Sunteți pe pagina 1din 14

INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE

CSIE - CURS 4
An universitar 2021-2022, semestrul II

Conf. dr. Raluca GUŞE,


ASE BUCUREȘTI
CAPITALURILE PROPRII (CP)

Tipuri fundamentale de capitaluri proprii în bilanț:

Capital social: sursa de finanțare pentru activele primite de la


acționari/asociați la data constituirii entității, sau ulterior, cu ocazia
majorării capitalului social.
Profit: sursa de finanțare pentru activele generate de entitate prin
activitățile/operațiunile/tranzacțiile sale.
CP – Structură

 (+) Capital social Capital subscris vărsat, Capital subscris nevărsat


 (-) Acțiuni proprii
 (+) Prime de capital Prime de emisiune, Prime de aport, Prime de
fuziune, Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni
 (+) Rezerve din reevaluare
 (+) Rezerve Rezerve legale, Rezerve statutare sau contractuale, Alte
rezerve
 (+/-) Rezultat reportat Profit nerepartizat (+) sau pierdere neacoperită
(-) din anii precedenți, care se regăsește în bilanțul anului curent
 (+/-) Rezultatul exercițiului Profit sau pierdere obținut(ă) în anul curent
 (-) Repartizarea profitului Profit din anul curent, repartizat pe diverse
destinații
CP – Caracteristici ale capitalului social

CAPITAL SOCIAL
Capitalul subscris vărsat = partea din capitalul subscris aferentă aporturilor care au fost deja
puse de către proprietari la dispoziția întreprinderii, în numerar sau în natură (alte bunuri
decât numerar).
Capitalul subscris nevărsat = partea din capitalul subscris aferentă aporturilor pe care

proprietarii s-au angajat să le pună la dispoziția întreprinderii, dar care nu au fost vărsate
efectiv (acționarii/asociații nu au adus încă aporturile promise).
Toate acțiunile emise de o entitate au aceeași valoare nominală (unitară).
Capital social= Număr acțiuni emise x Valoarea nominală
Acțiuni proprii = acțiunile emise și puse în circulație de entitatea de raportare, dar care au
fost răscumpărate temporar în vederea distribuirii personalului întreprinderii sau terților,
regularizării cursului bursier sau reducerii capitalului (“non-active”: nu generează beneficii
economice).
CP – Caracteristici ale primelor de capital

PRIME DE CAPITAL = surse de finanțare pentru contribuțiile în


numerar/natură de la proprietari care depășesc valoarea nominală a acțiunilor
primite în schimb; sau diferența dintre valoarea de emisiune (negociată) și valoarea
nominală (fixă, aceeași cu valoarea nominală de la data constituirii) a acțiunilor noi
emise cu ocazia majorării de capital social.
Prime de emisiune: apar când contribuțiile la capital sunt realizate în numerar.
Primede aport: apar când contribuțiile la capital sunt realizate în alte bunuri decât
numerar.
Prime de fuziune: apar când creșterea de capital social este rezultatul fuziunii cu o
altă entitate.
Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni: apar când creșterea de capital social
este realizată prin conversia de obligațiuni (D) în acțiuni (CP).
CP – Caracteristici ale rezervelor din
reevaluare și rezervelor

REZERVELE DIN REEVALUARE = plusurile de valoare create prin


reevaluarea activelor imobilizate, ca diferență între valoarea reevaluată (mai mare)
și valoarea înregistrată anterior în contabilitate (mai mică).
Reevaluarea activelor imobilizate se realizează atunci când managerii entității consideră
că valoarea activelor imobilizate calculată pe baza informațiilor istorice de la data
dobândirii lor (cost inițial minus amortizări și ajustări pentru depreciere) nu mai reflectă
realitatea economică.

