Bratescu Svetlana

Tema 4. CONTUL CONTABIL, DUBLA ÎNREGISTRARE ŞI BALANŢA DE VERIFICARE – PROCEDEE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII

Contabilitatea trebuie să asigure cunoaşterea nu numai a patrimoniului entităţii la un moment dat prezentată în bilanţ, dar şi modul cum s-
a format acest patrimoniu, ce modificări s-au produs zi de zi în volumul şi structura fiecărui element de activ ori pasiv care formează
patrimoniul.

Definiție:

Contul contabil-procedeu specific metodei contabilităţii care reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial ca efect al
modificărilor produse de operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune.

Pentru fiecare fel sau grupă de bunuri sau surse se deschide câte un cont distinct în contabilitatea curentă, cu ajutorul căruia se
înregistrează pe baza documentelor primare şi în etalon valoric, existentul la începutul perioadei de gestiune al elementului patrimonial,
pentru care s-a deschis contul, a modificărilor (creşteri şi micşorări) acestuia, determinate de operaţiunile economico-financiare din timpul
perioadei de gestiune, în final determinându-se şi existentul la sfârşitul perioadei de gestiune.

Forma care răspunde cel mai bine necesităţilor respective este forma bilaterală, de cântar cu două talere, sub forma literei T.

Elementele care formează structura contului:

 Titlul (denumirea contului) defineşte elementul de activ sau de pasiv (într-o formă concentrată, potrivit conţinutului său
economic) pentru care s-a deschis contul respectiv şi a cărei evidenţă o ţine. Titlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile
corespunzătoare stabilite prin cadrul general al planului de conturi. De exemplu: contul “Mijloace fixe” cu simbolul 123, contul
“Materiale” cu simbolul 211, contul “Capital social” cu simbolul 311.
 Debitul şi creditul -denumirile celor două părţi opuse ale contului, care permit separarea celor două sensuri de modificări, pe care
le determină operaţiile economice. Partea stângă a contului se numeşte debit, partea dreaptă – credit.
 Rulajul- mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui cont, corespunzător
creşterilor şi micşorărilor, determinate de operaţiunile economice, care se produc în volumul şi structura elementului patrimonial
pentru care s-a deschis contul respectiv. Rulaj debitor- totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de debit a unui cont. Rulaj
creditor –totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de credit.
 Soldul- exprimă existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial care se evidenţiază cu ajutorul contului respectiv.
Soldul se determină ca diferenţă dintre totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare. Dacă totalul sumelor debitoare
este mai mare ca totalul sumelor creditoare, contul prezintă sold debitor, în caz contrar contul prezintă sold creditor, iar dacă
totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold şi se numeşte cont soldat sau balansat.
Se stabilesc, de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune, reprezentând soldul final, care la începutul perioadei următoare de
gestiune, apare ca sold iniţial.

Dt Conturi curente în monedă naţională Ct

Sold initial
Rulaj debitor Rulaj creditor
Sold final

Deosebiri Asemănări Bilanț vs Cont contabil

Bilanț Cont contabil La începutul anului (per.gest) La sfârşitul anului

*instrument de prezentare a
pozitiei financiare a entităţii la
un moment dat;
*reflectă situaţia statică la un
moment dat a patrimoniului;
*se exprimă în unităţi valorice.
*instrument de reprezentare
individuală a elementelor
patrimoniale în mod
permanent;
*reflectă situaţia dinamică a
fiecărui element patrimonial;
*se exprimă în unităţi valorice
şi uneori în unităţi cantitative.
se creează legătura „de la
bilanţ la cont” în sensul că
sumele prezentate în bilanţ de
la finele anului precedent vor
fi preluate ca solduri iniţiale
ale conturilor în anul de
gestiune. Se pleacă de la bilanţ
şi se ajunge prin intermediul
conturilor la un nou bilanţ.
se creează legătura inversă „de
la cont la bilanţ”, în sensul că
soldurile finale ale conturilor
vor fi utilizate pentru
întocmirea bilanţului la sfârşitul
anului de gestiune.

