;
C. conflictul de competență va fi soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Răspuns: AC
45 Prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov s-a instituit,
în cauza 302/P/2019, măsura asigurătorie a sechestrului penal până la concurența sumei de
500.000 lei pentru a garanta repararea pagubei produse prin infracțiunea de înșelaciune cu
consecințe deosebit de grave, reținută în sarcina inculpatului XX. În cauză, persoana vătămată
ZZ s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente TT pentru
suma de 650.000 lei.
A. eventuala contestație formulată de XX împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror va fi soluționată
potrivit legii doar de către procurorul ierarhic superior;
B. eventuala contestație formulată de XX în temeiul art. 250 C.p.p. împotriva măsurii asigurătorii luate de
procuror este suspensivă de executare;
C. în raport cu finalitatea măsurii asigurătorii dispuse în cauză, sechestrul poate fi luat și asupra bunurilor
părții responsabile civilmente TT.
Răspuns: C
46 Inculpatul AB este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii
de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 244 alin. (2) raportat la art.
256*1 C.pen. Prin sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Sinaia s-a dispus condamnarea
inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, menţinerea măsurii arestului preventiv în temeiul art. 399 C.p.p. și admiterea
acţiunii civile formulate de CD. Prin aceeași hotărâre, admițând cererea formulată de CD în
temeiul art. 397 raportat la art. 249 CPP, instanța a luat măsura asigurătorie a sechestrului penal
asupra bunurilor inculpatului până la concurența sumei de 3.000.000 lei, având în vedere că o
astfel de măsură nu fusese luată anterior. În cauză:
A. menţinerea măsurii arestării preventive este nelegală în raport cu soluţia dispusă pe latura penală;
B. dispoziţia cu privire la luarea măsurii asigurătorii este executorie;
C. măsura arestului preventiv trebuia înlocuită în mod obligatoriu cu măsura arestului la domiciliu faţă de
soluţia pronunţată în cauză pe latura penală.
Răspuns: AB
47 Ca urmare a mandatului de arestare preventivă emis faţă de inculpatul A de către judecătorul de
drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti - instanţă căreia i-ar reveni competenţa să
judece cauza pe fond - , inculpatul a fost plasat în Penitenciarul Giurgiu pentru o perioadă de 30
de zile, care urmează să expire la data de 04 noiembrie 2020. La data de 03 noiembrie 2020
procurorul de caz depune la Tribunalul Giurgiu propunerea de prelungire a arestării preventive
dispuse faţă de inculpatul A, formulată în temeiul art. 234-235 CPP.
A. judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Giurgiu este competent să soluţioneze
propunerea formulată;
B. judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Giurgiu este obligat să restituie propunerea la
procuror cu menţiunea de a o depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei
competente;
C. propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpatului A nu este formulată în termenul prevăzut
de lege.
Răspuns: AC
48 Prin încheierea rămasă definitivă la data de 25.01.2020, judecătorul de cameră preliminară din
cadrul Curţii de Apel Cluj a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpatul GR pentru
săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. În actul de sesizare a instanţei de
judecată s-a reţinut că inculpatul, judecător în cadrul Curţii de Apel Timişoara, a condus
imprudent autovehiculul proprietate personală provocând un accident care a avut ca urmare
producerea unei infirmităţi persoanei vătămate TI. În cursul judecăţii în primă instanţă, după
citirea actului de sesizare, inculpatul GR a promovat concursul pentru ocuparea unui post de
judecător la ÎCCJ, fiind numit la această instanță începând cu data de 01.03.2020. În aceste
condiții și în raport cu dispozițiile art. 49 CPP:
A. competenţa de a judeca această cauză în primă instanţă aparţine Curţii de Apel Cluj;
B. competenţa de a judeca această cauză în primă instanţă aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
C. competenţa de a judeca această cauză în primă instanţă aparţine Tribunalului Cluj.
Răspuns: B
49 Prin sentinţa penală pronunţată la data de 15.10.2019, a cărei minută a fost comunicată la
18.10.2019, Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea inculpatului AB pentru săvârşirea
infracţiunii de delapidare, admiterea în parte a acţiunii civile formulate de partea civilă CD şi
obligarea inculpatului la repararea prejudiciului în cuantum de 230 000 lei, respingând în acelaşi
timp şi cererea expertului ZY de majorare a onorariului stabilit pentru efectuarea expertizei
financiar contabile.
Hotărârea, redactată in extenso, a fost comunicată tuturor participanţilor (inclusiv expertului
ZY) 3 luni mai târziu, respectiv la data de 14.01.2020. În aceste condiţii:
A. apelul declarat de procuror la data de 18.01.2020 este un apel formulat în termen;
B. eventualul apel declarat în termen de partea civilă nu este suspensiv de executare în ceea ce privește
latura civilă a cauzei;
C. expertul ZY poate declara apel cu privire la orice aspect al laturii penale sau civile a cauzei.
50 Prin sentinţa penală rămasă definitivă prin neapelare, faţă de inculpatul AB se dispune
renunţarea la aplicarea pedepsei pentru fapta de loviri şi alte violenţe precum şi respingerea
acţiunii civile exercitate de partea civilă IZ prin care a solicitat obligarea inculpatului la
repararea prejudiciului nepatrimonial produs. Instanţa a respins cererea inculpatului AB,
formulată prin avocat, de constatare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale, cerere
dezbătută odată cu susţinerea concluziilor pe fond. În raport cu dispoziţiile art. 426 CPP:
A. este admisibilă contestaţia în anulare formulată de partea civilă IZ împotriva acestei hotărâri pe motivul
că această cauză s-a judecat în primă instanță fără citarea sa legală;
B. este admisibilă contestaţia în anulare formulată de inculpatul AB împotriva acestei hotărâri pe motivul
că a fost condamnat deşi la dosar existau probe cu privire la împlinirea termenului de prescripţie a
răspunderii penale iar cererea sa de constatare a prescripției a fost respinsă în mod greșit;
C. este admisibilă contestaţia în anulare formulată de inculpatul AB pe motivul că împotriva sa se mai
pronunţase anterior o hotărâre definitivă pentru aceeaşi faptă, doar dacă cererea de contestaţie este
introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei.
Examen de absolvire
15 noiembrie 2020 G1
A B C A B C A B C
1 a ¢ c 21 a b ¢ 41 a b ¢
2 a ¢ c 22 ¢ b ¢ 42 a ¢ ¢
3 niciun raspuns corect 23 ¢ b c 43 a ¢ c
4 a b ¢ 24 a ¢ ¢ 44 ¢ b ¢
5 a b ¢ 25 a ¢ c 45 a b ¢
6 ¢ ¢ c 26 ¢ b c 46 ¢ ¢ c
7 a ¢ ¢ 27 niciun raspuns corect 47 ¢ b ¢
8 ¢ b c 28 a ¢ c 48 a ¢ c
9 ¢ b ¢ 29 ¢ b ¢ 49 niciun raspuns corect
10 ¢ b c 30 niciun raspuns corect 50 niciun raspuns corect
11 a ¢ c 31 niciun raspuns corect
12 ¢ b ¢ 32 a b ¢
13 ¢ b ¢ 33 niciun raspuns corect
14 a ¢ c 34 ¢ ¢ c
15 ¢ b c 35 ¢ ¢ c
16 niciun raspuns corect 36 a ¢ c
17 a ¢ ¢ 37 ¢ b c
18 niciun raspuns corect 38 a ¢ c
19 ¢ b ¢ 39 ¢ ¢ c
20 ¢ b c 40 a ¢ ¢
Primire în profesie ca avocat stagiar
Grila nr.1 - 30 august 2019 -
INPPA
OEPA - (STAGIAR) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 1 din 15
1 Incompatibilităţile prevăzute de lege în cazul avocaţilor:
A. se verifică şi se constată, din oficiu sau la cerere, de comisia de disciplină a baroului;
B. se verifică şi se constată, și din oficiu, de consiliul baroului;
C. se verifică şi se constată, la cerere, de decanul baroului.
Răspuns: B
2 Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor din afara U.N.B.R. sunt, după caz:
A. nule de drept;
B. anulabile, această anulare putând fi dispusă de către instanţa competentă;
C. anulabile, această anulare putând fi dispusă şi de Consiliul U.N.B.R.
Răspuns: A
3 Exercitarea acţiunii disciplinare în cazul avocaţilor, potrivit legii:
A. este de competenţa decanului baroului din care fac parte avocaţii vizaţi de acţiunea disciplinară;
B. este de competenţa Consiliului U.N.B.R. când acțiunea priveşte membrii Consiliului U.N.B.R.;
C. este de competența Consiliului U.N.B.R. când acțiunea priveşte membrii consiliului baroului.
Răspuns: B
4 Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare
profesională iniţială nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate:
A. decanul baroului îi va solicita avocatului în cauză să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite;
B. consiliul baroului îi va solicita avocatului în cauză să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite;
C. decanul baroului va iniţia procedura disciplinară cu privire la avocatul în cauză dacă se constată că acesta,
din rea-credinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar.
Răspuns: B
5 Este adevărat că, potrivit legii:
A. în cabinetul individual de avocatură îşi pot exercita profesia doi avocaţi definitivi titulari împreună cu avocați
colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei;
B. cabinetele grupate pot avea şi proprietate comună;
C. în situația în care societatea profesională cu răspundere limitată din avocatură se constituie din avocați
care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmă vor intra, în toate cazurile, în
procedură de lichidare.
Răspuns: B
6 În cazul în care se acordă, potrivit legii, asistenţă judiciară gratuită:
A. aceasta poate fi retrasă, prin decizia consiliului baroului, dacă se dovedeşte că a fost obţinută prin fraudă;
B. aceasta poate fi retrasă de decanul baroului, dacă starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a
ameliorat şi permite plata onorariului;
C. avocatul desemnat să acorde asistență judiciară gratuită urmează să își îndeplinească însărcinarea în baza
împuternicirii avocaţiale semnate de solicitant.
Răspuns: B
7 În ceea ce priveşte principiile de exercitare a profesiei de avocat, este adevărat că:
A. avocatul nu răspunde penal, în nicio situaţie, pentru susţinerile făcute oral în faţa instanţelor de judecată;
B. nimeni nu poate impune, unei persoane, în nicio situaţie, un anumit avocat;
C. în exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii sau presiuni din partea autorităţilor şi
instituţiilor publice.
Răspuns: C
8 Obligaţia avocatului de a păstra secretul profesional:
A. împiedică avocatul, în toate cazurile, să folosească informaţia cu privire la un fost client;
B. revine şi persoanelor cu care avocatul conclucrează în exercitarea profesiei;
C. este absolută, dar limitată în timp, până la finalizarea mandatului dat de client.
Răspuns: B
9 Avocatul AA a fost sancţionat disciplinar, prin hotărâre disciplinară definitivă, cu interdicţia de a
exercita profesia pe o perioadă de 6 luni. În perioada executării sancţiunii disciplinare privind
interdicţia de a exercita profesia:
A. avocatul poate să participe la activitatea organelor profesiei;
B. avocatul nu poate face uz de calitatea de avocat;
C. avocatul nu poate presta asistenţă juridică, cu excepţia cazului în care a fost angajat de client anterior
aplicării sancţiunii disciplinare.
Răspuns: B
10 Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
A. ocupaţii care lezează bunele moravuri;
B. calitatea de consilier în consiliile judeţene;
C. calitatea de traducător autorizat, în condiţiile legii.
Răspuns: A
11 Clientul AA formulează şi depune la barou o contestaţie privind onorariul avocaţial perceput de
avocatul BB, în temeiul contractului de asistenţă juridică X/2018, motivat de faptul că avocatul în
cauză nu s-a prezentat la niciun termen de judecată în cauza în care a fost angajat, deşi onorariul
stabilit fusese plătit anticipat la semnarea contractului de asistenţă, situaţie care ar impune
restituirea acestui onorariu. În acest caz, contestaţia clientului AA:
A. se soluţionează de consiliul baroului;
B. se soluţionează, prin decizie, de comisia de disciplină a baroului, după ascultarea părţilor;
C. se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării.
Răspuns: C
12 Spre deosebire de avocatul salarizat în interiorul profesiei, avocatul definitiv colaborator:
A. poate avea un client personal în cadrul formei de exercitare a profesiei unde îşi desfăşoară activitatea;
B. îşi poate exercita profesia într-un cabinet individual;
C. îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract încheiat în formă scrisă.
Răspuns: A
13 Cererea privind înfiinţarea unui sediul secundar al unui cabinet individual de avocatură:
A. se aprobă de consiliul baroului în circumscripţia căruia există sediul principal al cabinetului individual;
B. trebuie să cuprindă, printre altele, vechimea în profesie a avocaţilor care îşi vor desfăşura activitatea la
sediul secundar;
C. se soluţionează prin decizie care poate fi atacată, în toate situaţiile, la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15
zile de la comunicare.
Răspuns: B
14 Contractul de asistenţă juridică încheiat între avocat şi client:
A. este încheiat în formă scrisă, cerută ad validitatem;
B. dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului, chiar dacă a fost
încheiat printr-un mijloc de comunicare la distanţă;
C. nu poate fi încheiat în formă verbală.
Răspuns: B
15 Avocatul, cu privire la cauza care i-a fost încredinţată de client:
A. nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații, în nicio situaţie, niciunei autorități sau persoane;
B. poate fi ascultat ca martor dacă are dezlegarea prealabilă, expresă sau tacită, din partea tuturor clienților
săi interesați în cauză;
C. este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului în cazul în care
acțiunile și scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenței și/sau al reprezentării, se dovedesc, pe
parcursul acesteia, ca fiind infracționale.
Răspuns: C
16 Este nedemn de a fi avocat, printre alţii:
A. cel care se găseşte în exerciţiul unei funcţii de demnitate publică;
B. cel care exercită funcţia de rector al unei instituţii de învăţământ superior;
C. cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, fapta de a fi exercitat sau
sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.
Răspuns: C
17 Executarea deciziilor disciplinare se face de către:

A. consiliul baroului în care avocatul sancţionat este înscris;
B. Consiliul U.N.B.R.;
C. Comisia permanentă a U.N.B.R.
Răspuns: A
18 Avocatul AA i-a solicitat consiliului baroului din care face parte să ia act de împrejurarea că a optat
pentru înfiinţarea unei societăţi civile profesionale de avocaţi, împreună cu avocatul BB, a cărui
definitivare în profesie urmează să se producă în mai puţin de 30 de zile de la data înregistrării
cererii de mai sus. Consiliul baroului sesizat, după caz:
A. va lua act de cererea avocatului AA, raportat la împrejurarea că unul dintre principiile organizării şi
exercitării profesiei de avocat este cel al libertăţii alegerii formei de exercitare a profesiei;
B. va aproba cererea avocatului AA, întemeindu-şi soluţia pe împrejurarea că definitivarea în profesia de
avocat a avocatului BB urmează să aibă loc, cu certitudine, în mai puţin de 30 de zile de la data înregistrării
acesteia;
C. va respinge cererea avocatului AA, pe motivul că o societate civilă profesională de avocaţi nu poate fi
înfiinţată decât prin asocierea a cel puţin doi avocaţi, definitivi la data încheierii contractului de societate.
Răspuns: C
19 Justițiabilul AA a formulat cerere de ajutor public judiciar prin acordarea de asistență judiciară de
către un avocat, pe care instanța i-a admis-o, solicitând desemnarea unui avocat în acest sens.
Decanul baroului din raza teritorială a instanței l-a desemnat pe avocatul BB, înscris în registrul de
asistență judiciară. AA a solicitat, însă, să fie desemnat avocatul CC care nu și-a dat acordul în
acest sens; cererea de desemnare a lui CC a fost respinsă. Soluția de respingere a solicitării de
desemnare a lui CC este:
A. nelegală, deoarece, potrivit legii, orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul;
B. legală, deoarece CC nu și-a dat consimțământul în acest sens;
C. nelegală, deoarece orice avocat înscris în barou este calificat pentru asigurarea asistenței judiciare.
Răspuns: B
20 Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale, din sfera privată a clientului
său, ori care privește un secret operațional sau comercial ce i-a fost încredințat în virtutea calității
de avocat constituie, potrivit legii:
A. abatere disciplinară gravă;
B. infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani;
C. motiv de suspendare din profesie.
Răspuns: B
Drept civil - (STAGIAR) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 4 din 15
21 În materia prescripţiei:
A. părțile pot conveni ca termenul de prescripție al dreptului la acțiunea confesorie de superficie să fie de 20
de ani;
B. clauza prin care părțile declară prescriptibil în termen de 10 ani dreptul la acțiunea confesorie de servitute
este lovită de nulitate absolută;
C. debitorul care a făcut plata de bunavoie, fără să știe că termenul de prescripție al dreptului la acțiune era
împlinit, poate cere restituirea prestației de la creditor.
Răspuns: B
22 Minorul R, în vârstă de 15 ani, era pus sub interdicție judecătorească și locuia în casa părintească
cu tutorele său T, singura rudă rămasă după decesul părinților. La data de 5 iulie 2019, într-o criză
de furie, R l-a atacat pe T și i-a produs leziuni grave în zona capului, acesta din urmă fiind
transportat de urgență la spital. Imediat după aceea, R a luat autoturismul proprietatea lui T și în
timp ce conducea pe strada principală a intrat în coliziune pe contrasens cu un alt autoturism
condus de V, producând avarierea autoturismelor în proporție de aproximativ 35% și vătămarea
gravă a integrității corporale a lui V. În raport de situația descrisă:
A. R nu va răspunde pentru faptele sale ilicite, chiar dacă s-ar dovedi că a acționat cu discernământ;
B. R poate fi obligat la o indemnizație către victimele faptelor sale, într-un cuantum echitabil, ținându-se
seama de starea patrimonială a părților, dar numai dacă se dovedește că a avut discernământ;
C. T ar putea fi exonerat de răspundere pentru fapta lui R față de victima V, dacă dovedește că fapta lui R se
datorează altor cauze decât modului în care T și-a îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității
părintești.
Răspuns: C
23 La sărbătorirea majoratului lui F, fiul vecinului său, D i-a făcut o promisiune de donație în formă
autentică cu privire la un apartament situat în Cluj, întrucât era atașat de acesta și ar fi dorit să-l
stimuleze să urmeze cursurile unei facultăți în acel oraș. F a acceptat în formă autentică
promisiunea și ulterior a realizat lucrări de amenajare a apartamentului în valoare de aproximativ
10.000 lei. După câteva luni de la terminarea liceului, F a plecat în Franța unde și-a găsit un loc de
muncă. D este nemulțumit de întreaga situație, cu atât mai mult cu cât nu se aștepta ca F să nu-și
continue studiile în Cluj. Pentru acest motiv, D este tentat să vândă apartamentulul unui terț. În
raport de situația descrisă:
A. promisiunea de donație se revocă de drept, ca urmare a neexecutării sarcinii de către F;
B. dacă D vinde apartamentul, F poate cere rezoluțiunea contractului de vânzare pentru încălcarea clauzei de
inalienabilitate;
C. dacă D nu execută promisiunea, F poate pretinde de la acesta daune interese reprezentând cheltuielile
făcute cu amenajarea apartamentului.
Răspuns: C
24 Care dintre enunțurile de mai jos nu este corect din punct de vedere legal:
A. în caz de neînțelegere între părți la răscumpărarea servituții de trecere, instanța poate suplini
consimțământul proprietarului fondului aservit.
B. dreptul de superficie constituit pe o durată de 99 de ani poate fi reînnoit la împlinirea acestui termen;
C. uzufructuarul are dreptul de a arenda bunul primit în uzufruct;
Răspuns: A
25 În cazul răspunderii delictuale, ca și în cazul celei contractuale, ca regulă:
A. autorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut;
B. prejudiciul se repară integral;
C. moștenitorii victimei pot cere, după moartea acesteia, repararea prejudiciului nepatrimonial constând în
restrângerea posibilităţilor de viaţă socială suferit de victimă prin fapta ilicită;
Răspuns: B
26 Prin acțiunea introdusă la data de 10 iunie 2018 pe rolul Judecătoriei Timișoara, reclamantul R l-a
chemat în judecată pe pârâtul P pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună
obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate și posesie a terenului în suprafață de 2000
mp situat în Timișoara. La data de 30 august 2018, prin contractul de vânzare încheiat între P și J, a
fost transferat dreptul litigios asupra terenului cu un preț avantajos către J, acesta din urmă fiind
judecător la Judecătoria Timișoara și promitent cumpărător în promisiunea bilaterală de vânzare
încheiată la data de 10 februarie 2018 cu P. În raport de această situație, contractul de vânzare este:
A. lovit de nulitate absolută pentru incapacitatea lui J de a dobândi dreptul litigios;
B. valabil încheiat;
C. anulabil pentru leziune.
Răspuns: B
27 La data de 5 aprilie 2019, a fost încheiat un contract între societățile C SRL și D SRL pentru livrarea
unor materiale de construcţie la patru termene precis stabilite, a căror respectare era de esenţa
contractului. În contract s-a stipulat un pact comisoriu în sensul că, pentru neîndeplinirea obligației
de livrare a primei cantități de materiale, în valoare totală de 500.000 lei, la data de 15 mai 2019,
contractul se reziliază de drept, D SRL fiind considerat de drept în întârziere. În fapt, D SRL nu a
livrat materialele la termenul convenit. Deşi la data de 20 mai 2019 C SRL a notificat debitoarea cu
privire la desființarea de drept a contractului la termenul încălcat, D SRL a livrat totuși cantitatea de
materiale la data de 25 mai 2019. Totodată, a trimis şi factura către C SRL pentru plata preţului
materialelor în termen de 3 zile, sub sancţiunea plăţii unor penalități de 0,5% din suma datorată pe
zi de întârziere. Întrucât intenționează să livreze o altă cantitate de materiale, dar C SRL se află în
întârziere cu plata facturii mai bine de 2 luni de la data scadenței, D SRL poate:
A. să invoce excepția de neexecutare a contractului;
B. să obțină obligarea lui C SRL la plata prețului materialelor şi a penalităţilor de întârziere;
C. să obțină restituirea materialelor livrate de la C SRL;
Răspuns: C
28 În materia imputației plății făcută de debitor, acesta are dreptul să impute plata asupra unei datorii
care nu este exigibilă cu preferință față de o datorie scadentă:
A. fără acordul creditorului;
B. la propria alegere, dacă datoria s-a născut anterior celei scadente;
C. atunci când s-a prevăzut că poate plăti anticipat;
Răspuns: C
29 Întrucât R avea o datorie personală la C, în sumă de 25.000 lei, pe care nu ar fi putut să o restituie la
data scadenței, 10 iulie 2015, P, proaspătul soț al acesteia, a achitat datoria către creditor, pentru a-
și dovedi sentimentele faţă de R şi având acordul acesteia. C a primit plata cu bună – credință, mai
ales că P menționase că achitarea datoriei ar fi un cadou pentru soția lui. La data de 1 octombrie
2018, P şi R s-au separat în fapt din cauze imputabile exclusiv lui R. În raport de această situație, P
poate obține restituirea sumei:
A. de la C, în temeiul plății nedatorate;
B. de la R, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză;
C. de la R prin revocarea donației.
Răspuns: C
A. debitorul răspunde, de la data punerii în întârziere, pentru orice pierdere cauzată de un caz fortuit, chiar și
în situația în care cazul fortuit îl liberează pe debitor de executarea obligației;
B. stipulația prin care creditorul este exonerat de a face dovada cazurilor în care debitorul se află de drept în
întârziere este considerată nescrisă;
C. notificarea de punere în întârziere a unui codebitor solidar produce efecte și față de ceilalți.
Răspuns: A
31 La data de 1 aprilie 2017, arhitectul W a încheiat un contract de locațiune cu L pentru un spațiu
locativ situat la parterul unui imobil, cu scopul desfășurării activității profesionale a unui cabinet de
arhitectură pentru care W era înregistrat ca persoană fizică autorizată. Conform voinței exprese a
părților, contractul a fost încheiat pe durată nedeterminată și înregistrat la Administrația financiară.
Întrucât afacerea nu a mers foarte bine, la data de 1 aprilie 2018, W a încetat să mai plătească chiria
și a eliberat spațiul închiriat. În raport de această situație:
A. locațiunea se consideră încheiată la expirarea termenului de un an de la data încheierii contractului;
B. L poate să pună în executare silită contractul pentru plata chiriei;
C. W putea oricând să înceteze executarea contractului, întrucât era încheiat pe durată nedeterminată.
Răspuns: B
32 Prin contractul de întreținere încheiat în formă autentică la data de 20 septembrie 2017, F s-a obligat
față de G să-i asigure întreținerea pentru toată durata vieții în schimbul transferului dreptului de
proprietate asupra unui teren, proprietatea lui G, și a obligației acestuia din urmă de a cultiva
terenul și a valorifica recolta în favoarea lui F. După încheierea contractului, F și-a îndeplinit
corespunzător obligația de întreținere, spre deosebire de G care nu a prestat activitățile la care se
obligase. În raport de această situație:
A. F poate să invoce excepția de neexecutare a contractului;
B. contractul de întreținere este lovit de nulitate absolută;
C. clauza prin care G se obligă să presteze servicii în favoarea lui F este considerată nescrisă.
Răspuns: C
33 Renunțarea la moștenire:
A. poate fi revocată numai la cererea creditorilor succesibilului renunțător în termenul general de prescripție;
B. poate fi prezumată, în anumite condiţii;
C. este irevocabilă din partea renunțătorului.
Răspuns: B
34 În materia mandatului:
A. răspunderea mandanților față de mandatar este solidară, dacă mandatul a fost dat aceluiași mandatar
pentru o afacere comună;
B. mandatul dat de mai multi mandanți aceluiași mandatar pentru o afacere comună poate fi revocat de
oricare dintre ei;
C. mandatul continuă față de mandatarii obligați să lucreze împreună, chiar dacă unul dintre ei a decedat;
Răspuns: A
A. dacă un contract este menținut în parte, ca efect al nulității parțiale, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu
dispozițiile legale aplicabile;
B. dreptul de a denunța unilateral un contract încheiat pe durată nedeterminată poate fi exercitat de oricare
dintre părți, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz;
C. în cazul nulității unui act juridic cu executare succesivă, partea care a primit o prestație în temeiul acestui
act nu este obligată la restituire.
Răspuns: C
36 X i-a vândut lui Y un ceas unicat cu prețul de 250.000 lei care urma să fie plătit în 10 rate lunare
egale. Predarea bunului către cumpărător a avut loc la data încheierii contractului, stabilindu-se că
X își rezerva proprietatea bunului până la plata integrală a prețului. Y nu a achitat ultima rată a
prețului. În această situație X poate pretinde:
A. executarea obligației de plată a ratei neachitate și dobânda prevăzută în contract, chiar dacă bunul pierise
fortuit anterior scadenței ultimei rate a prețului;
B. rezoluțiunea contractului și obligarea lui Y la restituirea ceasului și la plata unei sume cu titlu de daune-
interese, inclusiv o compensație echitabilă pentru folosirea ceasului de către Y;
C. rezoluțiunea contractului și păstrarea de către X a sumelor încasate cu titlu de rate ale prețului, cu excepția
ipotezei în care s-a convenit altfel în contract.
Răspuns: A
37 Preluarea de datorie:
A. convenită cu debitorul poate produce efecte și fară acordul creditorului;
B. nu liberează pe debitorul inițial dacă noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a
consimțit la preluare, fară a cunoaște insolvabilitatea noului debitor;
C. nu are niciun efect asupra existenței garanțiilor creanței constituite de terți, chiar dacă aceștia nu și-au dat
acordul la preluare.
Răspuns: B
38 În cazul în care într-un contract a fost inserată o clauză penală:
A. debitorul se poate libera oferind prestația stabilită în clauza penală;
B. creditorul nu poate cere atat executarea obligației principale cât și a penalității stabilită pentru întarziere
dacă accepta, fără rezerve, executarea obligației;
C. instanța poate reduce penalitatea numai în cazul în care este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi
prevăzut de părți la încheierea contractului.
Răspuns: B
39 Reducțiunea liberalităților excesive:
A. poate fi cerută numai de către moștenitorii rezervatari;
B. ca regulă, se realizează prin echivalent;
C. poate fi invocată oricând pe cale de excepție.
Răspuns: C
40 Decăderea unui debitor din beneficiul termenului care afectează obligația:
A. face ca obligația să devină de îndată exigibilă;
B. este opozabilă celorlalți codebitori, dacă răspunderea lor este solidară;
C. poate fi cerută atunci când debitorul nu satisface o condiție considerată esențială de creditor la data
încheierii contractului, chiar dacă nu s-a stipulat expres în contract despre caracterul esențial al condiției.
Răspuns: A
Drept procesual civil - (STAGIAR) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 7 din 15
41 În cazul unei cereri de chemare în judecată îndreptate împotriva unei persoane juridice de drept
privat care are un dezmembrământ fără personalitate juridică:
A. competenţa teritorială, în toate cazurile, aparţine alternativ instanţei de la sediul principal al persoanei
juridice sau instanţei locului unde ea are dezmembrământul fără personalitate juridică;
B. competenţa teritorială este alternativă în cazul în care cererea de chemare în judecată are ca obiect
obligaţii care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembământului ori din fapte săvârşite de
acesta;
C. competenţa teritorială aparţine, în toate cazurile, exclusiv instanţei de la de la sediul principal al persoanei
juridice.
Răspuns: B
42 Spre deosebire de abţinere, recuzarea:
A. se poate face verbal în şedinţa de judecată sau în scris;
B. se soluţionează prin încheiere care se pronunţă în şedinţă publică;
C. nu determină suspendarea judecăţii cauzei.
Răspuns: C
43 AA, în calitate de reclamant, formulează o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu
pârâtul BB. La primul termen de judecată se prezintă reclamantul AA şi lipseşte pârâtul BB. Din
înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că pârâtul BB nu fusese legal citat. În acest caz, în lipsa
pârâtului BB:
A. neregularitatea privind procedura de citare a pârâtului BB poate fi invocată şi de reclamantul AA, precum şi
de instanţă din oficiu;
B. neregularitatea privind procedura de citare a pârâtului BB poate fi invocată de instanţă din oficiu, în orice
stare a pricinii;
C. neregularitatea privind procedura de citare a pârâtului BB poate fi invocată de reclamantul AA până cel mai
târziu la termenul imediat următor primului termen de judecată.
Răspuns: A
44 Intervine sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată, în procedura regularizării, dacă:
A. lipsesc motivele de fapt ale cererii;
B. dacă reclamanţii nu şi-au îndeplinit obligaţia de a desemna un reprezentant comun, atunci când legea
impune o asemenea conduită;
C. dacă reclamantul nu face dovada îndeplinirii procedurii prealabile impuse de o normă imperativă.
Răspuns: A
45 Instanţa de judecată, cu privire la excepţiile procesuale invocate, poate pronunţa următoarele
soluţii:
A. dacă excepţia procesuală invocată este întemeiată, instanţa o va admite, pronunţând în toate cazurile, o
încheiere cu caracter interlocutoriu;
B. dacă excepţia procesuală invocată este neîntemeiată, instanţa o va respinge printr-o încheiere
interlocutorie;
C. dacă excepţia procesuală invocată este întemeiată, instanţa o va admite, pronunţând o încheiere
preparatorie atunci când constată perimată cererea de chemare în judecată.
Răspuns: B
46 Asemănător renunţării la judecată, în cazul renunţării la dreptul subiectiv pretins:
A. instanţa va pronunţa o hotărâre care este supusă, în toate cazurile recursului;
B. dacă renunţarea este făcută în instanţa de apel , hotărârea primei instanţe va fi anulată în tot sau în parte,
în măsura renunţării, iar cererea se va respinge pe fond;
C. aceasta se poate face şi verbal în şedinţa de judecată.
Răspuns: C
47 Termenul de exercitare a revizuirii curge de la:
A. data rămânerii definitive a primei hotărâri atunci când revizuirea se exercită pentru existenţa unor hotărâri
definitive potrivnice;
B. data pronunţării hotărârii în cazul în care revizuirea se exercită pentru motivul că instanţa s-a pronunţat
asupra unor lucruri care nu s-au cerut;
C. cel din urmă act de executare când revizuirea a fost cerută pentru motivul că obiectul pricinii nu se află în
fiinţă.
Răspuns: C
48 În procedura necontencioasă judiciară, ca regulă:
A. încheierea prin care se încuviinţează cererea este supusă numai recursului, cu excepţia celei pronunţate de
un complet al ÎCCJ, care este definitivă;
B. încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie numai după rămânerea definitivă a acesteia;
C. instanţa se pronunţă în raport cu toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost
invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
Răspuns: C
49 Cererea de ordonanţă preşedinţială este, potrivit Codului de procedură civilă, de competenţa:
A. instanţei de apel, dacă litigiul pe fondul cauzei se află în apel;
B. judecătoriei, în toate cazurile în care nu există un litigiu pendente, pe fondul cauzei;
C. instanţei competente să se pronunţe primă instanţă asupra fondului dreptului în cazul în care litigiul, pe
fondul cauzei, se află în rejudecarea în fond, după casarea cu reţinere.
Răspuns: C
50 În materia procedurii ordonanţei de plată:
A. cererea de ordonanţă de plată este de competenţa judecătoriei, indiferent de valoarea obiectului cererii;
B. debitorul-pârât este obligat să depună întâmpinare cu cel puţin 3 zile înaintea termenului de judecată;
C. dacă este cazul, instanţa va pronunţa o hotărâre de expedient, supusă numai recursului, prin care ia act de
înţelegerea părţilor, în cazul în care creditorul şi debitorul ajung la o înţelegere asupra plăţii.
Răspuns: B
51 Cererea de încuviinţare a executării silite, adresate instanţei de executare competente:
A. se poate face de executorul judecătoresc sau de creditor, în cazul în care executorul judecătoresc refuză
nejustificat sesizarea instanţei de executare;
B. se soluţionează, prin încheiere, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor;
C. se soluţionează prin încheiere care, în caz de respingere, poate fi atacată numai cu apel, de creditor sau de
executorul judecătoresc.
Răspuns: B
52 În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, este adevărat că:
A. instanţa de executare nu poate invoca, din oficiu, prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, în
cursul derulării acesteia;
B. aceasta se întrerupe dacă executarea silită s-a perimat;
C. instanţa de executare competentă va respinge cererea de încuviinţare a executării silite după împlinirea
termenului de prescripţie.
Răspuns: A
53 Suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare:
A. se dispune prin încheiere care poate fi atacată numai cu apel, în mod separat, în termen de 5 zile, termen
care curge de la comunicarea încheierii, pentru partea prezentă;
B. este obligatorie, cauţiunea nefiind necesară, dacă înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o
hotărâre judecătorească dată în primă instanţă;
C. se dispune, în caz de admitere, prin încheiere care se comunică executorului judecătoresc, la cererea
debitorului.
Răspuns: B
54 În ceea ce priveşte chemarea în judecată altor persoane:
A. terţul poate fi introdus în proces şi de intervenientul principal, devenit parte, ca urmare admiterii în principiu
a cererii de intervenţie;
B. aceasta trebuie făcută de reclamant până la închiderea dezbaterilor, înaintea primei instanţe;
C. terţul chemat în judecată prin intermediul acestei cereri de intervenţie dobândeşte poziţia procesuală de
pârât, iar hotărârea îşi va produce efectele şi în privinţa sa.
Răspuns: A
55 Este adevărat că:
A. dacă prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea unui contract, în apel, se poate cere, pentru
prima oară, repunerea părţilor situaţia anterioară încheierii contractului prin restituirea prestaţiilor executate;
B. dacă pârâtul a fost obligat, prin hotărârea judecătorească de primă instanţă, să plătească reclamantului o
sumă de bani, precum şi dobânda aferentă acesteia, apelul său referitor la inexistenţa obligaţiei de plată
principală a sumei de bani se va extinde şi în privinţa obligării la plata dobânzii;
C. reclamantul care a revendicat un imobil în calitate de moştenitor are dreptul să susţină, direct în apel, că a
dobândit bunul în calitate de cumpărător.
Răspuns: B
56 Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul BB,
constatarea nulității absolute a contractului de vânzare a unui utilaj agricol și repunerea părților în
situația anterioară în sensul restituirii de către pârâtul-vânzător a ratei din preț încasate, în valoare
de 100.000 lei. Având în vedere că valoarea totală a contractului de vânzare este de 230.000 lei:
A. competența materială de a judeca cererea de chemare în judecată va reveni tribunalului;
B. competența materială de a judeca cererea de chemare în judecată va reveni judecătoriei, deoarece suma
efectiv pretinsă este sub 200.000 lei;
C. cele două capete de cerere vor fi disjunse deoarece atrag competența materială a unor instanțe de grad
diferit.
Răspuns: A
57 Nulitatea actului de procedură:
A. poate fi invocată de orice parte din proces, indiferent dacă că este caz de nulitate absolută sau relativă;
B. are drept efect desființarea actului în tot sau în parte de la data constatării nulității;
C. nu este condiționată de vreo vătămare în cazul în care se încalcă dispozițiile legale referitoare la
constituirea instanței.
Răspuns: C
58 Între persoana AA, cu domiciliul în Craiova, în calitate de creditor și persoana BB, cu domiciliul în
București, în calitate de debitor, s-a încheiat un contract de împrumut sub semnătură privată pentru
suma de 70.000 lei care nu este titlu executoriu potrivit legii. Ulterior, debitorul a constituit o
ipotecă, prin contract încheiat în formă autentică, asupra unui tablou depozitat într-o galerie de artă
din Brașov, pentru a-i garanta creditorului executarea obligației. În caz de neplată, la scadență, a
sumei împrumutate:
A. executorul judecătoresc sesizat de creditorul AA, va refuza deschiderea procedurii de executare împotriva
debitorului BB, motivat de faptul că pentru a se recunoaşte executorialitatea contractului de ipotecă,
contractul principal de împrumut trebuie să fie el însuşi titlu executoriu potrivit legii;
B. este posibilă executarea silită a creanței garantate prin contract de ipotecă valabil încheiat, chiar dacă
dreptul de creanţă însuşi nu este constatat printr-un înscris care să constituie titlu executoriu;
C. cererea de executare silită este de competența exclusivă a executorilor judecătorești din circumscripția
Curții de apel Brașov.
Răspuns: B
59 În cazul în care partea a depus cererea de chemare în judecată prin mandatar şi şi-a ales domiciliul
la mandatarul său, arătându-l pe acesta ca persoană însărcinată cu primirea actelor de procedură,
iar mandatarul a semnat de primirea citației pentru un termen de judecată:
A. partea nu va mai fi citată în tot cursul judecății la acea instanță, chiar dacă nu se înfățișează la termenul
pentru care a fost citată, afară de cazul în care prin lege se prevede altfel;
B. partea trebuie să fie citată pentru termenele ulterioare dacă nu se înfățișează la termenul pentru care a fost
citată;
C. partea care se înfățișează înaintea instanței la termenul pentru care a fost citată nu va mai fi citată în tot
cursul procesului, inclusiv în căile de atac.
Răspuns: A
60 AA, în calitate de reclamant, introduce prin mandatar neavocat MM, în contradictoriu cu pârâtul BB,
o cerere de chemare în judecată prin care solicită lăsarea în deplină proprietate și pașnică folosință
imobilul situat la adresa Y. La cerere nu se anexează și înscrisul doveditor al calității de mandatar
neavocat a lui MM. După comunicarea cererii de chemare în judecată, pârâtul BB:
A. este obligatoriu să invoce prin întâmpinare excepția lipsei dovezii calității de reprezentant pentru a evita
sancțiunea decăderii, excepția fiind de ordine privată;
B. este în drept să invoce excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în tot cursul judecății în primă
instanță, cât și direct în calea de atac;
C. este în drept să invoce excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în tot cursul judecății în primă
instanță.
Răspuns: C
Drept penal - (STAGIAR) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 10 din 15
61 Dispozițiile privind legea penală mai favorabilă intervenită până la judecarea definitivă a cauzei:
A. nu pot fi aplicate ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament;
B. pot fi aplicate actelor normative declarate neconstituționale;
C. nu pot fi aplicate incriminărilor din legi speciale.
Răspuns: B
62 Poate reprezenta o cauză justificativă:
A. consimțământul persoanei vătămate;
B. excesul neimputabil;
C. cazul fortuit.
Răspuns: A
63 Dacă pentru două infracțiuni aflate în concurs, instanța a stabilit o pedeapsă cu închisoarea și o
pedeapsă cu amenda, pedeapsa ce se va aplica inculpatului (pedeapsa rezultantă) va fi:
A. pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa cu închisoarea;
B. pedeapsa cu închisoarea, la care se adaugă o treime din pedeapsa amenzii;
C. pedeapsa cu închisoarea, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii.
Răspuns: C
64 Inculpatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă comisă cu intenție la pedeapsa de un an
închisoare. Înainte de executarea pedepsei, în baza unor rezoluții infracționale distincte, timp de o
lună, în zile diferite, inculpatul a sustras diverse bunuri din locuințele mai multor persoane. În cauză:
A. sunt incidente dispozițiile privind recidiva;
B. sunt incidente dispozițiile privind unitatea infracțiunii continuate;
C. sunt incidente dispozițiile privind pluralitatea intermediară.
Răspuns: C
65 Constituie circumstanțe atenuante legale:
A. eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii;
B. împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii;
C. depășirea limitelor stării de necesitate.
Răspuns: C
66 Cu respectarea tuturor celorlalte condiții prevăzute de lege, suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere poate fi dispusă dacă:
A. pedeapsa aplicată inculpatului este numai amenda;
B. pedeapsa aplicată inculpatului este închisoarea de cel mult trei ani, indiferent de limitele prevăzute de lege
pentru infracțiunea comisă;
C. pedeapsa aplicată inculpatului este închisoarea de cel mult trei ani, dar numai în condițiile în care
pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă este mai mică de 7 ani.
Răspuns: B
67 În cazul răspunderii penale a persoanei juridice:
A. este posibil ca elementele constitutive ale infracțiunii să fie întrunite în cazul acesteia, dar să nu fie întrunite
în cazul persoanei fizice (autorul material);
B. aceasta poate fi angajată și în cazul autorităților publice;
C. aceasta nu se aplică în niciun caz instituțiilor publice.
Răspuns: A
68 Constituie infracțiune:
A. comiterea unei fapte constând într-o acțiune, cu intenție, dacă legea care incriminează fapta respectivă nu
specifică în mod expres forma de vinovăție cu care trebuie comisă fapta;
B. comiterea unei fapte constând într-o acțiune, din culpă, dacă legea care incriminează fapta respectivă nu
specifică în mod expres forma de vinovăție cu care trebuie comisă fapta;
C. comiterea unei fapte constând într-o inacțiune, din culpă, dacă legea care incriminează fapta respectivă nu
specifică în mod expres forma de vinovăție cu care trebuie comisă fapta.
Răspuns: A
69 Măsura de siguranță a confiscării speciale poate fi luată:
A. doar dacă instanța constată existența unei stări de pericol pentru făptuitor;
B. doar dacă făptuitorului i se aplică o pedeapsă;
C. față de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată.
Răspuns: C
70 X a fost condamnat definitiv pentru comiterea infracțiunii de viol care a avut ca urmare moartea
victimei. La scurtă vreme după ce X a fost reabilitat, acesta comite o infracțiune de omor pentru
care este judecat. În cauză:
A. nu sunt incidente dispozițiile privind omorul calificat prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) C.pen. (omorul
comis de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea
de omor);
B. sunt incidente dispozițiile privind omorul calificat prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) C.pen., dar nu și cele
privind recidiva;
C. sunt incidente atât dispozițiile privind omorul calificat prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) C.pen., cât și cele
privind recidiva.
Răspuns: A
71 În urma unei altercații avute cu victima, inculpatul a constrâns-o pe aceasta să se arunce din trenul
aflat în mișcare. În urma impactului cu solul, victima a suferit leziuni care i-au pus în primejdie viața.
În sarcina inculpatului se va reține:
A. infracțiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii, în varianta atenuată – când actele de determinare au
fost urmate de o încercare de sinucidere;
B. infracțiunea de vătămare corporală în varianta punerii în primejdie a vieții persoanei;
C. tentativă la infracțiunea de omor comisă prin folosirea energiei fizice a victimei.
Răspuns: C
72 După ce a consumat băuturi alcoolice într-un bar, ajungând într-o stare avansată de ebrietate,
inculpatul a intrat într-o altercație cu două persoane cărora le-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii.
În cauză:
A. se va reține o singură infracțiune de lovire sau alte violențe în formă continuată;
B. se vor reține două infracțiuni de lovire sau alte violențe în concurs;
C. va fi incidentă cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 29 C.pen. (intoxicația), deoarece inculpatul a
acționat din cauza intoxicării cu alcool.
Răspuns: B
73 Prin constrângere fizică, inculpatul a întreținut un raport sexual cu victima. În urma violențelor
aplicate victimei, în scopul întreținerii raportului sexual, aceasta a suferit leziuni pentru vindecarea
cărora au fost necesare 90 de zile de îngrijiri medicale. În cauză se va reține:
A. o infracțiune de viol în varianta tip, prevăzută de art. 218 alin. (1) C.pen., în concurs cu infracțiunea de
lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 C.pen;
B. o infracțiune de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218 alin. (3) lit. e) C.pen. (fapta a avut ca urmare
vătămarea corporală);
C. o infracțiune de viol în varianta tip prevăzută de art. 218 alin. (1) C.pen.
Răspuns: C
74 Inculpatul a pătruns fără drept într-o locuință, de unde a sustras mai multe bunuri. S-a constatat
ulterior că unele bunuri aparțineau proprietarului locuinței, iar altele unei alte persoane ce locuia
acolo cu chirie. În speță, încadrarea corectă va fi:
A. o infracțiune de furt calificat;
B. două infracțiuni de furt calificat;
C. o infracțiune de furt și o infracțiune de violare de domiciliu.
Răspuns: A
75 X și Y se înțeleg să o deposedeze pe victimă de geanta pe care o ținea în mână. În acest sens X
încearcă să smulgă geanta victimei dar, nereușind, începe să o lovească pe aceasta cu pumnii. În
urma loviturilor primite victima scapă geanta din mână, iar Y și-o însușește și ambii făptuitori
părăsesc împreună, în fugă, locul faptei. În cauză se va reține:
A. coautorat la infracțiunea de tâlhărie, în sarcina ambilor făptuitori;
B. tentativă la infracțiunea de tâlhărie pentru X și infracțiunea de furt pentru Y.
C. infracțiunea de lovire și alte violențe pentru X și infracțiunea de furt pentru Y.
Răspuns: A
76 X intră într-un magazin de încălțăminte și, sub pretextul că vrea să cumpere o pereche de pantofi,
probează mai multe modele. La un moment dat, profitând de neatenția vânzătoarei, X a fugit din
magazin cu perechea de pantofi pe care o proba. În speță se va reține:
A. infracțiunea de abuz de încredere;
B. infracțiunea de înșelăciune;
C. infracțiunea de furt.
Răspuns: C
77 Pentru existența infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, sesizarea făcută prin
denunț sau plângere:
A. trebuie să se refere exclusiv la existența unei fapte prevăzute de legea penală ori la săvârșirea unei
asemenea fapte de către o anumită persoană;
B. se poate referi și la comiterea unui delict civil;
C. se poate referi și la săvârșirea unei contravenții.
Răspuns: A
78 Pe parcursul lunii februarie 2018, inculpatul X, prin acte materiale distincte, dar în baza aceleiași
rezoluții, a întocmit în fals facturi fiscale și chitanțe în baza cărora a vândut drujbe către numiții A, B
și C. Aceștia au declarat că nu se constituie parte civilă, întrucât nu li s-a produs vreo pagubă, fiind
mulțumiți de calitatea obiectelor pe care le-au achiziționat, pe care le folosesc și în prezent. Fapta
comisă de inculpatul X constituie:
A. infracțiunile de fals intelectual, uz de fals și înșelăciune, toate comise în concurs real;
B. infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată;
C. trei infracțiuni de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs real.
Răspuns: B
79 Nu poate fi autor al infracțiunii de luare de mită:
A. medicul angajat cu contract de muncă într-o clinică privată;
B. expertul tehnic judiciar;
C. avocatul.
Răspuns: C
80 În cazul în care s-a comis o infracțiune de abandon de familie:
A. instanța nu poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
pentru aceasta, chiar dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile până la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare;
B. fapta nu se pedepsește dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile de întreținere restante până la primul
termen de judecată;
C. fapta nu se pedepsește dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile de întreținere restante până la terminarea
urmăririi penale.
Răspuns: C
Drept procesual penal - (STAGIAR) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 13 din 15
81 La judecata în primă instanţă:
A. cercetarea judecătorească începe întotdeauna cu audierea inculpatului;
B. cercetarea judecătorească începe când cauza se află în stare de judecată;
C. ordinea în care se desfăşoară cercetării judecătoreşti prevăzută în lege nu poate fi schimbată indiferent de
motiv de instanţa de judecată.
Răspuns: B
82 Hotărârea instanţei este o sentinţă în cazul în care:
A. prima instanţă se dezinvestește fără a soluţiona cauza;
B. instanţa se pronunţă asupra recursului în interesul legii, sentinţa fiind în acest caz fiind definitivă;
C. instanţa competentă se pronunţă asupra apelului.
Răspuns: A
83 La judecarea apelului:
A. instanţa de apel nu poate da o nouă apreciere probelor deja administrate în cauză;
B. se aplică numai regulile de procedură prevăzute expres în lege privind judecarea apelului;
C. instanţa verifică hotărârea atacată atât pe baza lucrărilor şi a materialului din dosar, cât şi a oricăror probe
administrate în faţa instanţa de apel.
Răspuns: C
84 Începerea urmăririi penale cu privire la faptă:
A. se poate dispune şi de către organul de cercetare penală, însă ordonanţa acestuia este supusă ulterior
confirmării procurorului;
B. nu se poate dispune, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă esenţiale ale sesizării;
C. se dispune de organul de urmărire penală întotdeauna înaintea punerii în mişcare a acţiunii penale, prin
rezoluţie sau ordonanţă motivată.
Răspuns: B
85 În cauzele în care inculpatul este minor:
A. organul de urmărire penală este obligat să solicite efectuarea referatului de evaluare, pentru ca actul să
poată fi evaluat de procuror la rezolvarea cauzei;
B. aceste cauze se judecă potrivit regulilor de competenţă obişnuite;
C. în cazul în care s-a luat de instanţă faţă de minor măsura educativă a internării într-un centru educativ,
executarea acesteia nu poate fi amânată sau întreruptă, în condiţiile legii procesual penale.
Răspuns: B
86 Procurorul, potrivit competenţelor prevăzute de lege în faza urmăririi penale:
A. dacă încheie un acord de recunoaşterea vinovăţiei cu inculpatul, nu va mai întocmi rechizitoriu, dispune
prin ordonanţă trimiterea acordului cât şi a dosarului cauzei, instanţei de judecată;
B. rezolvă cauzele penale prin ordonanţă sau rechizitoriu;
C. are competenţa exclusivă de a pune în mişcare acţiunea penală cât şi de a dispune extinderea urmăririi
penale, în toate cazurile.
Răspuns: B
87 În cazul în care procurorul dispune renunţarea la urmărirea penală:
A. soluţia poate fi dispusă numai după punerea în mişcare a acţiunii penale;
B. ordonanţa prin care s-a dispus soluţia este verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul
parchetului;
C. încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară, în procedura de confirmarea soluţiei a dispus
desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, este supusă
contestaţiei, care nu are însă efect suspensiv.
Răspuns: B
88 Revocarea măsurii preventive se dispune dacă:
A. procurorul a rezolvat cauza printr-o soluţie de netrimitere în judecată;
B. instanţa constată în cursul judecăţii faptul că au încetat temeiurile care au determinat-o;
C. instanţa a pronunţat încetarea procesului penal.
Răspuns: B
89 Referitor la retragerea apelului:
A. poate fi retras numai până la terminarea cercetării judecătoreşti la instanţa de apel;
B. declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel;
C. apelul declarat de procuror nu poate fi retras în nicio situaţie.
Răspuns: B
90 În cazul disjungerii acţiunii civile în procesul penal:
A. disjungerea se dispune de instanţa penală prin încheiere, care poate fi atacată cu contestaţie în 24 de ore
de la pronunţare;
B. probele administrate până la disjungere nu pot fi folosite de instanţă la soluţionarea acţiunii civile disjunse;
C. disjungerea se dispune de instanţă din oficiu, la cererea părţilor sau a procurorului.
Răspuns: C
91 Potrivit regulilor de competenţă:
A. tribunalul judecă în primă instanţă infracţiunile date potrivit legii în competenţa sa, soluţionează conflicte de
competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia sa, contestaţiile formulate împotriva hotărârilor
pronunţate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege;
B. judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, însă soluţionează şi alte cauze date anume în
competenţa sa potrivit legii;
C. curtea de apel soluţionează , apeluri, cereri de strămutare, conflicte de competenţă ivite între instanţele din
circumscripţia sa şi recursuri în interesul legii.
Răspuns: A
92 Reţinerea, ca măsură preventivă:
A. se poate dispune pentru 24 ore, însă în durata acesteia este inclus şi timpul strict necesar conducerii celui
reţinut la sediul organului judiciar.
B. în cazul plângerii împotriva măsurii, dacă se constată faptul că au fost încălcate dispoziţiile legale care
reglementează condiţiile luării reţinerii, organul judiciar competent dispune revocarea acesteia şi punerea
de îndată în libertate a celui reţinut;
C. dacă a fost dispusă de organul de cercetare penală, ordonanţa de reţinere trebuie confirmată de procuror
care efectuează supravegherea cercetării penale în cauză.
Răspuns: B
93 Contestaţia împotriva hotărârii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive în cursul
urmăririi penale:
A. este suspensivă de executare;
B. poate fi introdusă de părţi, persoana vătămată şi inculpat;
C. se soluţionează în cameră de consiliu, iar hotărârea luată se pronunţă în cameră de consiliu.
Răspuns: C
94 În cursul cercetării judecătoreşti, în cauza aflată pe rolul Judecătoriei sector 2 Bucureşti în care
inculpatul AB era judecat pentru comiterea infracţiunii de furt , instanţa, din oficiu a invocat
necompetenţa sa teritorială, întrucât infracţiunea a fost comisă în sectorul 1, competentă teritorial
fiind Judecătoria sector 1. Cu privire la această excepţie de necompetenţă teritorială, instanţa:
A. în măsura în care va fi dovedită, va admite excepţia şi va declina cauza Judecătoriei sector 1, competentă
teritorial;
B. va respinge excepţia, întrucât nu a fost invocată cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege;
C. nu va admite excepţia, deoarece excepţia de necompetenţă teritorială nu poate fi invocată din oficiu de
instanţă.
Răspuns: B
95 La data de 2.06.2018, PV, în calitate de persoană vătămată, a depus plângere prealabilă la organul
de cercetare penală împotriva lui AB, pentru comiterea infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prev.
de art. 193 alin. 2 cp. În plângere,PV precizează că la data de 2.02 2018, în urma unei discuţii
contradictorii cu o persoană necunoscută, a fost lovită de acesta, iar conform certificatului medico-
legal obţinut în aceeaşi zi, leziunile provocate au necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale pentru
vindecare. Identitatea făptuitorului PV a aflat-o la data de 1.06.2018, a doua zi depunând şi
plângerea prealabilă. Faţă de datele speţei:
A. plângerea prealabilă a fost introdusă peste termenul prevăzut de lege;
B. plângerea prealabilă a fost introdusă în termenul prevăzut de lege;
C. dacă, după trimiterea în judecată a lui AB, tardivitatea plângerii prealabile, va fi constatată de instanţă, se
va dispune achitarea inculpatului.
Răspuns: A
96 În cauza privind pe inculpatul AB, urmărit penal pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune prev.
de art. 244 alin. 1, procurorul, constatând în urma efectuării unei expertize medico-legale că acesta
suferă de o boală gravă, a dispus prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege
suspendarea urmăririi penale. Pe perioada suspendării urmăririi penale:
A. organele de urmărire penală nu vor efectua acte specifice urmăririi penale, cele efectuate fiind nule.
B. organele de cercetare penală vor continua să efectueze toate actele a căror îndeplinire nu este împiedicată
de situaţia inculpatului, cu respectarea dreptului la apărare al părţilor, subiecţilor procesuali;
C. pot fi efectuate numai acte procedurale, însă numai cu acceptul inculpatului sau a avocatului acestuia, care
va asista la efectuarea acestora.
Răspuns: B
97 Prin rechizitoriul întocmit la data de 5. 02. 2019, procurorul a dispus trimiterea în judecată a
inculpatului AB în stare de libertate pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. Prin acelaşi
rechizitoriu procurorul a dispus şi clasarea cauzei pentru suspectul CD pentru infracţiunea de
complicitate la furt calificat săvârşită de AB, întrucât fapta nu a fost comisă de suspect cu forma de
vinovăţie prevăzută de lege. Totodată, procurorul a propus instanţei prin rechizitoriu, luarea faţă de
inculpat, a măsurii controlului judiciar. Având în vedere datele speţei:
A. în mod greşit procurorul a dispus prin rechizitoriu, care este numai actul de sesizare al instanţei prin care se
dispune trimiterea inculpatului în judecată, şi clasarea cauzei;
B. în mod corect procurorul a propus prin rechizitoriu, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat.
C. clasarea cauzei pentru suspectul CD trebuia dispusă de procuror numai prin ordonanţă, altfel, dispusă prin
rechizitoriu, soluţia nu poate fi contestată ulterior de persoana interesată, la judecătorul de cameră
preliminară.
Răspuns: B
98 În cauza privind inculpaţii AB şi CD, judecaţi pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, instanţa,
constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, a declarat terminată cercetarea judecătorească.
După terminarea cercetării judecătoreşti, în cadrul dezbaterilor preşedintele completului a dat
cuvântul pentru a pune concluzii procurorului, persoanei vătămate, celorlalte părţi, cu precizarea că:
A. durata concluziilor acestora nu poate fi limitată de instanţă, întrucât ar aduce atingere exercitării dreptului la
apărare;
B. dezbaterile nu pot fi întrerupte, având caracter continuu;
C. preşedintele completului are dreptul să îl întrerupă pe cel care are cuvântul dacă în susţinerile lui,
depăşeşte limitele cauzei;
Răspuns: C
99 În cursul urmăririi penale, inculpaţii AB, CD, EF,coautori la comiterea infracţiunii de furt calificat
prev. de art. 229 alin. 1 lit. b) cp, sesizată de persoana vătămată PV, au iniţiat încheierea unui acord
de recunoaşterea vinovăţiei, adresându-se procurorului care efectua urmărirea penală cu această
solicitate. În urma declaraţiilor acestora, procurorul a considerat că, după modul în care aceştia au
recunoscut faptele comise, doar cu AB poate fi încheiat acordul de recunoaşterea vinovăţiei. În
aceste condiţii:
A. acordul nu poate fi încheiat de procuror numai cu inculpatul AB, deoarece ar afecta prezumţia de
nevinovăţie privind ceilalţi inculpaţi;
B. legea permite ca acordul să poată fi încheiat distinct, numai cu inculpatul AB, fără a fi afectată prezumţia de
nevinovăţie a inc. CD şi EF, cu care nu se va încheia acord;
C. dacă va fi încheiat, acordul trebuie să conţină şi acceptul persoanei vătămate.
Răspuns: B
100 AB, a fost condamnat de judecătoria C. la 2 ani închisoare cu executare pentru comiterea
infracţiunii de furt , soluţia fiind menţinută de Curtea de apel X, ca urmarea respingerii apelului
inculpatului. După executarea pedepsei, la data la care a considerând că s-a împlinit termenul de
reabilitarea prevăzut de legea penală, condamnatul formulează o cerere de reabilitare
judecătorească. Cererea de reabilitare judecătorească:
A. este de competenţa exclusivă a instanţei care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat
condamnarea a cărei reabilitare se cere;
B. este anulată, dacă înainte de soluţionarea cererii, faţă de condamnat a fost pusă în mişcare acţiunea
penală pentru o altă infracţiune;
C. se soluţionează de instanţa competentă printr-o sentinţă, supusă contestaţiei, în termen de 10 zile de la
comunicare.
Răspuns: C
30 august 2019
G1
A B C A B C A B C A B C
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
Grila nr.1 - 31 august 2018 -
INPPA
1 Interdicţia de a exercita profesia de avocat, pe o perioadă de o lună, constituie:
A. o măsură provizorie, luată de instanţa disciplinară, în caz de abatere evidentă şi gravă, până la soluţionarea
definitivă a cauzei;
B. o măsură provizorie, luată de consiliul baroului, până la încetarea stării de incompatibilitate;
C. o sancţiune disciplinară.
Răspuns: C
2 Acţiunea disciplinară:
A. este exercitată de decanul baroului;
B. poate fi exercitată în termen de cel mult 3 ani de la data la care consiliul baroului a luat cunoştinţă de
săvârşirea abaterii;
C. va fi susţinută în faţa instanţei disciplinare de consilierul desemnat, în acest scop, de consiliul baroului.
Răspuns: C
3 Activităţile fiduciare exercitate de avocat pot consta, printre altele, în:
A. primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi de bunuri, rezultate din
valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a
lichidării unui patrimoniu;
B. stabilirea temporară a sediului unei societăţi (comerciale) la sediul profesional al avocatului;
C. plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate.
Răspuns: AC
4 Avocatul salarizat în interiorul profesiei:
A. are dreptul la clientelă proprie;
B. poate activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
C. poate denunţa contractul de salarizare în interiorul profesiei, prin înştiinţarea celeilalte părţi cu cel puţin 3
luni înainte de data la care denunţarea urmează să se producă efectiv.
Răspuns: C
5 În scopul exercitării în comun a profesiei de avocat, se pot asocia, după caz:
A. o societate civilă profesională cu un cabinet individual;
B. o societate civilă profesională cu o altă societate civilă profesională;
C. o societate civilă profesională cu o societate civilă profesională cu răspundere limitată.
Răspuns: A
6 Avocatul care află, pe parcursul acordării asistenţei juridice, că acţiunile şi scopul clientului au
caracter infracţional:
A. va sesiza de îndată organele judiciare, pentru a cerceta acţiunile şi scopul clientului, indiferent de natura ori
specificul infracţiunilor de care a luat cunoştinţă, în acest context;
B. este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului;
C. îl va anunţa de îndată pe decanul baroului din care face parte, cu privire la posibila încălcare a legii de către
clientul său.
Răspuns: B
7 Avocatul poate fi asimilat funcţionarului public în situaţia în care:
A. acordă asistenţă juridică, în cauzele penale în care apărarea este obligatorie, potrivit dispoziţiilor Codului de
procedură penală;
B. atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act juridic;
C. este numit curator special de instanţa de judecată.
Răspuns: B
8 Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi
instructa efectuarea de plăţi din acesta, în una sau mai multe din următoarele situaţii:
A. la instrucţiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru
activităţi fiduciare;
B. în baza unei hotărâri judecătoreşti;
C. pentru efectuarea de cheltuieli neprevăzute iniţial, la data încheierii contractului de asistenţă juridică şi a
preluării mandatului.
Răspuns: AB
9 În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, baroul îndeplineşte, printre altele, şi una sau
mai multe din următoarele atribuţii:
A. organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară, pe baza cererilor aprobate ale avocaţilor;
B. înscrie în Registrul de asistenţă judiciară avocaţii pensionari, care îşi continuă activitatea, la solicitarea
scrisă a acestora;
C. efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă
judiciară.
Răspuns: AC
10 Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei:
A. avocaţii care sunt pensionari, în continuarea activităţii;
B. avocaţii care au datorii scadente la taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Uniunii
Naţionale a Barourilor din România şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor şi
ale filialelor acestei Case;
C. avocaţii cărora le-a fost suspendat exerciţiul profesiei pentru incompatibilitate, pe toată durata acestei
suspendări.
Răspuns: BC
11 Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă, efectuate de avocat:
A. includ numai costurile cazării, ale meselor şi ale tratamentului de refacere;
B. sunt cheltuieli necesare, deductibile, în condiţiile legii, şi includ nelimitativ, printre altele, costurile
transportului, ale cazării, ale meselor şi ale tratamentului de refacere;
C. sunt numai cele prevăzute în Codul fiscal.
Răspuns: B
12 Potrivit legii, divulgarea fără drept de către avocat a unei informaţii confidenţiale, din sfera privată a
clientului său ori care priveşte un secret operaţional sau comercial, care i-a fost încredinţat în
virtutea calităţii de avocat sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor
specifice profesiei constituie:
A. abatere disciplinară gravă şi atrage, în toate cazurile, excluderea din profesie;
B. infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani;
C. încălcare a principiului păstrării secretului profesional.
Răspuns: BC
13 Sunt instanţe disciplinare, constituite la nivelul Uniunii Naţionale a Barourilor din România sau al
barourilor, printre altele:
A. comisia de disciplină a baroului;
B. Comisia permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România;
C. comisia de cenzori a baroului.
Răspuns: A
14 Printre altele, exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:
A. în ipoteza în care avocatul desfăşoară activităţi de traducător autorizat, de la data începerii unei astfel de
activităţi;
B. în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, indiferent de
perioada de neplată, până la lichidarea integrală a datoriilor;
C. pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate.
Eroare materiala. Raspuns initial BC. Raspuns final C Răspuns: C
15 În ipoteza decesului avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate, după caz:
A. de colaboratorii sau asociații celui decedat, dacă aceştia există;
B. de avocaţi anume desemnaţi de consiliul baroului, în ipoteza în care cel decedat nu avea nici colaboratori,
nici asociaţi;
C. de avocaţi din rândul celor care pot şi vor să fie înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară.
Răspuns: AB
16 Nu este incompatibil:
A. avocatul încadrat asistent universitar într-o facultate de drept;
B. avocatul salarizat în interiorul profesiei;
C. avocatul încadrat administrator unic cu puteri depline al unei societăţi cu răspundere limitată având ca
principal obiect al activităţii sale vânzarea cu amănuntul de carte juridică.
Răspuns: AB
17 Sunt sancţiuni disciplinare, susceptibile a fi aplicate avocaţilor, printre altele:
A. amenda de la 500 la 5000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Naţionale a Barourilor din România;
B. avertismentul;
C. interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la doi ani.
Răspuns: B
18 Consultaţiile juridice oferite de un avocat, în baza unui contract de asistenţă juridică:
A. pot îmbrăca forma unor opinii legale;
B. pot îmbrăca forma elaborării unor proiecte de acte normative;
C. pot îmbrăca forma unor activităţi specifice contractului de agenţie, având ca obiect negocierea şi, la nevoie,
încheierea – în numele, în reprezentarea şi în interesul clientului – a unor contracte de vânzare, prin care
clientul urmează să dobândească în proprietate unul sau mai multe imobile.
Răspuns: AB
19 Stabilirea temporară a sediului unei societăţi (comerciale) la sediul profesional al avocatului
presupune, printre altele:
A. utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării funcţionării
societăţii (comerciale) pentru o perioadă care nu poate depăși un an;
B. utilizarea sediului profesional al avocatului în scopul stabilirii sediului social principal şi permanent al
societăţii (comerciale);
C. utilizarea sediului profesional al avocatului pentru stabilirea unui sediu secundar al societăţii (comerciale),
pentru o perioadă care nu poate depăși un an.
Răspuns: AC
20 Comisia centrală de disciplină:
A. ca instanţă de fond, în complet de 5 membri, judecă abaterile pretins săvârşite de către decanii barourilor;
B. judecă, în recurs, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, de decanul baroului
şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor;
C. îşi desfăşoară lucrările sub controlul Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Răspuns: B
21 Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal?
A. gestiunea de afaceri dă dreptul numai la restituirea cheltuielilor necesare, dacă este continuată de gerantul
care cunoaște împotrivirea titularului afacerii;
B. îmbogățirea fără justă cauză poate rezulta dintr-un act îndeplinit de cel păgubit cu intenția de a gratifica;
C. restituirea plății nedatorate nu poate fi dispusă dacă acela care a primit-o cu bună – credință a renunțat la
garanțiile creanței.
Răspuns: AC
22 La data de 15 iulie 2015, M, în calitate de locatar, a încheiat cu bună-credință un contract de
locațiune a unui imobil cu R, în calitate de locator, pe o durată de 5 ani. Contractul a fost notat în
cartea funciară a imobilului. La data de 1 februarie 2016, locatarul a aflat că R a fost chemat în
judecată de un terț într-o acțiune în revendicarea imobilului închiriat. La data de 20 noiembrie 2017,
hotărârea prin care a fost admisă acțiunea în revendicare a rămas definitivă. În raport de situația de
fapt descrisă, contractul de locațiune:
A. va produce efecte până la data de 20 noiembrie 2018;
B. a încetat de drept la data de 20 noiembrie 2017;
C. va produce efecte până la data de 15 iulie 2020.
Răspuns: A
23 Plata unei sume de bani poate fi efectuată de către debitor:
A. anterior scadenței, dacă nu rezultă contrariul din natura contractului, din înțelegerea părților sau din
împrejurările în care a fost încheiat ori dacă creditorul nu are un interes legitim să refuze plata anticipată;
B. la domiciliul creditorului, cheltuielile plății fiind suportate de creditor, în lipsă de stipulație contrară;
C. prin virament bancar, situație în care data plății este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu
suma care a făcut obiectul plății.
Răspuns: AC
24 Fructele bunului comun însușite de un coproprietar:
A. pot fi supuse partajului oricând, dacă sunt naturale sau industriale, pot fi identificate și continuă să existe în
patrimoniul coproprietarului;
B. dacă sunt fructe civile, ceilalți coproprietari pot reclama restituirea lor proporțional cu cotele lor părți, în
termenul general de prescripție;
C. indiferent de natura lor, se cuvin acestuia, întrucât a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii lor.
Răspuns: AB
25 La data de 20 iunie 2016, M a vândut lui V un teren intravilan în suprafață de 1.000 mp, cu un preț
de 70 euro pe metru pătrat. Ulterior, V s-a lăudat că suprafaţa reală a terenului este de 1.378 mp, mai
mare decât cea indicată în contractul de vânzare, aspect despre care a aflat și M la data de 15
august 2017. În raport de situația descrisă, M:
A. poate obține obligarea cumpărătorului la plata suplimentului de preț corespunzător excedentului de teren;
B. poate obține rezoluţiunea judiciară a vânzării;
C. este decăzut din dreptul de a cere obligarea cumpărătorului la plata suplimentului de preț corespunzător
excedentului de teren.
Răspuns: C
26 La succesiunea lui O, decedat la data de 3 februarie 2017, au vocație doi nepoți de fiu predecedat,
respectiv N1 dezmoștenit de tatăl său și N2 nedemn față de O, și F, un nepot de frate predecedat.
Conform regulilor succesiunii legale, moștenirea va fi culeasă:
A. de N2 și F în cote egale;
B. de N2 în întregime;
C. de N1 în întregime.
Răspuns: C
27 În materia servituților convenționale:
A. în lipsă de prevedere contrară, proprietarul fondului aservit este ținut să ia toate măsurile și să suporte toate
cheltuielile pentru conservarea servituții;
B. proprietarul fondului aservit nu va putea strămuta exercitarea servituții într-un alt loc, fără un motiv legitim și
serios ori cu agravarea exercitării dreptului pentru proprietarul fondului dominant;
C. în cazul în care cheltuielile pentru întreținerea și conservarea servituții revin proprietarului fondului aservit,
acesta se va putea exonera de plata lor, renunțând la dreptul de proprietate asupra părții din fondul aservit
necesară exercitării servituții în favoarea proprietarului fondului dominant.
Răspuns: BC
28 Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal?
A. novația prin înlocuirea debitorului inițial poate opera fără consimțământul acestuia;
B. preluarea datoriei convenită cu debitorul își produce efectele numai dacă creditorul își dă acordul;
C. subrogația consimțită de creditor operează numai cu consimțământul debitorului.
Răspuns: AB
29 În baza promisiunii bilaterale de vânzare a unui imobil, încheiată la data de 15 martie 2012,
promitentul-cumpărător G a achitat integral prețul vânzării către promitentul-vânzător H și a intrat în
posesia imobilului, părțile obligându-se să încheie contractul de vânzare în formă autentică până la
data de 15 martie 2013. Prin cererea de chemare în judecată, introdusă la data de 10 februarie 2016,
G solicită instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare, deoarece H a
refuzat în mod nejustificat să se prezinte la notarul public pentru perfectarea vânzării. În apărare, H
a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune. Instanța:
A. va admite excepția invocată, constatând că este împlinit termenul de prescripţie extinctivă și va respinge
acțiunea;
B. va respinge excepția invocată, în considerarea faptului că imobilul se află în posesia reclamantului, și va
admite acțiunea;
C. va respinge excepția invocată, reținând că termenul de prescripție a dreptului la acțiune s-ar fi împlinit pe
15 martie 2016, și va admite acțiunea.
Răspuns: B
30 Punerea în întârziere:
A. a debitorului prin cererea de chemare în judecată formulată de creditor permite debitorului să își execute
obligația într-un termen rezonabil după primirea cererii, situație în care cheltuielile de judecată rămân în
sarcina reclamantului;
B. a creditorului de către debitor determină preluarea de către creditor a riscului imposibilității de executare a
obligației, iar debitorul este ținut să restituie fructele culese după punerea în întârziere;
C. a debitorului, în folosul căruia curge prescripția, conduce la întreruperea cursului prescripției extinctive
numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în
întârziere.
Răspuns: AC
31 În materia simulaţiei:
A. actul secret poate fi invocat de succesorii cu titlu particular ai părţilor faţă de terţii de bună-credinţă care au
dobândit drepturi de la achizitorul aparent;
B. actul secret nu produce efecte între părți, dacă el nu îndeplinește condițiile de fond cerute de lege pentru
încheierea sa valabilă;
C. creditorii înstrăinătorului aparent sunt preferați creditorilor dobânditorului aparent, dacă creanța primilor
este anterioară actului secret.
Răspuns: BC
32 H a încheiat cu M un contract de mandat cu titlu oneros prin care l-a împuternicit să înstrăineze
producția sa de 500 tone de cartofi, cu prețul 1 leu/kg. În baza mandatului, M a vândut cantitatea de
cartofi către un lanț de magazine, cu prețul de 1,5 lei/kg, obținând suma totală de 750.000 lei. Din
aceasta, la momentul desocotirii mandatului, după ce i-a fost plătită remunerația, M i-a predat lui H
suma de 500.000 lei, reținând diferența. H l-a notificat cerându-i diferența de preț, însă M a refuzat.
Prin raportare la situația de fapt descrisă:
A. H este îndreptățit să obțină diferența de preț, chiar dacă prețul încasat de M este mai mare decât cel
prevăzut în împuternicire;
B. M va păstra diferența de preț, deoarece a remis lui H prețul mărfii în conformitate cu clauzele împuternicirii
sale;
C. H poate obține și dobânda calculată la diferența de preț, de la data încasării acestei sume de către M.
Răspuns: A
33 În materia răspunderii civile delictuale, cel care:
A. fiind în legitimă apărare, a cauzat prin fapta proprie un prejudiciu agresorului, de regulă, nu datorează
despăgubire;
B. suferă un prejudiciu cu caracter de continuitate este îndreptățit la despăgubiri sub forma unor prestații
periodice;
C. răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce întotdeauna împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul.
Răspuns: AB
34 M, minor în vârstă de 17 ani, s-a căsătorit cu D. În timpul căsătoriei, M i-a donat lui D un imobil,
bunul său propriu. Ulterior, căsătoria dintre cei doi a fost declarată nulă, ca urmare a faptului că D
era căsătorită la încheierea acesteia, fapt pe care i-l ascunsese lui M. În raport de această situație:
A. donația este lovită de nulitate absolută;
B. M poate revoca donația prin voința sa unilaterală și după rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a
nulității căsătoriei dintre el și D;
C. donația va rămâne valabilă dacă M o confirmă după aflarea cauzei de nulitate a căsătoriei.
Răspuns: C
35 Soțul supraviețuitor care a acceptat succesiunea:
A. dacă se recăsătorește, pierde dreptul de abitație, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii
succesiunii;
B. dacă vine în concurs cu descendenții defunctului, moștenește mobilierul și obiectele de uz casnic care au
fost afectate folosinței comune a soților;
C. culege ½ din moștenire, dacă au acceptat succesiunea și nepotul de soră predecedată a defunctului,
dezmoștenit de către aceasta, precum și vărul primar al defunctului.
Răspuns: C
36 Nulitatea absolută a persoanei juridice:
A. se acoperă, dacă nu este invocată în termen de un an de la data înregistrării sau înființării persoanei
juridice;
B. intervine, dacă nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociați prevăzut de lege;
C. constatată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă determină intrarea în lichidare a persoanei
juridice.
Răspuns: C
37 În urma unui incendiu spontan izbucnit la locuința sa, X a chemat pompierii, care, pentru a izola
focarul de incendiu, au distrus în proporție de 25% locuința vecinului Y. Acesta din urmă l-a chemat
în judecată pe X, pentru a fi obligat la despăgubiri în sumă de 70.000 lei, reprezentând paguba
suferită, care este de două ori mai mare decât valoarea protejată prin stingerea incediului pentru
locuința pârâtului, având în vedere calitatea materialelor integrate în locuința parțial distrusă a
reclamantului. Pârâtul s-a apărat și a cerut respingerea acțiunii, pretinzând că a acționat în stare de
necesitate. Instanța:
A. va admite acțiunea așa cum a fost formulată;
B. va respinge acțiunea;
C. va admite în parte acțiunea numai în limita îmbogățirii pârâtului;
Răspuns: C
38 Dacă un terț beneficiar al unei stipulații pentru altul:
A. nu acceptă stipulația, dreptul său se consideră că nu a existat niciodată;
B. acceptă stipulația după decesul promitentului, acceptarea rămâne fără efect;
C. nu primește de la promitent prestația promisă, el poate solicită rezoluțiunea contractului pentru
neexecutarea obligației de către promitent.
Răspuns: A
39 Uzufructul:
A. se poate constitui și în favoarea unei persoane care va exista în viitor;
B. constituit până la data la care o persoană va ajunge la o anumită vârstă, se stinge prin moartea acelei
persoane înainte de împlinirea vârstei stabilite;
C. constituit în favoarea unei persoane juridice, se prezumă că este constituit pe o durată de 30 de ani dacă în
convenția din care a luat naștere nu s-a prevăzut durata uzufructului.
Răspuns: C
40 T a cumpărat de la F un automobil de epocă, sperând să fie admis într-o competiție automobilistică
de profil, aspect pe care i l-a adus la cunoștință lui F. Deși F cunoștea faptul că automobilul nu se
încadra în condițiile de participare la competiția respectivă din cauza anului de fabricație, profitând
de faptul că T credea contrariul și că acesta mai avea la dispoziție două zile pentru înscriere, i-a
vândut automobilul cu un preț cu 20 % mai mare decât valoarea sa de piață. În această situație, T:
A. poate obține anularea contractului invocând leziunea deoarece F a profitat de eroarea în care s-a aflat cu
privire la condițiile de participare la competiție;
B. poate să opteze pentru menținerea contractului și reducerea prețului cu valoarea daunelor interese la care
ar fi îndreptățit;
C. poate obține anularea contractului invocând eroarea esențială.
Răspuns: B
41 În ceea ce priveşte soluţionarea unui proces civil:
A. în cazul în care probele propuse de părţi nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului,
judecătorul este obligat, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, să administreze probe din oficiu, cu punerea
prealabilă în discuția părţilor a acestui aspect;
B. judecătorul are dreptul de a invoca din oficiu încălcarea oricăror norme de procedură care au legătură cu
procesul;
C. în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din
oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Răspuns: C
42 Este adevărat că:
A. hotărârea prin care se admite excepția de necompetență și se dispune trimiterea dosarului la instanța
judecătorească competentă este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară;
B. cererea prin care asiguratul solicită despăgubiri de la societatea de asigurare se va putea face și la instanța
de la domiciliul sau sediul asiguratului;
C. dacă instanţa se declară necompetentă şi respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor române,
hotărârea este supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară.
Răspuns: BC
43 Acțiunea civilă:
A. având ca obiect plata chiriei pentru un imobil închiriat nu este o acțiune reală;
B. va fi respinsă fără a se analiza fondul litigiului, dacă instanța constată că dreptul subiectiv pretins de
reclamant nu există;
C. va fi respinsă fără a se analiza fondul dreptului, dacă se admite excepția lipsei calității procesuale active.
Răspuns: AC
44 Sunt cereri personale:
A. cererea prin care locatarul îl cheamă în judecată pe locator, solicitând obligarea acestuia din urmă la
predarea imobilului ce formează obiectul contractului de locaţiune;
B. cererea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare a unui
imobil;
C. cererea prin care se apără un dezmembrământ al dreptului de proprietate cu privire la un imobil.
Răspuns: AB
45 Împuternicirea de a reprezenta, într-un proces civil, o persoană fizică, dată mandatarului:
A. care nu are calitatea de avocat, se dovedeşte prin înscris sub semnătură legalizată;
B. care nu are calitatea de avocat, poate fi dată şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în
încheierea de şedinţă;
C. care nu are calitatea de avocat, dă dreptul acestuia de a pune concluzii asupra excepţiilor procesuale, fără
să fie asistat de avocat, în cazul în care mandatarul este rudă până la gradul al treilea inclusiv cu partea pe
care o reprezintă, dacă este licenţiat în drept.
Răspuns: B
46 Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă a actelor de procedură trebuie invocată:
A. la primul termen de judecată, pentru neregularităţile săvârşite până la începerea judecăţii, dacă
întâmpinarea nu este obligatorie;
B. pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, până la termenul imediat următor termenului la care s-a
săvârşit neregularitatea, dacă partea este prezentă;
C. pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, la termenul de judecată imediat următor şi înainte de a
pune concluzii pe fond, dacă partea nu este prezentă.
Răspuns: AC
47 Împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată pronunţată în procedura de
regularizare:
A. atât reclamantul cât şi pârâtul vor putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină
asupra măsurii anulării;
B. reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la data comunicării
încheierii;
C. reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, iar, în caz de admitere a acestei cereri, cauza se
va trimite la un alt complet decât cel iniţial învestit.
Răspuns: B
48 Arătarea titularului dreptului, spre deosebire de cererea de chemare în garanție:
A. nu parcurge etapa admisibilității în principiu;
B. nu trebuie făcută în forma unei cereri de chemare în judecată;
C. poate fi făcută doar de către pârât.
Răspuns: BC
49 Nu este adevărat că:
A. prin cererea reconvenţională, pârâtul poate chema în judecată şi alte persoane pe lângă reclamantul din
cererea principală;
B. în cazul modificării cererii de chemare în judecată, legea prevede expres că întâmpinarea trebuie formulată
în termen de 10 zile de la comunicarea cererii modificate;
C. întâmpinarea față de cererea de chemare în judecată modificată va fi cercetată de reclamant la dosarul
cauzei.
Răspuns: B
50 Cererea de sechestru asigurător:
A. poate fi încuviințată și atunci când este formulată de creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris;
B. se soluționează întotdeauna de instanţa de la locul situării bunurilor ce urmează a fi sechestrate;
C. se soluționează printr-o încheiere care este supusă recursului în toate cazurile în care competenţa de
primă instanţă aparţine tribunalului.
Răspuns: A
51 Referitor la procedura administrării probelor de către avocați:
A. aceasta poate avea loc în orice litigiu, dacă părțile prezente personal sau reprezentate prin avocat convin
acest lucru;
B. dacă s-a încuviinţat audierea ca martori a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani, aceasta se va face
numai de către instanţa judecătorească;
C. dacă s-a dispus cercetarea la fața locului, aceasta se va face numai de către instanța judecătorească.
Răspuns: BC
52 Hotărârea judecătorească:
A. poate fi lămurită cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea considerentelor hotărârii ori dacă acestea
sunt contradictorii, la cererea părților, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor;
B. se va întocmi în două exemplare originale;
C. se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.
Răspuns: BC
53 Cheltuielile de judecată:
A. reprezentând taxele judiciare de timbru nu pot fi micșorate de instanța judecătorească;
B. reprezentând onorariul de avocat pot fi reduse de instanța judecătorească, numai la cererea părții
interesate;
C. asupra cărora prima instanță a omis să se pronunțe pot fi obţinute pe calea apelului împotriva hotărârii de
primă instanţă.
Răspuns: A
54 Nu reprezintă încălcări ale regulii potrivit căreia nu pot fi formulate pretenţii noi în apel următoarele:
A. în apel pot fi cerute dobânzi ivite după depunerea cererii de chemare în judecată şi până la închiderea
dezbaterilor la instanţa de fond;
B. în apel poate fi invocată direct compensaţia legală;
C. în apel poate fi formulată direct o cerere de chemare în garanţie, cu acordul părţii adverse.
Răspuns: B
55 În ceea ce priveşte cererea de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti:
A. aceasta este de competenţa instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a dat hotărârea a cărei
revizuire se cere, indiferent de motivul invocat;
B. în cazul în care revizuirea se cere pentru existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, aceasta este în toate
cazurile de competenţa instanţei care a dat prima hotărâre;
C. în cazul în care se invocă prin cererea de revizuire motive care atrag competenţe diferite, nu va opera
prorogarea competenţei.
Răspuns: C
56 Mărturisirea:
A. poate fi făcută doar în cadrul procedurii interogatoriului;
B. poate conduce la confruntarea părților în procesul civil, când ambele părţi sunt de față la luarea
interogatoriului;
C. extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.
Răspuns: BC
57 Ordonanța președințială:
A. este întotdeauna supusă numai apelului;
B. se soluționează de instanța judecătorească competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului
dreptului;
C. este inadmisibilă când este în curs judecata asupra fondului.
Răspuns: B
58 În procedura de evacuare a imobilelor folosite sau ocupate fără drept:
A. cererea de evacuare se judecă fără citarea părţilor în cazul în care evacuarea imobilului pentru neplata
chiriei se solicită în baza unui contract care constituie, pentru plata acesteia, titlu executoriu, potrivit legii;
B. întâmpinarea nu este obligatorie;
C. hotărârea de evacuare este executorie şi poate fi atacată numai cu recurs.
Răspuns: AB
59 În ceea ce priveşte instanţa de executare:
A. aceasta este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, bunurile
ce urmează a fi executate silit, în afara cazurilor în care legea dispune altfel;
B. dacă prin lege nu se dispune altfel, aceasta se pronunţă prin încheiere executorie, care poate fi atacată cu
recurs, în termen de 10 zile de la comunicare;
C. aceasta soluţionează cereri de încuviinţare a executării silite.
Răspuns: C
60 Contestația privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu:
A. se poate face în termen de cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de
executare pe care îl contestă;
B. nu trebuie să îmbrace forma cererii de chemare în judecată și nu este supusă procedurii regularizării;
C. este de competența instanței care a pronunțat hotărârea, atunci când titlul executoriu este o hotărâre
judecătorească.
Răspuns: C
61 Desistarea ori împiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de nepedepsire dacă făptuitorul:
A. a acţionat din culpă;
B. a acţionat mai înainte de descoperirea faptei;
C. a acţionat sub imperiul unei constrângeri.
Răspuns: B
62 Fapta inculpatului care a strigat către alţi inculpaţi care loveau cu bâtele o persoană căzută la
pământ că "aceasta trebuie omorâtă", iar, în urma loviturilor primite, victima a încetat din viaţă
constituie:
A. o contribuţie de instigator la infracţiunea de omor;
B. o contribuţie de complice la infracţiunea de omor;
C. o faptă fără semnificaţie penală.
Răspuns: B
63 Fapta inculpatului care a săvârşit acte de complicitate la infracţiunea de delapidare sub
ameninţarea autorului faptei că va dezvălui antecedentele sale penale şi îl va îndepărta din serviciu:
A. nu este infracţiune, fiind săvârşită în condiţiile constrângerii morale;
B. nu este infracţiune, fiind săvârşită în condiţiile stării de necesitate;
C. este infracţiune.
Răspuns: C
64 Pentru a exista concurs ideal de infracțiuni este necesar ca:
A. infracțiunile comise să fie săvârșite doar cu intenție sau doar din culpă;
B. infracțiunile să fie săvârșite de aceeași persoană, chiar și cu forme de vinovăție diferite;
C. să existe unitate de subiect pasiv secundar.
Răspuns: A
65 În cazul în care în cauză sunt incidente două circumstanțe atenuante, una legală și cealaltă judiciară:
A. maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduce cu o treime;
B. limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime;
C. limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită se pot reduce cu câte o treime în mod
succesiv, ca efect al fiecărei circumstanțe.
Răspuns: B
66 În cazul în care instanța pronunță o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii, a cărei executare
este suspendată sub supraveghere:
A. este obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii;
B. este obligatorie impunerea în sarcina inculpatului a unor obligații dintre cele prevăzute de art. 93 alin. 2
C.pen.;
C. pedepsele complementare urmează să fie executate după împlinirea termenului de supraveghere.
Răspuns: AB
67 Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală, dacă aceasta:
A. este făcută personal de persoana vătămată care are capacitate de exerciţiu restrânsă;
B. este făcută personal de persoana vătămată și este însușită de procuror, atunci când acțiunea penală a fost
pusă în mișcare din oficiu;
C. este făcută personal de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă cu încuviinţarea reprezentantului
legal.
Răspuns: BC
68 Participaţia penală este improprie când:
A. toţi participanţii contribuie din culpă la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;
B. autorul acţionează cu intenţie şi complicele fără vinovăţie;
C. complicele acţionează cu intenţie, iar autorul fără vinovăţie.
Răspuns: BC
69 Revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei este facultativă:
A. dacă în termenul de supraveghere se săvârşeşte o infracţiune intenţionată, descoperită în acelaşi termen,
pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii;
B. dacă în termenul de supraveghere se săvârşeşte o infracţiune din culpă, descoperită în acelaşi termen,
pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă, indiferent de natura pedepsei;
C. dacă infracţiunea săvârşită în termenul de supraveghere este descoperită ulterior expirării acestuia.
Răspuns: B
70 Circumstanțele reale:
A. spre deosebire de circumstanțele personale, se răsfrâng atât asupra autorului, cât și asupra participanților,
numai dacă le-au cunoscut sau prevăzut;
B. pot duce la o încadrare juridică pentru o infracțiune mai gravă, atunci când sunt prevăzute ca element
constitutiv al acesteia;
C. nu au niciun efect, dacă puteau fi prevăzute de către făptuitor, dar acesta a ales să le ignore.
Răspuns: AB
71 Inculpatul a fost trimis in judecată reținându-se că în luna mai 2015 l-a primit în locuința sa, i-a oferit
găzduire și l-a ascuns timp de peste o lună pe KG, cunoscând că este autorul furtului de la un
magazin de bijuterii din localitate, pentru a nu fi depistat de organele de poliție. În această perioadă
inculpatul a acceptat să valorifice o parte din bijuteriile sustrase, banii obținuți fiind împărțiți. Față
de această stare de fapt, inculpatul va raspunde:
A. pentru infracțiunea de favorizare a infractorului;
B. pentru infracțiunea de tăinuire;
C. pentru infracțiunea de favorizare a infractorului în concurs cu infracțiunea de tăinuire.
Răspuns: C
72 Inculpatul a fost trimis in judecată, reținându-se că pe timp de noapte a pătruns fară drept în
apartamentul lui X. În timp ce sustrăgea bunuri pe care le punea într-o geantă, a fost surprins de X,
pe care l-a amenințat cu un cuțit, reușind astfel să fugă cu bunurile sustrase. Pe casa scărilor urca
Y, locatar în același imobil, care și-a dat seama că ceva nu este in regulă și a încercat să-l oprească
pe inculpat, cerându-i explicații, context în care inculpatul i-a aplicat lui Y o lovitură cu pumnul in
față, acesta s-a dezechilibrat și a căzut lovindu-se la cap, apoi decedând. Față de această stare de
fapt, inculpatul va răspunde pentru:
A. o infracțiune de tâlharie agravată în concurs cu o infracțiune de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
B. o infracțiune de tâlhărie în forma agravată;
C. două infracțiuni de tâlhărie în forma agravată.
Răspuns: B
73 Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că, fiind angajat ca șofer al unei societăți, a fost
trimis de patronul societății angajatoare la primarul localității, urmând să-i predea acestuia suma de
5.000 euro, pentru ca primarul să emită o autorizație de construire conform unei înțelegeri
prealabile între primar și patronul societății. Din probele administrate a rezultat că documentația
pentru eliberarea autorizației nu era completă, dar primarul era dispus să treacă cu vederea acest
lucru contra unor foloase, discuțiile fiind purtate în prezența inculpatului. Inculpatul a remis suma
de bani, iar la întoarcere a fost reținut de organele de poliție care au supravegheat întreaga derulare
a faptelor. Față de această stare de fapt:
A. inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de dare de mită;
B. inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită;
C. inculpatul nu va răspunde pentru nicio infracțiune fiind apărat de cauza justificativă reglementată de art. 21
C. pen.
Răspuns: B
74 Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că a luat ''la ocazie'' persoana vătămată, pe care a
transportat-o aproximativ 40 km. Fiind nemulțumit de suma de 7 lei oferită la destinație de persoana
vătămată, inculpatul a blocat ușile autoturismului și a transportat-o împotriva voinței sale încă
aproximativ 30 km până în satul unde domicilia inculpatul. Aici inculpatul a forțat persoana
vătămată căreia i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, să intre într-o pivniță,
spunându-i că în zilele următoare o să-i păzească oile, până o să considere că și-a plătit transportul.
După mai mult de 6 ore, persoana vătămată a fost eliberată prin intervenția organelor de poliție,
alertate de vecinii care au auzit strigătele de ajutor ale acesteia. Din certificatul medico-legal a
rezultat că persoana vătămată a suferit leziuni vindecabile în 30-35 zile de îngrijiri medicale. Față de
această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:
A. infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, șantaj și lovire sau alte violențe;
B. infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal și lovire sau alte violențe;
C. infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în forma agravată și lovire sau alte violențe.
Răspuns: B
75 Inculpatul a fost trimis in judecată, reținându-se că, în urma unei vizite la un văr primar, a aflat că
acesta venise recent din Italia, de unde și-a adus mai multe obiecte de îmbrăcăminte, pe care, de
altfel, chiar i le-a arătat. În zilele următoare, s-a dus din nou în vizită la vărul său și a intrat în casă
pe ușa deschisă, constatând că înăuntru nu se afla nimeni. Inculpatul a sustras blugi, tricouri, 3
perechi de pantofi și un telefon mobil, pe care le-a dus la domiciliul său. Dându-și seama că va fi
suspectat, inculpatul a aruncat toate bunurile în foc, pentru a șterge orice urmă. Față de această
stare de fapt:
A. inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de furt;
B. inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de furt si distrugere, aflate in concurs;
C. se va dispune încetarea procesului penal dacă lipsește plângerea prealabilă necesară.
Răspuns: AC
76 Inculpații AB și CD au determinat victima să-i însoțească la apartamentul unuia dintre ei, după care
au întreținut fiecare raporturi sexuale cu victima prin constrângere, în sensul că fiecare a imobilizat
victima pentru ca celălalt inculpat să întrețină raporturi sexuale cu aceasta. În această situație:
A. fiecare inculpat va răspunde pentru o infracțiune de viol în forma agravată și o infracțiune de complicitate la
viol în formă agravată;
B. fiecare inculpat va răspunde pentru o infracțiune de viol în formă agravată;
C. fiecare inculpat va răspunde pentru o infracțiune de viol în formă agravată și lipsire de libertate în mod
ilegal.
Răspuns: B
77 Inculpatul a fost trimis in judecată, reținându-se că și-a încredințat cartea de identitate unui prieten
care avea o fizionomie asemănătoare, în vederea folosirii acesteia în fața poliției locale, pentru
întocmirea unui proces verbal de contravenție. Față de această stare de fapt, inculpatul va
răspunde:
A. pentru instigare la fals privind identitatea;
B. pentru fals privind identitatea;
C. pentru complicitate la fals privind identitatea.
Răspuns: B
78 Inculpatul a fost trimis în judecată, reținîndu-se că a încheiat cu persoana vătămată AB un contract
prin care AB îi punea la dispoziție sumele de bani necesare achiziționării lunare a cel puțin 200
capete ovine de pe tot cuprinsul țării, inculpatul urmând a fi plătit cu o sumă fixă lunară și un
comision în funcție de realizări. După 5 luni în care inculpatul și-a îndeplinit obligațiile asumate prin
contractul de prestări servicii, acesta a primit de la AB suma de 50.000 lei pentru achizițiile
preconizate, bani pe care inculpatul și i-a însușit și cheltuit în interes personal. Față de această
stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:
A. infracțiunea de abuz de încredere;
B. infracțiunea de înșelăciune;
C. infracțiunea de delapidare.
Răspuns: A
79 Legea penală română nu poate fi aplicată în baza principiului realității:
A. dacă pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracțiunea săvârșită de un cetățean român în afara
teritoriului țării este închisoarea mai mare de 10 ani sau detențiunea pe viață;
B. dacă infracțiunea săvârșită în afara teritoriului țării a fost comisă contra unui cetățean străin;
C. dacă infracțiunea săvârșită în afara teritoriului țării a fost comisă de un cetățean străin sau fară cetățenie,
împotriva unui cetățean român.
Răspuns: AB
80 Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că împotriva acestuia a formulat plângere penală
fosta soție pentru abandon de familie, deoarece în perioada mai-august 2016, pe parcursul a 4 luni,
acesta nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotarâre judecătorească în favoarea celor doi
copii minori ai inculpatului, în vârstă de 11, respectiv 12 ani. Inculpatul a arătat și s-a dovedit că în
cele 4 luni copiii au fost în grija sa, mama lor fiind plecată la muncă în străinătate. Față de această
stare de fapt:
A. inculpatul răspunde pentru o singură infracțiune de abandon de familie în forma continuă;
B. inculpatul răspunde pentru două infracțiuni de abandon de familie;
C. inculpatul ar putea fi achitat pentru că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
Răspuns: AC
81 Ordonanţa de clasare:
A. în anumite situaţii poate fi dată şi de organul de cercetare penală;
B. poate fi atacată cu plângere la procurorul ierarhic superior chiar dacă în cauză nu a fost pusă în mişcare
acţiunea penală;
C. în anumite situaţii poate fi revocată.
Răspuns: BC
82 În procedura de cameră preliminară:
A. persoana vătămată nu se citează pentru termenul stabilit în vederea soluţionării cererilor şi excepţiilor
formulate;
B. asistenţa juridică a inculpatului nu este niciodată obligatorie;
C. termenul stabilit de judecător pentru formularea cererilor şi excepţiilor nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
Răspuns: C
83 Partea civilă:
A. nu poate renunţa la pretenţiile civile decât cu acordul inculpatului;
B. poate renunţa în mod expres la apel;
C. are dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii.
Răspuns: BC
84 Măsura arestării preventive:
A. nu poate fi dispusă faţă de un suspect minor;
B. poate fi dispusă doar în cauzele privind infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani
ori mai mare;
C. poate fi dispusă şi în procedura de cameră preliminară.
Răspuns: AC
85 În cursul urmăririi penale:
A. revocarea unei măsuri preventive se dispune doar de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
B. procurorul poate delega prin ordonanţă organului de cercetare penală punerea în mişcare a acţiunii penale;
C. durata maximă a măsurii arestării preventive este de 180 de zile.
Răspuns: C
86 În cursul judecăţii în primă instanţă:
A. instanţa nu poate administra probe din oficiu în nicio situaţie;
B. inculpatul poate cere administrarea de probe noi şi în cursul cercetării judecătoreşti;
C. în anumite condiţii, instanţa prin încheiere poate dispune reluarea urmăririi penale.
Răspuns: B
87 În materie penală:
A. nu este obligatorie participarea procurorului la judecarea cauzelor în primă instanţă de către judecătorie;
B. la dezbaterile pe fond prima instanţă de judecată dă cuvântul întâi inculpatului;
C. legea permite disjungerea cauzei cu privire la unele dintre infracţiunile deduse judecăţii.
Răspuns: C
88 Şedința de judecată:
A. poate fi declarată nepublică la cererea procurorului;
B. poate fi declarată nepublică din oficiu;
C. nu poate fi declarată nepublică la cererea unui martor.
Răspuns: AB
89 În cazul măsurilor asigurătorii:
A. măsura asigurătorie luată de procuror poate fi contestată potrivit legii doar la procurorul ierarhic superior;
B. în anumite situaţii, măsurile asigurătorii pot fi luate şi asupra unor bunuri ale unor persoane care nu sunt
părţi în proces;
C. pot fi sechestrate şi bunuri aparţinând unei instituţii publice.
Răspuns: B
90 Apelul:
A. declarat împotriva unei sentinţe de condamnare se judecă cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate;
B. declarat în termen este suspensiv de executare, în afară de cazul în care legea dispune altfel;
C. nu poate fi declarat pentru inculpat şi de soţul acestuia.
Răspuns: AB
91 Acţiunea civilă exercitată în procesul penal:
A. este scutită de taxă de timbru;
B. trebuie soluţionată de instanţa penală în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii
prealabile;
C. trebuie soluţionată de instanţa penală în caz de achitare ca urmare a existenţei unei cauze de
neimputabilitate.
Răspuns: AC
92 Potrivit dispoziţiilor generale privitoare la contestaţie:
A. contestaţia nu poate fi făcută de către procuror;
B. termenul în care se poate face contestaţie este de 10 zile dacă legea nu prevede altfel;
C. contestaţia poate fi respinsă ca inadmisibilă, în condiţiile legii.
Răspuns: C
93 Înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive poate fi dispusă, în condițiile
prevăzute de lege:
A. în toate cazurile în care inculpatul refuză să dea declaraţii pe parcursul procesului penal;
B. la cererea motivată a procurorului sau din oficiu;
C. în cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credinţă obligaţiile care îi revin.
Răspuns: BC
94 Potrivit dispoziţiilor legale privind citarea în procesul penal:
A. chemarea unei persoane în faţa procurorului se face doar prin citaţie scrisă;
B. citaţia este individuală;
C. suspectul nu poate fi citat şi la adresa locului său de muncă.
Răspuns: B
95 Plângerea prealabilă:
A. poate fi făcută şi prin mandatar cu mandat special, procura rămânând ataşată plângerii;
B. se adresează doar procurorului;
C. trebuie să fie introdusă în cel mult 20 de zile din ziua în care persoana vătămată a aflat de săvârşirea faptei.
Răspuns: A
96 În materie penală, tribunalul:
A. poate judeca apeluri, în anumite cazuri;
B. poate soluţiona contestaţii, în anumite cazuri;
C. poate soluţiona cereri de strămutare, în anumite cazuri.
Răspuns: B
97 În procedura specială care reglementează acordul de recunoaștere a vinovăției:
A. procurorul ierarhic superior poate dispune prin ordonanță motivată ca inculpatul să inițieze un acord de
recunoaștere a vinovăției;
B. procurorul nu mai întocmește rechizitoriu cu privire la inculpații cu care a încheiat acordul;
C. este obligatorie semnarea acordului şi de către organul de cercetare penală.
Răspuns: B
98 Potrivit dispoziţiilor generale privind judecata:
A. notele grefierului cu privire la desfăşurarea procesului nu pot fi niciodată contestate;
B. judecata are loc doar la sediul instanţei;
C. infracţiunea de audienţă se constată de preşedintele completului de judecată.
Răspuns: C
99 Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi
exercitată dacă:
A. a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii;
B. s-a dispus radierea suspectului persoană juridică;
C. a intervenit graţierea.
Răspuns: AB
100 Termenul de apel:
A. pentru procuror curge de la pronunţarea hotărârii;
B. pentru persoana vătămată curge de la comunicarea hotărârii redactate;
C. pentru inculpat curge de la comunicarea copiei minutei.
Răspuns: C
31 august 2018
G1
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
Eroare materiala la intrebarea nr. 14. Raspuns initial BC. Raspuns final C
Grila nr.1 - 1 septembrie 2017 -
INPPA
1 Persoana primită în profesia de avocat are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei, potrivit
legii şi statutului profesiei:
A. imediat după promovarea examenului de primire în profesie;
B. numai după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a
profesiei;
C. numai după ce este înştiinţată în scris de Consiliul baroului.
Răspuns: B
2 Un avocat aflat în exercițiul profesiei este îndreptățit să realizeze venituri:
A. prin desfășurarea unei activități fiduciare în conformitate cu prevederile legale;
B. prin desfășurarea activității de consilier fiscal;
C. prin desfășurarea activității de consilier juridic.
Răspuns: AB
3 Nu pot exercita profesia de avocat:
A. foștii judecători, în fața instanțelor în care au funcționat, timp de 3 ani de la încetarea funcției de judecător,
anterior deținută;
B. foștii magistrați-asistenți de la Curtea Constituțională, în fața acestei instanțe, timp de 5 ani de la încetarea
funcției de magistrat-asistent, anterior deținută;
C. fostele cadre de poliție, în cadrul organelor de urmărire penală în care și-au desfășurat activitatea, timp de
4 ani de la încetarea calității de cadru de poliție.
Răspuns: B
4 Avocatul salarizat în interiorul profesiei:
A. nu are dreptul la clientelă proprie;
B. are dreptul la clientelă proprie, dar numai după încheierea contractului de salarizare în interiorul profesiei în
formă scrisă;
C. poate avea clientelă proprie dacă nu mai este stagiar.
Răspuns: A
5 Avocatul răspunde disciplinar pentru:
A. nerespectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 şi Statutului profesiei de avocat;
B. nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului, ale uniunii, precum şi
pentru orice fapte săvârşite care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei de avocat
sau ale instituţiei;
C. pentru neplata taxelor profesionale pe o perioadă de 2 luni.
Răspuns: AB
6 Societatea civilă profesională (de avocaţi):
A. este constituită din cel putin 3 avocați definitivi;
B. se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia
dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate civilă de avocaţi";
C. nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în cazul în care o parte din
patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a
profesiei de avocat, care există sau care ia astfel fiinţă.
Răspuns: BC
7 Avocatul stagiar:
A. este îndreptățit să constituie o societate civilă profesională, dar numai împreună cu unul sau mai mulți
avocați definitivi;
B. are dreptul să-și desfășoare activitatea numai sub îndrumarea titularului unui cabinet individual de avocat
cu o vechime de cel puțin 6 ani ca avocat definitiv și care se bucură de o reputație profesională neștirbită;
C. își poate desfășura activitatea în baza unui contract de colaborare profesională sau în baza unui contract
de salarizare în interiorul profesiei încheiat cu o formă de exercitare a profesiei.
Răspuns: C
8 În activitatea sa de îndeplinire a serviciului profesional ce i-a fost încredinţat, avocatul:
A. nu poate fi substituit în niciun caz;
B. poate fi substituit în cazul în care este împiedicat să îşi îndeplinească serviciul profesional, dacă în prealabil
obţine acordul clientului în acest scop;
C. poate fi substituit numai dacă avocatul care preia cauza beneficiază de un alt onorariu de la client.
Răspuns: B
9 Plângerea pentru o abatere disciplinară îndreptată împotriva unui avocat, în mod corect, se
adresează:
A. Comisiei de disciplină din cadrul baroului din care face parte avocatul reclamat;
B. Comisiei centrale de disciplină;
C. Consiliului baroului pe al cărui tablou figurează avocatul respectiv, cu drept de exercitare a profesiei.
Răspuns: C
10 Avocatul:
A. este obligat să se asigure de răspundere profesională;
B. este obligat să încheie contract de asigurare pentru fiecare contract de asistenţă juridică;
C. poate exercita profesia de avocat fără asigurare profesională, deoarece răspunderea civilă se poate stabili
separat.
Răspuns: A
11 Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza, printre altele, următoarele mijloace de
publicitate:
A. amplasarea unei firme conforme cu prevederile statutului;
B. publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii care nu sunt de specialitate juridică;
C. prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin
postări pe internet realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic ce face parte din
clientela respectivei forme de exercitare a profesiei.
Răspuns: A
12 Suspendarea stagiului:
A. se dispune de către decanul baroului după o analiză a împrejurărilor ce justifică lipsa avocatului stagiar din
profesie;
B. poate fi dispusă în caz de încetare a îndrumării profesionale chiar și fără culpa avocatului stagiar;
C. poate fi dispusă numai în situația neîndeplinirii culpabile a obligațiilor profesionale de către avocatul stagiar.
Răspuns: B
13 Acțiunea disciplinară împotriva unui avocat:
A. nu poate fi exercitată mai târziu de 3 ani de la data la care avocatul a săvârșit abaterea disciplinară;
B. poate fi exercitată numai în termen de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare;
C. este formulată de către comisia de disciplină constituită la nivelul baroului din care face parte avocatul
cercetat, numai după convocarea acestuia în scris prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire,
trimisă la sediul său profesional, ori prin alt mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei
la care s-a făcut înştiinţarea;
Răspuns: A
14 Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată:
A. numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o
reputaţie profesională neştirbită;
B. de orice avocat cu vechime din cadrul baroului respectiv;
C. numai de consilieri din cadrul consiliului baroului.
Răspuns: A
15 Calitatea de avocat este suspendată:
A. în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale către barou, către UNBR, şi către
sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a
datoriilor;
B. prin deces;
C. în cazul în care avocatul desfăşoară concomitent activităţi didactice în învăţământul juridic superior.
Răspuns: A
16 Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face:
A. numai la solicitarea persoanelor lipsite de posibilitatea de a angaja un apărător;
B. numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanţei, a organului de urmărire penală, a organului de
cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată baroului;
C. numai la propunerea decanului baroului.
Răspuns: B
17 În cazul în care un avocat este desemnat să acorde asistență judiciară în conformitate cu
prevederile legii și statutului profesiei de avocat:
A. acesta nu poate refuza exercitarea mandatului primit;
B. acesta poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte
motive justificate;
C. decanului baroului îi revine competenţa de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului
avocatului să-și exercite mandatul astfel primit.
Răspuns: BC
18 Sediul unei societăţi constituite în temeiul Legii 31/1990 poate fi stabilit la sediul profesional al
avocatului printre altele:
A. pe o perioadă ce nu poate depăși un an;
B. cu condiția încheierii unui contract separat de asistenţă juridică având acest obiect între avocatul care va
găzdui societatea la sediul său profesional şi reprezentantul societăţii;
C. pe o perioadă ce poate depăși un an cu acordul consiliului baroului, acord ce va fi transmis Registrului
Comerțului.
Răspuns: AB
19 Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat:
A. constituie titlu executoriu, în condiţiile legii;
B. permite avocatului să recupereze restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de acesta în interesul
clientului;
C. nu poate permite avocatului să se îndrepte împotriva clientului, întrucât cadrul normativ în această materie
interzice avocatului să îl prejudicieze în vreun fel pe clientul său.
Răspuns: AB
20 Este nedemn de a fi avocat:
A. cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre
judecătorească sau disciplinară;
B. cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la orice pedeapsă pentru săvârşirea unei infracţiuni
intenţionate;
C. cel care are calitatea de consilier fiscal sau consilier în proprietate industrială.
Răspuns: A
21 În executarea obligației de acoperire a unui prejudiciu produs prin distrugerea accidentală a unei
anexe gospodărești a vecinului său, debitorul s-a obligat față de creditor să-i transfere proprietatea
unui teren intravilan care avea o valoare de piață mai mare decât prejudiciul efectiv suferit de
creditor. După transferul bunului, creditorul a fost chemat în judecată de către un terț care
revendică terenul. Prin raportare la situația de mai sus:
A. dacă este evins, creditorul nu mai poate cere prestația inițială;
B. creditorul poate să-l cheme în cauză pe debitor care are obligația de răspundere pentru evicțiune;
C. creditorul poate păstra bunul plătind terțului evingător o sumă de bani pe care poate s-o ceară debitorului.
Răspuns: BC
22 X a încheiat un contract de vânzare cu doamna Y cu privire la un apartament elegant din centrul
orașului, dar prețul a fost plătit de Z, prietenul doamnei Y. Z a decedat de curând iar W, fiul acestuia,
vă întreabă ce drepturi are, cât timp în masa succesorală nu au rămas decât niște obiecte vechi de
mobilier pe care le-a dăruit deja unor vecini iar apartamentul este intabulat pe numele doamnei Y. În
raport de situația descrisă, îl sfătuiți:
A. dacă nu dorește să fie considerat acceptant al moștenirii, să dea o declarație autentică notarială în acest
sens;
B. să ceară reducțiunea liberalității excesive;
C. să revendice apartamentul, întrucât a fost cumpărat cu banii defunctului;
Răspuns: B
23 La data de 15 august 2016, proprietarul R a încheiat o promisiune unilaterală de cumpărare cu
promitentul S cu privire la un imobil, prilej cu care S i-a plătit lui R suma de 20.000 lei. Având
nevoie să obțină un împrumut pentru lansarea unei afaceri, R a constituit o ipotecă pe imobil la data
de 10 aprilie 2017. La 10 mai 2017, R i-a trimis o notificare lui S prin care l-a invitat la notarul public
pentru perfectarea vânzării. Întrucât R nu s-a prezentat la data stabilită, S poate:
A. să ceară instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
B. să ceară restituirea sumei de 20.000 de lei de la R;
C. să ceară rezoluțiunea promisiunii unilaterale pentru refuzul nejustificat al lui R de a vinde imobilul.
Răspuns: B
24 Dacă X a continuat să locuiască într-un imobil mai mult de un an de la expirarea contractului de
închiriere, executându-și obligațiile în tot acest interval de timp, iar Y, proprietarul imobilului, i-a
interzis recent accesul prin schimbarea încuietorilor, ce opțiuni legale credeți că are X?
A. să introducă o acțiune posesorie în reintegrare împotriva lui Y;
B. să introducă o acțiune personală, bazată pe contractul de închiriere;
C. să ceară rezilierea contractului cu daune interese.
Răspuns: BC
25 Ca regulă generală, dacă la momentul încheierii unui contract debitorul este în imposibilitate de a-și
executa obligația, contractul este:
A. nul absolut;
B. valabil;
C. lovit de nulitate relativă.
Răspuns: B
26 La data de 15 august 2014, A dobândește prin cumpărare de la minorul B, în vârstă de 17 ani, un
ceas valoros, achitând prețul său de catalog. La data de 13 februarie 2016, A îl notifică pe B,
somându-l să confirme actul anulabil sau să introducă acțiunea în anulare. Prin cererea de chemare
în judecată, introdusă la data de 14 august 2017, B solicită anularea contractului și restituirea
bunului vândut, cu daune interese, arătând că refuză să confirme vânzarea. În apărare, A invocă
prescripția dreptului la acțiune și, în subsidiar, decăderea din dreptul de a cere anularea vânzării.
Instanța:
A. va admite acțiunea în anularea vânzării;
B. va respinge acțiunea în anularea vânzării, considerând împlinită prescripția extinctivă;
C. va constata că reclamantul B este decăzut din dreptul de a cere anularea vânzării și va respinge acțiunea.
Răspuns: C
27 În cazul încetării superficiei prin expirarea termenului:
A. ipotecile constituite cu privire la teren pe perioada superficiei nu se extind asupra construcției, dacă
proprietarul terenului dobândește dreptul de proprietate asupra clădirii prin accesiune;
B. ipotecile constituite cu privire la construcție nu se extind asupra terenului, dacă proprietarul construcției
dobândește terenul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă nu se edifica construcția;
C. dezmembrămintele constituite de superficiar se strămută de drept asupra sumei primite de la proprietarul
terenului, dacă acesta înțelege să invoce accesiunea.
Răspuns: A
28 Regulile gestiunii de afaceri:
A. îl obligă pe gerant să continue și după decesul geratului gestiunea începută până când moștenitorii
acestuia din urmă sunt în măsură să o preia;
B. îl obligă pe gerat să execute obligațiile născute din actele necesare și utile încheiate pe seama sa de gerant;
C. îl obligă pe gerat să ramburseze gerantului cheltuielile utile chiar dacă rezultatul gestiunii de afaceri nu a
fost atins.
Răspuns: AB
29 În cazul vânzării cu plata prețului în rate și cu rezerva proprietății:
A. riscul bunului este transferat cumpărătorului la momentul predării acestuia;
B. în cazul rezoluțiunii contractului, vânzătorul poate reține, dacă s-a convenit astfel, toate sumele încasate cu
titlu de rate, instanța neputând reduce aceste sume percepute cu titlu de clauză penală;
C. neplata unei singure rate de o cincime din preț dă dreptul la rezoluțiunea contractului.
Răspuns: AC
30 Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat:
A. numai donatorul poate cere revocarea donației, aceasta fiind o acțiune intuitu personae;
B. acțiunea în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii poate fi introdusă de succesorii în drepturi ai
donatorului defunct în termen de trei ani de la deschiderea succesiunii;
C. în cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terț, acesta poate cere executarea sarcinii.
Răspuns: C
31 În cazul mandatului cu reprezentare:
A. mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuințate în folosul său din ziua în care a fost pus în
întârziere de mandant;
B. mandatarul va exercita drepturile mandantului față de terți, dacă bunurile primite pentru mandant au ajuns
cu întârziere;
C. dacă substituirea făcută de mandatar a fost autorizată de mandant, mandatarul răspunde doar pentru
diligența cu care a ales persoana care l-a substituit și i-a dat instrucțiunile privind executarea mandatului;
Răspuns: BC
32 X închiriază lui Y un imobil cu destinația de spațiu comercial. Y încheie un contract de sublocațiune
cu Z, având ca obiect o parte din imobilul respectiv. Ulterior, X vinde imobilul către T. Prin raportare
la situația descrisă:
A. T este obligat să respecte locațiunea, dacă aceasta nu prevedea încetarea în cazul înstrăinării imobilului și
avea dată certă anterioară înstrăinării, în condițiile în care imobilul nu era înscris în cartea funciară;
B. în contul chiriilor restante, datorate de Y la data înstrăinării imobilului, T va putea cere lui Z chiria pe care
acesta o datorează lui Y;
C. Y nu va putea opune lui T plata anticipată a chiriei, chiar dacă aceasta fusese menționată în actul prin care
T a dobândit imobilul.
Răspuns: A
33 Efectul special al suspendării cursului prescripției extinctive:
A. se produce în toate cazurile în care intervine o cauză de suspendare;
B. determină amânarea împlinirii termenului de prescripție extinctivă în ipoteza în care, după încetarea cauzei
de suspendare, a rămas mai puțin de o lună până la împlinirea termenului de prescripție;
C. se aplică atunci când au rămas mai puțin de 6 luni până la împlinirea termenului de prescripție, dacă acesta
este de 6 luni.
Răspuns: B
34 Nulitatea relativă:
A. poate fi invocată, în principiu, de către instanță din oficiu;
B. poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită;
C. este prescriptibilă extinctiv și în cazul în care se invocă pe cale de excepție, atunci când are drept cauză
leziunea.
Răspuns: BC
35 În cazul divizării totale a unei persoane juridice:
A. aceasta presupune, în mod necesar, înființarea uneia sau mai multor persoane juridice;
B. patrimoniul persoanei juridice divizate se împarte întotdeauna în mod egal între persoanele juridice
dobânditoare;
C. contractele încheiate în considerarea calității persoanei juridice divizate nu își încetează efectele, cu
excepția cazului în care părțile au stipulat expres contrariul sau menținerea ori repartizarea contractului
este condiționată de acordul parții interesate.
Răspuns: C
36 La data de 12.08.2012, L, amenințată de către F cu dezvăluirea relației dintre ei, îi predă acestuia un
tablou al unui pictor celebru, evaluat la suma de 400.000 lei, primind dovezile pe care F își întemeia
amenințarea. La data de 04.03.2016, L vă solicită o consultație pentru a identifica modalitatea în care
poate obține recuperarea tabloului, precizându-vă că acesta era bunul său propriu, că nu a fost
întocmit niciun înscris la data predării către F, că i-a mărturisit soțului său toată întâmplarea imediat
după externarea din spital, unde a fost internată în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015. Veți
recomanda formularea unei cereri:
A. în declararea nulității relative a transferului, însoțită de o cerere de repunere în termenul de prescripție,
întemeiată pe spitalizarea lui L în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015;
B. în declararea nulității relative a actului juridic, considerând că termenul de prescripție a început să curgă la
data la care L i-a mărturisit soțului său transferul tabloului și motivul acestuia;
C. în constatarea nulității absolute a transferului.
Răspuns: C
37 Subrogația:
A. poate fi consimțită de către debitor fără consimțământul creditorului inițial, în lipsă de stipulație contrară;
B. nu produce efecte și împotriva celor care au garantat obligația;
C. se produce de drept în favoarea celui care a efectuat din eroare o plată și nu poate obține restituirea
acesteia de la creditorul plătit.
Răspuns: AC
38 A a constituit în favoarea lui B un drept de uzufruct asupra unui imobil construcție pentru o durată
de șapte ani. După un an de la constituirea uzufructului, B a cedat dreptul său lui C fără acordul lui
A, iar C a închiriat imediat imobilul către D pentru o perioadă egală cu cea rămasă până la împlinirea
termenului uzufructului. După trecerea a trei ani de la data constituirii uzufructului, B a decedat. În
raport de această situație:
A. dacă cesiunea uzufructului a fost înscrisă în cartea funciară și notificată lui A anterior decesului lui B,
dreptul de uzufruct va continua până la împlinirea termenului pentru care fusese constituit;
B. D va putea cere respectarea contractului de locațiune până la împlinirea termenului pentru care fusese
încheiat, dacă locațiunea a fost înscrisă în cartea funciară;
C. C nu va putea pretinde lui A despăgubiri pentru îmbunătățirile aduse imobilului, chiar dacă acestea au
determinat sporirea valorii construcției.
Răspuns: C
39 Cei care:
A. răspund pentru fapta altuia au întotdeauna drept de regres împotriva celui care a cauzat prejudiciul;
B. răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație;
C. moștenesc victima unei fapte ilicite delictuale, pot introduce acțiune pentru repararea prejudiciului
nepatrimonial produs autorului lor.
Răspuns: B
40 Prestația stabilită prin clauza penală:
A. poate fi redusă de către instanță, dacă este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la
încheierea contractului, însă numai cu condiția de a rămâne superioară obligației principale;
B. poate fi cerută și în cazul în care executarea obligației principale a devenit imposibilă din cauze
neimputabile debitorului;
C. nu poate fi cerută de către creditor decât dacă face dovada prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligației
principale.
Răspuns: A
41 Tribunalele judecă în primă instanţă:
A. cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare;
B. acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui contract al cărui obiect are o valoare de peste
200.000 lei, în cazul în care nu s-a respectat forma cerută ad validitatem;
C. cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane.
Răspuns: B
42 Sunt de competenţa exclusivă a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului:
A. cereri prin care moştenitorii valorifică drepturi culese din succesiune împotriva terţilor;
B. orice cereri mobiliare sau imobiliare formulate de terţi împotriva moştenitorilor;
C. cereri prin care creditorii personali ai defunctului, în contradictoriu cu moştenitorii, valorifică drepturi din
contractele încheiate cu defunctul.
Răspuns: C
43 Asemănător excepţiei lipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale, excepţia lipsei
capacităţii procesuale de folosinţă:
A. poate fi invocată în orice stare a procesului;
B. poate fi invocată şi de instanţă, din oficiu;
C. dacă este admisă, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate procesuală de folosinţă
sunt lovite de nulitate absolută.
Răspuns: AB
44 Nu este o cerere incidentală:
A. cererea reconvențională;
B. cererea de intervenție în interes propriu;
C. cererea reclamantei prin care solicită, în cadrul unui proces de stabilire a paternității, și stabilirea
contribuţiei la cheltuielile de creştere şi educare a minorului în sarcina pârâtului.
Răspuns: C
45 De la regula potrivit căreia mandatarul neavocat al persoanei fizice nu poate pune concluzii asupra
excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat sunt exceptați:
A. mandatarul neavocat, rudă până la gradul al doilea cu partea pe care o reprezintă, chiar dacă nu este
licențiat în drept, dar numai dacă reprezentarea are loc în fața judecătoriei;
B. mandatarul neavocat, soț cu partea pe care o reprezintă, chiar dacă nu este licențiat în drept, dar numai
dacă reprezentarea are loc în fața instanţelor de fond;
C. mandatarul neavocat, rudă până la gradul al doilea cu partea pe care o reprezintă, dacă este licențiat în
drept, chiar dacă reprezentarea are loc în fața instanțelor de control judiciar.
Răspuns: C
46 Partea lezată de efectuarea unui act de procedură cu nerespectarea cerinţelor legale:
A. poate renunţa la dreptul de a invoca nulitatea relativă sau absolută, acest drept fiind prevăzut expres de
Codul de procedură civilă;
B. poate renunţa, dar numai în mod expres, la dreptul de a invoca nulitatea relativă;
C. poate renunţa tacit la dreptul de a invoca nulitatea relativă.
Răspuns: C
47 Modificarea cererii de chemare în judecată:
A. poate fi făcută, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care reclamantul şi pârâtul sunt
legal citaţi;
B. în primă instanţă, nu poate fi făcută peste termenul prevăzut de lege, chiar dacă părţile îşi dau acordul
expres cu privire la depăşirea acestui termen;
C. nu se poate face direct în instanţa de apel, chiar dacă există acordul expres al părţilor.
Răspuns: C
48 În ceea ce priveşte cererea reconvenţională:
A. aceasta este obligatorie dacă pârâtul are, în legătură cu cererea de chemare în judecată a reclamantului,
pretenţii derivând din acelaşi raport juridic ca cel dedus judecăţii;
B. aceasta se depune cel mai târziu la primul termen de judecată, dacă pârâtul nu este obligat prin lege la
întâmpinare, sub sancţiunea decăderii;
C. în cazul în care legea nu prevede altfel, instanţa poate dispune judecarea separată a acesteia, dacă numai
cererea principală este în stare de a fi judecată.
Răspuns: BC
49 Cererea de sechestru asigurător:
A. va fi soluţionată de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie;
B. va fi soluţionată prin încheiere care se comunică părţilor, de îndată, de către instanţă;
C. se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă.
Răspuns: AC
50 Recursul împotriva încheierii:
A. prin care a fost suspendată judecata este inadmisibil dacă încheierea a fost pronunțată de instanță, alta
decât Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o cauză în care hotărârea ce urmează a se da asupra fondului
este definitivă;
B. prin care a fost suspendată judecata este inadmisibil dacă încheierea a fost pronunţată de Înalta Curte de
Casație și Justiție;
C. prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei este admisibil, indiferent dacă încheierea a fost
pronunțată de instanță, alta decât Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o cauză în care hotărârea ce
urmează a se da asupra fondului este sau nu definitivă.
Răspuns: BC
51 Dacă, în cursul judecății, părțile ajung la tranzacţie:
A. instanța va putea lua act de tranzacție numai dacă aceasta este încheiată în formă scrisă;
B. instanța va putea lua act de tranzacție în ședința de judecată, chiar dacă învoiala este prezentată doar
verbal în fața instanței;
C. cererea pentru darea hotărârii de expedient va putea fi primită chiar de un singur judecător, în cazul în care
părțile se înfățișează în ziua stabilită pentru judecată.
Răspuns: AC
52 Hotărârea judecătorească:
A. are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată când soluţionează, în tot sau în parte, fondul
procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident;
B. are forţa probantă a unui înscris autentic;
C. este obligatorie şi produce aceleaşi efecte între părţi, succesorii acestora şi terţi.
Răspuns: AB
53 Poate fi invocată direct în apel:
A. excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului din faţa primei instanţe;
B. excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii înaintea primei
instanţe;
C. excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu.
Răspuns: AC
54 În ceea ce priveşte apelul incident:
A. acesta poate fi formulat de apelantul principal sau intimat şi este îndreptat împotriva părţii cu interese
contrare;
B. acesta se exercită după împlinirea termenului de apel şi trebuie depus până la primul termen de judecată în
apelul principal;
C. prin acest apel intimatul trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.
Răspuns: C
55 Dacă s-a solicitat revizuirea unei hotărâri:
A. de primă instanţă ce a rămas definitivă prin neapelare, hotărârea ce se va pronunţa în revizuire nu este
susceptibilă de apel;
B. a instanţei de apel care era susceptibilă de recurs, indiferent dacă recursul a fost exercitat sau nu,
hotărârea ce se va pronunţa în revizuire poate fi atacată pe calea recursului;
C. pentru motivul referitor la existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, hotărârea ce se va pronunţa în
revizuire este susceptibilă de apel dacă hotărârea a cărei anulare se cere putea fi atacată cu apel, potrivit
legii.
Răspuns: B
56 Cererea în anulare împotriva ordonanţei de plată:
A. nu se poate formula, fiind inadmisibilă, în cazul în care instanţa de judecată a respins cererea de ordonanţă
de plată;
B. trebuie formulată de către debitor în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării ordonanţei de
plată;
C. nu suspendă executarea, suspendarea putând fi încuviinţată la cererea debitorului, fără dare de cauţiune.
Răspuns: B
57 În procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, potrivit Codului de
procedură civilă:
A. cererea de evacuare este de competenţa judecătoriei din raza localităţii de domiciliu a pârâtului;
B. cererea de evacuare este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află situat imobilul ocupat
fără drept ori, după caz, închiriat sau arendat, chiar dacă locatarul a părăsit imobilul sau contractul a încetat;
C. pârâtul poate formula cerere reconvenţională doar dacă cererea de evacuare se judecă cu citarea părţilor.
Răspuns: B
58 În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a obţine executarea silită:
A. organul de executare căruia i se prezintă un titlu executoriu, după împlinirea termenului de prescripţie, nu
este îndreptăţit să refuze punerea în executare a acestuia;
B. instanţa de executare nu este îndreptăţită să respingă cererea de încuviinţare a executării silite pe motiv că
s-a împlinit termenul de prescripţie;
C. împlinirea termenului de prescripţie atrage, în toate cazurile, pierderea caracterului executoriu al înscrisului
care constituie titlu executoriu, fără a exista posibilitatea, pentru creditor, de a obţine un nou tiltu executoriu.
Răspuns: AB
59 Sunt supuse procedurii regularizării:
A. cererea confesorie de servitute;
B. contestația la executare, atunci când executarea silită priveşte un titlu executoriu altul decât o hotărâre
judecătorească;
C. cererea de chemare în garanție.
Răspuns: A
60 Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept se va face de către completul de judecată sesizat, printr-o
încheiere:
A. pronunţată în urma unor dezbateri contradictorii, încheiere care poate fi atacată odată cu fondul;
B. prin care se va suspenda obligatoriu cauza în care a fost admisă sesizarea, până la pronunțarea hotărârii
prealabile;
C. prin care se pot suspenda cauze similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, până la soluționarea
sesizării.
Răspuns: B
61 Un cetățean somalez care este suspectat de săvârșirea infracțiunii de piraterie în afara apelor
teritoriale ale Somaliei, în apele internaționale din aproprierea acestora, poate fi tras la răspundere
penală în România:
A. Dacă fapta este săvârșită contra statului român, contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice
române, iar punerea în mişcare a acţiunii penale este autorizată conform legii;
B. Dacă fapta este incriminată și de legea penală somaleză;
C. Dacă se dispune astfel printr-un tratat internaţional la care România este parte.
Răspuns: AC
62 În situația în care inculpatul a săvârșit 3 infracțiuni sub imperiul C. pen. 1969 și două infracțiuni sub
imperiul NCP:
A. Instanța va aplica legea mai favorabilă în mod global;
B. Instanța va aplica legea penala mai favorabilă (identificată ca fiind legea veche sau legea nouă) pentru
infracțiunile săvârșite sub imperiul legii vechi;
C. Instanța va determina legea penală mai favorabilă pentru contopirea pedepselor (identificată ca fiind legea
veche sau legea nouă).
Răspuns: B
63 În cazul aplicării legii penale mai favorabile:
A. Nu este permisă combinarea prevederilor mai favorabile din legi penale succesive;
B. Pedepsele complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca fiind mai favorabilă în raport cu
infracțiunea comisă;
C. Este posibilă aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.
Răspuns: AB
64 Nu este posibilă tentativa la:
A. Infracțiunea de omor comisă prin omisiune;
B. Infracțiunea de mărturie mincinoasă comisă de martor;
C. Infracțiunea de nedenunțare a unor infracțiuni.
Răspuns: BC
65 Eroarea constituie o cauză de neimputabilitate atunci când:
A. Făptuitorul, în momentul comiterii faptei, nu și-a dat seama că subiectul pasiv vizat de acțiunea sa nu este
cel pe care dorea să-l vatăme;
B. Necunoaşterea stării, situaţiei ori împrejurării respective este ea însăşi rezultatul culpei făptuitorului;
C. Fapta prevăzută de legea penală a fost săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a
caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată.
Răspuns: C
66 Există culpă cu prevedere:
A. În cazul în care agentul comite fapta prevăzând producerea rezultatului, dar neacceptând producerea
acestuia, întrucât a socotit fără temei că acesta nu se va produce;
B. În cazul în care agentul comite fapta al cărei rezultat, deși prevăzut și acceptat în mod indiferent, apare ca
inevitabil;
C. În cazul în care agentul comite fapta, urmărind producerea unui rezultat, dar în fapt se produce un rezultat
mai grav, care, deși a fost prevăzut de către acesta, nu a fost și acceptat.
Răspuns: A
67 Reprezintă exemplu de infracțiune complexă:
A. Tâlhăria care a avut ca urmare moartea victimei;
B. Dezastrul (distrugerea calificată);
C. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte.
Răspuns: AB
68 X., în vârstă de 17 ani, a comis împreună cu Y. și Z. o infracțiune praeterintenționată pentru care
legea prevede pedeapsa închisorii de 8 ani. Știind că Y. a comis infracțiunea fiind în termenul de
supraveghere al grațierii condiționate a unei pedepse cu închisoarea de 5 ani pentru o infracțiune
intenționată, iar Z. se află în faza de judecată a apelului pentru o infracțiune din culpă pentru care
legea prevede pedeapsa închisorii de 3 ani, arătați care dintre enunțurile următoare sunt adevărate:
A. Incupatul Z. nu a comis noua infracțiune în stare de pluralitate intermediară;
B. Inculpatul Y. nu a comis noua infracțiune în stare de recidivă postcondamnatorie;
C. Pentru noua infracțiune, față de Y. și Z. nu se poate reține circumstanța agravantă a comiterii faptei de 3
sau mai multe persoane împreună deoarece X. este minor.
Răspuns: A
69 Inculpatul X a comis mai multe acte de înlesnire a unor infracțiuni distincte, comise de autori
diferiți. Inculpatul X va răspunde penal pentru:
A. Un singur act de complicitate;
B. Mai multe acte de complicitate continuată;
C. Mai multe acte de complicitate comise în concurs.
Răspuns: C
70 Este adevărat enunțul:
A. În cazul contopirii pedepselor pentru infracțiuni concurente se ţine seama şi de pedepsele aplicate prin
orice hotărâre de condamnare pronunţată în străinătate pentru infracţiuni concurente;
B. Pentru stabilirea stării de recidivă se ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată în străinătate,
pentru o faptă prevăzută şi de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută
potrivit legii;
C. La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare anterioare la pedepse care au
fost ulterior grațiate.
Răspuns: B
71 X a comis o infracțiune pentru care legea prevede exclusiv pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani și
interzicerea unor drepturi. În acest caz:
A. Instanța nu este obligată să aplice pedeapsa accesorie;
B. Instanța poate aplica pedeapsa amenzii dacă reține față de X circumstanțe atenuante legale;
C. Instanța este obligată să aplice pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
Răspuns: C
72 Nu răspund penal niciodată:
A. Partidele politice;
B. Autoritățile publice;
C. Guvernul României.
Răspuns: BC
73 Pedepsele principale aplicabile persoanei juridice sunt:
A. Dizolvarea persoanei juridice;
B. Amenda;
C. Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani.
Răspuns: B
74 Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat inculpatul la 10 de ani închisoare pentru
săvârşirea infracţiunii de viol [art. 218 alin. 3 C.p., lit. a) – victima se află în îngrijirea făptuitorului,
(b) – asupra unei rude în linie directă – și (c) – asupra unui minor] şi la 5 ani închisoare pentru
săvârşirea infracţiunii de incest (art. 377 C.p.), urmând să execute pedeapsa de 11 ani și 8 luni,
întrucât inculpatul a întreţinut în repetate rânduri, prin violenţă şi ameninţări, relaţii sexuale normale
şi anale cu fiica sa în vârstă de 13 ani. Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelul
declarat de parchet şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor în viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) și c)
C.p.]. Este corectă această decizie?
A. Da, infracțiunea de incest este absorbită în infracțiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218,
alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când se comite, cu același prilej, elementul material comun ambelor fapte
prevăzute de legea penală;
B. Da, infracțiunea de incest fiind absorbită în infracțiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218, alin. 3, lit.
(b) C.p. atunci când violul se săvârșește în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă;
C. Nu, infracțiunea de viol, fiind o infracțiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, intră în concurs formal cu
infracțiunea de incest, care este o infracțiune contra familiei, cele două infracțiuni având obiect juridic
diferit, astfel că trebuia reținut concursul de infracțiuni, astfel cum a fost fapta încadrată prin rechizitoriul
parchetului și inculpatul a fost condamnat de tribunal.
Răspuns: AB
75 În cursul unui conflict derulat în locuința sa, inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei C.D.,
prieten de mai mulți ani, care s-a dezechilibrat și a căzut. În cădere C.D. s-a lovit la cap de muchia
de lemn a patului și a leșinat. Cand și-a revenit, l-a amenințat pe inculpat că-l va reclama la poliție,
iar inculpatul a închis victima în cameră pentru a o împiedica să-l reclame. După 2 zile inculpatul a
eliberat victima, care i-a promis să nu-l reclame. La câteva zile după eliberare, victima a decedat,
decesul fiind consecința leziunii craniene produse prin cădere. În această situație:
A. Inculpatul va răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal și loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
B. Inculpatul va răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal urmată de moartea victimei;
C. Inculpatul va răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal și ucidere din culpă.
Răspuns: A
76 Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (art.
188 rap. la art. 189 alin. 1 lit. e C.p. – omorul săvârșit de către o persoană care a mai comis anterior
o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor, cu aplicarea art. 43 alin. 5 Cod penal
privind starea de recidivă) reţinându-se că acesta, după executarea unei pedepse pentru tentativă
de omor, şi-a lovit violent mama, cu pumnii şi cu picioarele, până ce aceasta a decedat. Împotriva
hotărârii a declarat apel procurorul pe motiv că încadrarea juridică a faptei este incorectă. Ce va
hotărî instanţa de apel?
A. Va respinge apelul parchetului și va menține sentința apelată;
B. Va admite apelul parchetului și va schimba încadrarea juridică a faptei în omor calificat (art. 188 rap. la art.
189 alin. 1 lit. e, cu aplicarea art. 43 alin. 5 și art. 199 Cod penal - privind violența în familie);
C. Va admite apelul parchetului și va schimba încadrarea juridică a faptei în omor calificat (art. 188 rap. la art.
189 alin. 1 lit. e, cu aplicarea art. 199 Cod penal - privind violența în familie), fără a mai reține art. 43 alin. 5
C.p., considerând că omorul calificat în varianta de la art. 189 alin. 1 lit. e C.p. înlătură aplicarea regulilor de
majorare a limitelor pedepsei prevăzute de lege în caz de recidivă postexecutorie.
Răspuns: B
77 În speţă, inculpatul a pătruns în locuinţa persoanei vătămate, de unde a sustras diferite bunuri, dar,
fiind surprins de organele de poliţie, acesta a încercat să-şi asigure scăparea lovind doi poliţişti.
Prima instanţă l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie și două
infracțiuni de ultraj. Împotriva soluţiei sus-menţionate, inculpatul a declarat apel, susţinând că s-a
reţinut greşit săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie, întrucât prin acţiunea de sustragere a fost
vizat un singur patrimoniu, dar și parchetul a declarat apel, întrucât încadrarea juridică nu este
completă. Decizia corectă a instanței de apel va fi:
A. Admite ambele apeluri, schimbă încadrarea juridică a faptelor în infracțiunile de: tâlhărie calificată (art. 234
alin. 1 lit f C.p. – prin violare de domiciliu), două infracțiuni de ultraj (art. 257 alin. 1 și 4 C.p.), toate în
concurs, și-l condamnă pe inculpat;
B. Respinge ambele apeluri și menține sentința apelată;
C. Admite doar apelul inculpatului și schimbă încadrarea juridică a faptelor în infracțiunile de: tâlhărie (art. 233
C.p.), două infracțiuni de ultraj (art. 257 alin. 1 și 4 C.p.), toate în concurs, și-l condamnă pe inculpat.
Răspuns: A
78 Inculpații A.B. și C.D., angajați ai primăriei, în timpul programului de muncă, s-au certat cu victima
G.H., care încerca să depună o reclamație la serviciul de registratură, dar funcționara de la ghișeu
lipsea. La acuzele victimei că funcționara de la ghișeu încearcă de fapt să se ascundă, deoarece a
mai înregistrat reclamații rămase fără răspuns privind faptul că primarul este corupt, inculpații A.B.
și C.D. au înjurat victima și i-au cerut să iasă afară, iar la refuzul acesteia inculpatul A.B. i-a aplicat o
lovitură peste față. Victima G.H. s-a dezechilibrat, a căzut și s-a lovit la cap, decedând la scurt timp.
În această situație:
A. Inculpații A.B. și C.D. vor răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă;
B. Inculpații A.B. și C.D. vor răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, primul în
calitate de autor, al doilea în calitate de complice;
C. Inculpatul A.B. va răspunde pentru infracțiunile de purtare abuzivă și lovituri cauzatoare de moarte, în timp
ce inculpatul C.D. va răspunde doar pentru purtare abuzivă.
Răspuns: C
79 Fapta inculpatului, șofer al unei societăți private, care, însărcinat fiind cu ridicarea unei cantități de
marfă, a întocmit și a prezentat documente false cu ajutorul cărora a ridicat o cantitate mai mare de
marfă, iar diferența și-a însușit-o, constituie:
A. Fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracțiunea de delapidare;
B. Fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și înșelăciune;
C. Fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune.
Răspuns: C
80 Inculpatul X., în calitate de şef al Poliţiei Municipiului Y, s-a întâlnit cu martorul-denunțător Z într-o
parcare. Z. a urcat în autoturismul inculpatului aducându-i un costum de haine şi o sacoşă în care
se aflau 5 sticle de vin. Bunurile au fost pretinse şi primite de inculpat ca să-şi încalce atribuţiile de
serviciu şi să permită lui Z., proxenet, să amplaseze două prostituate care să presteze servicii
sexuale remunerate la marginea pădurii din localitate. De asemenea, inculpatul urma să-şi
folosească influenţa pe care lăsa să se creadă că ar avea-o asupra conducerii Penitenciarului B,
precum şi a Comisiei de liberare condiţionată, în scopul de a-l transfera pe fratele lui Z. în alt
penitenciar. Care va fi încadrarea juridică a faptelor inculpatului X.?
A. Abuz în serviciu (art. 297 C.p.), luare de mită (art. 189 C.p.), trafic de influență (art. 291 C.p.);
B. Luare de mită (art. 189 C.p.), trafic de influență (art. 291 C.p.);
C. Luare de mită (art. 189 C.p.), trafic de influență (art. 291 C.p.), înșelăciune (art. 244 C.p.).
Răspuns: B
A. se poate dispune stramutarea cauzei;
B. în cazul în care nu au fost invocate și nu s-au ridicat din oficiu cereri și excepții judecătorul de cameră
preliminară dispune începerea judecăţii prin încheiere pronunţată în cameră de consiliu, fără participarea
procurorului, a părților și a persoanei vătămate;
C. rechizitoriul se comunică în mod obligatoriu inculpatului și celorlalte părți din procesul penal.
Răspuns: AB
82 În cazul audierii martorului în cursul urmăririi penale:
A. depunerea jurământului religios este obligatorie în toate situaţiile;
B. fiecare martor este audiat separat şi fară prezenţa altor martori;
C. audierea se înregistrează prin mijloace tehnice dacă martorul solicită expres acest lucru şi înregistrarea
este posibilă.
Răspuns: BC
83 În cazul în care reprezentantul legal al unei persoane vătămate lipsită capacitate de exerciţiu nu a
exercitat acţiunea civilă în procesul penal:
A. instanţa din oficiu se pronunţă cu privire la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii;
B. instanţa din oficiu dispune repararea prejudiciului material prin acordarea de despăgubiri;
C. instanţa, la cererea procurorului formulată oral în cursul dezbaterilor pe fond, dispune repararea
prejudiciului material prin acordarea de despăgubiri.
Răspuns: A
84 Percheziţia domicilară:
A. poate fi dispusă şi din oficiu în cursul judecăţii;
B. poate fi dispusă doar cu privire la locuinţe aparţinând suspectului sau inculpatului;
C. poate fi dispusă şi de către procuror în cursul urmăririi penale în caz de urgenţă sau de risc de distrugere a
probelor însă doar dacă măsura este confirmată de judecător în cel mult 24 de ore de la efectuare.
Răspuns: A
85 Apelul:
A. poate fi exercitat de către expertul care a fost desemnat în cauză, în ceea ce priveşte indemnizaţia stabilită
acestuia, de îndată după pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra indemnizaţiei;
B. declarat de procuror poate fi retras de către procurorul ierarhic superior chiar dacă nu există acordul
procurorului care l-a declarat;
C. declarat de procuror şi retras ulterior nu poate fi însuşit de partea în favoarea căreia a fost declarat în
măsura în care aceasta nu a declarat apel.
Răspuns: AB
86 Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal este soluţionată de instanţa penală atunci când
aceasta dispune achitarea pe temeiul că:
A. fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de legea penală;
B. fapta a fost justificată;
C. fapta nu este prevăzută de legea penală.
Răspuns: AB
87 Mandatul de aducere:
A. se emite în cursul urmăririi penale doar de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
B. nu poate fi emis cu privire la un suspect care nu a fost în prealabil chemat prin citaţie;
C. poate fi executat şi prin organele de ordine publică.
Răspuns: C
88 Judecătorul de drepturi și libertăți sesizat cu o propunere de prelungire a măsurii arestării
preventive:
A. poate dispune respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la
domiciliu;
B. poate dispune respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar;
C. poate dispune prelungirea arestării preventive prin sentinţă supusă contestaţiei.
Răspuns: AB
89 În cursul judecății:
A. inculpatul care a solicitat în scris instanței să fie judecat în lipsă poate fi adus la termen cu mandat de
aducere;
B. suspendarea judecăţii pe motiv că inculpatul suferă de o boală gravă se dispune prin încheiere ce poate fi
atacată separat cu contestaţie şi de către persoana vătămată;
C. instanţa poate dispune extinderea acţiunii penale cu privire la alte acte materiale.
Răspuns: AB
90 Suspectul:
A. poate fi reţinut de organul de cercetare penală doar dacă ordonanţa de reţinere este confirmată de
procurorul care supraveghează urmărirea penală;
B. nu poate fi audiat anticipat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
C. are dreptul să solicite consultarea dosarului înainte de a fi audiat.
Răspuns: BC
91 Nu poate fi atacată cu nicio cale de atac:
A. încheierea prin care prima instanţă de judecată declară şedinţa nepublică;
B. încheierea prin care prima instanţă de judecată dispune disjungerea acţiunii civile;
C. încheierea prin care prima instanţă de judecată respinge cererea persoanei vătămate de constituire ca
parte civilă în proces.
Răspuns: B
92 Este supusă confirmării:
A. ordonanţa procurorului prin care se dispune renunţarea la urmărirea penală faţă de un suspect;
B. ordonanţa procurorului prin care se dispune redeschiderea urmăririi penale ca urmare a admiterii, de către
judecătorul de cameră preliminară, a plângerii împotriva soluţiei de clasare şi trimiterii cauzei la procuror în
vederea completării urmăririi penale;
C. ordonanţa organului de cercetare penală prin care se dispune extinderea urmăririi penale cu privire la o altă
faptă faţă de suspect.
Răspuns: AC
93 Avocatul persoanei vătămate:
A. are dreptul de a solicita consultarea dosarului şi în cursul urmăririi penale;
B. are dreptul de a formula contestaţie împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus
respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului;
C. are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, în condiţiile legii.
Răspuns: AC
94 Este inadmisibilă:
A. plângerea adresată procurorului ierarhic superior împotriva ordonanţei prin care s-a pus în mişcare
acţiunea penală;
B. contestaţia împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară dispune declinarea cauzei către
un judecător de cameră preliminară de la o altă instanţă;
C. cererea de recuzare a judecătorului chemat să decidă asupra recuzării.
Răspuns: BC
95 Nulitatea relativă:
A. poate fi invocată şi de procuror în condiţiile legii;
B. este sancţiunea care intervine în caz de încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa teritorială a
instanţei de judecată;
C. poate fi invocată în orice stare a procesului dacă a intervenit în procedura de cameră preliminară.
Răspuns: AB
96 În caz de clasare a cauzei:
A. măsurile preventive încetează de drept;
B. măsurile asigurătorii pot fi menținute în condiţiile legii;
C. ordonanţa nu se comunică persoanei care a făcut sesizarea.
Răspuns: AB
97 Asistenţa juridică este obligatorie:
A. pentru martorul minor, în tot cursul procesului penal;
B. pentru inculpat, în cursul procedurii de camera preliminară, dacă legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani;
C. pentru persoana vătămată majoră arestată în altă cauză, în cursul urmăririi penale.
Răspuns: B
98 Competenţa de a judeca în primă instanţă o infracţiune de omor săvârşită de o persoană care, fără a
avea o altă calitate, după începerea urmăririi penale în cauză devine notar public aparţine:
A. judecătoriei;
B. tribunalului;
C. curţii de apel;
Răspuns: B
99 După audierea inculpatului de către prima instanţă de judecată şi înainte de audierea martorilor
încuviinţaţi:
A. partea responsabilă civilmente nu mai poate interveni în cauză.
B. partea civilă nu îşi mai poate mări întinderea pretenţiilor;
C. procurorul nu mai poate invoca excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei de judecată;
Răspuns: C
100 Sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei, instanţa:
A. poate pronunţa o soluţie mai blândă decât cea cu privire la care s-a încheiat acordul;
B. poate obliga inculpatul la plata despăgubirilor civile chiar dacă între părţi nu s-a încheiat tranzacţie sau
acord de mediere;
C. poate admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei numai cu privire la unii dintre inculpaţi.
Răspuns: C
1 septembrie 2017
G1
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
Grila nr.1 - 12 septembrie 2016 -
INPPA
1 Profesia de avocat se exercită:
A. printre altele, potrivit principiului independenţei, sub rezerva respectării legislaţiei incidente în activitatea
desfăşurată;
B. de către acea persoană căreia i s-a confirmat apartenenţa la un barou din cadrul Uniunii Naţionale a
Barourilor din România, chiar dacă nu a fost operată înscrierea respectivei persoane pe tabloul unui astfel
de barou;
C. numai de avocaţii înscrişi într-un tablou al avocaţilor, întocmit de orice barou parte a U.N.B.R.
Răspuns: AC
2 Independenţa:
A. este un principiu care vizează funcţionarea organelor profesiei de avocat;
B. este un principiu care vizează exerciţiul profesiei de avocat;
C. este un principiu care implică posibilitatea avocatului de a acţiona chiar şi cu depăşirea limitelor unui
mandat anterior încredinţat, dacă apreciază că este în interesul clientului său.
Răspuns: B
3 Principiul libertăţii ce guvernează, printre altele, exerciţiul profesiei de avocat:
A. conferă avocatului, printre altele, libertatea de a-şi alege forma de exercitare a profesiei, în condiţiile
prevăzute de Legea cu nr. 51/1995 şi de Statutul profesiei de avocat;
B. conferă oricărei persoane dreptul de a-şi alege, în mod liber, avocatul;
C. conferă avocatului o deplină libertate în gestiunea intereselor clientului său, chiar şi cu depăşirea limitelor
mandatului încredinţat, în acele situaţii în care avocatul apreciază că această depăşire este benefică celui
reprezentat.
Răspuns: A
4 Pot accede în profesia de avocat, fără susţinerea unui prealabil examen de verificare a
cunoştinţelor, printre alţii:
A. foştii procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după încetarea, din motive
neimputabile, a calităţii lor de magistraţi;
B. foştii judecători ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cărora le-a încetat această calitate, din motive
neimputabile lor;
C. foştii judecători ai curţilor de apel, după încetarea, din motive neimputabile, a calităţii lor de magistraţi.
Răspuns: B
5 Este incompatibilă cu exerciţiul profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel, printre
altele:
A. calitatea de primar;
B. calitatea de asociat într-o societate cu răspundere limitată;
C. calitatea de asociat într-o societate pe acţiuni.
Răspuns: A
6 Examenul de primire în profesia de avocat:
A. trebuie organizat, în condiţiile legii, de cel puţin două ori pe an;
B. se organizează la nivel regional, de către barourile anume desemnate prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.;
C. se organizează, la nivel naţional, de U.N.B.R.
Răspuns: C
7 Decizia de primire în profesia de avocat:
A. se emite de consiliul baroului căruia i-a fost adresată cererea de primire în profesie;
B. se emite de către Consiliul U.N.B.R., după validarea rezultatelor examenului de primire în profesie;
C. se emite de consiliul baroului şi se comunică U.N.B.R., în situaţia în care o astfel de decizie a fost dată în
soluţionarea unei cereri de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen.
Răspuns: BC
8 Printre altele, este interzis avocatului, membru al unui barou din cadrul U.N.B.R. şi care se bucură
de exerciţiul profesiei:
A. să exercite calitatea de director general, încadrat în baza unui contract individual de muncă, în structura de
personal al unei regii autonome de interes local;
B. să colaboreze, în orice mod, cu persoanele care îndeplinesc acte ori desfăşoară fără drept activităţi
specifice profesiei de avocat;
C. să desfăşoare activitate literar-publicistică.
Răspuns: AB
9 În condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat, exerciţiul profesiei se suspendă, printre
altele:
A. în temeiul unei hotărâri a comisiei de cenzori a baroului, prin care se constată faptul că avocatul despre a
cărui situaţie este vorba a înregistrat restanţe la plata contribuţiilor profesionale, pe o durată mai mare de 3
luni;
B. de către decanul baroului, la adresa avocatului dovedit culpabil, cu prilejul soluţionării, prin mediere, a unei
stări de conflict profesional, angajat de către cel vinovat cu un alt membru al aceluiaşi barou;
C. în ipoteza în care, la adresa avocatului, a fost pronunţată o hotărâre definitivă, cu caracter disciplinar, prin
care respectivului avocat i s-a interzis temporar exerciţiul profesiei.
Răspuns: C
10 Tabloul avocaţilor:
A. cuprinde, printre altele, menţiuni privind încetarea calităţii de avocat;
B. se supune, de către decan, aprobării consiliului baroului, până cel mai târziu la 1 ianuarie a fiecărui an,
pentru anul respectiv;
C. se întocmeşte şi, respectiv, se ţine, spre a fi comunicat U.N.B.R., şi în format electronic.
Răspuns: AC
11 Decizia de transfer a unui avocat dintr-un barou într-un alt barou:
A. se dă de decanul baroului la care se face transferul;
B. se dă de consiliul baroului de la care se face transferul, în baza unui aviz favorabil al consiliului baroului la
care se face transferul, aviz încorporat într-un certificat anume eliberat în acest sens;
C. se dă de consiliul baroului la care se face transferul, în baza unui aviz favorabil al consiliului baroului de la
care se face transferul, aviz încorporat într-un certificat anume eliberat în acest sens.
Răspuns: C
12 Pierderea calităţii de avocat:
A. operează numai ca urmare a pensionării;
B. are loc, printre altele, printr-o declaraţie de renunţare a avocatului la exerciţiul profesiei, declaraţie dată în
faţa decanului baroului din care avocatul renunţător face parte;
C. nu operează ca urmare a pensionării, dacă avocatul îşi manifestă intenţia de a-şi continua activitatea
profesională.
Răspuns: C
13 Un act juridic:
A. poate fi semnat de părţi înaintea unui avocat, ocazie cu care acesta are posibilitatea de a atesta identitatea
părţilor care înţeleg să-şi asume, prin semnare, conţinutul respectivului act;
B. poate fi autentificat de către avocat, în condiţiile în care a fost semnat de către părţi în faţa acestuia;
C. poate fi supus autentificării notariale, în ipoteza descrisă la lit. a), în prezenţa părţilor.
Răspuns: AC
14 Exercitând activităţi fiduciare, avocatul:
A. este ţinut faţă de client în condiţiile stabilite de contractul de asistenţă juridică, special încheiat în acest
scop;
B. are faţă de client, în exclusivitate, obligaţii de diligenţă;
C. nu este ţinut să acţioneze cu diligenţa unui bun proprietar, pentru că nici într-o atare particulară ipoteză,
obligaţiile profesionale ale avocatului faţă de clientul său, nu sunt obligaţii de rezultat.
Răspuns: A
15 În baza unui contract de asistenţă juridică, avocatul poate desfăşura următoarele activităţi conexe:
A. activităţi de consultanţă;
B. completarea, în numele, în reprezentarea şi în interesul clientului, a unor declaraţii fiscale;
C. încasarea unor chirii, în numele, în reprezentarea şi în interesul clientului.
Răspuns: BC
16 Sunt organe ale baroului:
A. Comisia centrală de cenzori;
B. Comisia permanentă;
C. comisia de disciplină.
Răspuns: C
17 În situaţia în care, cu prilejul primei convocări, adunarea generală a avocaţilor unui barou (pe a
cărei ordine de zi nu figurează alegerea organelor de conducere ale profesiei) nu întruneşte condiţia
necesară de prezenţă:
A. prezidiul adunării va consemna această împrejurare într-un proces-verbal, pe care îl va înainta consiliului
baroului;
B. data noii convocări nu va putea fi stabilită mai târziu de 25 de zile de la cea dintâi convocare;
C. la cea de-a doua convocare, adunarea generală este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime
din numărul total al membrilor săi.
Răspuns: AC
18 Baroul înfiinţat potrivit Legii cu nr. 51/1995, republicată:
A. este membru de drept a U.N.B.R.;
B. este persoană juridică de drept privat, de interes public;
C. este persoană juridică de drept public, de interes privat.
Răspuns: AB
19 Hotărârile consiliului unui barou:
A. sunt acte administrative;
B. sunt acte juridice civile stricto sensu;
C. se aduc la cunoştinţa întregului public.
Răspuns: A
20 Avocatul:
A. salarizat - are dreptul la clientelă proprie;
B. colaborator - în nici o situaţie, nu are dreptul la clientelă proprie;
C. titular al unui cabinet individual - nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în
cadrul profesiei.
Răspuns: C
21 X încheie un contract cu Y, prin care transmite acestuia din urmă dreptul de proprietate asupra a
două automobile de lux, Y obligându-se să efectueze, în folosul lui X, prestațiile necesare
întreținerii și îngrijirii acestuia pentru o durată de șase ani. Prin raportare la această situație de fapt:
A. contractul va fi lovit de nulitate absolută, dacă nu a fost încheiat în formă autentică;
B. contractul încetează prin declarația unilaterală de rezoluțiune a lui Y, în ipoteza în care comportamentul lui
X face imposibilă executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, iar părțile au prevăzut
expres în contract posibilitatea rezoluțiunii unilaterale;
C. dacă X a cerut rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea fără justificare de către Y a obligațiilor
asumate prin contract, oferta de întreținere făcută de Y după introducerea acțiunii nu poate împiedica
rezoluțiunea.
Răspuns: AC
22 Rezilierea poate interveni:
A. prin declarație unilaterală a celeilalte părți, atunci când debitorul nu a executat obligația în termenul fixat
prin punerea în întârziere;
B. atunci când neexecutarea are caracter repetat, cu excepția situației în care părțile au convenit contrariul;
C. fără a mai fi necesară punerea în întârziere a debitorului, când acesta din urmă a încălcat o obligație de a
nu face.
Răspuns: AC
23 Subrogația:
A. se produce de drept în folosul dobânditorului unui bun care îl plătește pe titularul creanței însoțite de o
ipotecă asupra bunului respectiv;
B. ca regulă, dacă este parțială, permite creditorului inițial, titular al unei garanții, să își exercite drepturile sale
pentru partea neplătită din creanță cu preferință față de noul creditor;
C. convenţională presupune, în toate cazurile, acordul creditorului inițial.
Răspuns: AB
24 Lipsa discernământului:
A. provocată de autorul prejudiciului prin consumul de alcool, îl exonerează pe acesta de răspundere;
B. trebuie dovedită, pentru a obține anularea unui contract încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicție,
inclusiv în situația în care, la momentul încheierii actului, cauzele punerii sub interdicție existau și erau
îndeobște cunoscute;
C. nu îl scutește pe autorului prejudiciului de plata unei indemnizații către victimă, dacă nu poate fi angajată
răspunderea persoanei care avea îndatorirea de a-l supraveghea.
Răspuns: C
25 Contractul prin care X transmite către Y proprietatea asupra unei colecții de bijuterii în valoare de
500.000 euro, cu obligația acestuia din urmă de a plăti lui Z anual suma de 10.000 lei, timp de patru
ani:
A. trebuie încheiat în formă autentică sub sancțiunea nulității;
B. dă dreptul lui Z la desființarea contractului, în ipoteza în care Y nu își execută obligația asumată;
C. ar fi lovit de nulitate absolută, dacă ar permite lui X să dispună în viitor de colecția de bijuterii, în cazul în
care Y ar muri fără să fi dispus de aceasta.
Răspuns: AC
26 Locațiunea încheiată pentru o durată de 50 ani:
A. este lovită de nulitate relativă;
B. nu poate fi încheiată valabil decât cu respectarea condițiilor cerute de lege pentru actele de dispoziție;
C. va produce efecte prin aplicarea unei reguli derogatorii de la principiul forței obligatorii a actului juridic.
Răspuns: BC
27 Renunțarea la prescripția extinctivă:
A. poate fi expresă sau tacită;
B. produce efecte numai în privința celui care a făcut-o;
C. nu poate fi făcută cât timp prescripția nu s-a împlinit.
Răspuns: AB
28 Reducțiunea liberalităților excesive:
A. poate fi invocată oricând pe cale de excepție;
B. nu poate fi cerută de creditorii chirografari ai moștenitorilor rezervatari;
C. operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o și profită numai acestuia.
Răspuns: AC
29 Eroarea asupra motivului care a determinat o parte să încheie un act juridic:
A. atrage sancțiunea nulității absolute;
B. nu influențează valabilitatea actului juridic, decât dacă eroarea este comună ambelor părți ori cealaltă parte
a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască;
C. atrage sancțiunea nulității, dacă sunt îndeplinite condițiile privitoare la eroarea esențială.
Răspuns: C
30 În cazul condiției suspensive a cărei realizare depinde de voința creditorului:
A. dacă debitorul plătește înainte de împlinirea condiției, nu va putea cere restituirea plății;
B. obligația asumată este valabilă, chiar dacă realizarea condiției nu depinde şi de un element exterior voinței
creditorului;
C. prescripția extinctivă va începe să curgă de la momentul încheierii actului juridic.
Răspuns: B
31 În anul 2014, F a introdus o acțiune în revendicare mobiliară împotriva lui B, având ca obiect un
utilaj agricol, acțiune care, în anul 2015, a fost admisă de instanța de judecată prin hotărâre
definitivă. Potrivit hotărârii judecătorești, B a fost obligat să restituie bunul lui F. Profitând de faptul
că F nu a pus de îndată în executare hotărârea judecătorească, în anul 2016, B a înstrăinat lui C
bunul care a făcut obiectul litigiului. C a intrat în posesia bunului, având cunoștință de existența
hotărârii judecătorești. Alegeți varianta optimă care asigură protecția eficientă și rapidă a dreptul de
proprietate privată a lui F:
A. să formuleze o nouă acțiune în revendicare împotriva lui C;
B. să formuleze o acțiune în nulitate absolută a contractului de vânzare, încheiat între B și C, invocând cauza
ilicită;
C. să pună în executare împotriva lui C hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea sa în
revendicare formulată împotriva lui B.
Răspuns: C
32 La data de 15.03.2014 P decedează, neavând nici descendenți, nici soție supraviețuitoare.
Moștenirea după acesta este acceptată de B, care este văr primar, respectiv fiul unchiului C (fratele
tatălui lui P) predecedat şi de D, care este mătușa lui P (sora tatălui lui P). Conform devoluțiunii
legale a moștenirii, aceasta urmează a fi culeasă de:
A. B în întregime;
B. D în întregime;
C. B, împreună cu D, în cote egale.
Răspuns: B
33 Minorul:
A. păstrează capacitatea deplină de exercițiu dobândită prin căsătorie, în toate cazurile în care căsătoria este
anulată;
B. poate invoca singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate;
C. care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde pentru prejudiciul produs prin fapta sa ilicită delictuală, chiar
dacă se dovedește că avea discernământ la data faptei.
Răspuns: B
34 Atunci când novația are loc prin schimbarea debitorului:
A. noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea împotriva debitorului inițial;
B. debitorul iniţial rămâne obligat în calitate de fideiusor, dacă noul debitor era insolvabil la data novaţiei;
C. noul debitor poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea față de acesta din urmă
debitorul inițial.
Răspuns: A
35 L, B și C sunt coproprietari asupra unei case din București pe care nu o locuiesc. L, căruia ii revine
75% din imobil, dorește să permită nepoatei sale, care a fost admisă la o facultate din același oraș,
să locuiască timp de 2 ani si 9 luni (cât durează studiile) în respectiva casă, însă coproprietarii săi
nu sunt de acord. L poate să:
A. încheie singur un contract de închiriere cu nepoata pe toată durata studiilor acesteia;
B. încheie singur un contract de comodat cu nepoata, având ca obiect imobilul, pe toată durata studiilor
acesteia;
C. solicite instanței partajul de folosință asupra imobilului.
Răspuns: AC
36 Preluarea datoriei prin convenție încheiată între creditor și noul debitor, respectiv, novația prin
schimbare de debitor se aseamănă prin faptul că:
A. produc efect extinctiv asupra garanțiilor strâns legate de debitorul inițial;
B. nu este necesar acordul debitorului inițial;
C. presupun nașterea unui raport obligațional nou.
Răspuns: AB
37 Răspunderea civilă:
A. contractuală este înlăturată întotdeauna atunci când prejudiciul este cauzat de un eveniment de forță
majoră sau caz fortuit, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă;
B. delictuală pentru fapta animalului nu este înlăturată de cazul fortuit;
C. este înlăturată prin declarația victimei de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu.
Răspuns: B
38 La data de 12.09.2011 X îi acordă lui Y un împrumut fără dobândă, în sumă de 100.000 lei, stabilindu-
se că acesta va restitui întreaga sumă la data de 12.09.2012. La data de 03.08.2012 părţile încheie un
act adiţional la contractul de împrumut prin care convin plata unei dobânzi şi, totodată, stabilesc că
termenul de prescripţie aplicabil va fi de 6 luni. Faţă de cererea de chemare în judecată introdusă de
către X, la data de 12.09.2015, Y se apără invocând prescripţia extinctivă. Pronunţându-se asupra
excepţiei prescripţiei, instanţa:
A. o va admite, considerând că s-a împlinit prescripţia conform convenţiei părţilor;
B. o va respinge, considerând că este aplicabilă reglementarea în vigoare la momentul încheierii contractului
de împrumut, potrivit căreia termenul de prescripţie nu putea fi modificat de părţi;
C. o va respinge, invocând din oficiu nulitatea clauzei actului adiţional prin care părţile stabileau termenul de
prescripţie.
Răspuns: C
39 X, bijutier, încheie o convenție cu un colecționar, Y, prin care îi acordă acestuia un drept de
preempțiune cu privire la un diamant. Ulterior, X încorporează diamantul respectiv într-o diademă,
alături de alte pietre prețioase, și vinde diadema unui terț. Prin raportare la această situație de fapt:
A. Y va putea exercita dreptul de preempțiune, consemnând o parte proporțională din prețul stabilit pentru
diademă, prin raportare la valoarea diamantului;
B. dreptul de preempțiune va putea fi exercitat în termen de 30 de zile de la notificarea lui Y cu privire la
cuprinsul contractului de vânzare încheiat cu terțul;
C. Y nu se va putea prevala de termenele de plată a prețului stabilite în contractul de vânzare încheiat cu terțul.
Răspuns: C
40 X si Y împrumută de la Z suma de 800 lei, fără dobândă şi cu termen de restituire la data de
17.11.2014, fiecare dintre cei doi primind câte 400 lei. X achită suma de 800 lei către Z, la data de
25.11.2014, în urma notificării prin care creditorul îi solicită plata întregii sume. Prin raportare la
această situație de fapt:
A. Z este îndreptățit să solicite suma de 400 de lei de la Y;
B. X este îndreptățit să solicite de la Z restituirea sumei de 400 lei;
C. Z este îndreptățit să refuze restituirea către X a sumei de 400 lei, motivat de faptul că plata nu a fost
obținută prin dol sau violență.
Răspuns: AB
41 Dreptul la apărare nu este încălcat:
A. dacă partea chemată la interogatoriu refuză să răspundă, fără motive temeinice, iar instanța socotește
această împrejurare ca o mărturisire în favoarea celui care a propus interogatoriul;
B. dacă partea, nelegal citată, se prezintă la termenul de judecată și solicită amânarea cauzei, iar instanța
refuză acordarea unui termen în acest scop;
C. dacă judecătorul dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate.
Răspuns: AC
42 Cererile în justiție privind obligațiile de a face:
A. sunt de competența tribunalului, dacă sunt neevaluabile în bani;
B. sunt de competența judecătoriei, dacă sunt neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau
extracontractual;
C. sunt de competența tribunalului, dacă au valoare de peste 200.000 de lei.
Răspuns: BC
43 Instanța este învestită cu o cerere de predare a unui imobil ca urmare a expirării termenului de
locațiune. În acest caz:
A. competența teritorială aparține numai instanței în circumscripția căreia se află situat imobilul;
B. dacă pârâtul este un judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza,
reclamantul poate alege o altă instanță de același grad aflată în circumscripția oricărei curți de apel
învecinate curții de apel în circumscripția căreia se află instanța care ar fi fost competentă ;
C. reclamantul poate alege între instanța de la domiciliul pârâtului și cea de la locul situării bunului.
Răspuns: BC
44 Spre deosebire de litispendență, în caz de conexitate :
A. procesele reunite pot fi disjunse și judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată;
B. excepția de conexitate poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu, cel mai târziu la primul termen
de judecată și numai înaintea instanței ulterior sesizate ;
C. încheierea prin care s-a soluționat excepția poate fi atacată numai odată cu fondul ;
Răspuns: AB
45 In cazul în care se invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al celui care a acționat în
numele reclamantului:
A. instanța va acorda un termen scurt pentru prezentarea dovezii de reprezentare;
B. fiind o excepție absolută, ea poate fi invocată pentru prima dată în calea de atac, chiar dacă nu a fost
invocată în fața primei instanțe;
C. instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă dacă nu se face dovada calității de
reprezentant, în condițiile legii.
Răspuns: A
46 În cazul intervenției principale, spre deosebire de cea accesorie:
A. cererea de intervenție principală poate fi făcută chiar și în căile extraordinare de atac ;
B. cererea de intervenție principală nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, instanța fiind obligată
să se pronunțe asupra acesteia prin aceeași hotărâre, odată cu fondul ;
C. cererea de intervenție principală poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea
dezbaterilor în fond, precum și în instanța de apel, însă numai cu acordul expres al părților.
Răspuns: C
47 Există următoarele asemănări între renunțarea la judecată și renunțarea la dreptul pretins :
A. ambele renunțări se fac numai prin înscris autentic ;
B. dacă renunțarea intervine în instanța de apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de
renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau după caz, a hotărârilor pronunțate în
cauză ;
C. hotărârea prin care instanța ia act de renunțare este supusă numai apelului.
Răspuns: B
48 Decăderea intervine:
A. numai dacă legea o prevede expres;
B. în cazul nerespectării termenelor legale imperative, în afara de cazul în care legea dispune altfel;
C. în cazul nerespectării oricăror termene procedurale.
Răspuns: B
49 În cazul cererii reconvenționale :
A. dacă pretențiile formulate de către pârât privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea nu vor putea fi
chemate în judecată în calitate de pârâți ;
B. reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial ;
C. aceasta se timbrează după regulile aplicabile cererii de chemare în judecată.
Răspuns: BC
50 Nu este obligatorie întâmpinarea, potrivit legii, în cazul :
A. ordonanței președințiale;
B. contestației la executare și revizuirii;
C. ordonanței de plată.
Răspuns: A
51 În cazul excepției procesuale:
A. încheierea de respingere a excepției poate fi atacată numai odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel;
B. aceasta este analizată înaintea apărărilor de fond, chiar dacă excepția procesuală a fost unită cu
administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei;
C. aceasta este analizată înaintea apărărilor de fond, numai dacă excepția procesuală a fost unită cu
administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei.
Răspuns: AB
52 Înscrisul autentic este :
A. doar înscrisul întocmit de către notarul public ;
B. înscrisul sub semnătură privată care a fost prezentat notarului public spre a primi dată certă ;
C. orice înscris emis de către autoritatea publică și căruia legea îi conferă acest caracter.
Răspuns: C
53 Încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe :
A. este supusă numai apelului ;
B. poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la
comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților;
C. este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac.
Răspuns: C
54 Suspendarea de drept a judecării cauzei nu intervine în cazul:
A. conflictului negativ de competență;
B. formulării unei cereri de strămutare;
C. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face
obiectul unei alte judecăți.
Răspuns: BC
55 Cheltuielile de judecată:
A. pot fi probate până la închiderea dezbaterilor asupra fondului;
B. privind onorariul avocațial pot fi reduse de instanță numai la cererea părții interesate;
C. asupra cărora prima instanță a omis să se pronunțe pot fi solicitate prin procedura completării hotărârii;
Răspuns: AC
56 Dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, cu
încălcarea autorității de lucru judecat:
A. se poate cere revizuirea celei de a doua hotărâri, chiar dacă aceasta nu evocă fondul;
B. termenul de revizuire este de 30 de zile și curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri ;
C. cererea de revizuire este de competența instanței mai mare în grad față de instanța care a dat prima
hotărâre, cu excepția situației în care una dintre instanțele de recurs este Inalta Curte de Casație și Justiție,
caz în care cererea de revizuire se va judeca de această instanță.
Răspuns: AC
57 În procedura ordonanței președințiale:
A. ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului;
B. reclamantul poate transforma cererea de ordonanță președințială într-o cerere de drept comun până la
închiderea dezbaterilor în primă instanță;
C. apelul împotriva hotărârii judecătorești se declară în termen de 5 zile de la pronunțare, indiferent dacă
judecata s-a făcut cu sau fără citarea părților.
Răspuns: B
58 Hotărârea judecătorească de primă instanță în procedura ordonanței de plată:
A. devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare;
B. poate fi pusă în executare silită, iar împotriva executării nu se poate face contestație la executare;
C. nu este executorie, dacă este atacată cu cerere în anulare.
Răspuns: A
59 În cazul procesului de divorț :
A. dacă niciunul dintre soți nu locuiește în țară, cererea de divorț este, în toate cazurile, de competența
Judecătoriei sectorului 5 al municipiului București;
B. cererea de divorț întemeiată pe separarea în fapt a soților pe o perioadă mai mare de 2 ani, prin care
reclamantul își asumă eșecul căsătoriei, dacă este acceptată de pârât, nu determină desfacerea căsătoriei
pe baza acordului soților ;
C. dacă reclamantul decedează în cursul procesului și cererea se întemeiază pe culpa pârâtului, moștenitorii
reclamantului pot continua procesul.
Răspuns: C
60 Nu poate fi făcută contestație la executare :
A. de o terță persoană care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real cu privire la bunul supus
procedurii urmăririi silite;
B. de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații la executare;
C. în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act
de executare silită, în condițiile legii.
Răspuns: B
61 Pot retroactiva:
A. legile penale de dezincriminare;
B. legile penale noi mai favorabile;
C. legile extrapenale cu dispoziții penale.
Răspuns: AB
62 Tentativa constă în:
A. punerea în executare a hotărârii infracționale;
B. punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care nu și-a produs efectul sau a fost
întreruptă;
C. efectuarea de acte de pregătire în vederea comiterii infracțiunii.
Răspuns: B
63 Potrivit noului Cod penal, constituie al doilea termen al recidivei:
A. o infracțiune comisă cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
B. o infracțiune săvârșită cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii
mai mare de 6 luni;
C. o infracțiune săvârșită cu praeterintenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.
Răspuns: AC
64 Interzicerea exercitării dreptului de a se afla în anumite localități stabilite de instanță constituie:
A. o măsură educativă;
B. o pedeapsă complementară;
C. o măsură de siguranță.
Răspuns: B
65 Autorul infracțiunii de mărturie mincinoasă nu se pedepsește dacă își retrage mărturia:
A. în cauzele penale înainte de citirea actului de sesizare a instanței;
B. în cauzele civile înainte de se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei
mincinoase;
C. în cauzele penale, înainte de reținere, arestare sau de punerea în mișcare a acțiunii penale, ca urmare a
mărturiei mincinoase.
Răspuns: BC
66 Coautoratul nu este posibil în cazul:
A. tentativei;
B. infracțiunilor săvârșite din culpă;
C. infracțiunilor complexe.
Răspuns: B
67 Asistarea zilnică:
A. este o măsură educativă privativă de libertate și constă în obligația minorului de a respecta un program
stabilit de serviciul de probațiune;
B. constituie o măsură preventivă ce se poate dispune față de inculpatul minor;
C. poate fi înlocuită cu o măsură educativă privativă de libertate, dacă minorul săvârșește o nouă infracțiune.
Răspuns: C
68 Prescripția răspunderii penale:
A. este o cauză care înlătură răspunderea penală, pentru toate infracțiunile, indiferent de forma de vinovăție;
B. începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, iar în cazul infracțiunii continuate de la data săvârșirii
ultimei acțiuni sau inacțiuni;
C. înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni , dacă termenul de prescripție este depășit cu
încă o dată.
Răspuns: BC
69 Persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite:
A. indiferent de activitatea desfășurată;
B. în realizarea obiectului de activitate;
C. în interesul ori în numele persoanei juridice.
Răspuns: BC
70 Prin sentința penală nr.441/2014 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin neapelare în data de
25.04.2014 inculpatul C.D. a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de lovire sau alte violențe, instanța dispunând suspendarea executării sub
supraveghere.
Pe parcursul termenului de supraveghere s-a descoperit că persoana condamnată mai săvârșise
anterior condamnării o infracțiune de amenințare pentru care i s-a aplicat, după împlinirea
termenului de supraveghere, pedeapsa de 6 luni închisoare.
Sesizându-se din oficiu, instanța care a judecat cea de a doua infracțiune va dispune:
A. menținerea suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere;
B. anularea pedepsei suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere;
C. revocarea suspendării pedepsei închisorii sub supraveghere.
Răspuns: B
71 Constituie circumstanțe atenuante legale următoarele împrejurări:
A. dolul repentin (provocarea);
B. depășirea limitelor legitimei apărări;
C. excesul neimputabil.
Răspuns: AB
72 Infracțiunea de neglijență în serviciu:
A. poate fi săvârșită numai din culpă cu prevedere sau fără prevedere;
B. poate fi săvârșită în formă continuată;
C. actele de pregătire și tentativa nu sunt posibile.
Răspuns: AC
73 În cazul infracțiunii de înșelăciune:
A. nu este necesar ca prin fapta săvârșită să se producă un prejudiciu material;
B. retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală;
C. împăcarea înlătură răspunderea penală.
Răspuns: C
74 Infracțiunea de cumpărare de influență se săvârșește atunci când:
A. o persoană oferă ori dă bani unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească ori să
nu îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu;
B. o persoană pretinde bani ori foloase, lăsând să se creadă că are influență asupra unui funcționar public;
C. o persoană oferă bani ori alte foloase, direct ori indirect, unei persoane care lasă să se creadă că are
influență asupra unui funcționar public pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească ori să nu
îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.
Răspuns:
75 Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii are loc în cazul:
A. neexecutării pedepsei amenzii, în întregime;
B. neexecutării pedepsei amenzii, în tot sau doar în parte;
C. neexecutării pedepsei amenzii, în tot sau în parte, cu rea-credință.
Răspuns: C
76 Inculpatul F.G. a hotărât impreună cu inculpatul A.D. să sustragă o motocicletă, după care a păzit
intrarea în garaj pentru ca inculpatul A.D. să nu fie surprins în timpul săvârșirii faptei, iar ulterior a
transformat motocicleta sustrasă prin revopsirea ei și schimbarea unor piese.
Fapta lui F.G. constituie:
A. infracțiunea de tăinuire;
B. complicitate la infracțiunea de furt;
C. infracțiunea de furt în concurs cu infracțiunea de tăinuire.
Răspuns: B
77 Inculpatul Z.M. și-a asmuțit câinele asupra victimei M.R. și ca urmare a multiplelor plăgi mușcate
aceasta a decedat.
A. fapta reprezintă infracțiunea de ucidere din culpă, întrucât inculpatul nu a prevăzut rezultatul acțiunii sale;
B. fapta constituie infracțiunea de omor, fiind comisă cu intenție indirectă;
C. fapta reprezintă infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,fiind săvârșită cu intenție depășită.
Răspuns: B
78 Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală:

