POZIȚIA ȘI PERFORMANȚA

FINANCIARĂ A ENTITĂȚII

BĂDICU GALINA, conf. univ., dr.

Departamentul ,,Contabilitate, Audit și Analiză Economică”
Bl. F, bir. 407
Definiţia bilanţului
Instrumentul principal cu ajutorul căruia se efectuează
sintetizarea informației despre existența activelor şi
pasivelor - BILANŢ.

BILANȚUL reprezintă poziția financiară a entității și

include informații aferente soldurilor existente la data
raportării privind activele, capitalul propriu și datoriile.

Este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilității

prin care se înfăptuiește dubla reprezentare a patrimoniului
entității..
Prezentarea grafică
Grafic BILANŢUL poate fi prezentat sub formă de
tabel compus din 2 părți:
ACTIV SUMA PASIV SUMA

Este procedeul de reflectare, generalizare și grupare

ordonată în expresie valorică la o anumită dată a
activelor şi pasivelor entității.

Fiecare poziție din activul și pasivul bilanțului

poartă denumirea de POSTURĂ DE BILANȚ.
Particularitatea bilanțului
constă în identitatea și egalitatea totalurilor
valorice ale activului şi pasivului.
Această cerință este obligatorie pentru toate
entitățile. Identitatea activului și pasivului
reiese din faptul că atât în activ cât și în
pasiv sunt arătate unele și aceleași bunuri
economice, numai că grupate după diferite
criterii. Din identitate activului și pasivului
rezultă și noțiunea de bilanț care înseamnă
echilibru, identitate a două părți:
ACTIV = PASIV
 Funcţiile bilanţului
Funcția de generalizare a datelor
oferite de contabilitate.
Se manifestă prin gruparea şi
generalizarea informațiilor, după o
structură bine determinată, care este
unică și obligatorie pentru toate
entitățile. În felul acesta se obține un
număr restrâns de indicatori pe baza
cărora se pot determina poziția şi
performanța financiară a entității.
 Funcţiile bilanţului
Funcția de informare asupra
mersului activității entității.
Este asigurată de bilanț datorită
informațiilor extrem de importante
privind existența bunurilor
economice şi a surselor de formare.
Informația conţinută în bilanţ se
utilizează în procesul de conducere a
entităţii pentru a-şi orienta în viitor
deciziile economice.
 Funcţiile bilanţului
Funcţia de analiză este o continuare şi
adâncire a funcţiei de informare. În baza
datelor bilanţului se analizează situaţia
patrimonială a entităţii, lichiditatea şi
solvabilitatea.
Solvabilitatea-capacitatea de aşi achita
datoriile.
 Funcţiile bilanţului
Funcţia previzională se referă la
posibilitatea pe care bilanțul o oferă
celor interesați de o orienta în viitor
activitatea având la bază rezultatele
obținute în perioada curentă.
 Felurile bilanţului
 Bilanţul iniţial sau la început de perioadă;
 Bilanţ final sau la sfârșit de perioadă și de lichidare.
Generalizări-prevederi