REZERVE = părți din profitul anual care nu sunt distribuite către proprietari, ci
păstrate în entitate.
Rezerve legale: create în limitele valorice impuse de reglementările legale.
Rezerve statutare: create în conformitate cu prevederile actului constitutiv al
entității.
Alte rezerve: opționale, create conform deciziilor luate de Adunarea Generală a
Acționarilor.
CP – Caracteristici ale rezultatului reportat,
rezultatului exercițiului și repartizării profitului

REZULTATUL REPORTAT (profit sau pierdere) = rezultatul (total sau parțial)


obținut în exercițiile financiare anterioare, a cărei repartizare a fost amânată de
AGA.
Profit reportat: poate fi folosit în viitor pentru a crea rezerve, a compensa pierderi
sau poate fi distribuit acționarilor sub formă de dividende.
Pierdere reportată: trebuie compensată/acoperită folosind profiturile din anii
viitori, rezervele, primele de capital sau chiar capitalul social.

PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR = Profitul


sau pierderea realizate în anul curent = Venituri – Cheltuieli din anul curent, inclusiv
cheltuieli cu impozitul pe profit, conform calculelor din contul de profit și pierdere.

REPARTIZAREA PROFITULUI = profitul anului curent pentru care s-a luat o


decizie de repartizare și care a fost distribuit pe diferite destinații la data bilanțului.
Alte elemente prezentate în bilanț - Indicatori

BILANȚ ORIZONTAL
Total active = Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli în avans
Total capitaluri proprii și datorii = Capitaluri proprii + (Provizioane + Datorii pe
termen lung + Datorii pe termen scurt + Venituri în avans)

BILANȚ VERTICAL
Active circulante nete (dacă e o valoare pozitivă) sau Datorii curente nete (dacă
e o valoare negativă) = Active circulante + Cheltuieli în avans (termen scurt) – Datorii pe
termen scurt – Venituri în avans (termen scurt)
Total active minus datorii curente = Active circulante nete sau Datorii curente
nete + Cheltuieli în avans (termen lung) + Active imobilizate
Elementele rectificative

Ajustează prin scădere valorile bilanțiere ale altor elemente.


Nu sunt întotdeauna vizibile sau prezentate explicit în bilanț, dar sunt folosite pentru
a calcula valoarea altor elemente.
Amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale: A (-)
Deprecierea activelor (pentru orice tip de activ, imobilizat sau circulant) : A (-)
Prime de rambursare a obligațiunilor sau altor tipuri de datorii: D (-)
Repartizarea profitului: CP (-) pe rând separat
Acțiuni proprii: CP (-) pe rând separat

Clasificarea elementelor rectificative presupune identificarea modului în care


valoarea acestora este luată în considerare cu ocazia întocmirii bilanțului. Exemple:
– clasificarea elementului Amortizarea clădirilor - element rectificativ, apare

cu semnul minus în cadrul A, AI, IC, Terenuri și construcții


– clasificarea elementului Repartizarea profitului – element rectificativ, CP (-)
CAPITOLUL 2. Utilizarea elementelor
rectificative - exemple

1. Echipament tehnologic: cost de achiziție 200.000, amortizare 30.000.


Poziție și valoare în bilanț:
Active/ A. Active imobilizate/ I. Imobilizări corporale/ 2. Instalații tehnice și
mașini 170.000 lei
Valoarea raportată în bilanț a fost calculată folosind formula:
Valoare inițială 200.000 – Amortizare 30.000 – Ajustare pentru depreciere 0
= 170.000
Prin utilizarea elementelor rectificative, entitatea evită să supraevalueze
activele. Toate pierderile probabile sunt luate în considerare la întocmirea
bilanțului: cele determinate de uzură (amortizare) și cele determinate de
variația valorii de piață a activelor (ajustări pentru depreciere).
Concepte: cost istoric, principiul prudenței.
CAPITOLUL 2. Utilizarea elementelor
rectificative - exemple

