Bratescu Svetlana, Dr-1701

Comparație între procesul civil din Republica Moldova și cel din România prin prisma etapelor
dezbaterilor judicare și a actelor de dispoziție
În elaborarea sarcinii voi încerca să fac o comparație dintre procesul civil din Republica Moldova și cel din
România, fapt pentru care voi utiliza 2 metode:
1) Identificarea asemănărilor și deosebirilor prin studierea materialul video și anume ,,Procesul experimental
de procedură civilă din 19.04.2017- Prima instanță” postat pe canalul video de youtube al JURIDICE
ROMÂNIA și comparându-l cu procesul simulat desfășurat de către noi în data de 3 și 10 martie 2020
2) Suprapunerea unor instituții prevederi din Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova cu cel al
României. I METODĂ
Asemănări Deosebiri

Grefierul anunță intrarea
judecătorului în sala de ședință.
Judecătorul se întâmpină în
picioare.
Judecătorul declară deschisă
ședința de judecată.
Instituția ,,citării” poartă aceeași
denumire.
Judecătorul a remarcat despre
competența alternativă, instituție
prezentă și în legislația
procesuală civilă a Republica
Moldova.
Judecătorul a făcut referire la
,,excepția de prescripție” care
cred că este similară cu excepția
de tardivitate prevăzută în
legislația civilă a Republicii
Moldova.
Judecătorul solicită opinia
celorlalți participanți la proces,
respectiv respectă principiul
contradictorialității.
Martorul părăsește sala unde are
loc ședința atât în cadrul
procesului civil român, cât și a
celui moldav.
Grefierul anunță încheierea
ședinței de judecată.
După susținerile verbale în
Republica Moldova sau după
dezbaterile în fond în cazul
României părților li se oferă
dreptul la replică.
În cadrul procesului am întâlnit o instituție nouă, citez ,,cauze la amânări
fără discuții cu părțile prezente” ceea ce nu am întâlnit în legislația
procesual civilă a Republicii Moldova.
Cauza care urmează a fi examinată se anunță de către grefier, nu de către
judecător așa precum este în Republica Moldova.
În procesul civil român verificarea prezenței la proces se face concomitent
cu verificarea identității persoanelor prezente la proces. Mai mult ca atât în
ambele cazuri acest lucru este realizat de către grefier, spre deosebire de
Republica Moldova unde prezența se face de către grefier, iar identitatea la
proces este verificată de către judecător. Am observat că în procesul civil
român se verifică doar prezența și identitatea pârâtului, reclamantului și
reprezentanților acestora, însă identitatea celorlalți participanți la proces
cum ar fi intervenientul accesoriu și martorul nu este verificată.
În procesul civil român instanța a făcut referire la un act intitulat
,,întâmpinare”, ceea ce potrivit procesului civil moldovenesc ar fi referința.
Judecătorul trece la etapa de soluționare a cererilor și demersurilor mai
devreme, nefacând înainte de aceasta referire la oră, publicitate, limba în
care se va desfășura procesul, dacă este sau nu înregistrată audio/video
ședința de judecată. Judecătorul nu a anunțat componența completului de
judecată. Judecătorul nu explică participanților drepturile și obligațiile la
proces decât doar la începutul procesului când se anunță că persoanele
prezente la ședință urmează să respecte liniștea și solemnitatea ședinței și
urmează a deconecta telefoanele.
În cadrul procesului civil român am observat că judecătorul verifică
competența în cadrul ședinței, spre deosebire de procesul civil moldovenesc
unde competența instanței se verifică încă o dată cu depunerea cererii de
chemare în judecată. Acelaș moment l-am observat și în legătură cu
admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în judecată, care în cadrul
procesului civil român la fel este pusă în discuție în cadrul ședinței de
judecată.
Deosebită mi s-a părut următoarea formulare a judecătorului: ,,dispunerea
unirii excepției prescripției cu fondul”, dispoziție pentru care nu am găsit un
echivalent în legislația Republicii Moldova.
Urmărind video-ul am sesizat că la momentul în care ,,s-a dat cuvânt pe
probe” nu îmi era clar la care etapă a dezbaterilor judiciare suntem potrivit
legislației procesual civile a Republicii Moldova, ceea ce mă face să
concluzionez că probabil etapele sunt diferite potrivit legislației procesual
civile românești. Din deducerile mele, analizând discursul judecătorului