Conturile de activ-reflectă existenţele şi mişcările bunurilor economice, ca elemente evidenţiate în activul bilanţului.
 Bratescu Svetlana
Ele îşi încep funcţiunea prin debitare şi se debitează cu existenţele iniţiale preluate din activul bilanţului care devin pentru cont solduri
iniţiale debitoare. Pentru a se adăuga la soldurile iniţiale, majorările elementelor patrimoniale se trec de aceiaşi parte cu acestea şi anume
în debitul conturilor de activ. În creditul conturilor de activ se înregistrează micşorarea elementelor patrimoniale de activ. Soldul final de
determină după relaţia: Sold final debitor=Sold iniţial debitor+ Rulaj debitor – Rulaj creditor

Dt CONT de ACTIV Ct

Sold initial

Creşteri (+) Micşorări(-)

Rulaj debitor Rulaj creditor

Sold final

Exemplu:

Soldul contului de activ “Casa” la 01 septembrie constituia 300 lei. Pe parcursul perioadei de gestiune în casa entităţii s-a primit numerar
din contul curent în monedă naţională în sumă de 5 000 lei şi de la titularii de avans 50 lei, tot în această perioadă din casă s-a achitat
numerar pentru plata salariului 4 500 lei. Înregistraţi operaţiunile în contul 241 „Casa” şi determinaţi soldul final.

Dt 241 ,,Casa,, Ct

Sold initial 300 lei

1. 5000 lei 3. 4500 lei

2. 50 lei

Rulaj debitor 5050 lei Rulaj creditor 4500 lei

Sold final 850 lei Sold iniţial debitor+ Rulaj

debitor – Rulaj creditor

Conturile de pasiv înregistrează existenţele şi mişcările surselor de finanțare a bunurilor economice, ca elemente reprezentate de pasivul
bilanţului.

Ele îşi încep funcţiunea prin creditare şi se creditează cu existenţele iniţiale preluate din pasivul bilanţului, care devin pentru cont solduri
iniţiale creditoare. Se creditează conturile de pasiv cu majorările elementelor de pasiv şi se debitează cu micşorarea elementelor
patrimoniale de pasiv. Soldul final se determină după relaţia: Sold final creditor= Sold iniţial creditor + Rulaj creditor – Rulaj debitor

Dt CONT de PASIV Ct

Sold initial

Micşorări(-) Creşteri (+)

Rulaj debitor Rulaj creditor

Sold final

Exemplu:

Soldul contului de pasiv 521 „Datorii comerciale curente” la 01 septembrie constituia 10 mii lei. Pe parcursul lunii septembrie entitatea a
acoperit (stins) o parte din datorii din contul avansului plătit anterior în sumă de 5 600 lei, tot în luna aceasta a procurat materie primă cu
plata ulterioară în valoare de 23 mii lei şi a transferat din contul său curent 6 mii lei pentru achitarea datoriei.

Dt 521 “Datorii comerciale curente” Ct

Sold initial 10 000 lei

1. 5600 lei 23 000 lei

2. 6000 lei

Rulaj debitor 11600 lei Rulaj creditor 23000 lei

 Bratescu Svetlana
Sold iniţial creditor + Rulaj Sold final 21400 lei
creditor – Rulaj debitor

Planul general de conturi contabile este un tablou al conturilor sistematizate în mod anumit, destinat pentru organizarea evidenţei la
entitate. Este un document normativ privind clasificarea şi codificarea conturilor.

Structura planului de conturi:

 Capitolul I “Dispoziţii generale” este prezentat modul general de clasificare, funcţionare şi simbolizare a conturilor contabile.

 Capitolul II “Nomenclatorul conturilor contabile” cuprinde nomenclatorul claselor, grupelor de conturi, conturilor de gradul I (conturile
sintetice) şi conturilor de gradul II (subconturile).

 În capitolul III “Caracteristica şi modul de aplicare a conturilor contabile” sînt caracterizate clasele, grupele de conturi şi conturile de
gradul I şi prezentate principalele conturi corespondente pe debitul şi creditul fiecărui cont sintetic.

Planul general de conturi e se bazează pe clasificarea conturilor după conţinutul economic şi include 9 clase de conturi (1 cifră), grupe de
conturi (2 cifre), conturi de gradul I (3 cifre- conturi sintetice) şi conturi de gradul II (4 cifre- subconturi).

 Clasele 1-7 cuprind conturile contabilităţii financiare, care se utilizează pentru generalizarea informaţiei ce urmează a fi reflectată în
situațiile financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi.

După conţinutul economic ele se divizează:

 Conturile de bilanţ (clasele 1-5) sînt destinate generalizării informaţiei privind activele, capitalul propriu şi datoriile entităţii. La
data raportării soldurile debitoare sau creditoare ale acestor conturi se iau în calcul la determinarea indicatorilor din bilanţ.

 Conturile de rezultate (clasele 6-7). sînt destinate generalizării informaţiei privind veniturile şi cheltuielile entităţii. La data
raportării rulajele creditoare ale conturilor de venituri şi rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se iau în calcul la
determinarea indicatorilor din situaţia de profit şi pierdere.