În Republica Moldova este stabilită o formă

tipizată de bilanț pentru toate entitățile.
Generalizarea în bilanț a bunurilor economice şi
surselor de formare se face după anumite criterii de
clasificare: capitole, posturi de bilanț.
Bilanţul cuprinde 6 capitole: din care primele două
sunt destinate pentru reflectarea activelor, iar
celelalte capitole – pentru reflectarea pasivelor.
 Activul bilanţului
Astfel, activul prin componența sa
evidențiază destinația şi lichiditatea
bunurilor economice.
Ordinea de dispunere a posturilor în activul
bilanţului este de la cele mai puțin lichide
(active necorporale; active corporale, active
financiare) la cele mai lichide (numerar).
Denumirea capitolele care se cuprind în
bilanţ coincide cu denumirea grupelor în
cazul clasificării activelor:
A. Active imobilizate B. Active circulante
 Pasivul bilanţului
Astfel, pasivul prin componența sa
evidențiază sursele de formare, în funcție de
modul de constituire și termenul de achitare.
Ordinea de succesiune a posturilor de pasiv
se începe cu elementele capitalului propriu,
continuând cu datoriile pe termen lung și cu
cele curente.
Denumirea capitolele de asemenea coincide
cu denumirea grupelor în cazul clasificării
pasivelor:
C. Capital propriu; D. Datorii pe termen
lung; E. Datorii curente; F Provizioane.
 BILANȚUL LA 31 DECEMBRIE 2019
Activ Suma Pasiv Suma
1. Active imobilizate 3. Capital propriu
191000 180000
• Mijloace fixe • Capital social
20000 (5200)
• Investiții financiare TL • Pierderi anului 2017
• Profitul anului 2018 40200
211000 215000
CAPITOLUL I - total CAPITOLUL III - total
2. Active circulante 4. Datorii pe TL
• Materiale Credite pe termen lung 100000
49000 100000
• Produse CAPITOLUL IV - total
75000
• Mărfuri 5. Datorii curente
73000 126000
• Creanțe - personal Datorii - furnizori
1000 50000
• Numerar - casa Avansuri primite
1000 62000
• Numerar - cont bancar Datorii salariale
180000 37000
Datorii – buget
CAPITOLUL V - total 275000
379000
CAPITOLUL II - total
BILANŢ 590000
590000
BILANŢ
 Modul de întocmire a bilanţului

Nu se admit compensări reciproce

între posturile de activ şi pasiv.

Posturile înscrise în bilanţ trebuie să

corespundă datelor înregistrate în
contabilitate, puse de acord cu
situaţia reală (inventariere).
 Modul de întocmire a bilanţului
Elemente patrimoniale se reflectă în bilanț
la valoarea contabilă.
Astfel, pentru Active imobilizate,
VC = CI – Am. – Pd., unde
VC – valoarea contabilă,
CI – cost de intrare
Am. - Amortizarea acumulată
Pd. – Pierderi din deprecieri
 Valoare contabilă – costul de intrare sau
costul corectat al obiectului de evidenţă
diminuat cu amortizarea şi pierderile din
depreciere acumulate.
 Amortizarea constituie repartizarea
sistematică a valorii amortizabile în decursul
duratei de utilizare.
 Pierderedin depreciere – diferenţa cu care
valoarea contabilă depăşeşte valoarea justă
minus costurile de vânzare a unui activ sau a
unui grup de active.
 Pentru Obiectele de Mică Valoare și Scurtă Durată,
VC = CI – Uzura obiectelor,
Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată se
calculează:
 la transmiterea acestora în exploatare în mărime de 100%
din valoarea obiectelor diminuată cu valoarea reziduală

Valoare reziduală (VR)– valoarea estimată (preconizată) a

unui obiect amortizabil, care entitatea prevede să o obțină la
expirarea duratei de utilizare a acesteia.
 Pentru capitalul social,neînregistrat și prime de capital
VCs/s = CS + Pc.- CNs. + CNr. – CR,
unde:
VCs/s – valoarea capitalului social și suplimentar
CS – capital social
Pc. - Prime de capital
CNs. - capital nevărsat
CNr – capital neînregistrat
CR – capial retras
 Modul de întocmire a bilanţului
Lucrările de completare a bilanţului
reprezintă prin conţinutul lor, în cea
mai mare parte, operaţii de
transpunere a datelor din bilanțul
precedent şi de prelucrare a datelor
din Balanța de verificare.
 Modificările bilanţiere
Operațiile sunt numeroase şi diverse, întrucât
formează patru mari categorii de operații
caracterizate prin tipul de modificare produsă
în bilanț.
?????? Tipurile de modificări:
 TIPUL I, modificări numai în activul
bilanțului
 un element creşte şi altul scade concomitent cu
una şi aceiaşi sumă. Pasivul rămâne neschimbat.
Identitatea și egalitatea se păstrează. Formula
care reprezintă acest tip de modificare apare
astfel:
A + X – X = P, unde
A - activ; P - pasiv; X - modificarea

Exemplu: se acordă un avans în contul salariului

angajatului entității în sumă de 500 lei.
 Analiza operației
Această operație va determina modificări
în numerarul din casă (scădere) şi în
datoria persoanei (creanță) care a primit
avansul (crește). Elementele patrimoniale
modificate sunt: “Casa” și “Creanțe ale
personalului”. Ambele sunt elemente de
activ.