În ambele procese se declară
închisă ședința de judecată.
Bratescu Svetlana, Dr-1701
cred că sunt 2 etape: etapa de cercetare a procesului și dezbaterea în fond.
De asemenea cred că judecătorul numește ,,dezbatere în fond” ceea ce în
Republica Moldova ar fi ,,susținerile orale și replicile”.
În cadrul procesului civil moldovenesc judecarea în fond începe cu un
raport succint prezentat de către președintele de ședință, ceea ce nu se face
în România.
În cadrul procesului civil român am observat de mai multe ori utilizarea
noțiunii de ,,interogatoriu”. Această instituție mi s-a părut a fi similară cu
instituția ,,explicațiile participanților la proces” din cadrul procesului civil
moldovenesc, deoarece cel chemat în persoană este întrebat de către
președinte asupra fiecărui fapt în parte. Judecătorul, partea adversă pot pune
direct întrebări celui chemat. Specific este faptul că înainte de a se face
interogatoriul părțile se legitimizează.
Judecătorul, analizând propunerile părților la proces estimează durata
cercetării procesului, instituție pe care nu am întâlnit-o în legislația procesul
civilă a Republicii Moldova.
Grefierul, în cadrul procesului civil român spune la al câtălea termen de
judecată se află cauza.
Judecătorul în cadrul procesului civil român nu a explicat dreptul părților de
a tranșa litigiul prin încheierea unei tranzacții, procedură obligatorie în
cadrul procesului civil moldovenesc.
După explicații conform CPCRM urmează cercetarea probelor, întâi de
toate cercetându-se înscrisurile și după martorul. Aici observ că după ce
sunt interogate părțile se interoghează martorul.
În cadrul procesului civil român martorul depune jurământ ținând mâna pe
Biblie (după caz Coran etc), ceea ce este diferit față de procesul civil din
Republica Moldova. La fel este deosebit faptul că martorii după ce își
depun mărturia se apropie la grefier, citesc și semnează că sunt de acord cu
cele scrise de către grefier. În comparație cu Republica Moldova, în
România dacă părțile propun interogarea mai multor martori, judecătorul le
solicită de a alege un singur martor din acea multitudine.
În cadrul procesului civil român nu s-a făcut nici o referire la posibilitatea
părților de a completa dosarul cu probe noi, situație admisibilă în anumite
condiții în cadrul procesului civil din Republica Moldova.
Judecătorul nu a solicitat pledoria în formă scrisă pentru a fi anexată la
dosar, ceea ce se practică în Republica Moldova.
Suma cheltuielilor de judecată se înaintează instanței la sfârșitul ședinței.
În video-ul vizionat nu s-a prezentat informație cu privire la deliberarea
instanței și pronunțarea hotărârii de judecată, iată de ce o să fac referire în
următorul tabel pornind de la prevederile Codului de Procedură Civilă din
Republica Moldova și celui din România.
Vreau doar să mai menționez că mi se pare că în procesul civil român,
judecătorul oferă prea puține explicații părților despre cum va decurge
procesul. Sunt de acord că există prezumția precum că toți cunoaștem legea,
dar totuși cred că pornind de la faptul că părțile în proces pot să nu fie
însoțite de un reprezentant, judecătorul urmează să facă o claritate în ceea ce
privește etapele procesului.