 Clasa 8 cuprinde conturile de gestiune, care sînt destinate generalizării informaţiei privind costurile de producţie, adaosul comercial,
încasările din vînzarea bunurilor în numerar, costurile refacturate şi alte elemente contabile cu caracter tranzitoriu. La data raportării
conturile de gestiune se închid cu conturile de bilanţ şi/sau de rezultate.
 Clasa 9 care include conturile extrabilanţiere sînt destinate generalizării informaţiei privind bunurile neînregistrate în bilanţul entităţii,
dar aflate în gestiunea acesteia, creanţele şi datoriile contingente, garanţiile acordate şi primite, pierderile fiscale şi alte elemente
similare.

Conturile claselor 1,2,7, 8 sunt conturi de activ cu excepţia conturilor rectificative, care sunt conturi contrar de activ și funcţionează după
regulile conturilor de pasiv:

113 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”;

114 “Deprecierea imobilizărilor necorporale”
124 “Amortizarea mijloacelor fixe”;
126 “Amortizarea şi deprecierea resurselor minerale”;
127 “ Deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie”
128 “Deprecierea terenurilor”
129 “Deprecierea mijloacelor fixe”
133 “Amortizarea şi deprecierea activelor biologice imobilizate”
152 “Amortizarea şi deprecierea investiţiilor imobiliare”
214 “Amortizarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”;
222 “Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise”
Conturile claselor 3,4,5,6 sunt conturi de pasiv cu excepţia conturilor rectificative, care sunt conturi contrar de pasiv, funcţionează după
regulile conturilor de activ:

313 “Capital nevărsat”,

315 “Capital retras”,
334 “Profit utilizat al perioadei de gestiune”
Conturile 312,332,333 pot avea atât sold creditor, cât şi debitor. În bilanţ soldul creditor se reflectă în pasiv prin cifre obişnuite, iar cel
debitor – prin cifre negative.
 Bratescu Svetlana
312 “Capital suplimentar”,
332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”,
333 “Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”
Alte detalii:
Conturile din clasele 1-8 funcţionează în partidă dublă, conform căreia înregistrările se efectuează concomitent în debitul unui cont şi
creditul altui cont.

Conturile din clasa 9 funcţionează în partidă simplă, conform căreia înregistrările se efectuează în debitul sau creditul unui singur cont, fără
corespondenţă cu alte conturi.

Conturile de gradul I din clasele 1 -7 sînt obligatorii pentru toate entităţile.

Conturile de gradul I din clasele 8-9 şi conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare şi se aplică, după caz, în funcţie
de particularităţile activităţii entităţii şi cerinţele de prezentare a informaţiilor, precum şi în scopuri de analiză şi control.

Entităţile pot să introducă conturi suplimentare de gradul II în clasele 1-7 şi conturi de gradul I şi II în clasele 8-9 în conformitate cu
necesităţile informaţionale proprii, fără dublarea şi denaturarea Planului general de conturi contabile.

Planul general de conturi este strâns legat cu situațiile financiare.

Simbolurile şi denumirile claselor 1-5 din planul de conturi coincid cu numerele şi denumirile capitolelor din bilanţ.Denumirea conturilor de
gradul I din grupele 61-71 coincid, de regulă, cu denumirea rândurilor din situaţia de profit şi pierdere.

Dubla înregistrare- înregistrarea concomitentă şi cu aceaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două conturi, în debitul unui
cont şi creditul altui cont.

Corespondența conturilor- legătura stabilită între cele două conturi în care se înregistrează o operaţie economico-financiară.

Conturi corespondente-conturile între care intervine această legătură.

Formulă (înregistrare) contabilă -modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii economice în conturile corespondente, pe baza
dublei înregistrări sub formă de egalitate valorică. Conține următoarele elemente:

 denumirea contului corespondent debitor;

 denumirea contului corespondent creditor
 suma care face obiectul înregistrării.
Exemplu:
În luna martie entitatea “Galacom” a procurat un tractor de la furnizorul „Agropiese” SRL la valoarea de procurare de 500 mii lei cu plata
ulterioară în decurs de 60 zile. Întocmiţi formula contabilă.

Dt 123 „Mijloace fixe” 500 000 lei

Ct 521 „Datorii comerciale curente” 500 000 lei
sau
Dt 123 Ct 521 500 000 lei
Exemplu:
S-a achitat prin transfer din contul curent în monedă naţională datoria faţă de buget în sumă de 3 456 lei.

