BAZELE CONTABILITATII (CIG I+FB I+AI I)

CURS nr.8/25.11.2021
Cap.6 BILANTUL SI DUBLA REPREZENTARE
Contabilitatea înregistrează prin procedee specifice, existența și mișcarea tuturor elementelor
patrimoniale antrenate în derularea operațiunilor economico-financiare.
Pentru a putea fi puse la dispoziția utilizatorilor, informațiile înregistrate trebuie prezentate într-o formă
sintetică (generală), care să reflecte echilibrul patrimoniului ca un tot unitar.
Procedeul specific contabil care servește acestui scop este bilanțul.

1. Funcțiile bilanțului contabil

În zilele noastre, activitatea firmei și evidența contabilă a patrimoniului acesteia sunt de neconceput fără
întocmirea periodică a bilanțului contabil.
Pentru a satisface cerințele informaționale ale analizei financiare și ale managementului firmei, bilanțul
constituie modelul ce caracterizează patrimoniul în totalitatea sa și asigură informațiile sintetice
referitoare la integritatea resurselor și la eficiența economică a folosirii lor.
Putem spune că bilanțul redă imaginea fidelă a patrimoniului, a situației economico-financiare și a
rezultatului exercițiului.
La nivel de firmă el reprezintă un model de sintetizare valorică la un moment dat, a relațiilor de echilibru
dintre activele și pasivele patrimoniale, respectiv dintre mijloacele economice și sursele de finanțare.
Bilanțul are rolul de a centraliza periodic datele furnizate de contabilitatea curentă, fapt ce permite
calculul unor indicatori economico-financiari sintetici, necesari în efectuarea analizei economico-
financiare a activității firmei.
El reprezintă atât un model contabil și informațional, cât și un model de gestiune a valorilor materiale și
bănești ce compun patrimoniul.
Importanța bilanțului în cadrul firmei rezultă explicit din funcțiile pe care acesta le îndeplinește:
1) Funcția de generalizare
Conform acesteia, bilanțul preia informațiile din fiecare cont, centralizate în balanța de verificare
întocmită la 31 decembrie.
El grupează aceste informații, le sistematizează și le centralizează după natura lor, oferind informații de
sinteză privind: mijloacele economice, sursele economice, veniturile, cheltuielile și rezultatele firmei.
Din acest punct de vedere, bilanțul reprezintă un document de sinteză.
2) Funcția de informare
Conform acesteia, bilanțul furnizează informații deosebit de importante referitoare la patrimoniul
firmei, la situația economico-financiară și la rezultatul exercițiului.
Cu ajutorul acestor informații, utilizatorii interni sau externi își pot forma o imagine reală și precisă
asupra gospodăririi mijloacelor și surselor, eficienței activității, modului de finanțare a acesteia din surse
proprii sau din credite etc. Prin urmare, utilizatorii interni (conducerea firmei) pot adopta deciziile și
strategiile pentru perioadele următoare, iar utilizatorii externi (furnizori, clienți, bănci) pot hotărî dacă
pe viitor mai colaborează cu firma (de ex.: dacă banca mai acordă credite, dacă furnizorii și clienții mai
încheie contracte de vânzare-cumpărare).
Nu în ultimul rând, pe baza informațiilor din bilanț, investitorii sunt informați asupra modului în care le-
au fost utilizați banii și decid dacă pe viitor vor mai investi în firmă.
Din punctul de vedere al celor prezentate, bilanțul reprezintă un document de raportare contabilă.
3) Funcția de analiză
Conform acesteia, datorită corelațiilor obligatorii care există între elementele patrimoniale și capitolele
bilanțului, se pot calcula la sfârșitul anului o serie de indicatori sintetici care reflectă activitatea
economico-financiară a firmei.
Pe baza acestor indicatori se determină factorii de influență asupra fenomenelor și proceselor
economice și se pot calcula și mărimile acestor influențe.
Din acest punct de vedere, bilanțul reprezintă un document de analiză contabilă.
Exemplu: Pe baza informațiilor conținute în bilanț putem calcula ponderea mijloacelor fixe în
totalul activelor firmei, ponderea creditelor bancare în totalul surselor, evoluția cifrei de afaceri și
structura ei pe categorii de venituri, productivitatea muncii, ponderea salariilor în total cheltuieli de
exploatare etc.
În consecință, prin modul în care participă la circuitul „informație – analiză – decizie”, bilanțul constituie
o bază de referință în procesul conducerii firmei.
El constituie cel mai reprezentativ instrument de înregistrare și control folosit în contabilitate pentru a
furniza date de analiză a situației economico-financiare a firmei. Bilanțul reflectă politica financiară a
firmei la un moment dat și evoluția ei pe o perioadă determinată.
Clasificarea bilanțurilor contabile:
1.După statutul juridic al firmei avem:
-bilanț inițial – întocmit la înființarea firmei, pentru a reflecta pe de o parte bunurile
aduse ca aport de către acționari, iar pe de altă parte capitalul social constituit;
-bilanț curent – întocmit semestrial și anual, pe parcursul activității;
-bilanț final – întocmit la încetarea activității, pentru a reflecta mijloacele, sursele și
rezultatele existente la data lichidării.
2.După mărimea firmei avem:
-bilanț– întocmit de firmele mari, ce cuprinde toate posturile de activ și de pasiv,
detaliate;
-bilanț prescurtat – întocmit de firmele mijlocii și mici, ce cuprinde doar posturile
importante, nedetaliate.
3.După termenul legal de întocmire avem:
-bilanț semestrial – întocmit la 30.06, ce conține informații cumulate pentru prima
jumătate a anului, fără efectuarea prealabilă a inventarierii (este obligatoriu doar pentru
firmele cu cifra de afaceri anuala de peste 1.000.000 euro la 31.12.2020)
-bilanț anual – întocmit la 31.12, cu efectuarea în prealabil a inventarierii patrimoniului,
ce conține informații cumulate pentru întregul exercițiu financiar.
4.După sfera de cuprindere a informațiilor avem:
-bilanț primar – întocmit la nivel de firmă;
-bilanț centralizator – întocmit la nivel de ramură de activitate și economie națională, pe
baza datelor preluate și centralizate din bilanțurile primare ale firmelor; are ca scop
obținerea unor informații de sinteză ce servesc analizei macroeconomice.