II METODĂ
Republica Moldova
Faza dezbaterilor judiciare, cuprinsă din:
 Partea pregătitoare a ședinței
 Judecarea pricinii în fond
 Susținerile orale și replicile
 Adoptarea și pronunțarea hotărârii
Deschiderea ședinței se face de către președintele
completului de judecată.
Art. 197 CPCRM, la ora judecării cauzei, preşedintele
deschide şedinţa şi anunţă procesul care se va judeca.
Verificarea prezenței persoanelor citate se face de
către grefier, iar verificarea identității se face de
către președintele ședinței.
Art.198 CPCRM, grefierul raportează preşedintelui
şedinţei prezenţa persoanelor citate, motivul
neprezentării celor absenţi. Preşedintele şedinţei verifică
identitatea persoanelor prezente, împuternicirile
persoanelor cu funcţie de răspundere şi cele ale
reprezentanţilor.
Lămurirea obligațiilor interpretului se face de către
președintele ședinței de judecată
Art.199 CPCRM, preşedintele şedinţei de judecată
lămureşte interpretului obligaţia de a traduce
explicaţiile, dispoziţiile şi demersurile persoanelor care
nu cunosc limba procesului. Îl avertizează pe interpret
asupra răspunderii ce o poartă, în conformitate cu
legislaţia penală, în caz de traducere intenţionat greşită.
Îndepărtarea martorilor din sala de şedinţe
Art.200 CPCRM, martorii prezenţi înainte de audierea
lor sînt îndepărtaţi din sala de şedinţe. Preşedintele
şedinţei de judecată ia măsuri ca martorii audiaţi să nu
comunice cu cei neaudiaţi.
Anunțarea completului de
judecată/expertului/interpretului/specialistului/grefi
erului
Art.201 CPCRM, Preşedintele şedinţei de judecată
prezintă componenţa completului, numeşte persoanele
care participă în calitate de expert, specialist, interpret,
grefier şi informează participanţii despre dreptul lor de a
face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată.
Explicarea drepturilor și obligațiilor participanților
la proces/ expertului/ specialistului
Bratescu Svetlana, Dr-1701
România
Faza judecății, cuprinsă din:
 Cercetarea procesului
 Dezbaterea în fond
Deschiderea ședinței se face de către președintele
completului de judecată.
Art.216 alin.(1) CPCRO, președintele completului
conduce ședința de judecată. El deschide, suspendă și
ridică ședința.
Verificarea prezenței și identității persoanelor
citate se face de către instanță (deși în video a fost
făcută de către grefier).
Art.219 alin.(1), instanța verifică identitatea părților,
iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, verifică și
împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori
le asistă.
Lămurirea obligațiilor interpretului nu se face în
cadrul procesului
Art.225 CPCRO prevede folosirea traducătorului și
interpretului, însă nu se face referire la obligația
președintelui ședinței de judecată de a le lămuri
obligațiile și de a-i avertiza asupra răspunderii.
Îndepărtarea martorilor din sala de şedinţe
Art.321 CPCRO, fiecare martor va fi ascultat separat,
cei neascultați încă neputând fi de față. După ascultare,
martorul rămâne în sala de ședință până la sfârșitul
cercetării, afară numai dacă instanța hotărăște altfel.
De unde și rezultă că până la depunerea mărturiilor ei
sunt îndepărtați din sala de ședință.
Nu se face anunțarea completului de
judecată/expertului/interpretului/specialistului/gref
ierului
Nu am găsit prevederi în CPCRO care ar face referiri
la faptul că președintețe ședinței de judecată urmează
să anunțe identitatea membrilor completului de
judecată, expertului, interpretului, specialistului,
grefierului. Acest fapt nu l-am observat nici în video.
Nu se face explicarea drepturilor și obligațiilor
participanților la proces/ expertului/ specialistului

