SEMINAR - CAPITOLUL II

CONTUL ȘI DUBLA ÎNREGISTRARE

Contabilitatea folosește un procedeu specific numit cont, conceput pentru a permite

înregistrarea, urmărirea și controlul atât al existentului, cât și al modificărilor care au avut loc
în mod curent, zi de zi în elementele patrimoniale (Ghe. Crețoiu, I. Bucur, Contabilitate,
funadamentele și noul cadru juridic, Ed. All Beck, 2004).

2.1. NOȚIUNEA DE CONT. CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA CONTULUI

Contul este un procedeu și un model de înregistrare, reflectare și control valoric, iar uneori
și cantitativ a existenței și mișcărilor unui mijloc economic, a unui proces economic, a unei
surse sau a unui rezultat economico-financiar, pe o perioadă de timp bine determinată.
Fiecare cont are un anumit conținut economic, determinat de natura elementelor pe care le
reflectă, le urmărește și le controlează. Conținutul economic este elementul esențial al
contului, care diferențiază conturile între ele, le individualizează și le imprimă o anumită
funcție (Ghe. Crețoiu, I. Bucur, Contabilitate, funadamentele și noul cadru juridic, Ed. All
Beck, 2004).

Conținutul contului poate fi:

- Bun economic: materii prime, produse finite;
- proces sau fază economică: vânzarea și încasarea producției;
- rezultate economico-financiare: profit, pierdere, rezultat reportat.
Operațiunile economice care pot fi înregistrate într-un cont sunt:
- intrări sau majorări ale elementului patrimonial respectiv;
- ieșiri sau diminuări ale bunului sau sursei respective.
Deci, starea finală a unui element patrimonial se determină după relația:

Starea finală = Starea inițială + Intrări – Ieșiri

Contul, în formă simplificată se prezintă sub forma literei T, cuprinzând două brațe,
respectiv debitul și creditul contului, astfel:

CONTUL ,, CASA ÎN LEI’’CONT DE ACTIV

D C
PARTEA DE DEBIT PARTEA DE CREDIT
STAREA INIȚIALĂ IEȘIRI (DIMINUĂRI)
INTRĂRI (MAJORĂRI)
STARE FINALĂ
 CONTUL ,,FURNIZORI’’ CONT DE PASIV
D C
PARTEA DE DEBIT PARTEA DE CREDIT
IEȘIRI (DIMINUĂRI) STAREA INIȚIALĂ
INTRĂRI (MAJORĂRI)
STARE FINALĂ

2.2. ELEMENTELE CONTULUI

1. Titlul contului sau denumirea contului trebuie să poată explica conținutul elementului
patrimonial, respectiv: ,,Materii prime’’ și codată: reprezentând simbolul contului prevăzut în
planul de conturi: respectiv 301, pentru materii prime.
2. Debitul și creditul contului: cele două brațe ale contului, în partea stângă se află debitul
iar în partea dreaptă creditul.
Regula generală este ca: debitul(D) = creditul(C)
3. Soldul inițial al contului (Si): reflectă valoarea elementului patrimonial la începutul
perioadei.
Sodul inițial se va prelua tinând cont de funcția contului respectiv, adică:
- dacă este un cont care se află în activul bilanțului soldul inițial va fi preluat în debitul
contului respectiv;
- dacă este un cont cu funcție de pasiv, soldul inițial va fi trecut în creditul contului.
4. Rulajele contului: reprezintă mișcările care au avut loc, în perioada analizată, asupra
elementului patrimonial.
Se disting:
- Rulaje debitoare notate RD – reprezintă modificările intervenite în partea de debit a
elementului patrimonial;
- Rulaje creditoare notate RC care reflectă modificările din creditul elementului
patrimonial.
5. Total sume care reprezintă totalul sumelor înscrise în debitul sau în creditul elementului
patrimonial în perioada analizată.
Se notează cu TS și se determină după relația:
TS = Si +R, unde Si= sold inițial
R = rulajul
Distingem:
- Total sume debitoare (TSD) care se determină: Si (dacă acesta se află în debitul contului)
+ RD (rulajul debitor).
- Total sume creditoare (TSC) care se determină: Si (dacă acesta se află în creditul
contului) + RC (rulajul creditor).
6. Soldul final al contului(SF): se determină ca diferență între totalul sumelor înregistrate,
respectiv:
TSD – TSC = SF,
dacă: TSD>TSC = SFD (Sold final debitor)
TSD<TSC = SFC (Sold final creditor)
 Plecând de la următorul bilanț inițial, vom încerca să exemplificăm aceste noțiuni:
Bilanț inițial
ACTIV PASIV
Materii prime 5.000 Capital social 20.000
Mărfuri 5.000 Prime de emisiune -
Clienți - Credite bancare pe termen lung 500.000
Cont la bancă în lei 505.000 Furnizori -

