Suport de Seminar - Partea II - 2023

Seminar Bazele contabilităţii-partea II anul I Finanţe şi Bănci, Management
Anul universitar 2022-2023
Partida dublă
– caracteristică fundamentală a contabilităţii
1. Aspecte teoretice
1.1 Dubla reprezentare a patrimoniului

Dubla reprezentare a patrimoniului este un principiu de bază al contabilităţii, care constă în
prezentarea sub dublu aspect a patrimoniului: din punct de vedere material, pe de o parte, şi din
punct de vedere abstract, al provenienţei, pe de altă parte. Din punct de vedere concret-material,
patrimoniul poartă denumirea de Active, iar din punct de vedere abstract, patrimoniul poartă
denumirea de Pasive.
Dubla reprezentare se realizează practic cu ajutorul Bilanţului, care a fost astfel conceput pentru
a putea prezenta patrimoniul sub dublu aspect, cu cele două părţi distincte: Activ (în partea
stângă) şi Pasiv (în partea dreaptă).
Există o primă abordare a Bilanţului care generează în practică prezentarea acestuia sub forma
unui tablou cu 2 părţi numit schema orizontală de bilanţ, conform căreia Activul şi Pasivul sunt
două mărimi valorice ale aceleaşi realităţi economice. Această interpretare generează ecuaţia
economică a bilanţului sau egalitatea bilanţieră:
Active = Pasive
Există o a doua abordare a Bilanţului care generează în practică prezentarea acestuia sub forma
unei liste numite schema verticală de bilanţ. Scopul prezentării bilanţului sub această formă
constă în redarea Situaţiei nete a patrimoniului care se mai numeşte Capital propriu (Cp)sau
Patrimoniu economic net:
Situaţia netă nu este numai simpla diferenţă dintre active şi datorii, ea reprezintă capitalurile
investite în întreprindere de către asociaţi sau acţionari.
Situaţia netă (Sn) = Active (A) – Datorii (D)
sau
Capital propriu (Cp) = Active (A) – Datorii (D)
1
1.2 Dubla determinare a rezultatului
Dubla determinare a rezultatului se referă la formarea acestuia, explicit, în Contul de profit şi

pierdere prin diferenţa: Venituri - Cheltuieli şi preluarea lui, implicit, în Bilanţ ca un post
distinct în cadrul Situaţiei nete (Sn), respectiv a Capitalului propriu (Cp). Astfel:
Are la bază determinarea rezultatului ca diferenţă

între Venituri şi Cheltuieli, obţinându-se un
Rezultatul exerciţiului = Venituri - Cheltuieli rezultat explicit în Contul de profit şi pierdere.
Astfel, dacă activitatea este rentabilă, veniturile
depăşesc cheltuielile, diferenţa lor reprezentând
profit, iar dacă activitatea este nerentabilă,
cheltuielile sunt mai mari decât veniturile,
diferenţa lor reprezentând o pierdere
Pornind de la ecuaţia de echilibru Sn = A – D sau

Cp = A - D, rezultatul exerciţiului apare ca o
creştere sau descreştere a Situaţiei nete
Rezultatul exerciţiului = Sn/Cp de la sfârşitul (Capitalului propriu) în Bilanţ. Astfel, dacă
exerciţiului – Sn/Cp de la începutul activitatea este rentabilă, activele cresc mai mult
exerciţiului decât datoriile şi, ca urmare, diferenţa se
regăseşte în profit, în structura Situaţiei nete
(Capitalului propriu), iar dacă activitatea este
nerentabilă, diferenţa se constituie într-o pierdere
diminuând Situaţia netă (Capitalul propriu)
1.3 Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale
Dubla înregistrare, a treia componentă a partidei duble, se realizează cu ajutorul contului,un alt
instrument al metodei contabilităţii.
Necesitatea introducerii în practica contabilă a contului se datorează faptului că Bilanţul nu poate
prezenta, la un moment dat, decât existenţele de Active şi Pasive, fără a putea reda modificările
pe care le suportă elementele patrimoniale în cursul unei perioade de gestiune, iar întocmirea
Bilanţului după fiecare operaţie economică ar necesita un volum prea mare de muncă.
Legătura dintre Bilanţ şi cont se prezintă astfel: se preiau în conturile corespunzătoare existenţele
de Active şi Pasive din Bilanţul iniţial (de la începutul perioadei de gestiune), apoi se
înregistrează modificările generate de operaţiile economice desfăşurate (în cursul perioadei de
gestiune), iar la sfârşitul perioadei de gestiune se determină existenţele patrimoniale necesare
întocmirii Bilanţului final, pe baza relaţiei următoare:
2
Existenţe finale = Existenţe iniţiale + Creşteri - Micşorări
BILANŢ INIŢIAL
D D ACTIV PASIV
e e ... ...
b b Total Activ Total Pasiv
i i
t t
( (
D D
) )
C
C o
o n
n t
t d
d e
e
P
A a
c s
t i
i v
v
C
C r
r e
e d
d i
i t
t (
( C
C )
)
S S
R R RR
„ „ „„
T T TT
S S
BILANŢ FINAL
ACTIV PASIV
... ...
Total Activ Total Pasiv
3
Elementele contului pot fi sintetizate astfel:

Elementele Sold iniţial Rulaje Total sume Sold final
contului
Conturi
deschise pentru:
ACTIVE Numai Debitoare (exprimă creşteri) Debitoare Numai debitor
debitor Creditoare (exprimă micşorări) Tsd = Sid + Rd Sfd = Tsd – Tsc
Creditoare
Tsc = Rc
DATORII ŞI Numai Debitoare (exprimă micşorări) Debitoare Numai creditor
CAPITALURI creditor Creditoare (exprimă creşteri) Tsd = Rd Sfc = Tsc – Tsd
PROPRII Creditoare
Tsc = Sic + Rc
CHELTUIELI Nu prezintă Debitoare (exprimă creşteri) Debitoare Nu prezintă sold
sold iniţial Creditoare (exprimă Tsd = Rd final
încorporarea cheltuielilor în Creditoare
rezultat) Tsc = Rc
VENITURI Nu prezintă Debitoare (exprimă Debitoare Nu prezintă sold
sold final încorporarea veniturilor în Tsd = Rd final
rezultat) Creditoare
Creditoare (exprimă creşteri) Tsc = Rc
Regulile de funcţionare a conturilor se desprind din prezentarea anterioară a elementelor

conturilor şi pot fi rezumate astfel:
Elemente de CONŢINUTUL CONTURILOR
enunţ a
regulilor de ACTIVE DATORII CAPITALURI CHELTUIELI VENITURI
funcţionare PROPRII
Sold iniţial Existenţele X X X X
debitor iniţiale de
active
Sold iniţial X Existenţele Existenţele X X
creditor iniţiale ale iniţiale ale
elementelor elementelor de
de capital datorii
propriu
Se debitează Cu creşterile Diminuările Diminuărileele Creşterile Încorporarea
elementelor de elementelor mentelor de (acumulările) de veniturilor în
activ de capital datorii cheltuieli rezultat
propriu
Se creditează Diminuările Creşterile Creşterile Încorporarea Creşterile
elementelor de elementelor elementelor de cheltuielilor în (acumulările)v
activ de capital datorii rezultat eniturilor
propriu
Sold final Existenţele X X X X
debitor finale de
active
4
Sold final X Existenţele Existenţele X X

creditor finale ale finale ale
elementelor elementelor de
de capital datorii
propriu
Clasificarea conturilor se poate face având în vedere mai multe criterii:
După funcţia contabilă Conturi de activ

Conturi de pasiv
După sfera de cuprindere Conturi sintetice de gradul I

de gradul II
Conturi analitice
După conţinutul economic Conturi deschise pentru active
Conturi deschise pentru capitaluri proprii
Conturi deschise pentru datorii
Conturi de cheltuieli
Conturi de venituri
Conturi de gestiune
Conturi în afara bilanţului
Prezentarea conturilor, clasificate după conţinutul economic, o regăsim în Planul de Conturi