2. Forma și structura bilanțului patrimonial

Întrucât constituie modelul de bază pentru reflectarea fenomenelor și proceselor economice, bilanțul
are o structură deosebită și un conținut propriu, fiind alcătuit din bilanț patrimonial, cont de profit și
pierdere si note explicative. Ele formează situațiile financiare anuale.
Bilanțul patrimonial respectă principiul dublei reprezentări a patrimoniului, prin urmare în conținutul
său se vor regăsi atât mijloacele economice (bunurile) cât și sursele de finanțare a acestor mijloace,
aflate într-un echilibru permanent.
Bilanțul trebuie să asigure prin forma și structura sa urătoarele informații:
- Situația netă a patrimoniului (capitalurile proprii) conform relației:

Situație netă
(capitaluri = Total activ - Datorii
proprii)
- Determinarea unor date privind: situația activelor imobilizate; situația stocurilor și
producției neterminate; situația creanțelor și datoriilor; situația provizioanelor;
determinarea rezultatului și repartizarea profitului net.
În România, forma și structura bilanțului sunt standardizate în concordanța cu normele europene și
internaționale, iar informatiile prezentate trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- bilanțul trebuie să ofere o imagine fidelă a situației financiare a firmei;
- interpretarea activităților trebuie făcută conform conceptului juridico-economic al
patrimoniului;
- evaluarea elementelor patrimoniale în bilanț trebuie să se realizeze la costuri istorice (valori
de intrare);
- firmele mijlocii și mici trebuie să prezinte bilanțul prescurtat.
Bilanțul contabil poate fi prezentat în format orizontal (în cont) sau vertical (în listă).
Teoretic, schema pentru bilanțul în format orizontal este următoarea:
ACTIV PASIV
- Active imobilizate - Capitaluri proprii
- Active circulante - Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
- Active de regularizare - Datorii (pe termen lung, mediu şi
(cheltuieli în avans) scurt)
- Pasive de regularizare (venituri în
avans)
- Rezultatul exercițiului
(profit + /pierdere -)
TOTAL ACTIV BILANȚIER TOTAL PASIV BILANȚIER
Teoretic, schema pentru bilanțul în format vertical este următoarea:
 Active imobilizate
 Active circulante
 Cheltuieli în avans
 Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an (datorii curente)
 Active circulante, respectiv datorii curente nete (active circulante +
cheltuieli în avans – datorii curente – venituri în avans)
 Total active – Datorii curente nete (active imobilizate + active
circulante nete)
 Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
(împrumuturi pe termen mediu și lung)
 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
 Venituri în avans
 Capital și rezerve
Fiecare poziție d2in bilanț se numește post bilanțier. Acesta reflectă un element patrimonial de activ sau
pasiv, sau un grup de elemente ce prezintă caracteristici comune.
 Exemplu: Postul bilanțier „Cheltuieli în avans” reflectă doar cheltuielile efectuate de firmă cu
caracter anticipat, fără a influența rezultatul financiar.
Postul bilanțier „Casa și Conturi la bănci” grupează următoarele elemente patrimoniale:
casa, contul curent, CEC-uri de încasat, timbre fiscale, bilete de odihnă și tratament, tichete de călătorie,
bonuri de consum combustibil și avansuri de trezorerie. Toate aceste elemente se reunesc într-un singur
post bilanțier întrucât prezintă caracteristica de a fi active circulante bănești de natura disponibilităților
și valorilor de trezorerie.
Ca expresie a dublei reprezentări a patrimoniului, bilanțul cuprinde mijloacele economice ale firmei
(activul bilanțier) pe de o parte, iar pe de altă parte sursele de finanțare (pasivul bilanțier).
Prin urmare, în Activul bilanțier vom regăsi posturi bilanțiere de activ, iar în Pasivul bilanțier, posturi
bilanțiere de pasiv.
I. Activul bilanțier
În cadrul acestuia, elemente patrimoniale de activ sunt prezentate după natura lor și destinație, în
ordinea lichidității lor, astfel:
1) Active imobilizate, cu gradul cel mai redus de lichiditate, din care:
a) Imobilizări necorporale (nemateriale): cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-
dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe, mărci de fabrică și alte valori, fond comercial, active
necorporale de exploatare şi evaluare a resurselor minerale, alte imobilizări necorporale.
b) Imobilizări corporale (materiale): terenuri, clădiri și construcții, instalații tehnice și mașini,
mijloace de transport, aparate de măsură și control, animale de muncă, plantații, echipament electronic,
mobilier, investiţii imobiliare, active corporale de exploatare şi evaluare a resurselor minerale, alte
imobilizări corporale.
c) Imobilizări financiare: investiții financiare pe termen mediu și lung de natura: titlurilor
imobilizate de diverse tipuri și creanțelor imobilizate (împrumuturile acordate pe terme mediu și lung).
2) Active circulante, cu grad ridicat de lichiditate în ordine crescătoare:
a) Stocuri – active circulante materiale de natura: materiilor prime, materialelor consumabile
(materiale auxiliare, combustibili, materiale de ambalat, piese de schimb, semințe, furaje, alte
materiale), materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor (produse finite, semifabricate,
produse reziduale), producției neterminate, active biologice de natura stocurilor, mărfuri și ambalaje.
b) Creanțe – active circulante în decontare de natura: creanțelor comerciale (față de clienți), a
creanțelor față de acționari/asociați, a creanțelor fiscale (TVA de recuperat de la bugetul statului, alte
impozite și taxe de recuperat) etc.
c) Active circulante bănești, grupate în ordinea lichidității lor astfel:
c1) Investiții financiare pe termen scurt (plasamente financiare) sub formă de acțiuni și
obligațiuni tranzacționate la bursa de valori, de diverse tipuri.
c2) Disponibil în casierie, contul curent și alte valori de trezorerie (timbre, tichete, BCF-
uri), CEC-uri, avansuri, acreditive etc.
3) Cheltuieli în avans (active de regularizare) ce cuprind cheltuieli anticipate înregistrate, de natura:
chiriilor, întreținerii (energie, apă), reparații utilaje, dobânzi aferente unor perioade ulterioare întocmirii
bilanțului.
II. Pasivul bilanțier
În cadrul acestuia, elementele patrimoniale de pasiv sunt prezentate după natura și proveniența lor, în
ordinea exigibilității lor, astfel:
1) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an (datorii curente) – cu termenul de exigibilitate sub
un an.
Aici se includ: datorii comerciale (față de furnizori), datorii sociale (față de bugetul A.S. privind cotele de
asigurări sociale și sanatate aferente salariilor), datorii fiscale (impozite și taxe datorate la bugetul
statului: TVA, impozit pe profit, impozit pe venit etc), datorii salariale (salariile datorate angajaților),
datorii față de acționari/asociați (dividende și alte împrumuturi), datorii financiare (credite bancare pe
termen scurt) etc.
2) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an – cu termen de exigibilitate mai mare de
un an, de natura împrumuturilor pe termen mediu și lung: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni,
credite bancare pe termen mediu și lung, datorii ce privesc imobilizările financiare și alte împrumuturi
asimilate.
3) Provizioane pentru riscuri și cheltuieli – surse cu termen de exigibilitate mai mare de un an, pentru:
litigii, garanții acordate clienților, dezafectări de imobilizări, restructurări de personal etc.
4) Capital și rezerve (capitaluri proprii) – surse cu cel mai mare termen de exigibilitate; prezentate în
ordinea constituirii lor, astfel:
- capital social (vărsat și nevărsat);
- prime de capital;
- rezerve din reevaluare (favorabile și nefavorabile);
- rezerve: rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve;
- rezultat reportat (profit nerepartizat/pierdere neacoperită);
- rezultatul exercițiului (profit net/pierdere), cu repartizarea profitului net.
Observație: Bilanțul conține ca posturi distincte și o serie de indicatori derivați din elementele
prezentate, care ajută la efectuarea analizei economico-financiare a situației patrimoniului și anume:
- active circulante, respectiv datorii curente nete;
- total active minus datorii curente nete.