Art.202 CPCRM, preşedintele şedinţei de judecată
explică participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile
lor procedurale, iar părţilor – drepturile lor specificate la
art.60.
Art.210 CPCRM, preşedintele şedinţei de judecată
lămureşte expertului şi specialistului drepturile şi
obligaţiile lor
Soluționarea cererilor și demersurilor
participanților la proces
Art.203 alin.(1) CPCRM, cererile şi demersurile
participanţilor la proces în problema judecării cauzei se
soluţionează prin încheiere judecătorească.
Posibilitatea soluționării litigiului pe cale amiabilă
Art.202 CPCRM, se menționează dreptul de a se adresa
pentru soluţionarea litigiului pe cale arbitrală sau prin
intermediul medierii, precum şi efectele unui astfel de
act.
Depunerea jurământului nu se face
Nu am găsit prevederi în CPCRM care ar face referiri la
faptul că martorul are obligația de a depune jurământ
înainte de a face mărturii.
Amânarea procesului
 În cazul neprezentării în şedinţă de judecată a unui
participant la proces despre a cărui citare legală nu
există date, procesul se amînă (art.205 alin.(3)
CPCRM)
 Dacă participanţii la proces au fost înştiinţaţi legal
despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, iar
instanţa consideră motivul neprezentării lor ca fiind
întemeiat, judecata se amînă. amînă (art.205 alin.(4)
CPCRM)
 Dacă reclamantul şi pîrîtul nu s-au prezentat în
judecată din motive neîntemeiate şi dacă nici una
din părţi nu a cerut examinarea cauzei în absenţa sa,
instanţa amînă procesul. Neprezentarea repetată
aduce la scoaterea cererii de pe rol. (art.206 alin.(4) 
CPCRM)
 La solicitarea întemeiată a participantului la proces,
instanţa poate amîna o singură dată judecarea cauzei
în legătură cu neprezentarea motivată a
reprezentantului acestuia. (art.206 alin.(5) CPCRM)
 În cazul neprezentării în şedinţă de judecată a
martorului, expertului, specialistului sau
interpretului, instanţa judecătorească, după ce
Bratescu Svetlana, Dr-1701
Nu am găsit prevederi în CPCRO care ar face referiri
la faptul că președintețe ședinței de judecată urmează
să explice participanților la proces, expertului,
interpretului, specialistului drepturile și obligațiile lor.
Acest fapt nu l-am observat nici în video.
Soluționarea cererilor și demersurilor
participanților la proces
Art.224 CPCRO, instanța este obligată, în orice proces,
să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile,
împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate
de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
Posibilitatea soluționării litigiului pe cale amiabilă
Art.227 alin.(1) CPCRO, în tot cursul procesului,
judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le
îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va
solicita înfățișarea personală a părților, chiar dacă
acestea sunt reprezentate.
Depunerea jurământului
Art.318 alin.(2) CPCRO, președintele va pune apoi în
vedere martorului îndatorirea de a jura și semnificația
jurământului.
Art.319 alin.(2) CPCRO, în timpul depunerii
jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe
Biblie.
Amânarea procesului
 Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată
(Art.220 CPCRO)
Părțile pot cere instanței, la începutul ședinței,
amânarea cauzelor care nu sunt în stare de
judecată, dacă aceste cereri nu provoacă dezbateri.
Când completul de judecată este alcătuit din mai
mulți judecători, această amânare se poate face și
de un singur judecător.
 Amânarea judecății prin învoiala părților (Art.221
CPCRO)
Amânarea judecății în temeiul învoielii părților nu
se poate încuviința decât o singură dată în cursul
procesului.
Amânarea judecății pentru lipsă de apărare
(Art.222 CPCRO)
Amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi
dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod
excepțional, pentru motive temeinice și care nu
sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
 Bratescu Svetlana, Dr-1701

ascultă opiniile participanţilor la proces despre

posibilitatea examinării cauzei în absenţa părţilor
enumerate, pronunţă o încheiere privind prelungirea
dezbaterilor judiciare sau amînarea procesului.
(art.207 alin.(1) CPCRM)

Schimbarea termenului de judecată Schimbarea termenului de judecată

Art.191 alin.(1) CPCRM, judecătorul stabilește un alt Art.230 CPCRO, termenul de judecată nu poate fi
termen pentru şedinţa de judecată, la cererea părţilor, preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu
din motive temeinice, cum ar fi: sau la cererea oricăreia dintre părți. Completul de
judecată învestit cu judecarea cauzei hotărăște în
a) imposibilitatea părţii de a se prezenta în şedinţă de
camera de consiliu, fără citarea părților.
judecată la data fixată din motive ce nu depind de voinţa
sa;
b) cererea ambelor părţi de a amîna şedinţa de judecată
pentru a decide asupra încheierii unei tranzacţii, inclusiv
prin intermediul procesului de mediere.