Dt 534 „Datorii faţă de buget” 3 456 lei

Ct 242 „Cont curent în monedă naţională” 3 456 lei
Clasificarea formulelor contabile:

 În funcţie de numărul de conturi corespondente din care este formată formula contabilă
 Formula contabilă simplă - în care corespondenţa se stabileşte între două conturi: unul se debitează şi altul se creditează simultan
şi cu aceiaşi sumă.

Exemplu:
Din contul curent s-a transferat furnizorilor în achitarea datoriei 5 mii lei.

Dt 521 “Datorii comerciale curente” 5 000 lei

Ct 242 “Cont curent în monedă naţională” 5000 lei
 Bratescu Svetlana
 Formula contabilă compusă- în care corespondenţa se stabileşte între un singur cont debitor şi mai multe conturi creditoare
concomitent şi cu aceiaşi sumă sau invers, între un singur cont creditor şi mai multe conturi debitoare, de asemenea concomitent
şi cu aceiaşi sumă.

Exemplu:

Se achiziţionează pentru producerea vestimentației de la furnizorul „Trăian” SRL, pe bază de factură fiscală, stofă în valoare de 6 000 lei,
inclusiv TVA – 20 % şi foarfece în cantitate de 20 bucăţi a câte 84 lei bucata, inclusiv TVA -20 %.

Dt 211 ”Materiale” 5 000 lei

Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 1 400 lei
Dt 534 „Datorii faţă de buget” 1 280 lei
Ct 521 “Datorii comerciale curente” 7 680 lei

 În funcţie de scopul pentru care se întocmesc:

 Formula contabilă curentă se consideră acea formulă prin intermediul căreia se înregistrează în contabilitate operaţiunile
economico-financiare care au loc în mod obişnuit, curent. Caracteristica acestora constă în faptul că înscrierea sumelor se face în
negru, sumele respective se adună între ele, atât în debitul cât şi creditul contului.

 Formula contabilă de stornare, reprezintă o modalitate specifică contabilităţii de corectare a unor erori, săvârşite anterior cu
ocazia înregistrării în conturi a sumelor din operaţiile economico-financiare care au avut loc în activitatea entităților.

Exemplu: Un contabil, distrat fiind, înregistrează în contabilitate achitarea în numerar din casierie a datoriei de 500 lei faţă de furnizor,
întocmind formula contabilă:

Dt 521 Ct 242 1000 lei

Ulterior, formula contabilă greşită este descoperită în cadrul unei verificări, constatând că aceasta conţine două elemente greşite: contul
corespondent creditor care trebuie să fie 241 „Casa” şi suma care trebuie să fie 500 lei.

Scriem formula contabilă corectă în mod curent obişnuit:

Dt 521 Ct 241 500 lei

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare se realizează cronologic, în ordinea producerii operaţiunilor economico-
financiare. Evidenţa cronologică se realizează cu ajutorul jurnalului de înregistrare a operaţiilor economice.

Exercițiu: De întocmit înregistrările contabile

1. S-au procurat materiale de la furnizori cu plata ulterioară 50 000 lei

2. S-a primit numerar în contul curent ca avans de la cumpărător 23 000 lei
3. Se achită salariul lucrătorilor din casierie 17 300 lei
4. Se majorează capitalul de rezervă din contul profitului nerepartizat al anilor precedenţi 33 200 lei
5. Se primeşte cu titlul gratuit un automobil 32 450 lei
6. S-au procurat mărfuri de la furnizori cu plata ulterioară 23 320 lei
7. S-a acordat avansuri furnizorilor prin transfer 29 000 lei
8. Se rambursează prin transfer creditul bancar pe termen scurt 375 000 lei
9. Se calculează impozitul pentru amenajarea teritoriului datorat la buget
10. S-au procurat obiecte de mică valoare si scurtă durată de la furnizori cu plata ulterioară 500 lei
11. S-a rambursat prin transfer avansul primit anterior de la cumpărători
12. Se achită prin transfer datoria privind contribuţiile la asigurări sociale
 Bratescu Svetlana
13. Se înregistrează creanţa şi venitul din vânzarea mărfurilor
14. Se înregistrează cheltuielile privind amenzile şi penalităţile datorate bugetului
Clasificarea conturilor contabile:

 În funcţie de detalierea informaţiei

 Conturile sintetice reflectă bunurile economice, sursele de finanţere şi rezultatele economice grupate după caracteristicile lor
generale. De exemplu: contul sintetic „Materiale”, „Mijloace fixe”, “Capital social,,.
 Conturile analitice reflectă concomitent părţile componente ale bunurilor economice, surselor şi rezultatelor economice
respective, după însuşirile lor specifice. De exemplu: la fabrica de beton conturile analitice la contul „Materiale” pot fi: contul
analitic - ciment, contul analitic - nisip, contul analitic - petriş, ş.a. la fabrica de bomboane conturile analitice la contul „Materiale”
pot fi: contul analitic - zahăr, contul analitic - cacao, contul analitic – unt şi altele.