590 000 + 500 – 500 = 590 000

 TIPUL II, modificări numai în pasivul
bilanțului
 un element creşte şi altul scade concomitent cu
una şi aceiaşi sumă. Activul rămâne neschimbat.
Identitatea și egalitatea se păstrează. Formula
care reprezintă acest tip de modificare apare
astfel:
A=P+X–X

Exemplu: acoperirea pierderilor anului 2017 pe baza

profitului anului 2018 în sumă de 5 200 lei.
 Analiza operatiei
Elementele patrimoniale modificate sunt:
„Pierderea anilor precedenți” – 2017 şi „Profitul
anilor precedenți” – 2018. Ambele sunt
elemente de pasiv: pierderea (se va micșora)
va crește spre profit, concomitent se va
micșora profitul anului 2017 cu 5 000 lei, sau

590 000 = 590 000 + 5 000 – 5 000

TIPUL III, modificări în activ şi pasiv
în sensul creșterii
Acest tip de modificare produce schimbări
(creșteri) atât în structura activului şi pasivului,
cât şi în totalul activului şi pasivului. Egalitatea
se păstrează.
A+X=P+X

Exemplu: primirea unui credit pe termen lung de la

bancă în sumă de 12 000 lei.
 Analiza operatiei
Această operațiune duce la creşterea
numerarului în contul bancar şi concomitent
creşterea datoria entităţii faţă de bancă.
Elementele patrimonial afectate: Cont curent
în monedă naţională – activ, Creditele bancare pe
termen lung” – pasiv.

590 000 + 12 000 = 590 000+ 12 000

602 000=602 000
TIPUL IV, modificări în activ şi pasiv în
sensul micșorării
Acest tip de modificare produce schimbări
(micșorări) atât în structura activului şi
pasivului, cât şi în totalul activului şi
pasivului. Egalitatea se păstrează.
A-X=P-X

Exemplu: achitarea datoriei față de furnizori în

sumă de 7 000 de lei.
 Analiza operației
Efectul constă în: micșorarea numerarului la
bancă şi în acelaşi timp, reducere datoriei
faţă de furnizori. Deci, se micşorează un
element de activ “Cont curent în monedă
naţională” şi un element de pasiv “Datorii
comerciale”.
Formula care sintetizează acest lucru este:
602 000 – 7 000 = 602 000 – 7 000
595 000 = 595 000
 BILANȚUL LA 31 DECEMBRIE 2019
Activ Suma Pasiv Suma
1. Active imobilizate 3. Capital propriu
191 000 180 000
• Mijloace fixe • Capital social
20 000 0
• Investiții financiare TL • Pierderi anului 2017
• Profitul anului 2018 35 000
211 000 215 000
CAPITOLUL I - total CAPITOLUL III - total
2. Active circulante 4. Datorii pe TL
• Materiale Credite pe termen lung 112 000
49 000 112 000
• Produse CAPITOLUL IV - total
75 000
• Mărfuri 5. Datorii curente
73 000 119 000
• Creanțe - personal Datorii - furnizori
1 500 50 000
• Numerar - casa Avansuri primite
500 62 000
• Numerar - cont bancar Datorii salariale
185 000 37 000
Datorii – buget
CAPITOLUL V - total 268 000
384 000
CAPITOLUL II - total
BILANŢ 595 000
595 000
BILANŢ
 Concluzii
 Modificările care se produc numai în
structura activelor şi pasivelor, fără a
influenţa totalul bilanţului – modificări de
structură (tipul I şi tipul II).
 Modificările, care produc schimbări atât în
structura activelor şi pasivelor, cât şi în
totalul (volumul) bilanţului – modificări
de volum (tipul III şi tipul IV).
 Situația de profit şi pierdere
Situația de profit și pierdere caracterizează
performanța financiară a entității pentru
perioada de gestiune și conține informații
privind veniturile, cheltuielile și rezultatele
financiare.
Se întocmește în baza clasificării cheltuielilor
după destinație (funcții) conform formatelor
tipizate prezentate în SNC ,,Prezentarea
situațiilor financiare”.
În funcție de categoriile de entități prevăzute în
Legea contabilității și raportării financiare (art.
4), entitatea poate întocmi:

Situația de profit și pierdere prescurtată în

componența situațiilor financiare prescurtate.