Judecarea cauzei în lipsa părții legal citate Judecarea cauzei în lipsa părții legal citate
Art.203 alin.(1) CPCRM, la începutul ședinței de Art.223 alin.(1) CPCRO, lipsa părții legal citate nu
judecată, instanța verifică posibilitatea examinării poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu
cauzei în lipsa participantului/participanților citați legal. dispune altfel.
Art.206 alin.(1) CPCRM, părţile au dreptul să solicite Art.223 alin.(2) CPCRo, dacă la orice termen fixat
instanţei judecătoreşti examinarea cauzei în lipsa lor şi pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți,
remiterea copiei de pe hotărîre. Dacă partea solicită să- instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și
şi dovedească pretenţiile sau obiecţiile prin ascultarea va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe
celeilalte părţi, instanţa cere să se prezinte personal în temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile
faţa judecăţii. și apărările părții care lipsește.
Art.206 alin.(1) CPCRM, dacă reclamantul, înştiinţat Art.223 alin.(3) CPCRO, dispozițiile alin. (1) și (2) se
legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu s-a prezentat aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc
în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin
neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.
instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă reclamantul nu a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar pîrîtul nu cere
soluţionarea cauzei în fond, instanţa scoate cererea de
pe rol dacă prin acest act procedural nu se încalcă
dreptul altor participanţi la proces. Dacă scoaterea
cererii de pe rol încalcă dreptul altor participanţi la
proces, instanţa examinează cauza în lipsa
reclamantului.
Art.206 alin.(1) CPCRM, dacă pîrîtul, înştiinţat legal
despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, nu s-a
prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul
neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de
instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă pîrîtul nu a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, instanţa o
examinează în lipsa acestuia.

Înregistrarea ședinței (proces-verbal al ședinței) Înregistrarea ședinței (note de ședință + încheierea

de ședință)
Art.273 CPCRM, pentru fiecare şedinţă de judecată,
inclusiv pentru ședința de pregătire pentru dezbateri Art.231 CPCRO, grefierul care participă la ședință este
judiciare, precum şi pentru fiecare act procedural obligat să ia note în legătură cu desfășurarea