3. Modificarile bilanțiere
Pe parcursul exercițiului financiar în cadrul firmei se produc în permanență operațiuni economico-
financiare care modifică elementele patrimoniale în sensul creșterii sau diminuării lor.
Aceste operațiuni se referă la activitatea curentă: cumpărări de bunuri, consum de materii prime și
materiale, realizare de produse finite, vânzare de produse finite și mărfuri, plăți către furnizori, încasări
de la clienți, plata salariilor către angajați, a impozitelor și taxelor către stat, amortizarea utilajelor etc.
Se produc de asemenea operațiuni care țin de activitatea financiară: încasare de dividende, plăți sau
încasări de dobânzi bancare, diferente de curs valutar etc.
Toate aceste operațiuni produc modificări atât în volumul cât și în structura elementelor patrimoniale la
care se referă, modificând implicit valoarea posturilor bilanțiere. Indiferent de modificările produse,
egalitatea bilanțieră fundamentală se menține:
Total activ bilanțier = Total pasiv bilanțier

Vom prezenta în continuare tipurile de modificări ce se produc asupra posturilor bilanțiere și anume:
I. Modificări de structură ale elementelor patrimoniale de activ și de pasiv
Acest tip de modificări influențează structura elementelor patrimoniale, prin intermediul unor mișcări
permutative.
1) Operațiuni ce influențează structura elementelor de activ, în sensul creșterii unui element patrimonial
cu o sumă, concomitent cu diminuarea altui element cu aceeași sumă.
Exemplu: Se încasează de la un client prin casierie, suma X. Această operațiune determină
concomitent:
 - o creștere a numerarului din casierie (element de activ);
- o diminuare a creanței față de client (element de activ).
Schematic, menținerea egalității bilanțiere se reflectă astfel:
A+X–X=P
2) Operațiuni ce influențează structura elementelor de pasiv, în sensul creșterii unui element
patrimonial cu o sumă, concomitent cu diminuarea altui element cu aceeași sumă.
Exemplu: Se utilizează primele de capital existente, pentru majorarea rezervelor cu suma X.
Această operațiune determină concomitent:
- o diminuare a primelor de capital (element de pasiv);
- o creștere a rezervelor (element de pasiv).
Schematic, menținerea egalității bilanțiere se reflectă astfel:

A=P–X+X

II. Modificări de volum ale elementelor patrimoniale de activ și de pasiv

Acest tip de modificări influențează volumul elementelor patrimoniale, prin intermediul unor mișcări
opuse.
1) Operațiuni ce influențează volumul elementelor patrimoniale prin creșterea unui element de activ cu
o sumă, concomitent cu creșterea unui element de pasiv cu aceeași sumă. Astfel, totalul activului și
pasivului se modifică corespunzător.
Exemplu: Se cumpără mărfuri de la furnizor, în valoare X. Această operațiune determină
concomitent:
- o creștere a stocului de mărfuri (element de activ);
- o creștere a datoriei față de furnizor (element de pasiv).
Schematic, menținerea egalității bilanțiere se reflectă astfel:

A+X=P+X

2) Operațiuni ce influențează volumul elementelor patrimoniale prin diminuarea unui element de activ
cu o sumă, concomitent cu diminuarea unui element de pasiv cu aceeași sumă. Astfel, totalul activului și
pasivului se modifică corespunzător.
Exemplu: Se achită prin cont datoria față de furnizor, în sumă X. Această operațiune determină
concomitent:
- o diminuare a datoriei față de furnizor (element de pasiv);
- o diminuare a disponibilului din contul bancar (element de activ).
Schematic, menținerea egalității bilanțiere se reflectă astfel:

A–X=P–X

Exemplu: Pentru a reflecta tipurile de modificări prezentate, vom considera un bilanț inițial, pe
care îl vom transforma sub influența celor patru tipuri de operațiuni:
BILANȚ INIȚIAL
- lei -
ACTIV PASIV
Sume inițiale Sume inițiale
Posturi de activ Posturi pasiv
(solduri) (solduri)
1. Clădiri 30.000 1. Capital social 50.000
2. Mărfuri 10.000 2. Prime de capital 10.000
 3. Clienți 20.000 3. Alte rezerve 15.000
4. Casa in lei 5.000 4. Furnizori 25.000
5. Contul curent 35.000
TOTAL ACTIV 100.000 TOTAL PASIV 100.000

Soldurile din bilanțul inițial au următoarea semnificație:

- postul „Clădiri” = firma are în patrimoniu clădiri în valoare de 30.000 lei;
- postul „Mărfuri” = firma are în gestiune mărfuri în valoare de 10.000 lei;
- postul „Clienți” = firma înregistrează o creanță față de clienți (are de încasat) de 20.000 lei;
- postul „Casa” = numerarul existent în casierie este de 5.000 lei
- postul „Cont curent” = disponibilul din contul bancar este de 35.000 lei;
- postul „Capital social” = firma dispune de un capital social constituit de 50.000 lei;
- postul „Prime de capital” = firma are ca sursă proprie prime constituite de 10.000 lei
- postul „Alte rezerve” = rezervele constituite sunt de 15.000 lei;
- postul „Furnizori” = firma are datorii față de furnizori de 25.000 lei.
Operația 1) Se încasează de la clienți prin casierie suma de 12.000 lei.
În bilanțul inițial se produc următoarele modificări:
- se diminuează postul de activ „Clienți” cu 12.000 lei și se majorează postul de activ „Casa” cu
12.000 lei.
Mișcarea este de forma: A + X – X = P , având caracter permutativ, iar modificarea se produce în
structura activului bilanțier.
Față de soldurile inițiale ale celor două posturi, vom avea următoarele solduri finale:
- în postul „Clienți” (æ) = 20.000 – 12.000 = 8.000 lei
- în postul „Casa” (ä) = 5.000 + 12.000 = 17.000 lei
Observație: Soldurile finale = Soldurile inițiale +/- Modificările
Bilanțul contabil după operația 1 va fi de forma:
ACTIV PASIV
Solduri Modificări Solduri Modificări
Posturi Solduri finale Posturi Solduri finale
inițiale (+/-) inițiale (+/-)
1. Clădiri 30.000 - 30.000 1. Capital social 50.000 - 50.000
2. Mărfuri 10.000 - 10.000 2. Prime de 10.000 - 10.000
capital
3. Clienți 20.000 -12.000 8.000 3. Alte rezerve 15.000 - 15.000
4. Casa 5.000 + 12.000 17.000 4. Furnizori 25.000 - 25.000
5. Cont curent 35.000 - 35.000
Total activ 100.000 - 100.000 Total pasiv 100.000 - 100.000
Observație: Pe total, modificările se anulează, iar totalul activului și pasivului rămâne neschimbat.
Operația 2) Se utilizează prime de capital în valoare de 6.000 lei pentru majorarea altor rezerve.
Se diminuează postul de pasiv „Prime de capital” cu 6.000 lei și se majorează postul de pasiv „Alte
rezerve” cu 6.000 lei.
Mișcarea este de forma: A = P – X +X, având caracter permutativ, iar modificarea se produce în structura
pasivului bilanțier.
Față de soldurile inițiale ale celor două posturi, vom avea următoarele solduri finale:
- în postul „Prime de capital” (æ) = 10.000 – 6.000 = 4.000 lei
- în postul „Alte rezerve” (ä) = 15.000 + 6.000 = 21.000 lei
Bilanțul contabil după operația 2 va fi de forma:
Solduri Modificări Solduri Modificări
Posturi Solduri finale Posturi Solduri finale
inițiale (+/-) inițiale (+/-)
1. Clădiri 30.000 - 30.000 1. Capital social 50.000 - 50.000
 2. Mărfuri 10.000 - 10.000 2. Prime de 10.000 - 6.000 4.000
capital
3. Clienți 8.000 - 8.000 3. Alte rezerve 15.000 + 6.000 21.000
4. Casa 17.000 - 17.000 4. Furnizori 25.000 - 25.000
5. Cont curent 35.000 - 35.000
Total activ 100.000 - 100.000 Total pasiv 100.000 - 100.000
Observație: Soldurile inițiale reprezintă soldurile finale din bilanțul precedent. Pe total, modificările se
anulează, iar totalul activului și totalul pasivului rămân neschimbate.
Operația 3) Se cumpără mărfuri de la furnizor, în valoare de 5.000 lei.
Se majorează postul de activ „Mărfuri” cu 5.000 lei și se majorează postul de pasiv „Furnizori” cu 5.000
lei. Mișcarea este de forma: A + X = P + X, având un caracter opus, iar modificarea se produce atât în
volumul activului bilanțier cât și al pasivului bilanțier, totalurile modificându-se în același sens (creștere).
Față de soldurile inițiale ale celor două posturi, vom avea următoarele solduri finale:
- în postul „Mărfuri” (ä) = 10.000 lei + 5.000 lei = 15.000 lei
- în postul „Furnizori” (ä) = 25.000 lei + 5.000 lei = 30.000 lei.
Bilanțul contabil după operația 3 va fi de forma:
ACTIV PASIV
Solduri Modificări Solduri Modificări
Posturi Solduri finale Posturi Solduri finale
inițiale (+/-) inițiale (+/-)
1. Clădiri 30.000 - 30.000 1. Capital social 50.000 - 50.000
2. Mărfuri 10.000 + 5.000 15.000 2. Prime de 4.000 - 4.000
capital
3. Clienți 8.000 - 8.000 3. Alte rezerve 21.000 - 21.000
4. Casa 17.000 - 17.000 4. Furnizori 25.000 + 5.000 30.000
5. Cont curent 35.000 - 35.000
Total activ 100.000 +5.000 105.000 Total pasiv 100.000 +5.000 105.000