Casa în lei 5.000

Total Activ 520.000 Total Pasiv 520.000

După cum se poate observa, cu excepția conturilor de clienți și prime de emisiune, toate
conturile prezintă solduri inițiale.
Pe parcursul lunii au avut loc următoarele operațiuni:
1. Unitatea economică primește un credit bancar pe termen lung în contul de la bancă, în
valoare de 500.000 lei.
2. Unitatea economică achită cu OP datoria față de funizori, în sumă de 10.000 lei.
3.Se încasează creanța de la clienți, în valoare de 10.000 lei, în contul de la bancă al
unității economice.
Vom deschide T-uri pentru conturile:
- credit bancar pe termen lung care are funcție de pasiv;
- contul la bancă în lei care are funcție de activ.
D 1621 Credite bancare pe termen lung C
Si = 500.000
500.000 (1)

RD = 0 RC = 1.000.000
TSD = 0 TSC = 1.000.000
SFC = 1.000.000

D 5121 Cont la bancă în lei C

Si = 505.000 10.000 (2)
500.000 (1)
10.000 (3)
RD = 510.000
TSD = 1.015.000 RC = 10.000
SFD = 1.005.000 TSC = 10.000

2.3. CLASIFICAREA ȘI REGULILE DE FUNCȚIONARE

ALE CONTURILOR

Criteriile după care se pot clasifica conturile sunt:

1. După conținutul lor, distingem:
- Conturile de mijloace economice;
 - Conturile de procese economice;
- Conturile de surse economice;
- Conturile de rezultate.

2. După locul ocupat în bilanț:

- Conturile de bilanț;
- Conturile în afara bilanțului.

3. După funcția contabilă, deosebim:

- Conturile de activ;
- Conturile de pasiv.

4. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, distingem:

- Conturile sintetice reflectă mijloacele, procesele și sursele fără ca acestea să fie
detaliate, respectiv Furnizori, făra a specifica care sunt aceștia.
- Conturile analitice care sunt detaliate pentru fiecare cont în parte, respectiv
Clienții se desfășoară pe societăți.

Regulile de funcționare specifice conturilor de activ și pasiv

Conturile de activ funcționează după următoarele reguli:
- În debitul contului se preia Si soldul inițial;
- În debitul contului se înscriu majorările înregistrate de elementul patrimonial;
- În creditul contului se trec diminuările de valoare înregistrate de elementul
patrimonial;
- Soldul final SF se trece în debitul contului.

Conturile de pasiv au următoarele reguli:

- În creditul elementului patrimonial se trece Si soldul inițial;
- În creditul contului se înscriu majorările acestuia;
- În debitul contului se trec diminuările de valoare înregistrate de elementul
patrimonial;
- Soldul final SF se trece în creditul contului.

Analiza contabilă
Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de documente a fiecărei operații economice,
în scopul stabilirii conturilor corespondente și a părții acestora (debit, credit) în care urmează
a fi înregistrată operația dată funcție (Ghe. Crețoiu, I. Bucur, Contabilitate, funadamentele și
noul cadru juridic, Ed. All Beck, 2004).
Analiza contabilă presupune parcurgerea următoarelor etape:
- Stabilirea naturii operației
- Determinarea elementelor de activ sau de pasiv care au suferit modificări;
- Stabilirea conturilor corespunzătoare;
 - Stabilirea debitului și a creditului conturilor corespondente în care se va înregistra
operațiunea;
- Întocmirea formulei contabile.
Formula contabilă reprezintă o egalitate în care se trece în partea stângă contul debitor iar
în partea dreaptă se trece contul creditor.
În funcție de numărul conturilor utilizate, în formula contabilă, aceata poate fi de două
feluri:
- Formulă contabilă simplă, care cuprinde un cont debitor și un cont creditor;
Ex: 401 Furnizori = 5121 Cont la bancă în lei 10.000