În afara conturilor sintetice şi analitice mai avem subconturi (conturi de gr. II) – veriga intermediară dintre conturile sintetice şi analitice.

De exemplu: contul sintetic „Materiale”, subcontul “Materiale de construcţii” cont analitic “Vopsea”.

Evidenţa bazată pe conturile sintetice se numeşte evidenţă sintetică, iar evidenţa bazată pe conturile analitice – evidenţă analitică.

Balanţa de verificare este un procedeu specific metodei contabilităţii care asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent
impus de dubla înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi, precum şi a
întocmirii unor bilanţuri reale şi complete.

Ea se prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice ale tuturor conturilor, folosite de o întreprindere într-o
perioadă de gestiune, preluate din cartea-mare. Furnizează informaţii în legătură cu soldule iniţiale, mişcările intervenite într-o perioada de
gestiune (luna, trimestru, semestru, an) şi soldurile finale la data întocmirii ei.

Balanţa de verificare a conturilor sintetice se prezintă din punct de vedere al conţinutului, ca balanţa de rulaje, solduri iniţiale şi finale, din
punct de vedere grafic, ea se prezintă în două variante, şi anume:

 sub formă tabelară cu şase coloane, din care două pentru solduri iniţiale, (debitoare şi creditoare), două pentru rulaje, (debitoare şi
creditoare), şi două, pentru solduri finale, (debitoare şi creditoare), ceea ce permite stabilirea a trei serii de egalităţi între totalul
coloanelor perechi:

 sub forma unui tablou întocmit după principiul matricial, care conţine aceleaşi egalităţi, dar la întretăierea rândurilor cu coloanele
şi în care rulajele din perioada curentă sunt redate prin formule contabile (corespondente de conturi). Aceasta poartă denumirea
de balanţă de verificare şah, deoarece, are forma unei tabele de şah.
 Bratescu Svetlana
Balanța de verificare analitică- se întocmește în situaţia în care conturile sintetice se desfăşoară în analitice. Se întocmeşte câte o balanţă
analitică pentru fiecare cont sintetic, desfăşurat în conturi analitice. Sunt un mijloc eficient pentru stabilirea legăturii dintre evidenţa
analitică şi evidenţa sintetică.

Exercițiu:

Pe baza datelor de mai jos de întocmit bilanţul la începutul perioadei, de deschis conturile sintetice, de întocmit formulele contabile şi de
înregistrat în conturi operaţiile economice. De calculat rulajele, soldurile finale, de întocmit balanţa de verificare şi bilanţul la sfîrşitul
perioadei.

Situaţia elementelor patrimoniale la 01.01.201x la SA “GLORIA”

 Mijloace fixe 3 670 830 lei

 Amortizarea mijloacelor fixe 655 600 lei
 Capital social 3 069 000 lei
 Materiale 69 700 lei
 Credite bancare pe termen de 3 ani 89 300 lei
 Producţie în curs de execuţie 65 800 lei
 Alte rezerve 58 000 lei
 Creanţe ale personalului 300 lei
 Datorii comerciale curente16 800 lei
 Cont curent în monedă naţională 93 750 lei
 Datorii privind retribuirea muncii 11 800 lei
 Casa 120 lei
Operaţiile economice ce au loc la SA “Gloria” în luna ianuarie:

1. Se primesc materiale de la furnizori - 362 500 lei;

2. Se acceptă factura organizaţiei de transport pentru transportarea materialelor – 14 500 lei;
3. Se calculează salariile muncitorilor pentru descărcarea materialelor – 1 600 lei;
4. Se calculează contribuţiile pentru asigurările sociale (23%) şi asigurarea medicală (4,5%) aferente salariilor muncitorilor pentru
descărcarea materialelor – ? lei;
5. Din contul curent în monedă naţională se transferă furnizorilor – 16 500 lei;
6. Din contul curent în monedă naţională se ridică în numerar în casierie – 11 900 lei;
7. Din casă se plătesc salariile – 11 800 lei;
8. Din contul curent în monedă naţională se transferă furnizorilor pentru materiale – 29 050 lei;
9. Din casă se plătesc titularilor de avans pentru cheltuielile de deplasare – 150 lei;
10. Din contul curent în monedă naţională se achită:
a) organelor de asigurare socială – 400 lei;
b) în rambursarea creditelor pe termen lung – 15 600 lei.