îndeplinit în afara şedinţei cu participarea părţilor, se
întocmeşte proces-verbal.
Art.275 CPCRM Procesul-verbal se întocmeşte de
grefier prin utilizarea echipamentelor de înregistrare
audio digitală și/sau prin sistemul informațional
specializat şi se păstrează în modul stabilit de Consiliul
Superior al Magistraturii. Procesul-verbal al şedinţei de
judecată este întocmit şi semnat în cel mult 5 zile de la
data încheierii şedinţei, iar procesul-verbal privind
efectuarea actului procedural – cel tîrziu a doua zi de la
efectuarea actului procedural. Procesul-verbal se
semnează de președintele ședinței și de grefier.
Art.2761 CPCRM, participanţii la proces şi
reprezentanţii lor au dreptul la o copie de pe procesul-
verbal şi de pe înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei
de judecată.
Estimarea duratei cercetării procesului nu se face
Nu am găsit prevederi în CPCRO care ar face referiri la
faptul că judecătorul ar estima durata cercetării
procesului.
Deliberarea
Art.236 CPCRM, După încheierea pledoariilor,
completul de judecată se retrage pentru deliberare. În
cazuri complexe, instanţa, prin încheiere protocolară,
dispune amînarea deliberării pentru cel mult 15 zile,
înştiinţînd participanţii la proces despre locul, data şi
ora pronunţării dispozitivului hotărîrii. În urma
deliberării, preşedintele şedinţei sau unul dintre
judecători pronunţă dispozitivul hotărîrii şi le explică
participanţilor la proces procedura şi termenul de atac al
hotărîrii. Dispozitivul hotărîrii trebuie să fie semnat de
toţi judecătorii din completul de judecată şi anexat la
dosar. În cazul în care la adoptarea hotărîrii se exprimă
o opinie separată, aceasta se anexează la dosar.
Art.238 alin.(1) CPCRM, la deliberare iau parte numai
judecătorii în faţa cărora a avut loc judecarea cauzei.
Completul de judecată deliberează în secret. Divulgarea
deliberărilor este interzisă.
Hotărârea judecătorească
Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi
întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe
circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe
probele cercetate în şedinţă de judecată. Rezultatul
deliberării se consemnează în hotărîrea integrală sau în
Bratescu Svetlana, Dr-1701
procesului. Părțile pot cere citirea notelor și, dacă este
cazul, corectarea lor.
După terminarea ședinței de judecată, participanții la
proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele
grefierului.Notele grefierului pot fi contestate cel mai
târziu la termenul următor.
Instanța va înregistra ședințele de judecată.
Instanța va elibera, la cerere, o copie electronică a
înregistrării ședinței de judecată.
Înregistrările din ședința de judecată vor putea fi
solicitate și de către instanțele de control judiciar.
Art.232 CPCRO, pe baza notelor de ședință, iar dacă
este cazul și a înregistrărilor efectuate, grefierul
redactează încheierea de ședință. Încheierea se
redactează de grefier în cel mult 3 zile de la data
ședinței de judecată.
Estimarea duratei cercetării procesului
Art.238 alin.(1) CPCRO, la primul termen de judecată
la care părțile sunt legal citate, judecătorul, după
ascultarea părților, va estima durata necesară pentru
cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările
cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un
termen optim și previzibil. Durata astfel estimată va fi
consemnată în încheiere.
Deliberarea
Art.395 CPCRO, după închiderea dezbaterilor,
completul de judecată deliberează în secret asupra
hotărârii ce urmează să pronunțe. La deliberare iau
parte numai membrii completului în fața cărora au avut
loc dezbaterile. Fiecare dintre membrii completului de
judecată are îndatorirea să își exprime opinia, începând
cu cel mai nou în funcție. Președintele își exprimă
opinia cel din urmă.
Art.396 CPCRO, în cazuri justificate, dacă instanța nu
ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi
amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile.
Hotărârea judecătorească
Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în
parte, fondul procesului sau statuează asupra unei
excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are,
de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire
la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat
 Bratescu Svetlana, Dr-1701

dispozitivul ei, semnat de toţi judecătorii care au
participat la deliberare, inclusiv de judecătorul care are
opinie separată. Modificările operate în cuprinsul
hotărîrii se consemnează mai sus de semnăturile
judecătorilor.
privește dispozitivul, precum și considerentele pe care
acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o
chestiune litigioasă. Hotărârea judecătorească prin care
se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru
judecat asupra fondului. Când hotărârea este supusă
apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este
provizorie. Hotărârea atacată cu contestația în anulare
sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat
până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.

Surse utilizate:

 Video JURIDICE ROMÂNIA: ,,Procesul experimental de procedură civilă din 19.04.2017- Prima instanță”
 Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova
 Codul de Procedură Civilă al României
 Manuale Republica Moldova: Drept Procesual Civil. Partea Specială, Coordonator: Elena Belei, Chișinău,
2016.
 Manuale România:Drept Procesual Civil. Partea Specială, Autor: Daniel Ghiță, Editura C.H. Beck.
Drept Procesual Civil. Ediția a II-a, Autor: Viorel Mihai Ciobanu ș.a, Editura Național.