A. numai cu privire la persoana la care a fost retrasă;
B. numai dacă retragerea a intervenit până la pronunțarea unei hotărâri definitive;
C. a tuturor participanților.
Răspuns: AB
79 Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere:
A. nu produce efecte asupra măsurilor de siguranță și a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea
judecătorească;
B. are loc pe durata unui termen de supraveghere cuprins între 2 și 4 ani, care se calculează de la data când
hotărârea prin care s-a pronunțat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă;
C. se poate dispune indiferent de durata pedepsei stabilite, dacă infractorul nu a mai fost condamnat anterior
la pedeapsa închisorii.
Răspuns: AB
80 Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect
reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită
se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor legale în următoarea ordine:
A. circumstanțe atenuante, tentativă și cazuri speciale de reducerea pedepsei;
B. cazuri speciale de reducere a pedepsei, circumstanțe atenuante și tentativă;
C. tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducerea pedepsei.
Răspuns: C
81 Acțiunea penală poate fi pusă în mișcare:
A. de către instanța de judecată prin încheiere, în cazul săvârșirii infracțiunilor de audiență;
B. de către procuror, prin declarație orală, în cazul săvârșirii infracțiunilor de audiență.
C. de către organul de cercetare penală, prin declaratie orala, în timpul urmaririi penale.
Răspuns: B
82 Hotărârea prin care prima instanță de judecată își declină competenţa:
A. poate fi atacată separat cu apel de către procuror, părți și persoana vătămată;
B. nu este supusă căilor de atac;
C. poate fi atacată cu contestație de către procuror, părți și persoana vătămată.
Răspuns: B
83 Reunirea cauzelor este obligatorie:
A. în cazul infracțiunii continuate;
B. în toate cazurile când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune
pentru buna înfăptuire a justiţiei;
C. în cazul concursului real de infracţiuni.
Răspuns: A
84 Curtea de Apel:
A. judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și
Justiție;
B. judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel,
precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
C. judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Răspuns: AB
85 Are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe parcursul procesului penal:
A. numai avocatul suspectului sau al inculpatului;
B. numai avocatul părților în procesul penal;
C. avocatul părților și al subiecților procesuali principali.
Răspuns: C
86 Instanţa, judecând apelul, desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către
instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată:
A. pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în prezența unei părţi nelegal citate, invocată
de acea parte;
B. pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părți legal citate dar care a fost
în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea
parte;
C. atunci când există oricare dintre cazurile de nulitate absolută.
Răspuns: B
87 Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
A. când judecata în apel a avut loc în prezența unei părți nelegal citate;
B. când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
C. când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri pentru aceeași faptă, dintre care cel puțin una
definitivă.
Răspuns: B
88 Partea responsabilă civilmente:
A. nu poate fi introdusă în procesul penal la cererea procurorului;
B. poate interveni în procesul penal la termenul la care a fost audiat inculpatul de către instanţa de apel;
C. poate fi obligată singură sau în solidar la repararea prejudiciului în cazul în care acţiunea civilă este admisă.
Răspuns: C
89 Renunţarea la pretenţiile civile în procesul penal:
A. împiedică exercitarea acţiunii civile în faţa instanţei civile pentru aceleaşi pretenţii;
B. poate fi făcută la prima instanţă de judecată şi după terminarea cercetării judecătoreşti;
C. poate fi facută şi de către procurorul care exercită acţiunea civilă în numele persoanei vătămate lipsite de
capacitate de exerciţiu.
Răspuns: AB
90 Acordul de recunoaştere a vinovăţiei:

A. trebuie semnat şi de către persoana vătămată;
B. poate fi încheiat şi în formă orală;
C. nu poate fi încheiat înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale.
Răspuns: C
91 Persoana vătămată:
A. poate fi audiată anticipat în cursul urmăririi penale de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
B. poate face apel pe latura civilă a cauzei;
C. poate formula cerere de administrare de probe în cursul urmăririi penale.
Răspuns: AC
92 În apel:
A. instanţa de apel poate dispune trimiterea cauzei la organul de urmărire penală;
B. instanţa de apel poate administra doar probe noi;
C. instanţa de apel poate examina cauza şi cu privire la alte aspecte decât cele pentru care s-a formulat apel.
Răspuns: C
A. cererile formulate şi excepţiile invocate se discută în contradictoriu în şedinţă publică;
B. dacă inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, asistenţa sa juridică nu este
obligatorie;
C. judecătorul de cameră preliminară poate invoca din oficiu excepţii.
Răspuns: C
94 Contestaţia în anulare:
A. poate fi formulată şi de persoana vătămată;
B. trebuie formulată în toate cazurile în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel;
C. nu poate fi formulată pe motivul că inculpatul nu a fost legal citat la judecata în primă instanţă.
Răspuns: AC
95 Inculpatul X nu se mai bucură de prezumția de nevinovăție:
A. la pronunţarea în primă instanţă a unei hotărâri de amânare a aplicării pedepsei;
B. dacă față de acesta s-a dispus prin hotărâre rămasă definitivă renunțarea la aplicarea pedepsei;
C. din momentul în care acesta a semnat cu procurorul, un acord de recunoaștere a vinovăției.
Răspuns: B
96 Desemnarea unei alte instanțe pentru judecarea cauzei:
A. se poate dispune doar la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;
B. este dată exclusiv în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție;
C. se dispune de către instanța competentă prin încheiere.
Răspuns: AC
97 Nu are dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martor:
A. sora persoanei vătămate;
B. sora fostei soții a suspectului, cu excepția cazului în care divorțul s-a pronunțat prin acordul părților;
C. bunica maternă a inculpatului.
Răspuns: AB
98 Atunci când cauza se află în procedura de cameră preliminară, dar în etapa soluționării contestației
împotriva încheierii prin care s-a dispus începerea judecății:
A. verificarea măsurii preventive a inculpatului aflat în stare de arest preventiv se face numai la cererea
procurorului de pe lângă Parchetul corespunzător instanței în fața căreia se află cauza;
B. nu poate fi dispusă prelungirea măsurii arestului la domiciliu la cererea formulată în acest sens de procuror;
C. citarea inculpatului este obligatorie.
Răspuns: BC
99 Este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub
sancțiunea nulității:
A. ordonanța de reluare a urmării penale după încetarea cauzei de suspendare;
B. ordonanța prin care procurorul ierarhic superior infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune
redeschiderea urmăririi penale, dar doar atunci când procurorul ierarhic superior a dispus această soluție
anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție de netrimitere;
C. ordonanța prin care procurorul de caz își revocă ordonanța prin care a dispus renunțarea la urmărire
penală și dispune redeschiderea urmăririi penale, constatând că inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea credință
obligațiile ce i-au fost stabilite.
Răspuns: BC
100 Hotărârea prin care se soluționează cauza de către prima instanță de judecată:
A. este întotdeauna o sentință;
B. se redactează de grefierul de ședință în maxim 30 de zile de la pronunțare;
C. trebuie că cuprindă, în conținutul expunerii, și arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în
cauză.
Răspuns: AC
12 septembrie 2016 G1
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
Primire în profesie ca avocat stagiar Nume candidat:
Grila nr.1 - 14 septembrie 2015 - _________________________
OEPA - (STAGIAR)
1 În exercitarea profesiei, avocatul:
A. nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau
instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice;
B. se subordonează în totalitate intereselor clientului;
C. îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, D. Nu cunosc
atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.
2 În scopul garantării păstrării secretului profesional:
A. avocatul nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase
concrete ale pricinii;
B. calitatea de avocat are întâietate faţă de calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurarile pe care
acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză;
C. avocatul nu poate asista sau reprezenta mai multe părţi cu interese contrare în aceeaşi D. Nu cunosc
cauză sau în cauze conexe.
3 Primirea în profesia de avocat:
A. se realizează în baza promovării examenului organizat de către Uniunea Naţională a Barourilor din
România la nivel naţional sau cu scutire de examen în cazul persoanelor care au calitatea de doctor în
drept;
B. se poate realiza fără susţinerea examenului de intrare în profesie în cazul judecătorilor Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi ai curţilor de apel care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile;
C. se poate realiza fără susţinerea examenului de intrare în profesie în cazul judecătorilor de D. Nu cunosc
la instanţele internaţionale cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi.
4 Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată:
A. numai de către avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o
reputaţie profesională neştirbită;
B. de către orice avocat definitiv din baroului respectiv;
C. numai de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului. D. Nu cunosc
5 În ceea ce priveşte cazurile de nedemnitate privind profesia de avocat:
A. acestea se verifică numai la momentul primirii în profesia de avocat;
B. verificarea acestora este de competenţa decanului baroului la care solicitantul depune cererea de intrare în
profesie;
C. sunt expres şi limitativ prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea D. Nu cunosc
profesiei de avocat.
6 Calitatea de avocat este suspendată:
A. în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R., şi
către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea
integrală a datoriilor;
B. pe durată determinată, de la o lună până la un an, ca urmare a aplicării unei sancțiuni disciplinare;
C. în cazul în care desfăşoară, concomitent activităţii din avocatură şi activităţi didactice D. Nu cunosc
salarizate în învăţământul juridic superior.
7 Calitatea de avocat încetează:
A. prin excludere din profesie, ca sancţiune disciplinară;
B. pe toată durata stării de incompatibilitate;
C. în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru vătămare corporală din culpă. D. Nu cunosc
8 Conform legii, barourile asigură asistenţa judiciară:
A. numai în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală;
B. şi în cauzele civile, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
C. prin avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale. D. Nu cunosc
9 În derularea activităţii profesionale a avocatului, acesta:
A. poate acorda consultanţă juridică numai în scris, în domenii de interes pentru client cum ar fi elaborarea
proiectelor de acte normative;
B. asigură asistenţă şi reprezentare juridică în faţa notarilor publici;
C. poate îndeplini activitatea de curator special, în condiţiile legii, caz în care avocatul are D. Nu cunosc
toate drepturile şi obligaţiile reprezentatului legal.
10 Stabilirea temporară a sediului unei societăţi la sediul profesional al avocatului:

A. presupune şi utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi al
autorizării funcţionării respectivei societăţi;
B. presupune că avocatul va întocmi şi semna cu reprezentantul societăţii un contract separat de asistenţă
juridică având acest obiect;
C. se poate realiza pentru o perioadă care nu poate depăşi 2 ani. D. Nu cunosc
11 În relaţia cu clienţii, avocatul:
A. nu trebuie să fie, în nici o situaţie, sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-
una şi aceeaşi cauză;
B. nu poate accepta o cauză a unui nou client când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client
anterior îl favorizează nejustificat pe noul client;
C. îşi asumă o obligaţie de rezultat pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor D. Nu cunosc
legitime ale clientului
12 În relaţiile profesionale dintre avocaţi:
A. avocatul nu poate comunica autorităţilor jurisdicţionale documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate
avocatului părţii adverse, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel;
B. avocatul nu poate să divulge o propunere de soluţionare a cauzei făcută de partea adversă sau de către
avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părţii adverse;
C. avocatul poate să supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei făcută de partea D. Nu cunosc
adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului
părţii adverse.
13 În cazul formelor de exercitare a profesiei de avocat:
A. titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara formei de
exercitare a profesiei pentru care au optat;
B. avocatul asociat poate avea calitatea de avocat colaborator în cadrul profesiei;
C. avocatul colaborator poate activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a D. Nu cunosc
profesiei de avocat.
14 La data de 11.02.2015 Cabinetul de Avocat X, reprezentat prin avocat fondator/titular X, încheie un
contract de colaborare profesională cu avocatul definitiv Y. În acest caz, avocatul colaborator Y:
A. poate să aibă clientelă personală în afara Cabinetului de Avocat X la care colaborează;
B. este obligat să aducă la cunoştinţa avocatului fondator/titular X al formei de exercitare a profesiei în cadrul
căreia îşi desfăşoară activitatea orice client personal;
C. este răspunzător faţă de un client personal şi are obligaţia de a nu prejudicia cabinetul de D. Nu cunosc
avocat în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea.
15 Comisia de disciplină a baroului judecă:
A. în primă instanţă, în complet de 5 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul
baroului respectiv;
B. în complet de 3 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, împotriva deciziilor decanului
pronunţate în materie disciplinară;
C. în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii D. Nu cunosc
înscrişi în cadrul baroului respectiv, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de
membrii Consiliului U.N.B.R.
16 Avocatul:
A. nu poate fi ascultat ca martor în cauza în care a fost angajat ca apărător al uneia dintre părţi, decât cu
încuviinţarea prealabilă a tuturor părţilor implicate în cauza în care urmează a fi ascultat;
B. poate fi ascultat ca martor numai cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte
de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi dintr-o anumită cauză;
C. dacă a fost ascultat ca martor, poate desfăşura activităţi profesionale în cauza în care a D. Nu cunosc
fost ascultat ca martor numai cu acordul tuturor părţilor implicate şi interesate.
17 Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:
A. să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţă judiciară a
baroului;
B. să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale
profesiei;
C. să desfăşoare o activitate efectivă în profesie, nefiind posibilă o suspendare a stagiului. D. Nu cunosc
18 Adunarea generală a baroului are următoarele competenţe:

A. revocă membrii consiliului baroului;
B. alege şi revocă prodecanul baroului;
C. aprobă proiectul de buget al baroului şi dă descărcare consiliului cu privire la activitatea şi D. Nu cunosc
gestiunea sa.
19 Constituie abatere disciplinară:
A. refuzul avocatului de a prelua cazul în care a fost desemnat ca urmare a încuviinţării unei cereri de ajutor
public judiciar, chiar dacă se află în conflict de interese;
B. absentarea repetată şi nejustificată de la şedinţele convocate de consiliul baroului;
C. utilizarea unei adrese de internet care cuprinde legături către alte adrese de internet D. Nu cunosc
(linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.
20 Acţiunea disciplinară împotriva avocatului care nu face parte din organele de conducere ale
profesiei:
A. poate fi exercitată de către decanul baroului din care avocatul în cauză face parte;
B. poate fi exercitată de consiliul baroului din care avocatul în cauză face parte;
C. poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii care a D. Nu cunosc
ocazionat formularea acţiunii disciplinare.
Drept civil - (STAGIAR)
21 În materia negocierilor precontractuale:
A. inițierea negocierilor reprezintă promisiune de a contracta;
B. părțile au libertatea ruperii negocierilor și nu pot fi ținute răspunzătoare pentru eșecul acestora;
C. partea care rupe negocierile poate folosi orice informație confidențială comunicată în D. Nu cunosc
cursul negocierilor în interes propriu, dar nu o poate divulga.
22 P, în calitate de promitent, a încheiat cu B, în calitate de beneficiar, o promisiune de donație în
formă autentică cu privire la o casă de vacanță situată în orașul Câmpina. B intenționează să
transforme casa de vacanță într-o pensiune de lux și, în acest scop, a încheiat un contract cu o
firmă de proiectare în vederea elaborării unui proiect tehnic. Pentru serviciile de proiectare, B a
plătit suma de 35.000 lei cu TVA. Între timp însă, promitentul s-a răzgândit și nu mai dorește să-i
transfere cu titlu gratuit proprietatea lui B. Selectați ce ar putea cere B, conform legii:
A. întrucât promisiunea a fost încheiată în formă autentică, B poate cere instanței să constate că sunt
îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a considera conversiunea actului încheiat în donație;
B. B poate cere instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de donație;
C. B poate să-i ceară lui P daune - interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut în D. Nu cunosc
considerarea promisiunii de donație;
23 Sub sancțiunea nulității absolute:
A. cesiunea de creanță cu titlu gratuit trebuie să fie încheiată în formă autentică;
B. acceptarea expresă a moștenirii se face numai printr-un înscris autentic;
C. bunurile mobile care constituie obiectul donației trebuie enumerate și evaluate într-un D. Nu cunosc
înscris, chiar sub semnătură privată.
24 X, în calitate de promitent-vânzător, a încheiat cu Y, în calitate de promitent-cumpărător, o
promisiune bilaterală de vânzare a unui imobil prin care părțile și-au asumat obligația perfectării în
formă autentică a contractului de vânzare în termen de 6 luni de la data încheierii promisiunii.
Părțile au prevăzut și daune moratorii egale cu dobânda legală calculată la prețul de vânzare, în
cazul executării cu întârziere a obligației. X, în calitate de promitent-vânzător, s-a prezentat la
notariat pentru autentificarea contratului de vânzare abia după 3 luni de la expirarea termenului.
Selectați regula corectă din punct de vedere legal pe care ar trebui să o cunoască Y:
A. promitentul-cumpărător poate cere executarea penalității, chiar dacă a acceptat executarea în natură, fără
rezerve, a obligației principale;
B. executarea cu întârziere a obligației de a face principale dă întotdeauna dreptul la daune-interese egale cu
dobânda legală, calculată de la data la care debitorul este în întârziere asupra echivalentului în bani al
obligației;
C. Y poate cere atât executarea în natură a obligației principale, cât și plata penalității, dacă a D. Nu cunosc
fost stipulată pentru neexecutarea obligației la timp.
25 În materia plății nedatorate:
A. este supus restituirii și ceea ce s-a plătit cu titlu de gestiune de afaceri;
B. este supusă restituirii plata făcută prin dol sau violență înaintea împlinirii termenului suspensiv;
C. este supusă restituirii plata făcută înainte de împlinirea condiției suspensive. D. Nu cunosc
26 X, avocat înscris în Baroul București, a cumpărat de la Y si Z cotele lor părți din dreptul de
proprietate asupra unui bun care făcea obiectul unei acțiuni în revendicare, aflată pe rolul
Judecătoriei sector 1 București, la data vânzării. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele
corect/e din punct de vedere legal:
A. vânzarea este valabilă dacă X a cumpărat dreptul litigios printr-o persoană interpusă;
B. vânzarea este lovită de nulitate absolută;
C. vânzarea este valabilă dacă X avea calitatea de coproprietar al bunului, alături de Y si Z; D. Nu cunosc
27 Nu va putea obține acoperirea integrală a prejudiciului:
A. cel care a folosit cu titlu gratuit motocicleta vecinului său și a suferit un accident din cauza deficiențelor pe
care le avea bunul, chiar dacă proprietarul cunoștea deficiențele și nu i le-a adus la cunoștință;
B. cel care declară că acceptă riscul producerii unui prejudiciu integrității sale fizice;
C. cel care, ignorând anunțul, a pătruns într-un imobil aflat în proces de demolare și a suferit D. Nu cunosc
leziuni prin căderea în gol de pe o scară șubredă.
28 În cazul admiterii acțiunii în revendicare, conform Noului Cod civil:
A. pârâtul are un drept de retenție asupra bunului frugifer până la restituirea cheltuielilor necesare pentru
producerea și culegerea fructelor;
B. posesorul are dreptul de a-și însuși lucrările efectuate cu cheltuieli voluptuare, care nu se concretizează într-
o lucrare nouă, numai dacă prin aceasta bunul nu se deteriorează;
C. hotărârea judecătorească este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului D. Nu cunosc
dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.
29 A, B, și C sunt oameni ai străzii și se adăpostesc într-un imobil, proprietatea lui P, încă din toamna
anului 2013. Întrucât cei trei au depozitat multe lucruri în balconul șubred al imobilului, într-una din
zile o parte a balconului s-a prăbușit și din balcon a căzut un borcan cu murături care, în cădere, l-a
lovit pe V, aflat în trecere pe trotuar. V a suferit un traumatism cranio-cerebral care a necesitat
spitalizare și câteva intervenții chirurgicale. Victima a rămas cu o infirmitate permanentă, întrucât
nu-și mai poate utiliza brațul drept, ceea ce a condus la diminuarea capacității sale de muncă.
Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:
A. V poate cere despăgubiri numai de la proprietarul imobilului, întrucât acesta se face vinovat de lipsa de
întreținere;
B. V nu poate cere despăgubiri de la A, B, C, întrucât aceștia nu au niciun fel de venituri;
C. V are un drept de opțiune între a-i acționa pe A, B, C sau pe proprietarul imobilului, dacă D. Nu cunosc
sunt îndeplinite condițiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri.
30 Rezoluțiunea:
A. unilaterală poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului, când acesta nu a executat obligația în
termenul fixat prin punerea în întârziere, chiar dacă părțile nu au prevăzut acest lucru în contract;
B. nu poate fi declarată unilateral de către creditorul întreținerii pentru neexecutarea fără justificare a obligației
de către debitor în contractul de întreținere;
C. poate fi cerută și atunci când neexecutarea este de mică însemnătate, însă are un D. Nu cunosc
caracter repetat.
31 X a cesionat către Y creanța rezultată din împrumutul acordat lui Z, pentru care Y a plătit un preț
reprezentând 80% din valoarea împrumutului. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele
corect/e din punct de vedere legal:
A. cesiunea nu va produce efecte în privința lui Z, dacă era interzisă prin contractul de împrumut, chiar dacă Z
nu a cunoscut și nu trebuia să cunoască existența interdicției la momentul cesiunii;
B. dobânzile și orice alte venituri aferente creanței, devenite scadente anterior cesiunii dar neîncasate de către
X, se cuvin cesionarului Y de la data scadenței, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă;
C. X răspunde pentru solvabilitatea lui Z în limita prețului cesiunii, la care se adaugă D. Nu cunosc
cheltuielile suportate de cesionar în legătură cu cesiunea.
32 Debitorul se află de drept în întârziere:
A. când nu a fost executată obligația de a preda un bun, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;
B. când a încălcat o obligație de a nu face;
C. când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale. D. Nu cunosc
33 În materia contractului de mandat:

A. mandatarul datorează dobânzi, începând din ziua întrebuințării, pentru sumele întrebuințate în folosul său
cu care a rămas dator;
B. mandantul nu este obligat să plătească mandatarului remunerația convenită, dacă mandatul cu titlu oneros
nu a putut fi executat, independent de culpa mandatarului;
C. mandantul poate oricând revoca tacit un mandat dat în formă autentică, chiar dacă a fost D. Nu cunosc
declarat irevocabil.
34 Locatorul:
A. este obligat să îl garanteze pe locatar de tulburarea cauzată prin fapta unui terț care nu pretinde un drept
asupra bunului, dar care îl împiedică pe locatar să preia bunul;
B. răspunde și pentru viciile aparente la data încheierii contractului, chiar dacă locatarul nu le-a reclamat fără
întârziere;
C. poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează vieții, D. Nu cunosc
sănătății sau integrității corporale a locatarului, chiar dacă locatarul nu le-a reclamat la
data încheierii contractului.
35 Noul debitor:
A. care preia o datorie, poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune
debitorul inițial, inclusiv compensația;
B. care preia o datorie, nu poate opune creditorului mijloacele de apărare întemeiate pe raportul juridic dintre
noul debitor și debitorul inițial;
C. în cadrul novației, îl înlocuiește pe cel inițial numai cu consimțământul acestuia din urma, D. Nu cunosc
care este liberat de creditor, stingându-se astfel obligația inițială.
36 În materia reducțiunii liberalităților:
A. excepția de reducțiune se prescrie în termen de 3 ani de la deschiderea moștenirii;
B. dacă donația sau legatul are ca obiect o întreținere viageră, moștenitorii rezervatari au, printre altele,
facultatea de a abandona proprietatea cotității disponibile;
C. donațiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai veche. D. Nu cunosc
37 R și P au pus capăt unui proces care dura de ani de zile prin încheierea unei tranzacții prin care P
recunoștea că R este proprietarul imobilului revendicat și se obliga să i-l restituie în deplină
posesie. La scurt timp, P a aflat că, la data tranzacției, litigiul dintre părți era deja soluționat printr-o
hotărâre judecătorească intrată în autoritate de lucru judecat prin care acțiunea în revendicare a lui
R fusese respinsă. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere
legal:
A. prin tranzacție părțile sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la
drepturi, așa încât tranzacția e valabilă chiar dacă P nu a cunoscut hotărârea definitivă;
B. P poate cere anularea tranzacției dacă nu a cunoscut că litigiul a fost soluționat printr-o hotărâre
judecătorească intrată în autoritate de lucru judecat;
C. descoperirea ulterioară a hotărârii intrată în autoritate de lucru judecat nu reprezintă o D. Nu cunosc
cauză de nulitate a tranzacţiei, întrucât hotărârea nu a fost ascunsă de către cealaltă parte.
38 Subrogația
A. se produce de drept în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alții sau pentru alții, are interes să stingă
datoria;
B. convențională, poate fi consimțită, expres sau tacit, de debitor sau de creditor;
C. consimțită de creditor, operează cu consimțământul debitorului, dacă părțile nu dispun D. Nu cunosc
altfel.
39 Cursul prescripției extinctive:
A. se întrerupe prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
B. nu se întrerupe prin începerea urmăririi penale, dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă, chiar dacă
despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu;
C. se reia după încetarea cauzei de suspendare, dar nu se va împlini mai înainte de D. Nu cunosc
expirarea unui termen de o lună de la data când suspendarea a încetat pentru prescripțiile
de 6 luni sau mai scurte.
40 X si Y, aflați într-o stare avansată de beție provocată de alcoolul consumat la barul din cartier, s-au
împiedicat și au căzut peste autoturismul lui Z. Enervați de întreaga situație, X și Y s-au înarmat cu
câte un levier și au aplicat lovituri repetate, distrugând autoturismul lui Z în proporție de 60%.
Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:
A. X si Y nu vor fi răspunzători pentru prejudiciul produs lui Z, dacă vor dovedi că beția voluntară le generase o
stare vremelnică de tulburare a minții care i-a pus în neputință de a-și da seama de urmările faptei lor;
B. în raporturile dintre debitorii care răspund solidar, sarcina reparației prejudiciului se împarte întotdeauna în
mod egal;
C. X si Y vor răspunde solidar față de victima prejudiciului. D. Nu cunosc
Drept procesual civil - (STAGIAR)
41 Competenţa materială a instanţei judecătoreşti în funcţie de valoarea obiectului cererii introductive
de instanţă:
A. se determină după valoarea obiectului cererii arătat în capătul principal de cerere, la care se adaugă
accesoriile pretenţiei principale, dacă acestea sunt scadente la data sesizării instanţei;
B. se determină, în cererea privitoare la executarea unui contract, după valoarea obiectului acestui contract,
chiar dacă reclamantul deduce judecăţii numai o parte din acest obiect;
C. se determină fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moştenirii, în cererile în materie de D. Nu cunosc
moştenire, cu excepţia partajului succesoral.
42 În cazul conflictului negativ de competență:
A. acesta se rezolvă ȋn camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o hotărâre definitivă, care are autoritate
de lucru judecat;
B. ivit ȋntre două secții ale unei instanțe, declinările de competență ȋntre acestea s-au făcut prin ȋncheieri care
nu sunt supuse niciunei căi de atac;
C. ivit ȋntre o curte de apel și ICCJ, se rezolvă de către Completul de 5 judecători al instanței D. Nu cunosc
supreme.
43 În ceea ce priveşte capacitatea procesuală a unei persoane:
A. lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu poate fi invocată în orice stare a procesului;
B. dacă partea are capacitate de exercițiu restrânsă, va fi ȋn mod obligatoriu citată, dar nu poate sta personal
ȋn proces;
C. excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu poate fi invocată numai de partea ale D. Nu cunosc
cărei interese sunt ocrotite prin consacrarea sancţiunii anulării actelor de procedură
îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale.
44 Reclamantul A introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B având ca
obiect revendicarea unui bun imobil aflat la adresa X. După cel de-al treilea termen de judecată cu
procedură completă, în fața primei instanțe, A vinde dreptul litigios privitor la acest proces lui C. În
acest caz:
A. succesorul cu titlu particular C este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință despre existența
procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere sau din oficiu;
B. pentru a interveni ȋn proces, succesorul cu titlu particular C trebuie să formuleze o cerere de intervenție
voluntară principală
C. succesorul cu titlu particular C nu va putea invoca excepția necompetenței materiale a D. Nu cunosc
instanței.
45 Mandatul judiciar:
A. nu poate înceta prin revocare sau renunțare ȋn cursul termenului pentru exercitarea căilor de atac;
B. conferit unui avocat pentru reprezentarea la prima instanță dă dreptul acestuia de a introduce orice cale de
atac ȋmpotriva hotărârii pronunțate, aceasta netrebuind să fie supusă ratificării de către partea ȋnsăși;
C. ȋn absența unei prevederi exprese, este presupus a fi dat pentru tot procesul iar nu numai D. Nu cunosc
pentru o anumită etapă procesuală.
46 Cererea de recuzare a unui judecător din completul de judecată învestit cu soluţionarea cererii:
A. determină suspendarea judecăţii dacă se invocă un motiv de incompatibilitate absolută;
B. se depune ȋntr-un singur exemplar;
C. pentru motive de incompatibilitate cunoscute de parte de la ȋnceputul procesului nu poate D. Nu cunosc
fi formulată după discutarea mijloacelor de probă, tardivitatea putând fi ȋnsă constatată
numai de către un complet din care nu face parte judecătorul recuzat.
47 În cazul citării părţii prin publicitate:

A. instanţa este obligată să încuviinţeze această modalitate de citare dacă reclamantul afirmă, prin cererea de
chemare în judecată că nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau alt loc unde ar putea fi citat, potrivit legii;
B. procedura se socotește ȋndeplinită ȋn a 15-a zi de la publicarea citației;
C. odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa poate numi un curator dintre avocaţii D. Nu cunosc
desemnați ȋn acest scop de barou.
48 Termenul procedural:
A. pentru exercitarea apelului ȋncepe să curgă și de la data la care partea, căreia nu i s-a comunicat
hotărârea, a introdus o cale de retractare ȋmpotriva acelei hotărâri;
B. nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe faţă de cel lipsit de capacitate de
exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă cât timp nu a fost desemnată o persoană care să-l
reprezinte sau să îl asiste;
C. se suspendă când a intervenit moartea reprezentantului părţii, în acest caz făcându-se din D. Nu cunosc
nou o singură comunicare părţii.
49 În etapa regularizării cererii de chemare ȋn judecată:
A. ȋmpotriva ȋncheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantul va putea face numai cerere de
reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării, aceasta urmând a fi soluționată ȋn
camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat
aleatoriu;
B. anularea cererii de chemare ȋn judecată nu poate interveni pentru neȋndeplinirea procedurii prealabile
impuse de o norma de imperativă (de ordine publică);
C. nu este posibilă trimiterea dosarului la o altă secție specializată, aceasta urmând a se D. Nu cunosc
discuta numai ȋn contradictoriu, la primul termen de judecată.
50 Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic
dedus judecăţii sau strâns legat de acesta:
A. întotdeauna, pentru a-şi valorifica aceste pretenţii, este obligat să formuleze cerere reconvenţională;
B. poate formula o cerere reconvenţională care trebuie depusă odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu
este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată, sub sancţiunea judecării separate a
acesteia;
C. poate formula o cerere reconvenţională care se va comunica reclamantului pentru a D. Nu cunosc
formula întâmpinare, nefiind aplicabilă procedura regularizării cererii de chemare ȋn
judecată.
51 Litispendenţa şi conexitatea se aseamănă prin aceea că:
A. ambele sunt excepţii de procedură, relative, dilatorii;
B. asupra lor instanţa se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul;
C. pot fi invocate pe cale de excepţie numai în primă instanţă. D. Nu cunosc
52 În ceea ce priveşte perimarea:
A. dacă instanţa constată că perimarea nu a intervenit, pronunţă o încheiere care este supusă separat
recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare;
B. dacă instanţa constată că a intervenit perimarea pronunţă o hotărâre care este supusă recursului, la
instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare, cu excepţia cazului în care perimarea este
constatată de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, caz în care hotărârea de perimare este definitivă;
C. aceasta operează şi în cazul cererilor de competenţa unor organe de jurisdicţie din afara D. Nu cunosc
sistemului instanţelor judecătoreşti, în măsura în care nu există o normă specială care să
dispună altfel.
53 Mărturisirea judiciară:
A. poate fi scindată atunci când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură ȋntre ele;
B. nu poate fi niciodată revocată;
C. poate fi revocată dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile. D. Nu cunosc
54 Hotărârea asupra revizuirii:
A. este supusă, în toate cazurile, căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită;
B. este definitivă în cazul în care revizuirea a vizat hotărârea unei instanţe de apel, dacă potrivit legii nu există
recurs cu privire la hotărârea atacată;
C. este supusă recursului, dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, cu excepţia D. Nu cunosc
situaţiei în care revizuirea a fost soluţionată de una din secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, caz în care hotărârea din revizuire este definitivă.
55 Renunţarea la judecată:
A. se poate face numai prin cerere scrisă;
B. făcută de unul din reclamanţi nu este opozabilă celorlalţi reclamanţi, în caz de coparticipare procesuală
activă;
C. se poate face fără consimțământul pârâtului numai până la comunicarea cererii de D. Nu cunosc
chemare ȋn judecată acestuia.
56 Achiesarea la hotărârea judecătorească pronunțată:
A. nu este revocabilă;
B. poate fi tacită, prin lăsarea trecerii termenului, de către partea care a pierdut procesul, fără să exercite
calea de atac împotriva hotărârii judecătoreşti;
C. poate fi tacită, dedusă din executarea de bunăvoie a hotărârii care nu este executorie, de D. Nu cunosc
către partea care a pierdut procesul.
57 În conformitate cu dispoziţiile legale în materie, poate fi atacată cu contestaţie în anulare:
A. hotărârea dată în recurs, dacă aceasta a fost pronunţată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea
instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a respins-o;
B. hotărârea definitivă dată de prima instanţă dacă aceasta a fost pronunţată de o instanţă necompetentă
absolut şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, prima instanţa a omis să se pronunţe asupra
acesteia;
C. hotărârea dată în recurs, dacă instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre D. Nu cunosc
recursurile declarate în cauză.
58 În procedura necontencioasă:
A. încheierile pronunţate nu au autoritate de lucru judecat;
B. soluţionarea cererii se face întotdeauna cu citarea părţii;
C. instanţa se pronunţă în raport cu toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, chiar D. Nu cunosc
dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
59 Hotărârea judecătorească dată în procedura ordonanței președințiale:
A. este supusă recursului, în toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel;
B. pronunţată de tribunal, este executorie de drept, dar executarea poate fi suspendată de instanța de apel,
ȋnsă numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta;
C. ȋn niciun caz nu este susceptibilă de revizuire, pentru hotărâri definitive potrivnice, ȋn raport D. Nu cunosc
cu o altă hotărâre dată ȋn procedura ordonanței președințiale.
60 Nu sunt hotărâri judecătoreşti executorii:
A. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să
exercite direct recursul;
B. hotărârile date în primă instanță, cu drept de apel, până la data expirării termenului de exercitare a apelului;
C. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel. D. Nu cunosc
Drept penal - (STAGIAR)
61 Dispozițiile art. 5 C.pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile:
A. sunt aplicabile și în cazul unui act normativ declarat neconstituțional, dacă în timpul când acesta s-a aflat în
vigoare a cuprins dispoziții penale mai favorabile;
B. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și
aplicarea legii penale mai favorabile;
C. sunt constituționale în măsura în care permit combinarea prevederilor din legi succesive în D. Nu cunosc
stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
62 Fapta se comite cu intenție atunci când:
A. făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui;
B. făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
C. făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și acceptă posibilitatea producerii lui, dar, în D. Nu cunosc
realitate, se produce un rezultat mai grav.
63 Poate fi în legitimă apărare persoana care comite fapta:
A. pentru a înlătura o amenințare privind săvârșirea unei infracțiuni contra unei alte persoane;
B. pentru a înlătura răspândirea unor zvonuri ce îi afectează dreptul la propria imagine;
C. pentru a înlătura violențele ce sunt exercitate asupra unei alte persoane în vederea D. Nu cunosc
sustragerii unui bun care nu aparține acesteia.
64 Inculpatul a luat hotărârea de a lovi victima ori de câte ori o va întâlni. Astfel, timp de mai multe zile,
inculpatul a exercitat acte de violență asupra victimei. Ultima dată inculpatul a aplicat lovituri și altei
persoane care a intervenit în sprijinul victimei. În cauză sunt incidente dispozițiile privind:
A. infracțiunea complexă;
B. infracțiunea continuată;
C. concursul de infracțiuni. D. Nu cunosc
65 Este complice persoana care:
A. promite în timpul comiterii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta;
B. promite înainte de comiterea faptei că îl va favoriza pe făptuitor;
C. ajută cu intenție, în orice mod, pe făptuitor, după comiterea faptei. D. Nu cunosc
66 Publicarea hotărârii definitive de condamnare:
A. este o pedeapsă complementară ce poate fi aplicată şi condamnatului persoană fizică;
B. se execută prin publicarea integrală a hotărârii prin intermediul presei scrise sau audiovizuale;
C. este o pedeapsă principală aplicabilă persoanei juridice care poate răspunde din punct de D. Nu cunosc
vedere penal.
67 In cazul în care, cu privire la aceeași infracțiune sunt incidente mai multe cauze de atenuare a
pedepsei și mai multe cauze de agravare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei pentru
infracțiunea respectivă:
A. se reduc conform dispozițiilor privind cauzele de atenuare, după care limitele de pedeapsă rezultate se
majorează conform dispozițiilor privind cauzele de agravare;
B. se majorează conform dispozițiilor privind cauzele de agravare, după care limitele de pedeapsă rezultate se
reduc conform dispozițiilor privind cauzele de atenuare;
C. rămân neschimbate deoarece cauzele de atenuare și cele de agravare a pedepsei se D. Nu cunosc
anihilează reciproc.
68 Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere:
A. poate fi dispusă şi în cazul unui infractor condamnat anterior la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru o
infracţiune de ucidere din culpă;
B. nu poate fi dispusă în cazul unui infractor care a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 1 an pentru
o infracţiune săvârşită cu intenţie;
C. poate fi revocată de instanţă chiar dacă pe parcursul termenului de supraveghere D. Nu cunosc
condamnatul săvârşeşte o infracţiune din culpă.
69 Măsura educativă a internării într-un centru educativ:
A. se poate dispune pe o perioadă de 3 ani;
B. se poate dispune atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoarea de
7 ani;
C. va fi în mod obligatoriu înlocuită cu măsura internării într-un centru de detenție, dacă în D. Nu cunosc
perioada internării în centrul educativ minorul comite o nouă infracțiune.
70 Împăcarea:
A. poate interveni și poate produce efecte în orice moment al procesului penal;
B. produce efecte numai dacă a fost însușită de către procuror în situația în care infracțiunea a fost comisă de
reprezentantul persoanei juridice vătămate;
C. poate interveni și poate înlătura răspunderea penală în cazul în care punerea în mișcare a D. Nu cunosc
acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.
71 Pentru a obliga victima să i cedeze, inculpatul o loveşte de mai multe ori, cu putere, în zona capului,
cu o lopată, după care întreţine cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au produs victimei
multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta a decedat la câteva săptămâni după agresiune.
Fapta inculpatului reprezintă:
A. infracţiunea de omor (art. 188 C.pen.), în concurs cu infracţiunea de viol (art. 218 C.pen.);
B. infracţiunea de omor calificat, comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni [art. 189
alin. (1) lit. d) C.pen.] în concurs cu infracţiunea de viol (art. 218 C.pen.);
C. infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art.218 alin. (4) C.pen.]. D. Nu cunosc
72 Dacă s-a provocat vătămarea corporală din culpă a mai multor persoane, încadrarea juridică va fi:
A. o singură infracţiune de vătămare corporală din culpă în varianta tip;
B. o singură infracţiune de vătămare corporală din culpă în varianta agravată;
C. un concurs de infracţiuni de vătămare corporală din culpă (atâtea infracţiuni câte persoane D. Nu cunosc
au fost vătămate).
73 X o obligă pe Y, sora sa, să întrețină un raport sexual amenințând-o cu cuțitul. X a comis

infracțiunea de:
A. viol în varianta agravată;
B. viol în concurs cu incest;
C. incest D. Nu cunosc
74 Dacă X sustrage bunuri din domiciliul unui vecin, unde a pătruns prin efracţie, profitând de faptul că
acesta era plecat în concediu, fiind ajutat de Y care păzea intrarea în bloc, având asupra sa o armă
despre existenţa căreia X nu ştia:
A. X este autor al infracţiunii de furt simplu;
B. X este autor al infracţiunii de furt calificat;
C. Y este complice la infracţiunea de furt calificat. D. Nu cunosc
75 Sunt aplicabile dispoziţiile art. 231 alin. (1) C.pen. privind pedepsirea unor furturi la plângerea
prealabilă în cazul în care subiectul activ este:
A. o persoană care locuieşte cu victima;
B. găzduitorul care săvârşeşte furtul în paguba celui pe care îl găzduieşte;
C. găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl găzduieşte. D. Nu cunosc
76 Arătați care dintre următoarele împrejurări califică atât infracţiunea de furt calificat, cât şi pe cea de
tâlhărie calificată:
A. simularea, de către făptuitor, a unor calităţi oficiale;
B. comiterea faptelor prin efracţie;
C. comiterea faptelor într-un tramvai. D. Nu cunosc
77 Poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 238 C.pen.) în cazul în care făptuitorul îşi
însuşeşte:
A. o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la o instituţie bancară pe numele proprietarului;
B. o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
C. o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o D. Nu cunosc
excursie, un bilet la spectacol etc.).
78 La infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, una din cerinţele esenţiale ale laturii
obiective se poate realiza şi atunci când învinuirea mincinoasă se referă la:
A. o faptă ce nu mai este prevăzută de legea penală;
B. o faptă penală rămasă în forma tentativei;
C. o faptă penală comisă de un alt participant, iar nu de autorul propriu-zis. D. Nu cunosc
79 Există infracţiunea de luare de mită (art. 289 C.pen.) şi atunci când:
A. bunurile au fost primite de funcţionarul public după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale, în baza
unei înţelegeri anterioare;
B. bunurile oferite de mituitor au fost refuzate de funcţionarul public;
C. bunurile au fost primite de funcţionar după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale, D. Nu cunosc
fără o înțelegere prealabilă.
80 Acțiunea de falsificare a unui înscris prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui
în orice mod se regăseşte în latura obiectivă a infracţiunii de:
A. fals material în înscrisuri oficiale;
B. fals intelectual;
C. fals în înscrisuri sub semnătură privată. D. Nu cunosc
Drept procesual penal - (STAGIAR)
81 Denunţul:
A. este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni;
B. se poate face personal ori prin mandatar cu mandat special;
C. se poate face numai personal. D. Nu cunosc
82 Instanța de judecată dispune, prin încheiere, suspendarea judecății:
A. când se constată pe baza unei adeverinţe medicale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică
să participe la judecată;
B. pe perioada desfășurării procedurii de mediere, potrivit legii;
C. daca a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate. D. Nu cunosc
83 Incheierea de ședință se semnează:

A. de toți membrii completului de judecată;
B. de toți membrii completului de judecată din apel si de grefier;
C. de președintele completului de judecată si de grefier. D. Nu cunosc
84 În cauza X/Y/2014, prin sentința nr. Z din data de 02.06.2015 inculpatul AB a fost condamnat la 1 an
închisoare pentru săvârșirea infractiunii prev. si ped. de disp. art. 253 C.pen.(distrugerea) și obligat
la plata sumei de 2000 lei către partea civilă BC cu titlu de daune materiale. După pronunțarea
hotărârii, partea civilă BC a renunțat în mod expres la calea de atac a apelului în ceea ce privește
latura civilă a cauzei.
Asupra renunțării la apelul care priveşte latura civilă a cauzei, partea civilă BC:
A. poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului;
B. nu mai poate reveni;
C. poate reveni până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel. D. Nu cunosc
85 Plângerea, ca act de sesizare, se poate face și de către:
A. unul dintre soţi pentru celălalt soţ;
B. oricare din membrii de familie ai persoanei vătămate;
C. copilul minor pentru părinți. D. Nu cunosc
86 Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în urmatoarele cazuri:
A. judecata a avut loc în lipsa avocatului persoanei vătămate, când asistența juridică a persoanei vătămate
era obligatorie, potrivit legii;
B. ședința de judecată a fost publică, deși legea prevedea expres lipsa de publicitate a ședinței de judecată;
C. instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate. D. Nu cunosc
87 Persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat:
A. până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel;
B. până la începerea dezbaterilor la instanţa de apel;
C. până la primul termen de judecată în fața instanţei de apel. D. Nu cunosc
88 Când completul de judecată nu poate rămâne același în tot cursul judecării cauzei, acesta se poate
schimba:
A. până la închiderea dezbaterilor;
B. până la începerea cercetării judecătorești;
C. până la începerea dezbaterilor. D. Nu cunosc
89 Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau
supravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare:
A. prin dispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior;
B. numai prin dispoziţia motivată a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție;
C. prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarahic inferior de la care se preia D. Nu cunosc
cauza.
90 Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal:
A. în caz de retragere a plângerii prealabile;
B. în cazul renunțării la urmărirea penală;
C. în cazul în care nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea. D. Nu cunosc
91 Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal:
A. numai până la începerea cercetării judecătorești în fața primei instanțe de judecată;
B. până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe de judecată;
C. până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de judecată. D. Nu cunosc
92 Excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei superioare celei
competente potrivit legii poate fi invocată:
A. până la începerea cercetării judecătoreşti;
B. până la terminarea cercetării judecătorești;
C. în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive. D. Nu cunosc
93 După strămutarea cauzei, contestaţiile şi celelalte căi de atac:

A. se judecă de instanţele corespunzătoare din circumscripţia instanţei la care s-a strămutat cauza;
B. se judecă de instanţele competente din circumscripţia instanţei de la care s-a strămutat cauza;
C. se judecă de instanţele competente din circumscripţia instanţei de la care s-a strămutat D. Nu cunosc
cauza, dacă legea nu prevede altfel.
94 Nu pot fi audiați în calitate de martor:
A. soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului;
B. subiecții procesuali principali;
C. minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani. D. Nu cunosc
95 Acțiunea penală se pune în mișcare:
A. de către judecătorul de cameră preliminară prin încheiere, în cazurile expres prevăzute de lege;
B. de către procuror prin declarație orală, în cazul infracțiunilor de audiență.
C. de către instanța de judecată, prin încheiere, în cazurile expres prevăzute de lege. D. Nu cunosc
96 Dacă declinarea a fost determinată de competenţa materială sau după calitatea persoanei:
A. instanţa căreia i s-a trimis cauza poate menţine, motivat, probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile
dispuse de instanţa care şi-a declinat competenţa;
B. instanța căreia i s-a trimis cauza nu poate menţine probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile
dispuse de instanţa care şi-a declinat competenţa;
C. probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile dispuse se menţin. D. Nu cunosc
97 Până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de judecată:
A. partea civilă poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;
B. partea civilă poate mări sau micșora întinderea pretențiilor indicate în cuprinsul cererii de constituire ca
parte civilă;
C. poate avea loc introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, la cererea D. Nu cunosc
părții îndreptățite potrivit legii civile.
98 Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de
strămutare:
A. prin sentință care poate fi atacată cu contestație de către procuror și părți;
B. prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac;
C. prin sentință care nu este supusă niciunei căi de atac. D. Nu cunosc
99 Este sancţionată cu nulitatea absolută încălcarea dispoziţiilor privind:
A. competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă
inferioară celei legal competente;
B. competenţa materială a organelor de urmărire penală;
C. prezenţa suspectului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii. D. Nu cunosc
100 Până la soluționarea repunerii în termenul de apel:
A. executarea hotărârii atacate se suspendă de drept;
B. instanta de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate;
C. executarea hotărârii se suspendă de drept numai cu privire la latura penală a cauzei. D. Nu cunosc

Subiecte Anterioare Barou

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Anterioare Barou

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen de absolvire

Grila nr.1 - 15 noiembrie 2020 -

Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat - Proba scrisă

Drept civil - Proba scrisă

14 La data de 03.01.2012 V cumpără un imobil de la A, în contract stabilindu-se ca prețul de

18 La data de 19.12.2010, între Z și C se încheie o cesiune de creanță, stabilindu-se că prețul

Drept procesual civil - Proba scrisă

24 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB

28 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB

Drept penal - Proba scrisă

Drept procesual penal - Proba scrisă

10 ¢ b c 30 niciun raspuns corect 50 niciun raspuns corect

11 a ¢ c 31 niciun raspuns corect

17 Executarea deciziilor disciplinare se face de către:

78 Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală:

90 Acordul de recunoaştere a vinovăţiei:

10 Stabilirea temporară a sediului unei societăţi la sediul profesional al avocatului:

18 Adunarea generală a baroului are următoarele competenţe:

33 În materia contractului de mandat:

47 În cazul citării părţii prin publicitate:

73 X o obligă pe Y, sora sa, să întrețină un raport sexual amenințând-o cu cuțitul. X a comis

83 Incheierea de ședință se semnează:

93 După strămutarea cauzei, contestaţiile şi celelalte căi de atac:

S-ar putea să vă placă și