Situația de profit și pierdere simplificată în

componența situațiilor financiare simplificate.

Situația de profit și pierdere în componența

situațiilor financiare complete.
Diferența dintre aceste tipuri de Situație de profit și
pierdere constă doar în gradul de dezvăluire a
informațiilor.
Situația de profit şi pierdere
Modul de întocmire este bazat pe o serie de
calcule intermediare ale profitului (pierderii)
sub aspectul tipurilor distincte de activităţi
ale entităţii (operaţională, alte activități).
Situația de profit şi pierdere
Cuprinde 18 indicatori (conform modificărilor
operate în SNC-uri), care reflectă veniturile,
cheltuielile și rezultatele realizate în cursul
perioadei de gestiune și perioadei
corespunzătoare a anului precedent.
Primii opt indicatori componenți ai situației
caracterizează rezultatele din activitatea
operațională a entității, determinată de statutul
acesteia, care reprezintă în fond o activitate
curentă, ce se reînnoiește continuu.
 Situația de profit şi pierdere
Următorii indicatori sunt:
 veniturile, cheltuielile și rezultatul activității
financiare;
 rezultatul din operațiuni cu active imobilizate și
excepâionale.
 Urmează rezultatul pînă la impozitare,
cheltuielile privind impozitul pe venit și
rezultatul net.
 Situația de profit şi pierdere
Tehnica de întocmire constă în
completarea fiecărui rând în baza datelor
aferente veniturilor şi cheltuielilor.
În procesul completării situației,
rezultatele financiare pozitive (profitul) se
înregistrează în mod obișnuit, iar cele
negative (pierdea) - în paranteze.
 REȚINEM!
1. Inițial se întocmește Situația de profit
și pierderi, în care se calculează
rezultatul până la impozitare,
cheltuielile privind impozitul pe
venit, rezultatul net.
2. Rezultatul net obținut în (rd. 180) se
transferă în Bilanț, rd. 570 (capitolul
3/C).
 Situația de profit şi pierdere
Perioada de
Indicatorii Cod rând.
gestiune curentă
Venituri din vânzări 010
Costul vânzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) (rd.010-rd.020) 030
Alte venituri din activitatea operațională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operațională 070
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)
080
(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
Venituri financiare 090
Cheltuieli financiare 100
Rezultatul financiar: profit (pierdere) (rd.090 - rd.100) 110
Venituri cu active active imobilizate și excepționale 120
Cheltuieli cu active active imobilizate și excepționale 130
Rezultatul din operațiuni cu active active imobilizate și excepționale
140
(rd. 120-rd. 130)
Rezultatul din alte activități (rd.110+rd.140) 150
Profit (pierdere) până la impozitare (rd.080+rd. 150) 160
Cheltuieli privind impozitul pe venit 170
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune
180
(rd.160-rd.170)
 EXEMPLUL 1
 Cheltuieli și venituri
1. Cheltuieli de publicitate și marketing – 7 300 lei
2. vânzări de mijloace fixe – 20 800 lei
3. cheltuieli aferente MF ieșite – 16 000 lei
4. vânzări de produse – 133 300 lei
5. valoarea contabilă a produselor vândute – 117 000 lei
6. cheltuieli în scopuri de binefacere – 8 900 lei
7. cheltuieli privind calamitățile – 3 100 lei
8. cheltuieli din diferențe de curs valutar – 2 500 lei
9. venituri din vânzarea materialelor – 2 800 lei
10. valoarea contabilă a materialelor vândute – 2 500 lei
 Cheltuieli și venituri
valoarea mărfurilor primite gratuit (recunoscute ca
11.
venituri curente) – 50 000 lei
12. cheltuieli privind sancțiunile– 12 600 lei
13. cheltuieli privind dobânzile - 30 000 lei