General. Acesta conţine nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, astfel:
Clasa1
Conturi de Capitaluri
Clasa 2
Conturi de imobilizări
Clasa 3
Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Clasa 4
Conturi de terţi
Clasa 5
Conturi de trezorerie
5
Clasa 6
Conturi de cheltuieli
Clasa 7
Conturi de venituri
Clasa 8
Conturi în afara bilanţului
C onturi de gestiune
C lasa 9
Conturile din clasele 1-7 sunt utilizate de Contabilitatea financiară şi sunt obligatorii. Fiecare
clasă de conturi se detaliază pe grupe de conturi simbolizate cu două cifre, acestea la rândul lor
detaliindu-se pe conturi operaţionale, respectiv conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei
cifre şi conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre.
1.4Analiza contabilă
Pornind de la afirmaţia potrivit căreia orice operaţie economică modifică cel puţin două elemente
patrimoniale/de rezultate şi pentru că fiecărui element patrimonial/de rezultat îi corespunde un
cont, putem concluziona că orice operaţie economică generează modificări asupra a cel puţin
două conturi. Prin urmare, dubla înregistrare se realizează ca o legătură între două sau mai multe
conturi, numită corespondenţa conturilor.
Analiza contabilă asigură înregistrarea operaţiilor economice numai cu ajutorul acelor conturi
care corespund conţinutului economic al acestora şi presupune:
- cercetarea fiecărei operaţii economice pe baza documentelor justificative, în vederea
deducerii conturilor care se debitează şi a conturilor care se creditează (corespondenţa
conturilor);
- întocmirea formulei contabile.
Etapele Analizei contabile:
6
Stabilirea naturii operaţiei economice

1
Influenţa operaţiei economice asupra patrimoniului/rezultatului

2
Conturi corespondente
3
Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor

4
Întocmirea formulei contabile

5
Formula contabilă este, practic, modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii reflectate în
conturi corespondente pe baza dublei înregistrări şi poate fi redată astfel:
Cont corespondent debitor = Cont corespondent creditor Suma
Formula contabilă expusă mai sus se numeşte formulă contabilă simplă, deoarece prezintă în
corespondenţă un singur cont debitor şi un singur cont creditor.
Atunci când avem două sau mai multe conturi debitoare în corespondenţă cu un singur cont
creditor, respectiv un singur cont corespondent debitor şi două sau mai multe conturi
corespondente creditoare, spunem că avem o formulă contabilă complexăşi o astfel de formulă
contabilă se redactează în felul următor:
% (următoarele) = Cont corespondent creditor Suma (Suma1+

Suma2+...)
Cont corespondent debitor Suma 1
1
Cont corespondent debitor Suma 2
2
... ...
Sau
Cont corespondent debitor = % (următoarele) Suma (Suma1+
Suma2+...)
Cont corespondent creditor 1 Suma 1
Cont corespondent creditor 2 Suma 2
...
...
2. Verificarea cunoştinţelor
Aplicaţii privind analiza contabilă a operaţiilor economice
7
Parcurgând etapele analizei contabile, întocmiţi formula contabilă corespunzătoare pentru fiecare
din operaţiile economice următoare:
1. Majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve din reevaluare în sumă de 10.000
lei.
2. Contractarea unui credit pe termen lung în valoare de 40.000 lei, care se încasează în contul
de la bancă.
3. Calcularea şi înregistrarea datoriei de plată a dobânzii anuale aferente creditului bancar,
ştiind că rata dobânzii este de 5%.
4. Plata dobânzii bancare din contul curent.
5. Achiziţionarea unui mijloc de transport în valoare de 90.000 lei, cu plata ulterioară.
6. Achitarea contravalorii mijlocului de transport prin virament bancar.
7. Calcularea şi înregistrarea amortizării anuale a mijlocului de transport, ştiind că durata
normală de utilizare este de 10 ani, iar regimul de amortizare folosit este cel liniar.
8. Prestarea către clienţi a unor servicii de transport în valoare de 12.000 lei, cu încasare
ulterioară.
9. Încasarea în numerar a contravalorii serviciul prestat.
10. Achiziţionarea de acţiuni de la o entitate afiliată, în valoare de 28.000 lei din care jumătate se
plătesc imediat în numerar, iar restul la o dată ulterioară.
11. Achitarea restului de plată privind acţiunile anterior achiziţionate, prin ordin de plată.
12. Încasarea în contul curent de la bancă a unor dividende de la entitatea afiliată, în sumă de
4.000 lei.
13. Achiziţionarea cu plata imediată în numerar a unor materii prime în valoare de 17.000 lei.
14. Darea în consum a materiilor prime existente în stoc.
15. Achiziţionarea de mărfuri în valoare de 14.000 lei, cu plata ulterioară.
16. Vânzarea cu încasare ulterioară a mărfurilor anterior achiziţionate, la preţ de vânzare 20.000
lei.[Notă: Orice operaţie de vânzare de bunuri presupune, datorită principiului
necompensării, reflectarea distinctă a veniturilor din vânzare date de preţul de vânzare
(vânzarea propriu - zisă), respectiv a ieşirii din patrimoniu a bunurilor vândute (descărcarea
gestiunii)]
17. Primirea facturii privind consumul de apă, în valoare de 3.000 lei.
Nr. Stabilirea Influenţa operaţiei asupra Conturi Reguli de Formula contabilă