Observație: Soldurile inițiale reprezintă soldurile finale din bilanțul precedent. Totalul activului și
pasivului se majorează cu modificarea de 5.000 (100.000 + 5.000 = 105.000 lei), menținându-se
egalitatea bilanțieră.
Operația 4) Se achită prin cont furnizorilor o datorie de 26.000 lei.
Se diminuează postul de pasiv „Furnizori” cu 26.000 lei și se diminuează postul de activ „Cont curent” cu
26.000 lei. Mișcarea este de forma: A – X = P – X, având un caracter opus, iar modificarea se produce
atât în volumul activului bilanțier cât și al pasivului bilanțier, totalurile modificându-se în același sens
(diminuare).
Față de soldurile inițiale ale celor două posturi, vom avea următoarele solduri finale:
- în postul „Furnizori” (æ) = 30.000 – 26.000 = 4.000 lei
- în postul „Cont curent” (ä) = 35.000 – 26.000 = 9.000 lei
Bilanțul contabil după operația 4 va fi de forma:
ACTIV PASIV
Modificări Solduri Solduri Modificări
Posturi Solduri inițiale Posturi Solduri finale
(+/-) finale inițiale (+/-)
1. Clădiri 30.000 - 30.000 1. Capital social 50.000 - 50.000
2. Mărfuri 15.000 - 15.000 2. Prime de capital 4.000 - 4.000
3. Clienți 8.000 - 8.000 3. Alte rezerve 21.000 - 21.000
4. Casa 17.000 - 17.000 4. Furnizori 30.000 - 26.000 4.000
5. Cont 35.000 - 26.000 9.000
curent
Total activ 105.000 - 26.000 79.000 Total pasiv 105.000 - 26.000 79.000
Observație: Soldurile inițiale reprezintă soldurile finale din bilanțul precedent. Totalul activului și
pasivului se diminuează cu modificarea de 26.000 lei (100.000 – 26.000 = 79.000 lei), menținându-se
egalitatea bilanțieră.
După cele 4 etape parcurse, vom întocmi bilanțul final, care cuprinde: Soldurile din bilanțul inițial;
Modificările însumate (+/-); Soldurile finale = Solduri inițiale ± Modificări (acestea vor coincide cu
soldurile finale din Bilanțul întocmit după operația 4).
BILANȚ FINAL
ACTIV PASIV
Modificări Solduri Solduri Modificări
Posturi Solduri inițiale Posturi Solduri finale
(+/-) finale inițiale (+/-)
1. Clădiri 30.000 - 30.000 1. Capital social 50.000 - 50.000
2. Mărfuri 10.000 + 5.000 15.000 2. Prime de capital 10.000 - 6.000 4.000
3. Clienți 20.000 - 12.000 8.000 3. Alte rezerve 15.000 + 6.000 21.000
4. Casa 5.000 + 12.000 17.000 4. Furnizori 25.000 + 5.000 4.000
5. Cont 35.000 - 26.000 9.000 -26.000
curent
Total activ 100.000 - 21.000 79.000 Total pasiv 100.000 -21.000 79.000
În concluzie:
În Activul bilanțier:
- postul „Clădiri” – cu sold inițial de 30.000, nu a suferit nici o modificare, rămânând cu sold
final 30.000 lei;
- postul „Mărfuri” – cu sold inițial 10.000, s-a majorat prin cumpărare cu 5.000, înregistrând
un sold final de 15.000 lei;
- postul „Clienți” – cu sold inițial de 20.000, a suferit o diminuare a creantei de 12.000 lei,
rezultând un sold final de 8.000 lei;
- postul „Casa” – cu sold inițial de 5.000 a suferit o majorare prin încasare cu 12.000 lei,
rezultând un sold final de 17.000 lei;
- postul „Cont curent” – cu sold inițial de 35.000, a suferit o diminuare prin plata a 26.000 lei,
rezultând un sold final de 9.000 lei;
În Pasivul bilanțier:
- postul „Capital social” – cu sold inițial de 50.000 lei nu a suferit nici o modificare, rămânând
cu sold final de 50.000 lei;
- postul „Prime de capital” – cu sold inițial 10.000 lei, a suferit o diminuare, cu 6.000 lei, prin
utilizarea primelor, rezultând un sold final de 4.000 lei;
- postul „Alte rezerve” – cu sold inițial 15.000 lei, a suferit o majorare de 6.000 lei, prin
încorporarea primelor și a rezultat un sold final de 21.000 lei;
- postul „Furnizori” – cu sold inițial de 25.000 lei a înregistrat întâi o majorare de 5.000 lei prin
cumpărare, după care o diminuare de 26.000 prin plata datoriilor, rezultând un sold final de
4.000 lei.
După toate aceste modificări, egalitatea bilanțieră se menține:
TOTAL ACTIV (79 .000 lei) = TOTAL PASIV (79.000 lei)
Observație: Modelul prezentat este pur teoretic. În practică, se produc concomitent o diversitate de
operații care determină modificări, unele de structură, altele de volum, fără a fi nevoie să întocmim
bilanț după fiecare operațiune. Ele se înregistrează în contabilitate lunar prin conturile aferente și se
centralizează în balanța de verificare, urmând ca la 31. decembrie, să se întocmească bilanțul în funcție
de soldurile existente la acea dată.