14. Cheltuieli privind amortizarea MF administrative –
400 lei
15. Cheltuieli privind impozitul pe venit – 600 lei
 Situația de profit şi pierdere
Perioada de
Indicatorii Cod rând.
gestiune curentă
Venituri din vânzări 010
Costul vânzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) (rd.010-rd.020) 030
Alte venituri din activitatea operațională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operațională 070
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)
080
(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
Venituri financiare 090
Cheltuieli financiare 100
Rezultatul financiar: profit (pierdere) (rd.090 - rd.100) 110
Venituri cu active active imobilizate și excepționale 120
Cheltuieli cu active active imobilizate și excepționale 130
Rezultatul din operațiuni cu active active imobilizate și excepționale
140
(rd. 120-rd. 130)
Rezultatul din alte activități (rd.110+rd.140) 150
Profit (pierdere) până la impozitare (rd.080+rd. 150) 160
Cheltuieli privind impozitul pe venit 170
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune
180
(rd.160-rd.170)
 EXEMPLUL 2
 Active și pasive
Valoarea mărfurilor livrate (neplătite) 40 000 de lei;
Valoarea licenței de activitate 30 720 de lei;
Credite pe termen lung 219 000 lei;
Materiale 50 000 lei;
Salariul neplătit 20 000 de lei,
Producţia în curs de execuție 40 400 de lei;
Datorii privind asigurările sociale 4 600 de lei;
Datorii privind asigurările medicale 1 400 de lei;
Clădiri 90 000 de lei;
Amortizarea licenței 10 000 de lei;
Rezerve statutare 20 000 de lei;
Acțiuni procurate pe termen lung 70 000 de lei;
Furnizorii 4 220 de lei;
 Active și pasive
Avans primit de la firma „Doina” 30 000 lei;
Capital social 50 000 lei;
Datorii față de buget 9 000 lei;
Utilaj în funcțiune 50 000 lei;
Numerar la contul curent în monedă națională 99 000 lei;
Amortizarea mijloacelor fixe 20 070 lei;
Produse 30 000 lei;
Numerar la contul curent în valută străină 30 670 lei;
Pierderea anilor precedenți 3 500 lei;
Datorii de arendă pe termen lung 40 000 lei;
Credite bancare pe termen scurt 100 000 lei.
 BILANȚUL LA SFÂRȘIT DE PERIOADĂ
Activ
1. Active imobilizate
• Imob. necorporale
• Mijloace fixe
• Investiţii financiare pe
termen lung
CAPITOLUL I – total
2. Active circulante
• Materiale
• Produse curs exec.
• Produse finite
• Creanţe comerciale
• Numerar, lei
• Numerar, euro
CAPITOLUL II – total
BILANŢ
Suma Pasiv Suma
3. Capital propriu
• Capital social
• Pierderea anilor preced.
• Profitul anului –gestiune
• Rezerve
CAPITOLUL III - total
4. Datorii pe TL
Credite pe TL
Datorii de arendă
CAPITOLUL IV - total
5. Datorii curente
Credite
Datorii - furnizori
Avansuri primite
Datorii salariale
Datorii – buget
Datorii asigurări
CAPITOLUL V – total
BILANŢ
 BILANȚUL LA SFÂRȘIT DE PERIOADĂ
Activ Suma Pasiv Suma
1. Active imobilizate 3. Capital propriu
• Imob. necorporale 20720 • Capital social 50000
• Mijloace fixe 119930 • Pierderea anilor preced. (3500)
• Investiţii financiare pe • Profitul anului –gestiune 6000
termen lung 70000 • Rezerve 20000
CAPITOLUL I – total 210650 CAPITOLUL III - total 72500
4. Datorii pe TL
2. Active circulante Credite pe TL 219000
• Materiale 50000 Datorii de arendă 40000
• Produse curs exec. 40400 CAPITOLUL IV - total 259000
• Produse finite 30000 5. Datorii curente
• Creanţe comerciale 40000 Credite 100000
• Numerar, lei 99000 Datorii - furnizori 4220
• Numerar, euro 30670 Avansuri primite 30000
Datorii salariale 20000
CAPITOLUL II – total 290070 Datorii – buget 9000
Datorii asigurări 6000

CAPITOLUL V – total 169220

BILANŢ 500 720 BILANŢ 500720

Septembrie 2020