2. Clădire achiziționată cu doi ani în urmă, cost de achiziție 20.000, durată de viață utilă 20 de
ani, valoare justă 15.000. Poziție și valoare în bilanț:
Active/ A. Active imobilizate/I. Imobilizări corporale/ 1. Terenuri și construcții 15.000 lei
Entitatea are două opțiuni:
a. Să întocmească bilanțul conform principiilor costului istoric și prudenței, adică să aleagă între
variantele:
20.000 (valoare inițială) – 2.000 (amortizare) = 18.000 și
15.000 (valoare justă).
Dacă alege 18.000, face o supraevaluare a activelor. De aceea, recunoaște în contabilitate
deprecierea constatată la inventariere de 3.000 lei (18.000 – 15.000) ca ajustare pentru
depreciere.
Ulterior acestei înregistrări, valoarea clădirii care se prezintă în bilanț e calculată după formula:
Valoare inițială 20.000 – Amortizare 2.000 – Ajustare pentru depreciere 3.000 = 15.000 lei
b.   Să întocmească bilanțul folosind valoarea justă de 15.000.
În ambele cazuri, entitatea este obligată să prezinte informații în Notele explicative referitoare
la baza de evaluare pe care a folosit-o (cost istoric sau valoare justă).
CAPITOLUL 2. Utilizarea elementelor
rectificative - exemple

3. Mărfuri, cost de achiziție 10.000, valoare de piață 8.000.


Poziție și valoare în bilanț:
Active/ B. Active circulante/ I. Stocuri/ 3. Produse finite și mărfuri 8.000 lei
Concepte: principiul prudenței interzice supraevaluarea activelor.
Entitatea are două opțiuni:
10.000 (valoare inițială sau cost istoric) și
8.000 (valoare justă)

Prezentarea valorii de 10.000 lei este o supraevaluare. Trebuie recunoscută în


contabilitate deprecierea constatată cu ocazia inventarierii de 2.000 lei (10.000 –
8.000) ca ajustare pentru depreciere.
Ulterior acestei recunoașteri, valoarea mărfurilor în bilanț este calculată folosind
formula: Valoare inițială 10.000 – Ajustare pentru depreciere 2.000 = 8.000 lei
CAPITOLUL 2. Utilizarea elementelor
rectificative - exemple

4. Profit obținut în anul curent 20.000, din care 5.000 repartizat la rezerve legale,
capital social 40.000. Restul profitului este reportat în exercițiul financiar viitor,
deoarece AGA nu a luat nici o decizie privind repartizarea pe alte destinații.
Prezentarea capitalurilor proprii în bilanț:
Elemente de CP Anul Anul curent Anul viitor (Presupunem că nu apar
din bilanț precedent alte tranzacții care să implice CP)
Capital social 40.000 40.000 40.000
Rezerve – rezerve 0 5.000 5.000
legale
Rezultat reportat 0 0 15.000
Rezultatul   20.000 0
exercițiului
(profit)
Repartizarea 0 (5.000) 0
profitului
Întocmirea unui bilanț

CAZUL 1. Utilizarea unei liste de elemente din bilanț


Pasul 1. Lista de elemente: include A, CP, D.
Pasul 2. Clasificarea elementelor în principalele categorii de A, CP, D (în scris – opțional).
Pasul 3. Întocmirea bilanțului prin înscrierea elementelor în cadrul formatului, conform
clasificării: primele două niveluri de clasificare sunt obligatorii (A, B… și I, II…), al treilea nivel (1,
2, 3…) se folosește când e necesar (când există elemente).
CAZUL 2. Utilizarea unei liste de elemente din bilanț și contul de profit și
pierdere
Pasul 1. Lista de elemente: include A, CP, D, V, Ch.
Pasul 2. Clasificarea elementelor în principalele categorii de A, CP, D, V, Ch (în scris – opțional).
Pasul 3. Întocmirea contului de profit și pierdere prin utilizarea V și Ch.
Step 4. Întocmirea bilanțului prin înscrierea elementelor de A, D și CP în cadrul formatului,
conform clasificării: primele două niveluri de clasificare sunt obligatorii (A, B… și I, II…), al
treilea nivel (1, 2, 3…) se folosește când e necesar (când există elemente). CP din bilanț includ
Profitul sau pierderea exercițiului financiar, valoarea calculată în contul de profit și pierdere.

S-ar putea să vă placă și