4. Contul de profit și pierdere și Notele explicative

a).Contul de profit și pierdere
Bilanțul patrimonial este modelul de bază care reflectă în expresie generală, echilibrul elementelor
patrimoniale de activ și de pasiv.
Dar necesitățile de informare impun și existența unor date privind rezultatul economico-financiar pe
total și pe tipuri de activități. În acest scop, situațiile financiare anuale cuprind pe lângă modelul de bază
(bilanțul propriu-zis) și un model derivat numit „Cont de profit și pierdere”. Acesta asigură informațiile
privind determinarea rezultatului net conform relației:

Rezultat net
= Venituri - Cheltuieli
(bilanțier)
Prin urmare, conține veniturile, cheltuielile și rezultatele pe fiecare tip de activitate (din exploatare şi
financiară) și pe total.
Contul de profit și pierdere poate fi prezentat în format orizontal (în cont) sau în format vertical (în listă).
Teoretic, schema „Contului de profit și pierdere” în format orizontal este următoarea:

CHELTUIELI VENITURI
1. Reducerea stocului de produse finite și în curs de 1. Cifra de afaceri
fabricație
2. a) Cheltuieli cu materii prime și materiale 2. Creșterea stocului de produse finite și în
consumabile curs de fabricație
b) Alte cheltuieli externe
3. Cheltuieli de personal 3. Lucrări efectuate de firmă pe cont
a) Salarii propriu, sub formă de imobilizări
b) Cheltuieli sociale
4. a) Cheltuieli privind imobilizările corporale sau 4. Alte venituri din exploatare
necorporale
b) Cheltuieli privind activele circulante
5. Alte cheltuieli din exploatare 5. Venituri din participații
6. Cheltuieli privind imobilizările financiare și investițiile 6. Venituri din creanțe imobilizate
financiare pe termen scurt
7. Cheltuieli cu dobânzi 7. Venituri din dobânzi
8. Cheltuieli cu impozitul pe profit 8. Rezultatul exercițiului
9. Rezultatul exercițiului

Schema „Contului de profit și pierderi” în format vertical este următoarea:

1. Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite și lucrări în curs
3. Lucrări efectuate de firmă în producție proprie (imobilizări)
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli de personal
a) Salarii
b) Cheltuieli sociale
7. a) Cheltuieli privind imobilizări corporale și necorporale
b) Cheltuieli privind active circulante
8. Alte cheltuieli din exploatare
REZULTAT DIN EXPLOATARE
9. Venituri din participații
10. Venituri din creanțe imobilizate
11. Venituri din dobânzi
 12. Cheltuieli privind imobilizări financiare și investiții financiare pe termen scurt
13. Cheltuieli cu dobânzi
REZULTAT FINANCIAR
REZULTATUL BRUT AL EXERCIȚIULUI
14. Impozit pe profit
REZULTAT NET
Indiferent de formatul în care este prezentat, Contul de profit și pierderi (contul de rezultate)
sintetizează performanțele firmei, prezentând într-o formă sintetică fluxurile economice care se produc
în cadrul acesteia, prin prisma echilibrului dintre venituri și cheltuieli. Cheltuielile și veniturile sunt
evidențiate conform principiului independenței exercițiului (numai cele aferente anului încheiat), la
înregistrarea lor, indiferent de data plății cheltuielilor sau încasării veniturilor. Atât cheltuielile cât și
veniturile se clasifică în „Contul de profit și pierderi” după natura lor.