- Formulă contabilă compusă, care poate cuprinde fie un cont debitor și mai multe conturi
creditoare, fie mai multe credite debitoare și un cont creditor.
Ex: 401 Furnizori = % 10.000
5121 Cont la bancă în lei 5.000
5311 Casa în lei 5.000

% = 401 Furnizori 12.000

301 Materii prime 10.000
4426 TVAd 2.000

Din punct de vedere al scopului pentru care se întocmesc, formulele contabile pot fi:
- Formule de înregistrare curentă, cu ajutorul cărora se vor înregistra operațiunile
economice obișnuite;
- Formule contabile de stornare – de corectare a unor înregistrări contabile eronate.
Aceasta se poate realiza fie în negru fie în roșu.
Stornarea în negru se realizează prin inversarea conturilor, respectiv:

- înregistrarea eronată: 301 Materii prime = 401 Furnizori 10.000

- stornarea în negru: 401 Furnizori = 301 Materii prime 10.000

Stornarea în roșu presupune repetarea operațiunii dar cu înscrierea sumelor în roșu sau în
chenar negru, astfel:
301 Materii prime = 401 Furnizori 10.000

2.4. PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi reprezintă matricea întregului sistem de conturi utilizate de unitățile

economice din România.
Planul de conturi cuprinde nouă clase de conturi, simbolizate cu o cifră, astfel:
- Clasa 1 ‐ conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate;
- Clasa 2 ‐ conturi de imobilizări;
- Clasa 3 ‐ conturi de stocuri şi producție în curs de execuție;
- Clasa 4 ‐ conturi de terți;
- Clasa 5 ‐ conturi de trezorerie;
 - Clasa 6 ‐ conturi de cheltuieli;
- Clasa 7 ‐ conturi de venituri;
- Clasa 8 ‐ conturi speciale;
- Clasa 9 ‐ conturi de gestiune.

MODIFICĂRILE BILANŢULUI CONTABIL

În mod curent, tranzacţiile dau naştere, prin ele însele, la modificări în volumul şi structura
elementelor de activ, capital propriu şi datorii influenţând prin aceasta mărimea posturilor din bilanţ
corespunzătoare elementelor respective. Aceste modificări se reprezintă fie sub formă de creştere, fie
sub formă de micşorări, dar se menţine în permanenţă egalitatea bilanţieră:
Activ = Capital propriu + Datorii
Tranzacţiile, evenimentele, operaţiile care modifică bilanţul pot fi grupate, conform
structurilor bilanţului direct legate de evaluarea poziţiei financiare (active, capital propriu şi datorii),
în:

Tipul 1. Creşterea unui element de activ (modificarea o notăm cu“+x”) şi, concomitent şi cu
aceeaşi sumă, micşorarea unui alt element de activ (modificarea o notăm cu “–x”).
Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma:
A+x–x=P

Remarci:
Modificări numai în activul bilanţier.
Totalul activului rămâne neschimbat.
Egalitatea bilanţieră se păstrează.

Tipul 2. Creşterea unui element de pasiv (+x) şi, concomitent şi cu aceeaşi sumă, micşorarea unui alt
element de pasiv (-x). Totalul pasivului rămâne neschimbat şi se păstrează egalitatea bilanţieră.
Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma :
A=P+x–x
Remarci:
Modificări în pasivul bilanțier.
Totalul activului rămâne neschimbat .
Egalitatea bilanţieră se păstrează.

A=P+x–x

Tipul 3. Creşterea unui element de activ (+x) şi, concomitent şi cu aceeaşi sumă, creşterea
unui element de pasiv (+x).
Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma :
A+x=P+x
Remarci:
Modificări în ambele părţi ale bilanţului, respectiv, activ şi pasiv.
Totalul activului şi pasivului creşte.
Egalitatea bilanţieră se păstrează.
 Tipul 4. Micşorarea unui element de activ (-x) şi, concomitent şi cu aceeaşi sumă, micşorarea
unui element de pasiv (-x).
Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma:

A–x=P–x
Remarci:
Modificări în ambele părţi ale bilanţului, respectiv activ şi pasiv.
Totalul activului şi pasivului se micşorează.
Egalitatea bilanţieră se păstrează.