naturii patrimoniului/rezultatului corespon- funcţionare
operaţiei dente a conturilor
0 1 2 3 4 5
8
1. Majorarea Creşte valoarea capitalului 105 105, P, având 105 = 1012 10.000
capitalului social şi scade valoarea “Rezerve loc scăderea
social rezervelor din reevaluare cu din rezervelor, se
aceeaşi sumă de 10.000 lei reevaluare”; debitează;
1012 1012, P,
“Capital având loc
subscris creşterea
vărsat” capitalului
social,se
creditează
2.
3.
4.
9
5.
6.
7.
10
8.
9.
10.
11.
11
12.
13.
14.
15.
12
16.1
16.2
17.
13
Dubla înregistrare a operaţiilor economice
Mecanismul Taxei pe valoare adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect şi neutru:
Caracterul indirect Taxa pe valoare adăugată este suportată de către

consumatorii finali dar este plătită bugetului statului de
către entităţile economice care adaugă valoare prin
prelucrarea sau comercializarea bunurilor, executarea
de lucrări sau prestarea de servicii.
Caracterul neutru Rezidă din mecanismul de funcţionare al TVA şi este o

consecinţă a caracterului indirect. Pentru o entitate
economică TVA nu generează cheltuieli sau venituri ci
datorii sau creanţe faţă de bugetul statului.
Taxa pe valoarea adăugată are două momente de funcţionare pentru o entitate economică:
În cursul unei perioade (luna sau trimestrul): TVA deductibilă - reprezintă suma suplimentară
achiziţii şi vânzări cu TVA (peste costul de achiziţie) pe care entitatea o
datorează/achită furnizorilor săi dar pe care are
dreptul să o primească înapoi de la bugetul
statului. Aşadar, TVA deductibilă este o creanţă
brută faţă de stat.
TVA colectată - reprezintă suma suplimentară

(peste preţul de vânzare) pe care entitatea trebuie
să o încaseze/o încasează de la clienţii săi dar pe
care are obligaţia să o vireze bugetului de la stat.
Aşadar, TVA colectată este o datorie brută faţă de
stat.
La sfârşitul perioadei (luna sau trimestrul): TVA deductibilă > TVA colectată =>TVA de
regularizarea TVA recuperat (creanţă netă)
TVA deductibilă < TVA colectată =>TVA de

plată(datorie netă)
Exemplul 1: Se achiziţionează de la un furnizor materiale auxiliare, la un cost de achiziţie de 300 lei şi

TVA 19%.
În urma operației are loc:
 creşterea activelor sub forma stocului de materiale auxiliare cu 300 lei;

 creşterea creanţei brute faţă de stat privind taxa pe valoarea adăugată (TVA deductibilă) cu
57 lei;
14
 creşterea datoriilor sub forma datoriei faţă de furnizor cu 357 lei
Grafic, aceste modificări pot fi redate astfel:
Stoc materiale auxiliare+ 300

↑A
↑ D Datorie furnizori + 357
Creanţa brută faţă de stat privind TVA
↑A
(TVA deductibilă) +57
Exemplul 2: Se prestează şi facturează unui client un serviciu de consultanţă la un tarif de 800 lei şi TVA
19%.
În urma operației are loc:
 creşterea capitalurilor proprii sub forma rezultatului cu 800 lei, ca urmare a ocazionării
unui venit din prestarea serviciului de consultanţă;
 creşterea datoriei brute faţă de stat privind taxa pe valoare adăugată colectată (TVA
colectată) cu 152 lei. (Taxa pe valoare adăugată colectată nu aparţine entităţii economice.
Din ea entitatea îşi va recupera TVA aferentă achiziţiilor, iar diferenţa o va da statului);
 creşterea activelor sub forma creanţei faţă de client cu 952 lei.
Grafic, modificările pot fi consemnate astfel:
Rezultatul exerciţiului + 800

↑ Cp (↑Rex, V)
↑A Creanţă clienţi + 952
Datorie brută faţă de stat privind TVA + 152
↑D
(TVA colectată)
În urma celor două operaţii economice, prin efectuarea regularizării TVA, va rezulta TVA de plată către
bugetul de stat (datorie netă), deoarece TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată (TVA de
plată = 152 – 57 = 95 lei. Astfel, în urma operației de regularizare are loc:
 scăderea datoriei brute faţă de stat (TVA colectată) cu 152 lei;

 scăderea creanţei brute faţă de stat (TVA deductibilă) cu 57 lei;
 creşterea datoriei nete faţă de bugetul statului (TVA de plată) cu 95 lei.
Grafic, regularizarea TVA se prezintă astfel:
TVA colectată - 152

↓D
↓A TVA deductibilă - 57
↑D TVA de plată + 95
15
Reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice specifice

Imobilizărilor (clasa 2) şi stocurilor (clasa 3)
Contabilitatea imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, amortizărilor aferente şi ajustărilor

pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale.
Contabilitatea imobilizărilor necorporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 20 „IMOBILIZĂRI

NECORPORALE” a cărei structură de conturi este următoarea:
201 „Cheltuieli de constituire”

203 „Cheltuieli de dezvoltare”
205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi
şi active similare”
206 „Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
207 minerale”
„Fond comercial”
2071 „Fond comercial pozitiv”
208 2075 „Fond comercial negativ”
„Alte imobilizări necorporale”
Contabilitatea imobilizărilor corporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 21 „IMOBILIZĂRI

CORPORALE” a cărei structură de conturi este următoarea (extras):
211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”

2111 „Terenuri”
2112 „Amenajări de terenuri”
212 „Construcţii”
213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport ”
2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)”
2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare”
214 2133 „Mijloace de transport”
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”
Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale se conduce cu ajutorul conturilor din

grupa 28 „AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE” a cărei structură de conturi este următoarea
(extras):
280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”

2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire”
2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”
2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
16
comerciale şi altor drepturi şi valori similare”

2807 „Amortizarea fondului comercial”
2808 „Amortizarea altor imobilizări necorporale”
281 „Amortizări privind imobilizările corporale”
2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri”
2812 „Amortizarea construcţiilor”
2813 „Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport”
2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale”
Contabilizarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale se conduce cu

ajutorul conturilor:
290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”

291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale, stocurilor de produse și mărfuri
Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 30
„STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE” a cărei structură de conturi este următoarea:
301 „Materii prime”

302 „Materiale consumabile”
3021 „Materiale auxiliare”
3022 „Combustibili”
3023 „Materiale pentru ambalat”
3024 „Piese de schimb”
3025 „Seminţe şi materiale de plantat”
3026 „Furaje”
3028 „Alte materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”
Contabilitatea stocurilor de produse se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 34 „STOCURI DE

PRODUSE” a cărei structură de conturi este următoarea:
341 „Semifabricate”
345 „Produse finite”
346 „Produse reziduale”
348 „Diferenţe de preţ la produse”
Contabilitatea stocurilor de mărfuri se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 37 „MĂRFURI” a cărei
structură de conturi este următoarea :
17
371 „Mărfuri”
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
Verificarea cunoştinţelor
AP1. O entitate economică (plătitoare de TVA) realizează următoarele operații referitoare la intrări de
imobilizări necorporale şi corporale:
1. achită în numerar cheltuieli de constituire în sumă de 1.000 lei;

2. achiziţionează programe informatice de la furnizori, cost de achiziţie 4.000 lei, TVA 19%;
3. realizează în regie proprie un utilaj evaluat la valoarea de 40.200 lei.
REGISTRUL JURNAL
Nr Explicaţia Modificări generate de operaţia economică Formula contabilă

op.
A Cp/D Ch V Cont D Cont C Suma
18
AP2. Entitatea prezentată în cadrul aplicaţiei anterioare înregistrează amortizarea lunară, folosind metoda
de amortizare liniară, pentru următoarele categorii de imobilizări:
1. pentru programele informatice, durata normală de utilizare fiind de 2 ani;

2. pentru utilaj, durata normală de utilizare fiind de 5 ani.
REGISTRUL JURNAL

op.
AP3. O entitate economică (plătitoare de TVA) realizează următoarele operații referitoare la ieşirea unor
imobilizări necorporale şi corporale:
1. casează un utilaj având valoare de intrare 36.000 lei, amortizare cumulată 35.400 lei;
2. scoate din evidenţă cheltuieli de constituire cu valoare de intrare 800 lei, amortizate integral;
3. vinde un brevet de invenţie cu preţul de vânzare de 3.000 lei, TVA 19%, valoarea de intrare 4.000
lei, valoarea contabilă netă 1.000 lei;
4. vinde un mijloc de transport cu un preţ de vânzare de 25.000 lei, TVA 19%, valoarea de intrare
20.000 lei, valoarea contabilă netă 0 lei.
19
REGISTRUL JURNAL

op.
20
AP 4. O societate comercială are la începutul lunii ianuarie un stoc de 300 kg materii prime al cărui cost
de achiziţie este de 61 lei/kg. În cursul lunii se realizează următoarele operaţii privind stocurile de materii
prime (redate în ordine cronologică):
1. se achiziţionează 300 kg materii prime, cost de achiziţie 58 lei/kg şi TVA 19 %;

2. se dau în consum 460 kg materii prime;
Efectuaţi înregistrările aferente ştiind că întreprinderea foloseşte evidenţa stocurilor la cost efectiv şi
aplică metoda de evaluare la ieşirea stocurilor: 1. FIFO, 2. LIFO, 3. CMP.
REGISTRUL JURNAL

op.
21
AP 5 Se obţin în cursul unei perioade, produse finite evaluate la cost efectiv de producţie de 120.000 lei,
din care se vând jumătate cu un preţ de vânzare fără TVA de 80.000 lei şi TVA 19 %, şi semifabricate
evaluate la cost efectiv de producţie de 50.000 lei din care o treime sunt utilizate în procesul productiv în
lunile următoare şi două treimi sunt vândute cu un preţ de vânzare fără TVA de 35.000 lei şi TVA 19 %.
REGISTRUL JURNAL

op.
22
23
AP 6. O societate comercială achiziţionează în cursul exerciţiului financiar N mărfuri evidenţiate la cost

de achiziţie de 280.000 lei şi TVA 19 %. În exerciţiul financiar N+1 sunt vândute mărfurile deţinute cu un
preţ de vânzare fără TVA de 300.000 lei şi TVA 19 %.
REGISTRUL JURNAL

op.
24
3. Studiu individual
AP 1. O societate comercială înregistrează în cursul exercițiului financiar N următoarele:
a) Se dau în consum materii prime în valoare de 45.000 lei,

b) Se obţin produse finite evaluate la cost de producţie de 45.000 lei.
c) Se vând integral produse finite obținute anterior la preţul de vânzare 60.000 lei, TVA 19%,
d) Se achiziționează mărfuri în valoare de 56.000 lei, TVA 19% care se vând integral la un preț de
vânzare de 64.000 lei, TVA 19%.
e) Se încasează prin bancă creanţa din vânzarea produselor finite.
f) Se regularizează TVA.
g) Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
REGISTRUL JURNAL

op.
25
26
27
Aplicaţii practice recapitulative

APR 1 La începutul exerciţiului financiar situaţia financiară a SC „TRANSPORT’’ S.A. se prezintă
astfel:
BILANŢ INIŢIAL
ACTIV PASIV
ELEMENTE SUME ELEMENTE SUME
Program informatic(208) 12.000 Capital social (1012) 51.000
Echipamente tehnologice (2131) 40.000 Prime de emisiune (1041) 9.000
Creanţe clienţi (4111) 17.000 Rezerve din reevaluare (105) 2.000
Conturi la bănci în lei (5121) 50.000 Rezerve legale (1061) 8.000
Casa (5311) 11.000 Datorii faţă de furnizori (401) 60.000
TOTAL ACTIV 130.000 TOTAL PASIV 130.000
În cursul exerciţiului financiar au loc următoarele operaţii economice:

a) Se achiziţionează mărfuri evaluate la cost de achiziţie de 10.000 lei şi TVA 19 %, cu plata ulterioară.
b) Se vând mărfuri, evidenţiate la cost de achiziţie de 7.500 lei cu un preţ de vânzare fără TVA de
11.000 lei şi TVA 19 %, încasarea având loc ulterior.
c) Contravaloarea mărfurilor achiziţionate la pct a se decontează prin virament bancar.
d) Se încasează în numerar o creanţă faţă de clienţi în valoare de 4.000 lei.
e) Se depune numerar în sumă de 1.500 lei în contul bancar.
f) Se efectuează regularizarea TVA.
g) Se închid conturile de cheltuieli şi venituri.
Se cere:
1. Să se completeze Registrul Cartea Mare cu acele conturi aferente existenţelor iniţiale.
2. Să se consemneze fiecare operaţie derulată în cadrul Registrului Jurnal şi a Registrului
Cartea Mare (realizarea evidenţei cronologice şi sistematice).
3. Să se întocmească bilanţul final în urma derulării acestor operaţii în cadrul entităţii
considerate.
REGISTRUL JURNAL
28
op. A Cp/D Ch V Cont D Cont C Suma
29
30
REGISTRUL CARTEA MARE
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
31
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
32
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
33
BILANŢ FINAL
ACTIV PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
APR 2. Pornind de la următorul bilanţ iniţial:

BILANŢ INIŢIAL
ACTIV PASIV
Echipamente tehnologice (2131 ) 32.000 Capital social (1012) 50.000
Mărfuri (371) 10.000 Prime de emisiune (1041) 10.000
Creanţe clienţi (4111) 2.000 Datorii faţă de furnizori (401) 15.000
Conturi la bănci în lei (5121) 50.000 Datorii salariale (421) 25.000
Casa în lei (5311) 6.000
TOTAL ACTIV 100.000 TOTAL PASIV 100.000
şi considerând următoarelor operații economice care au loc în decursul unei perioade de gestiune:
1) Se achiziţionează mărfuri la cost de achiziţie de 10.000 lei, TVA 19%;

2) Se vând 80% din mărfurile existente în stoc, la preţ de vânzare de 25.000 lei, TVA 19%;
3) Se încasează în numerar toate creanţele faţă de clienţi existente;
4) Se achită în numerar datoriile salariile;
5) Se înregistrează amortizarea anuală a echipamentelor tehnologice, ştiind că durata normală de
utilizare este de 8 ani, iar regimul de amortizare folosit este cel liniar;
6) Se depune numerarul existent în casierie, în contul bancar;
7) Se plătesc toate datoriile faţă de furnizori existente, prin virament bancar;
8) Se încorporează jumătate din primele de emisiune existente, în capitalul social;
9) Se efectuează regularizarea TVA;
10) Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
Se cere:
a) Să se înregistreze în evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) operațiile menţionate;
b) Să se deschidă conturile necesare şi să se înregistreze în evidenţa sistematică (Registrul Cartea
Mare) operațiile menţionate, închizând conturile;
c) Să se efectueze în scris analiza contabilă a operației 2.
d) Să se întocmească bilanţul final.
34
REGISTRUL JURNAL
Nr Explicaţia Formula contabilă
op. Cont D Cont C Suma
35
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
36
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
Analiza contabilă a operaţiei economice nr. 2
BILANŢ FINAL
ACTIV PASIV
37
APR 3. O entitate economică prezintă la începutul unei perioade următoarele elemente: 1012 „Capitalul
subscris vărsat” 30.000 lei, 212 „Construcţii” 76.000 lei (valoare de intrare), 2812 „Amortizarea cumulată
aferentă construcţiilor” 4.000 lei, 301 „Materii prime”10.000 lei, 401 „Furnizori” 43.000 lei, 5121
„Conturi la bănci în lei” 6.000 lei, 1621 “Credite bancare pe termen lung” 19.000 lei, 371 „Mărfuri”
4.000 lei, 5311 „Casa în lei” 4.000 lei, 105 „Rezerve din reevaluare” 4.000 lei.
În cursul perioadei au loc următoarele operații:

1. Se încorporează rezervele din reevaluare în capitalul social;
2. Se primeşte factura de energie electrică în sumă de 1.190 lei, TVA 19% inclus;
3. Se plăteşte prin virament bancar dobânda aferentă creditului bancar existent, în sumă de 800 lei şi se
ramburseaza o tranşă din creditul bancar în sumă de 1.400 lei;
4. Se consumă materii prime în valoare de 7.000 lei;
5. Se înregistrează amortizarea lunară a construcţiilor în valoare de 500 lei;
6. Se obţin produse finite la cost de producţie de 8.000 lei;
7. Se vând mărfurile existente în stoc, la preţul de 5.000 lei, TVA 19%;
8. Se achiziţioneaza materii prime, cost de achiziţie 6.000 lei, TVA 19%;
9. Se efectuează regularizarea TVA;
10. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
Cerinţe:
a) Să se înregistreze în evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) operațiile menţionate;
b) Să se deschidă conturile necesare şi să se înregistreze în evidenţa sistematică (Registrul Cartea
Mare) operațiile menţionate, închizând conturile;
c) Să se întocmească bilanţul final;
d) Să se efectueze analiza contabilă aferentă operaţiei economice nr. 1.
REGISTRUL JURNAL
Nr Explicaţia Formula contabilă
op. Cont D Cont C Suma
38
39

D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
40
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
D C D C D C
41
Analiza contabilă a operaţiei economice nr. 1
BILANŢ FINAL
ACTIV PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
42

Suport de Seminar - Partea II - 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Seminar - Partea II - 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar Bazele contabilităţii-partea II anul I Finanţe şi Bănci, Management

Anul universitar 2022-2023

1.1 Dubla reprezentare a patrimoniului

Situaţia netă (Sn) = Active (A) – Datorii (D)

Capital propriu (Cp) = Active (A) – Datorii (D)

1.2 Dubla determinare a rezultatului

Dubla determinare a rezultatului se referă la formarea acestuia, explicit, în Contul de profit şi

Are la bază determinarea rezultatului ca diferenţă

Pornind de la ecuaţia de echilibru Sn = A – D sau

1.3 Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale

Existenţe finale = Existenţe iniţiale + Creşteri - Micşorări

Elementele contului pot fi sintetizate astfel:

Regulile de funcţionare a conturilor se desprind din prezentarea anterioară a elementelor

Sold final X Existenţele Existenţele X X

Clasificarea conturilor se poate face având în vedere mai multe criterii:

După funcţia contabilă Conturi de activ

După sfera de cuprindere Conturi sintetice de gradul I

Prezentarea conturilor, clasificate după conţinutul economic, o regăsim în Planul de Conturi

Etapele Analizei contabile:

Stabilirea naturii operaţiei economice

Influenţa operaţiei economice asupra patrimoniului/rezultatului

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor

Întocmirea formulei contabile

Cont corespondent debitor = Cont corespondent creditor Suma

% (următoarele) = Cont corespondent creditor Suma (Suma1+

Nr. Stabilirea Influenţa operaţiei asupra Conturi Reguli de Formula contabilă

Dubla înregistrare a operaţiilor economice

Mecanismul Taxei pe valoare adăugată

Caracterul indirect Taxa pe valoare adăugată este suportată de către

Caracterul neutru Rezidă din mecanismul de funcţionare al TVA şi este o

TVA colectată - reprezintă suma suplimentară

TVA deductibilă < TVA colectată =>TVA de

Exemplul 1: Se achiziţionează de la un furnizor materiale auxiliare, la un cost de achiziţie de 300 lei şi

În urma operației are loc:

 creşterea activelor sub forma stocului de materiale auxiliare cu 300 lei;

 creşterea datoriilor sub forma datoriei faţă de furnizor cu 357 lei

Grafic, aceste modificări pot fi redate astfel:

Stoc materiale auxiliare+ 300

În urma operației are loc:

Grafic, modificările pot fi consemnate astfel:

Rezultatul exerciţiului + 800

 scăderea datoriei brute faţă de stat (TVA colectată) cu 152 lei;

Grafic, regularizarea TVA se prezintă astfel:

TVA colectată - 152

Reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice specifice

Contabilitatea imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, amortizărilor aferente şi ajustărilor

Contabilitatea imobilizărilor necorporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 20 „IMOBILIZĂRI

201 „Cheltuieli de constituire”

Contabilitatea imobilizărilor corporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 21 „IMOBILIZĂRI

211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”

Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale se conduce cu ajutorul conturilor din

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”

comerciale şi altor drepturi şi valori similare”

Contabilizarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale se conduce cu

290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”

Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale, stocurilor de produse și mărfuri

301 „Materii prime”

Contabilitatea stocurilor de produse se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 34 „STOCURI DE

1. achită în numerar cheltuieli de constituire în sumă de 1.000 lei;

Nr Explicaţia Modificări generate de operaţia economică Formula contabilă

1. pentru programele informatice, durata normală de utilizare fiind de 2 ani;

Nr Explicaţia Modificări generate de operaţia economică Formula contabilă

Nr Explicaţia Modificări generate de operaţia economică Formula contabilă