b).Notele explicative
Atât firmele mari, cât și cele mijlocii și mici întocmesc, pe lângă Bilanț și Cont de profit și pierdere,
Notele explicative: Active imobilizate; Provizioane pentru riscuri și cheltuieli; Repartizarea profitului;
Analiza rezultatului din exploatare; Situația creanțelor și datoriilor; Acțiuni și Obligațiuni; Informații
privind salariații, administratorii și directorii; Principalii indicatori economico-financiari și Alte informații.
-Situația „Activele imobilizate” cuprinde pentru fiecare tip de imobilizări:
-Valoarea brută – Sold la 01 ianuarie, creșteri și reduceri, sold la 31 decembrie;
-Amortizări și ajustari de depreciere – sold la 01 ianuarie, creșteri și reduceri, sold la 31 decembrie.
-Situația „Provizioane pentru riscuri și cheltuieli” cuprinde pentru fiecare tip de provizion: sold la 01
ianuarie, majorări și diminuări, sold la 31 decembrie;
-Situația „Repartizarea profitului” cuprinde profitul net repartizat și suma alocată fiecărei destinații
prevăzute de lege (rezerve, dividende, acoperire de pierderi precedente, majorari de capital social)
precum și profitul nerepartizat;
-Situația „Analiza rezultatului din exploatare” cuprinde: cifra de afaceri netă; costul bunurilor vândute;
rezultatul brut al cifrei de afaceri; alte venituri din exploatare; cheltuieli generale; cheltuieli de
desfacere; rezultatul din exploatare – în exercițiul precedent și cel curent (în scopul de a analiza cum a
evoluat structura veniturilor și cheltuielilor pentru activitatea din exploatare)
-„Situația creanțelor și datoriilor” cuprinde, pe tipuri de creanțe și datorii, soldul la 31 decembrie,
defalcat:
-pentru creanțe – pe termene de lichiditate (sub 1 an și peste 1 an);
-pentru datorii – pe termene de exigibilitate (sub 1 an, 1 – 5 ani și peste 5 ani);
-Situația „Acțiuni și obligațiuni” cuprinde numărul și valoarea acțiunilor emise; emisiuni și răscumpărări
în timpul anului etc.;
-Situația „Informații privind salariații, administratorii și directorii” cuprinde: numărul de salariați,
salariile aferente exercițiului, cheltuielile cu asigurările sociale etc.;
-Situația „Principalii indicatori economico-financiari” cuprinde: indicatori de lichiditate, indicatori de
activitate, indicatori de profitabilitate și indicatori privind rezultatul pe acțiune;
-Situația „Alte informații” cuprinde: datele de prezentare a firmei, relațiile cu diverse filiale, impozitul
pe profit, cifra de afaceri etc.
Observație: Conform celor prezentate, notele explicative detaliază informațiile din Bilanțul patrimonial
și din Contul de profit și pierderi, în scopul efectuării unei analize economico-financiare complete asupra
activității firmei.
Conform legii, agenții economici întocmesc situațiile financiare anuale în 2 exemplare, semnate de
administratorul firmei şi de directorul economic. Un exemplar se depune în termenul legal la ANAF, iar
celălalt se păstrează la firmă.
Situațiile trebuie depuse împreună cu Raportul administratorilor elaborat de Consiliul de Administrație
al firmei, care trebuie să conțină: o analiză fidelă a evoluției firmei pe anul încheiat și situația la sfârșitul
anului; valoarea dividendelor cuvenite acționarilor/asociaților; informații privind evenimente deosebite;
informații privind evoluția probabilă a activității în perioada următoare; informații privind activitatea de
cercetare – dezvoltare; politica de protecție a mediului; informații privind: achiziționarea, vânzarea sau
anularea de acțiuni (numărul și valoarea acestora); numele și pregătirea fiecărui administrator. Raportul
se aprobă de către C.A. și se semnează de către președintele consiliului.

SEMINAR nr.8

1.Se cunosc datele:

BILANȚ INIȚIAL

ACTIV PASIV
Sume inițiale Sume inițiale
Posturi de activ Posturi pasiv
(solduri) (solduri)
1. Terenuri 9.000 1.Capital social 10.000
2. Materii prime 6.000 2.Rezerve statutare 1.000
3. Clienți 8.000 3.Credite term.lung 12.000
4. Casa in lei 3.000 4.Furnizori 7.000
5. Contul curent 4.000
TOTAL ACTIV 30.000 TOTAL PASIV 30.000

Se inregistreaza urmatoarele operatiuni succesive:

1.Se cumpara de la furnizori materii prime in valoare de 5.000 lei.
2.Se incaseaza de la clienti, prin casierie, creante in valoare de 2.000 lei.
3.Se restituie bancii prin contul curent, o parte din creditul bancar pe termen lung, in valoare de 2.500
lei.
4.Se utilizeaza rezerve statutare in valoare de 500 lei pentru majorarea capitalului social.

Pornind de la soldurile din bilantul initial, sa se intocmeasca bilanturile dupa fiecare operatiune, in
ordinea amintita, considerand ca solduri initiale, soldurile finale din bilantul precedent.
Sa se evidentieze modificarile bilantiere determinate de fiecare operatiune si sa se precizeze tipul
modificarii si schema aferenta acesteia.
Sa se intocmeasca Bilantul final pe baza soldurilor din bilantul initial si a modificarilor totale,
determinand soldurile finale dupa cele 4 operatiuni.
2.Se dau urmatoarele posturi bilantiere: Datorii sub 1 an; Provizioane pentru riscuri si cheltuieli; Active
circulante; Venituri in avans; Active imobilizate; Datorii mai mari de 1 an; Capital si rezerve; Cheltuieli in
avans; Active circulante nete; Total active-Datorii curente nete.

Sa se inscrie posturile bilantiere in ordinea in care apar in bilantul patrimonial in format vertical,
mentionand criteriile de lichiditate si exigibilitate in functie de care acestea sunt enumerate.