REZUMAT: Operaţiuniile economico-financiare desfăşurate de unitatea economică dau

naştere la modificări în volumul şi structura elementelor de activ, capital propriu şi datorii influenţând
prin aceasta mărimea posturilor din bilanţ corespunzătoare elementelor respective.
Modificările pot avea următoarele forme:
A-x=P–x
(scăderea unui element de activ cu aceeaşi mărime cu care scade un element de pasiv )
A + x = P + x
(creşterea unui element de activ cu aceeaşi mărime cu care creşte un element de pasiv)
A – x +x = P
(creşterea unui element de activ cu aceeaşi mărime cu care scade un alt element de activ)
A=P–x+x
(creşterea unui element de pasiv cu aceeaşi mărime cu care scade un alt element de
pasiv)

APLICAȚII

Să presupunem că o societate prezintă următorul bilanț inițial:

Bilanț inițial
ACTIV PASIV
Materii prime 5.000 Capital social 15.000
Mărfuri 5.000 Prime de emisiune 5.000
Clienți 10.000 Furnizori 10.000
Cont la bancă în lei 5.000

Casa în lei 5.000

Total Activ 30.000 Total Pasiv 30.000

Pe parcursul lunii au avut loc următoarele operațiuni:

1. Unitatea economică primește un credit bancar pe termen lung în contul de la bancă, în valoare de
500.000 lei.

Această operațiune va modifica atât activul cât și pasivul. Activul, respectiv contul de la bacă
crește cu valoarea de 500.000, devenind 505.000 lei, iar pasivul se va majora prin apariția unui nou
element – credite bancare pe termen lung - cu valoarea de 500.000 lei.

Matematic relația este: A+X = P+X

În urma acestor modificări bilanțul se prezintă astfel:

Bilanț 1
 ACTIV PASIV
Materii prime 5.000 Capital social 15.000
Mărfuri 5.000 Prime de emisiune 5.000
Clienți 10.000 Credite bancare pe termen lung 500.000
Cont la bancă în lei 505.000 Furnizori 10.000

Casa în lei 5.000

Total Activ 530.000 Total Pasiv 530.000

2. Unitatea economică achită cu OP datoria față de funizori, în sumă de 10.000 lei.

Această operațiune modifică și ea atât activul cât și pasivul, atât din punct de vedere al volumului dar
și al structurii. Astfel, în activ contul de la bancă în lei scade cu 10.000 lei, iar în pasiv scad datoriile
față defurnizori cu 10.000 lei.
Matematic relația este: A-X = P-X

Bilanțul se prezintă astfel:

Bilanț 2
ACTIV PASIV
Materii prime 5.000 Capital social 15.000
Mărfuri 5.000 Prime de emisiune 5.000
Clienți 10.000 Credite bancare pe termen lung 500.000
Cont la bancă în lei 495.000 Furnizori -

Casa în lei 5.000

Total Activ 520.000 Total Pasiv 520.000

3.Se încasează creanța de la clienți, în valoare de 10.000 lei, în contul de la bancă al unității
economice.
Prin această operațiune se observă o diminuare a creanțelor (clienți) deci o scădere a activului și
totodată o majorare a acestuia prin creșterea valorii înregistrată în contul de la bancă. Se observă că
totalul activului cât și al pasivului nu se modifică, deci avem o modificare de structură.
Matematic relația este: A-X +X= P

Bilanțul se prezintă astfel:

Bilanț 3
ACTIV PASIV
Materii prime 5.000 Capital social 15.000
Mărfuri 5.000 Prime de emisiune 5.000
Clienți - Credite bancare pe termen lung 500.000
Cont la bancă în lei 505.000 Furnizori -

Casa în lei 5.000

Total Activ 520.000 Total Pasiv 520.000

4. Adunarea generală a acționarilor a hotărât majorarea capitalului social prin încorporarea promelor
de emisiune, în sumă de 5.000 lei.
În urma acestei operațiuni se poate observa că se înregistrază tot o modificare de structură, de data
aceasta în pasivul bilanțului, prin majorarea sumei capitalului social și diminuarea totodată a primelor
de emisiune, cu aceeași valoare, în condițiile în care activul nu se modifică.
 Matematic relația este: A = P-X +X

Bilanțul se prezintă astfel:

Bilanț 4
ACTIV PASIV
Materii prime 5.000 Capital social 20.000
Mărfuri 5.000 Prime de emisiune -
Clienți - Credite bancare pe termen lung 500.000
Cont la bancă în lei 505.000 Furnizori -

Casa în lei 5.000

Total Activ 520.000 Total Pasiv 520.000

Aplicații

1. Care din următoarele structuri nu fac parte din imobilizările corporale:

a) Mărfuri
b) Terenuri și amenajări de terenuri
c) Construcții
d) Mijloace de transport

2. Care din următoarele afirmații nu este adevărată:

a) Datoriile sunt sursele de finanţare externe puse la dispoziţia unității economice;
b) Rezervele sunt surse constituite anual din profitul unității economice, în limitele prevăzute de
reglementările în vigoare, de statutele societăţilor comerciale sau conform deciziei adunării generale
a acţionarilor sau asociaţilor;
c) În structura creanţelor se includ: creanţe comerciale, datoriile comerciale şi creanţe privind
capitalul subscris şi nevărsat.
d) Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unității economice deţinute
fie pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie, fie pentru a
fi consumate la prima lor utilizare.

3. La data de 31 decembrie 2020 societatea prezintă următoarea situație economico-financiară:

 Cheltuieli de constituire 5.000
 Creditori 5.000
 Materii prime 1.000
 Capital social 15.000
 Mijloace de transport 38.000
 Furnizori 3.200
 Casa în lei 5.000
 Rezerve legale 100
 Obiecte de inventar 2.000
 TVA de plată 2.000
 Cont la bancă în lei 5.000
 Produse finite 10.000
 Debitori 1.300
 Credite bancare pe termen scurt 50.000
 Clienți 2.000
 Efecte comerciale de plătit 1.000
 Mobilier 10.000
 Salarii datorate personalului 3.000
Se cere să se întocmească bilanțul inițial.

Bilanț inițial
ACTIV VALOARE PASIV VALOARE

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

4. Unitatea economică prezintă următoarele elemente patrimoniale:

 Capital social 20.000
 Mărci 10.000
 Clădiri 100.000
 Credite bancare pe termen lung 150.000
 Terenuri 70.000
 Utillaje 50.000
 Rezultatul reportat – profit 25.000
 Rezerve statutare 5.000
 Piese de schimb 1.000
 Furnizori 26.000
 Casa în lei 5.000
 Impozit pe profit 4.000
 Cont la bancă în lei 4.000
 Impozit pe salarii 10.000

Se cere să se întocmească bilanțul inițial.

Bilanț inițial
ACTIV VALOARE PASIV VALOARE
 TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

5. Plecând de la bilanțul inițial prezentat în tabelul de mai jos:

Bilanț inițial
ACTIV PASIV
Casa în lei 10.000 Capital social 2.000
Cont la bancă 5.000 Rezerve legale 1.000
Clienți 1.000 Credite bancare pe 12.000
termen scurt
Debitori 1.000 Furnizori 2.000
TOTAL ACTIV 17.000 TOTAL PASIV 17.000
Să se stabilească modificarea intervenită, după fiecare operațiune, și să se întocmească bilanțul
aferent.
Operațiunile sunt:
1. Se încasează de la un client suma de 1.000 lei, în numerar.
2. Se majorează capitalul social cu suma de 500 lei din rezervele legale.
3. Se achită din contul de la bancă 500 lei unui furnizor.
4. Se primește un credit pe termen scurt în valoare de 10.000 lei în contul de la bancă:
Bilanț 1
ACTIV PASIV
Casa în lei Capital social
Cont la bancă Rezerve legale
Clienți Credite bancare pe termen scurt
Debitori Furnizori
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Bilanț 2
ACTIV PASIV
Casa în lei Capital social
Cont la bancă Rezerve legale
Clienți Credite bancare pe termen scurt
Debitori Furnizori
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Bilanț 3
ACTIV PASIV
Casa în lei Capital social
Cont la bancă Rezerve legale
Clienți Credite bancare pe termen scurt
Debitori Furnizori
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Bilanț 4
ACTIV PASIV
Casa în lei Capital social
Cont la bancă Rezerve legale
Clienți Credite bancare pe termen scurt
Debitori Furnizori
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV